RAPORT referitor la evaluarea și analizarea planului de acțiune pentru bunăstarea animalelor 2006-2010

23.3.2010 - (2009/2202(INI))

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală
Raportoare: Marit Paulsen

Procedură : 2009/2202(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0053/2010

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la evaluarea și analizarea planului de acțiune pentru bunăstarea animalelor 2006-2010

(2009/2202(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 23 ianuarie 2006 referitoare la planul de acțiune comunitar pentru bunăstarea animalelor 2006-2010 (COM(2006)0013),

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 octombrie 2006 referitoare la planul de acțiune comunitar pentru protecția și bunăstarea animalelor 2006-2010[1],

–   având în vedere Rezoluția sa din 22 mai 2008 privind o nouă strategie în materie de sănătate animală pentru Uniunea Europeană (2007-2013)[2],

–   având în vedere rezoluția sa din 6 mai 2009 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind protecția animalelor în momentul uciderii[3],

–   având în vedere articolul 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că, la elaborarea și punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul agriculturii, pescuitului, transporturilor, pieței interne, cercetării și dezvoltării tehnologice și al spațiului, Uniunea și statele membre țin seama de toate cerințele bunăstării animalelor ca ființe sensibile și respectă, totodată, actele cu putere de lege și normele administrative, precum și obiceiurile statelor membre în privința riturilor religioase, a tradițiilor culturale și a patrimoniilor regionale,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 octombrie 2009 privind opțiunile de etichetare în domeniul bunăstării animalelor și stabilirea unei rețele europene de centre de referință pentru protecția și bunăstarea animalelor (COM(2009)0584),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009 intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” (COM(2009)0591),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7‑0053/2010),

A. întrucât standardele de sănătate animală sunt de o importanță vitală pentru gestionarea creșterii animalelor în Europa, acestea având un impact din ce în ce mai mare asupra nivelului de competitivitate a exploatațiilor agricole;

B.  întrucât orice armonizare a protecției animalelor de producție în Uniunea Europeană trebuie însoțită de o reglementare a importurilor în lumina aceluiași obiectiv, pentru a evita punerea producătorilor europeni într-o situație dezavantajoasă pe piața europeană;

C. întrucât orice activitate în beneficiul protecției și asigurării bunăstării animalelor trebuie să pornească de la principiul că animalele sunt ființe sensibile, cu nevoi specifice de care trebuie ținut seama și întrucât în secolul 21 bunăstarea animalelor este o expresie a umanității și o provocare pentru civilizația și cultura europeană și trebuie în principiu să se aplice pentru toate animalele;

D. întrucât obiectivul unei strategii vizând bunăstarea animalelor trebuie să fie acela de a se ține seama în mod corespunzător de costurile suplimentare aferente bunăstării animalelor și întrucât o politică ambițioasă în domeniul bunăstării animalelor nu poate avea decât un succes limitat dacă este promovată în mod unilateral de către Uniunea Europeană și dacă nu este însoțită de un dialog la nivel european și internațional și de o campanie activă de educare și informare în UE și în afara acesteia privind avantajele unor standarde mai înalte în materie de bunăstare a animalelor;

E.  întrucât pentru dezvoltarea protecției animalelor în Uniunea Europeană este necesară intensificarea eforturilor de cercetare și integrarea protecției animalelor în toate evaluările de impact relevante, precum și antrenarea tuturor grupurilor interesate în procesul decizional; întrucât transparența, acceptarea și aplicarea uniformă a dispozițiilor existente, precum și monitorizarea respectării acestora la toate nivelurile constituie o condiție preliminară pentru succesul strategiei privind protecția animalelor în Europa;

F.  întrucât, în ultimii ani, Europa a adoptat o legislație complexă în domeniul bunăstării animalelor, atingând unul dintre cele mai înalte niveluri de bunăstare a animalelor din lume;

G. întrucât, în rezoluția sa din 2006, Parlamentul a invitat Comisia să prezinte un raport cu privire la dezvoltarea politicii în materie de bunăstare animală înainte de prezentarea următorului plan de acțiune și să includă bunăstarea animalelor în toate domeniile cuprinse în programul său de negocieri internaționale;

H  întrucât Parlamentul a subliniat încă din 2006 necesitatea îmbunătățirii informării cetățenilor cu privire la bunăstarea animalelor, precum și cu privire la eforturile depuse de către producătorii europeni pentru respectarea acestor norme;

I.   întrucât bunăstarea animalelor nu trebuie neglijată, deoarece poate constitui un avantaj comparativ pentru Uniunea Europeană, cu condiția ca aceasta să se asigure totuși, în contextul unei piețe deschise, că toate animalele și tipurile de carne importate din țări terțe respectă aceleași cerințe în materie de bunăstare ca și cele în vigoare în interiorul Uniunii;

J.   întrucât, în momentul evaluării și bilanțului Planului de acțiune comunitar pentru protecția și bunăstarea animalelor 2006-2010, Uniunea Europeană trebuie să se angajeze să impună recunoașterea normelor în materie de bunăstare a animalelor în cadrul capitolului agricultură din viitorul acord al OMC înainte de finalizarea unui acord general;

K. întrucât există o corelație între bunăstarea animalelor, sănătatea animalelor și siguranța produselor și întrucât un înalt nivel de bunăstare a animalelor, din faza de creștere până la faza de sacrificare, poate avea o influență pozitivă asupra siguranței și calității produselor;

L   întrucât un anumit grup de consumatori acceptă să plătească un preț mai ridicat pentru produse care respectă standardele de bunăstare a animalelor, în timp ce marea majoritate a consumatorilor aleg produse la un preț mai scăzut;

M. întrucât în rezoluția sa din 2006, menționată mai sus, Parlamentul European a insistat ca la baza normelor, standardelor și indicatorilor adoptați să se afle cele mai recente descoperiri tehnologice și științifice și întrucât a subliniat că trebuie luate în considerare și aspectele economice, deoarece în special un standard ridicat în materie de bunăstare a animalelor presupune, de asemenea, sarcini de funcționare, financiare și administrative pentru agricultorii europeni; întrucât nerespectarea principiului reciprocității prezintă un risc în contextul concurenței loiale în ceea ce privește producătorii din țările terțe;

N. întrucât, cu prilejul acestui bilanț al Planului de acțiune comunitar pentru protecția și bunăstarea animalelor 2006-2010 și în așteptarea primelor reflecții asupra PAC pentru perioada de după 2013, Uniunea Europeană trebuie să adopte o poziție echilibrată în legătură cu bunăstarea animalelor, ținând cont de consecințele economice ale costurilor suplimentare pentru crescătorii de animale și să acorde un sprijin suficient pentru veniturile acestora prin politica de prețuri și de piață și/sau prin ajutoare directe;

O. întrucât este esențial ca politica europeană în materie de protecție a animalelor să fie însoțită de o politică comercială coerentă, care trebuie să pornească de la faptul că, în ciuda eforturilor depuse de UE, chestiunile legate de bunăstarea animalelor nu sunt abordate nici de acordul-cadru din iulie 2004, nici de alte documente-cheie ale Rundei de la Doha; întrucât, prin urmare, până nu are loc o schimbare fundamentală în atitudinea principalilor parteneri comerciali din cadrul OMC, nu este viabilă introducerea altor standarde de bunăstare a animalelor care au un efect negativ asupra competitivității producătorilor la nivel internațional;

P.  întrucât prin bunăstarea animalelor se înțelege în mod curent rezultatul aplicării standardelor și normelor referitoare la bunăstarea și sănătatea animalelor, menite să îndeplinească nevoile inerente specifice speciilor și nevoile de bunăstare pe termen lung; întrucât printre cerințele esențiale pentru bunăstarea animalelor recunoscute de către Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) se numără hrana și apa, posibilitatea manifestării unui comportament natural și îngrijirile medicale;

Q. întrucât comunicarea Comisiei din octombrie 2009 intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” precizează că „apar mereu dezechilibre semnificative în cadrul raportului de forțe dintre contractanți” și că acestea „au efecte negative asupra competitivității lanțului de aprovizionare cu alimente, deoarece este posibil ca actori mici dar eficienți să fie obligați să opereze în condiții de rentabilitate redusă, ceea ce le limitează capacitatea și motivația de a investi în îmbunătățirea calității produselor și în inovarea proceselor de producție”;

R.  întrucât creșterea costurilor menționată mai sus poate conduce la transferarea producției către regiuni cu niveluri mai scăzute ale protecției animalelor,

Planul de acțiune 2006-2010

1.  salută inițiativa Comisiei de a se concentra, în cadrul unui plan de acțiune multianual referitor la bunăstarea animalelor, asupra unei serii de domenii de acțiune esențiale și de a adopta ulterior măsuri în aceste domenii;

2.  salută Planul de acțiune comunitar pentru protecția și bunăstarea animalelor 2006-2010, care a transpus, pentru prima dată, Protocolul privind protecția și bunăstarea animalelor anexat la Tratatul de la Amsterdam într-o abordare integrată a dezvoltării protecției animalelor în Europa;

3.  constată că cele mai multe dintre măsurile incluse în planul actual de acțiune au fost puse în aplicare în mod satisfăcător;

4.  constată că s-au înregistrat progrese pozitive în ceea ce privește bunăstarea animalelor, datorită planului de acțiune 2006-2010, dar subliniază că agricultorii din UE nu au beneficiat de pe urma eforturilor depuse de ei pe piață și în cadrul comerțului internațional și insistă ca acest aspect să fie subliniat în viitorul plan de acțiune;

5.  apreciază efortul depus în vederea dezvoltării unor alternative la testările pe animale, dar își exprimă regretul cu privire la faptul că deocamdată nu s-au depus eforturi suficiente pentru a se asigura că, dacă sunt disponibile, se utilizează alternative la testele pe animale, în conformitate cu cerințele stabilite în legislația UE în domeniu;

6.  recunoaște eforturile depuse de Comisie pentru includerea aspectelor necomerciale, inclusiv bunăstarea animalelor, în acordurile comerciale bilaterale, însă subliniază că astfel de preocupări necomerciale trebuie promovate într-o manieră eficace prin intermediul OMC;

7.  solicită Comisiei să prezinte progresele înregistrate în cadrul negocierilor OMC în privința recunoașterii aspectelor necomerciale, printre care se află bunăstarea animalelor, precum și măsura în care aspectele și standardele referitoare la bunăstarea animalelor sunt luate în considerare în cadrul Rundei de la Doha a negocierilor OMC;

8.  ia act cu mare satisfacție de progresele înregistrate în cadrul proiectului „Animal Welfare Quality” în ceea ce privește noile descoperiri științifice și noile cunoștințe legate de indicatorii referitori la sănătatea și bunăstarea animalelor; constată totuși că acest proiect nu a luat în considerare pe deplin promovarea în practică a utilizării acestor indicatori;

9.  recunoaște că se impun acțiuni suplimentare în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a actualelor norme privind transportul animalelor în statele membre ale UE, în special în ceea ce privește instituirea unui sistem de urmărire prin satelit a transportului animalelor, și îndeamnă Comisia să își onoreze responsabilitățile care îi revin în acest domeniu, în perioada rămasă până la expirarea planului de acțiune, și să prezinte rezultatele studiului solicitat de Parlament și menționat la articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 1/2005; solicită să se efectueze o analiză a impactului economic asupra sectorului creșterii animalelor înainte de introducerea unor noi norme, care ar trebui să se bazeze pe indicatori obiectivi și fundamentați pe dovezi științifice;

10. consideră că ar fi oportună crearea de stimulente pentru creșterea, comercializarea și sacrificarea la nivel regional a animalelor, pentru a evita transporturile lungi, atât pentru animalele de reproducere, cât și pentru cele destinate sacrificării;

11. consideră că grădinile zoologice joacă un rol important în informarea publicului cu privire la conservarea și bunăstarea animalelor sălbatice; este îngrijorat de lipsa unei monitorizări stricte care să asigure respectarea Directivei Consiliului 1999/22/CE[4] privind animalele sălbatice din grădini zoologice și solicită insistent Comisiei să demareze un studiu referitor la eficacitatea și punerea în aplicare a acestei directive în toate statele membre ale Uniunii Europene;

12. salută progresele obținute în ceea ce privește respectarea cerințelor referitoare la creșterea porcilor, deși mai există cazuri de nerespectare a acestor cerințe; își exprimă îngrijorarea, cu toate acestea, cu privire la faptul că, în ciuda recomandărilor emise în acest sens de Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA), lipsesc încă planuri practice privind punerea în aplicare a unor dispoziții din Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor și îndeamnă, prin urmare, Comisia, statele membre și sectoarele interesate să identifice cazurile de nerespectare și motivele care stau la baza acestor practici și să depună eforturile necesare pentru a asigura o mai bună respectare a acestei directive;

13. îndeamnă Comisia să se asigure, de asemenea, că interzicerea sistemelor care nu au cotețe ce conțin cuiburi pentru găinile ouătoare, interdicție care intră în vigoare în anul 2012, va fi respectată pe deplin și invită Comisia și statele membre să adopte măsurile necesare pentru a garanta capacitatea sectorului de a îndeplini această obligație și să monitorizeze procesul de punere în aplicare în statele membre; insistă ca ouăle importate în UE trebuie, de asemenea, să respecte condițiile de producție impuse producătorilor europeni;

14. solicită impunerea unei interdicții la nivel european privind comercializarea ouălor care nu îndeplinesc dispozițiile legii;

15. constată că punerea în aplicare a actualului plan de acțiune este necorespunzătoare din mai multe puncte de vedere și subliniază necesitatea aplicării normelor existente înainte de elaborarea unora noi; atrage atenția, în acest context, asupra importanței aplicării unor sancțiuni eficace pentru nerespectare în toate statele membre;

16. subliniază că este necesar ca evaluarea pe care Comisia urmează să o realizeze în 2010 să conțină o analiză aprofundată a realizărilor și a lecțiilor care pot fi învățate din eventualele greșeli;

17. regretă faptul că în această perioadă Comisia nu a elaborat o strategie clară de comunicare cu privire la valoarea produselor care respectă standardele de bunăstare a animalelor, limitându-se la raportul prezentat în octombrie 2009;

18. recunoaște faptul că în Comunitate animalele sunt considerate ființe sensibile (articolul 13 din tratat); recunoaște că până în prezent acțiunile s-au concentrat asupra animalelor producătoare de alimente și că este necesară includerea altor categorii de animale în planul de acțiune 2011-2015, în special a animalelor sălbatice ținute în captivitate;

Planul de acțiune 2011-2015

19. reamintește că în rezoluția din 2006 menționată mai sus se solicita ca planul actual de acțiune să fie urmat de unul nou și îndeamnă prin urmare Comisia să prezinte, pe baza noilor dovezi și experiențe științifice, un raport de evaluare a punerii în aplicare a actualului plan și a situației referitoare la politica privind bunăstarea animalelor în UE, iar apoi să elaboreze planul de acțiune privind bunăstarea animalelor pentru perioada 2011-2015 care ar trebui să beneficieze de o finanțare adecvată, având în vedere articolul 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, necesitatea, general resimțită, de a se ține seama de protecția tuturor animalelor, inclusiv a animalelor sălbatice ținute în captivitate sau a celor supuse unui tratament controlat de oameni și, în final, rezultatele planului anterior;

20. solicită adoptarea de măsuri prin care să se asigure că legislația existentă este pusă în aplicare neîntârziat și să se garanteze armonizarea standardelor și existența unor condiții de egalitate în cadrul pieței interne; recomandă ca toate propunerile de adoptare a unor dispoziții legislative noi să fie evaluate punându-se în balanță opțiunea alternativă de punere integrală în aplicare a legislației existente, pentru a se evita duplicări inutile;

21. propune Comisiei ca în raportul său de evaluare să analizeze, printre altele, măsura în care actualul plan de acțiune a răspuns cerințelor societății europene în domeniul bunăstării animalelor, viabilitatea sistemului pentru producătorii europeni, precum și modul în care funcționarea pieței interne a fost afectată de punerea în aplicare a acestui plan;

22. solicită Comisiei să prezinte efectele produse de standardele de protecție a animalelor și să ia în calcul pe deplin modul în care interacționează diferiți factori, precum protecția animalelor, durabilitatea, sănătatea animalelor, mediul, calitatea produselor și rentabilitatea;

O lege generală la nivel european privind bunăstarea animalelor

23. constată că articolul 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a creat un context juridic nou în conformitate cu care, la elaborarea și punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul agriculturii, pescuitului, transporturilor, pieței interne, cercetării și dezvoltării tehnologice și al spațiului, Uniunea și statele membre țin seama de toate cerințele bunăstării animalelor ca ființe sensibile și respectă actele cu putere de lege și normele administrative, precum și obiceiurile statelor membre în privința riturilor religioase, a tradițiilor culturale și a patrimoniilor regionale; consideră că acest articol se aplică la toate animalele de producție și ținute în captivitate, precum la animalele destinate producției de alimente, de companie, de circ, la animalele din grădinile zoologice și la cele fără stăpân, ținând seama, în același timp, de faptul că existența unor caracteristici și condiții de viață diferite impune un tratament diferențiat;

24. invită Comisia, în temeiul articolului 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, să prezinte, pe baza unui studiu de impact și după consultarea părților interesate, cel târziu în 2014, o propunere motivată privind un act legislativ general la nivelul UE în domeniul bunăstării animalelor, care să contribuie, pe baza cunoștințelor științifice disponibile și a experienței dovedite, la o înțelegere comună a conceptului de bunăstare a animalelor, a costurilor asociate și a condițiilor fundamentale aplicabile;

25. consideră că acest act legislativ general în domeniul bunăstării animalelor trebuie să cuprindă, în conformitate cu legislația privind sănătatea animalelor, orientări adecvate pentru creșterea responsabilă a animalelor, un sistem uniform de monitorizare și de colectare a datelor comparabile, cerințe privind pregătirea persoanele care se ocupă de animale, precum și dispoziții privind responsabilitățile specifice ale proprietarilor, crescătorilor și îngrijitorilor de animale; consideră că toate aceste cerințe ar trebui să fie însoțite de furnizarea de resurse către producători pentru a se asigura că acestea sunt puse în aplicare în mod corespunzător;

26. consideră că această legislație europeană în domeniul bunăstării animalelor ar trebui să stabilească un nivel de bază comun pentru bunăstarea animalelor în Uniunea Europeană, ca o condiție esențială pentru existența unei concurențe libere și echitabile pe piața internă atât pentru produsele interne, cât și pentru cele importate din țări terțe; consideră totuși că statele membre și regiunile trebuie să aibă posibilitatea de a permite producătorilor individuali sau grupurilor de producători să instituie sisteme facultative cu efecte mult mai profunde, evitând totodată denaturarea concurenței și protejând competitivitatea UE pe piețele internaționale;

27. consideră că produsele importate trebuie să îndeplinească aceleași cerințe de bunăstare a animalelor ca și cele impuse operatorilor din UE;

28. solicită compensarea agricultorilor europeni pentru creșterea costurilor de producție asociată standardelor mai ridicate în materie de bunăstare a animalelor; propune ca finanțarea măsurilor referitoare la protecția animalelor să fie încorporată în noile programe de sprijin prevăzute în cadrul politicii agricole comune cu începere din 2013;

29. consideră, de asemenea, că informarea cetățenilor cu privire la nivelul ridicat al bunăstării animalelor în UE la eforturile depuse de diferitele sectoare implicate ar trebui să constituie un element-cheie al acestei politici;

30. consideră că includerea cerințelor de bunăstare a animalelor în acordurile internaționale reprezintă o condiție esențială pentru a permite producătorilor europeni să concureze pe o piață globalizată și pentru a împiedica relocarea producției în regiuni în care se înregistrează niveluri mult mai scăzute de bunăstare a animalelor, prevenindu-se astfel concurența neloială cu modelul european;

31. salută discuția cu privire la diversele regimuri de etichetare aplicate bunăstării animalelor, prezentate în Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009, menționată mai sus; reamintește, totodată, necesitatea de a lua în discuție aceste regimuri într-un cadru mai larg, ținând cont, îndeosebi, de diferitele regimuri de etichetare existente cu privire la protecția mediului, nutriție și climă; subliniază că informațiile oferite consumatorilor europeni în acest domeniu vor trebui să se bazeze în mod obligatoriu pe date științifice solide și consensuale și să fie pe înțelesul consumatorilor;

32. recomandă ca informațiile înscrise pe etichetă să fie precise și directe și să facă trimitere la conformitatea cu standardele ridicate de bunăstare a animalelor impuse de UE; consideră că ar trebui să-i revină Comisiei Europene sarcina de a oferi cetățenilor informațiile necesare privind sistemul european de bunăstare a animalelor pentru a se asigura că aceștia primesc informații obiective;

33. recomandă o analiză a coerenței politicii de bunăstare a animalelor cu celelalte politici ale Uniunii;

34. invită Comisia să evalueze în detaliu posibilele probleme pe care le-ar putea cauza standardele europene de bunăstare a animalelor pentru competitivitatea producătorilor noștri și să revizuiască sistemele de sprijin pentru producători în contextul aplicării acestor standarde;

35. consideră că înainte de adoptarea unor noi dispoziții legislative ar trebui să se asigure buna aplicare a normelor existente, fie acestea generale sau specifice; în calitate de exemplu indică interzicerea bateriilor pentru găini, normele privind porcii, normele privind transportul animalelor, precum și cele privind creșterea gâștelor și a rațelor; subliniază că noile măsuri privind bunăstarea animalelor ar trebui corelate cu alte obiective comunitare, cum ar fi dezvoltarea durabilă, în special producția și consumul durabil de animale, protecția mediului și a biodiversității, o strategie pentru o mai bună aplicare a legislației în vigoare și o strategie coerentă pentru accelerarea progresului către cercetarea care nu se bazează pe testări pe animale;

O rețea europeană a centrelor de referință pentru bunăstarea animalelor

36. consideră că ar trebui instituită, în cadrul instituțiilor comunitare sau naționale existente, o rețea europeană pentru bunăstarea animalelor, a cărei activitate să se bazeze pe legislația generală propusă mai sus privind bunăstarea animalelor; consideră că această rețea ar trebui să numească o instituție în calitate de organism coordonator, care să îndeplinească atribuțiile care îi revin „institutului de coordonare central” menționat în Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009, menționată mai sus; consideră, în plus, că acest organism coordonator nu ar trebui în niciun caz să dubleze atribuțiile Comisiei sau ale altor agenții, ci ar trebui să devină un instrument de sprijin care să ofere asistență Comisiei, statelor membre, actorilor din lanțul alimentar și cetățenilor cu privire la formare, educare, bune practici, informare și comunicare cu consumatorii și care să evalueze și să își exprime punctul de vedere cu privire la viitoarele propuneri de legi și de politici și la efectele acestora asupra bunăstării animalelor, să evalueze standardele de bunăstare a animalelor pe baza celor mai recente cunoștințe din domeniu și să coordoneze un sistem UE pentru testarea noilor tehnici;

37. consideră că, pe baza rezultatelor cercetărilor științifice, publicului ar trebui să i se ofere informații cu privire la nevoile animalelor și la tratarea corectă a acestora, într-un mod adecvat și serios; consideră că o rețea europeană a centrelor de referință ar trebui să fie responsabilă de punerea în aplicare a măsurilor de educare și informare, întrucât difuzarea cunoștințelor pe baza unor criterii de calitate standardizate este esențială pentru a evita punctele de vedere extreme;

Îmbunătățirea aplicării legislației în vigoare

38. invită Comisia să evalueze cât mai curând posibil costurile pe care trebuie să le suporte producătorii europeni în urma măsurilor de bunăstare a animalelor și să propună, până în 2012, recomandări, orientări și alte măsuri necesare pentru a rezolvarea problemei pe care o reprezintă pierderea competitivității crescătorilor de animale din Europa;

39. solicită statelor membre să ia măsurile necesare pentru a se asigura că noțiunea de protecție și bunăstare a animalelor este promovată prin educație;

40. consideră că obiectivul trebuie să fie un sistem de monitorizare focalizat, bazat pe evaluarea riscurilor și pe factori obiectivi, iar statele membre care înregistrează un număr de abateri superior mediei trebuie să se aștepte la o înăsprire a controalelor;

41. subliniază faptul că, din cauza dezechilibrelor din lanțul alimentar descrise în comunicarea Comisiei intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa”, producătorii primari se găsesc deseori într-o poziție de dezavantaj; reamintește faptul că producătorii primari dispun de posibilități de investiții reduse din cauza costurilor suplimentare pe care le presupune această situație;

42. subliniază că bugetul Uniunii Europene trebuie să conțină credite suficiente pentru a permite Comisiei să își îndeplinească atribuțiile de monitorizare, pentru a sprijini producătorii, dacă este cazul, și pentru a compensa pierderea competitivității cu care se confruntă producătorii ca urmare a adoptării de noi standarde de bunăstare a animalelor și a modificării celor existente, costurile acestor standarde neregăsindu-se în prețul perceput de agricultori la vânzarea produselor lor;

43. subliniază că trebuie îmbunătățită și consolidată în continuare competitivitatea sectorului agricol prin promovarea și respectarea normelor în vigoare cu privire la bunăstarea animalelor, dar și în conformitate cu cerințele pentru protecția mediului;

44. invită statele membre ale UE să se asigure că încălcările normelor UE referitoare la bunăstarea animalelor fac obiectul unor sancțiuni eficace și proporționale și că fiecare sancționare este însoțită de o amplă acțiune de informare și orientare din partea autorităților competente, precum și de măsuri corective corespunzătoare;

45. solicită statelor membre să ia măsurile necesare pentru a preveni încălcarea în viitor a reglementărilor privind bunăstarea animalelor;

46. salută reducerea considerabilă a utilizării în statele membre a antibioticelor destinate animalelor, întrucât utilizarea acestora ca agent de creștere a fost interzisă în UE, deși această practică mai este încă permisă în SUA și în alte țări; invită totuși Comisia și statele membre să soluționeze într-o manieră responsabilă problema tot mai gravă a rezistenței la antibiotice la animale; invită Comisia să strângă și să analizeze date referitoare la utilizarea produselor de sănătate pentru animale, inclusiv a antibioticelor, pentru a se asigura utilizarea eficientă a acestor produse;

Indicatori și noi tehnici

47. solicită evaluarea și dezvoltarea în continuare a proiectului „Animal Welfare Quality”, în special în ceea ce privește simplificarea instrumentului și aplicarea practică a acestuia;

48. consideră că măsurarea indicatorilor de calitate a bunăstării animalelor în cazul produselor importate se va dovedi complicată; subliniază că aceste instrumente, fără a le contesta utilitatea sau validitatea, nu trebuie să aibă ca efect o denaturare a concurenței în detrimentul producătorilor europeni;

49. îndeamnă Comisia, în temeiul raportului final al proiectului „Animal Welfare Quality”, să propună o perioadă de evaluare a bunăstării animalelor în Uniunea Europeană, utilizând metodele dezvoltate în cadrul proiectului „Animal Welfare Quality”;

50. invită statele membre, în acest context, să utilizeze mai eficient oportunitățile de sprijin oferite de fondurile UE de dezvoltare rurală și de Al șaptelea program cadru (2007-2013) al DG Cercetare pentru a promova cercetarea aplicată și a investi în soluții inovatoare și moderne destinate bunăstării animalelor; solicită, de asemenea, statelor membre și Comisiei să realizeze mai multe investiții financiare în cercetări și în dezvoltarea de noi tehnici și tehnologii în domeniul bunăstării animalelor;

51. invită Comisia și statele membre să depună toate eforturile pentru a se asigura că orientările OIE privind bunăstarea animalelor încurajează bune standarde de bunăstare care reflectă în mod corespunzător dovezile științifice din acest domeniu;

52. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

  • [1]  JO C 308 E, 16.12.2006, p. 170.
  • [2]  JO C 279 E, 19.11.2009, p. 89.
  • [3]  JO L 303, 18.11.2009, p. 1.
  • [4]  JO L94, 9.4.1999, p. 24-26.

EXPUNERE DE MOTIVE

Sănătatea animalelor și bunele practici în domeniul creșterii animalelor au o importanță determinantă pentru societatea noastră, nu doar pentru bunăstarea animalelor, ci și pentru sănătatea publică în general, precum și pentru economia și competitivitatea Europei. Standardele ridicate în materie de bunăstare a animalelor fac parte din „marca” producătorilor agricoli europeni, dar numai în măsura în care se respectă cu adevărat normele actuale în vigoare.

Planul de acțiune 2006-2010

Deși planul de acțiune actual nu este foarte ambițios, majoritatea măsurilor incluse în acesta au fost puse în aplicare în mod satisfăcător. S-au depus eforturi în vederea dezvoltării unor alternative la cercetarea pe animale pentru a se acorda prioritate chestiunii bunăstării animalelor în cadrul negocierilor cu OMC și în acordurile bilaterale cu țările terțe. Progresele înregistrate în cadrul proiectului „Animal Welfare Quality” în ceea ce privește noile descoperiri științifice și noile cunoștințe legate de indicatorii referitori la sănătatea animalelor sunt foarte încurajatoare.

În același timp, este regretabil faptul că nu s-au făcut mai multe cu privire la transportul animalelor, și, legat de aceasta, la instituirea unui sistem prin satelit pentru a urmări aceste transporturi. O altă chestiune care provoacă îngrijorare este faptul că numeroși crescători de porci din Europa încalcă normele Directivei 2008/120/CE de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor.

Planul de acțiune 2011-2015

În rezoluția sa din 2006 Parlamentul solicita ca planul actual de acțiune să fie urmat de unul nou. Această solicitare trebuie reiterată, în special în lumina articolului 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, modificat prin Tratatul de la Lisabona, care a creat o nouă situație juridică.

Raportoarea consideră că, din motivele menționate mai jos, viitorul plan de acțiune ar trebui să se concentreze asupra următoarelor aspecte:

1. o lege generală europeană privind bunăstarea animalelor2. un centru european pentru bunăstarea și sănătatea animalelor

3. îmbunătățirea aplicării legislației în vigoare

4. legătura dintre sănătatea animală și sănătatea publică

5. indicatori și noi tehnici.

În Europa există o îndelungată tradiție și o voință activă de a trata animalele într-un mod decent. Această tradiție trebuie menținută și consolidată, integrând noile experiențe și noile cunoștințe în continuă dezvoltare privind comportamentul natural al animalelor și ținând seama de toate legăturile evidente care există între bunăstarea și sănătatea animalelor și cea a omului.

În prezent, există mari diferențe în ceea ce privește standardele de bunăstare a animalelor de la o țară la alta, ceea ce conduce la condiții de viață foarte diferite pentru animale și împiedică, de asemenea, existența unei concurențe libere și echitabile între producători. Piața internă este instrumentul de coeziune cel mai important din Europa, precum și elementul principal care menține pacea și libertatea pentru toți. Ar trebui să apărăm în orice circumstanțe libertatea și echitatea de pe această piață.

Prin urmare, UE trebuie să adopte, cât mai curând cu putință, o legislație generală consistentă privind bunăstarea animalelor, care să ofere animalelor dreptul la o viață demnă și să împiedice orice producător să ofere pe piața internă produse de origine animală care nu îndeplinesc condițiile stabilite de legislația generală în cauză.

Această legislație ar trebui să îndeplinească cerințele unei vieți demne în funcție de natura fiecărei specii de animale și să ofere tuturor producătorilor de animale aceleași condiții de piață de bază. În același timp, fiecare producător, organism cooperativ sau regiune ar trebui să aibă libertatea deplină de a adopta norme și etichete facultative care depășesc cerințele legislației generale. O astfel de legislație generală trebuie să conțină, de asemenea, o obligație impusă tuturor posesorilor de animale de a-și asuma răspunderea deplină pentru animalele lor.

O astfel de legislație generală nu ar trebui să îmbrace forma unei directive minime, ci să stabilească un înalt standard general pentru toată legislația detaliată din domeniu, cum ar fi normele privind transportul animalelor, în același mod în care legislația generală a UE privind produsele alimentare, Regulamentul (CE) nr. 178/2002, funcționează în domeniul siguranței alimentare.

În mod firesc, aplicarea unei legislații-cadru generale mai stricte privind bunăstarea animalelor presupune investiții sporite pentru agricultori sub formă de timp, efort pentru cunoașterea tehnologiilor și bani. Tehnologiile respective pot fi puse la dispoziția agricultorilor prin intermediul bazelor de date corespunzătoare ale statelor membre, al organizațiilor producătorilor și al unui nou centru din cadrul UE. Trebuie să fim pregătiți, în calitate de cetățeni și de consumatori, să contribuim financiar la consolidarea bunăstării animalelor. Fondurile pentru dezvoltare rurală ale UE conțin deja resurse semnificative, dar acestea nu pot fi considerate suficiente.

Este nevoie de un organism de coordonare pentru bunăstarea și sănătatea animalelor în UE. E mai puțin important dacă această funcție va fi preluată de o unitate din cadrul Comisiei sau dacă acest rol de coordonare va fi asumat de unul dintre centrele naționale pentru bunăstarea animalelor deja existente.

Acest centru ar trebui să fie înființat în baza legislației generală privind bunăstarea animalelor și să centralizeze toate cunoștințele disponibile în domeniu. Centrul ar trebui să aibă dreptul de a iniția proiecte de cercetare în cazurile în care se observă lacune, ca de exemplu proiectul foarte reușit „Animal Welfare Quality” în cadrul căruia, în prezent, nu există cunoștințe privind modul de utilizare în practică a noilor indicatori. Centrul ar trebui să posede, de asemenea, o imagine completă a cunoștințelor la un anumit moment și să ofere recomandări cu privire la introducerea de noi tehnologii.

O condiție absolut necesară pentru funcționarea oricărei legi în orice domeniu este existența unor activități de monitorizare, control și (din păcate!) a unor sancțiuni.

În această privință, Comisiei trebuie să i se acorde competențe și resurse pentru a putea institui un sistem de control focalizat și bazat pe evaluarea riscurilor. Statele membre trebuie, în plus, să asigure menținerea de către autoritățile lor de supraveghere a unor norme ridicate și echivalente, precum și existența unor sisteme necesare de sancțiuni pentru posesorii de animale care nu îndeplinesc cerințele prevăzute de lege.

Există motive etice foarte puternice pentru a menține un nivel ridicat al normelor în domeniul bunăstării animalelor, ceea ce ar trebui să constituie în sine un motiv suficient pentru a justifica existența unei legislații stricte în domeniu și respectarea acesteia. Pe lângă acestea, aspectele legate de sănătatea publică sunt cel puțin la fel de importante.

Există enorm de mulți factori biologici comuni tuturor ființelor vii, în special în cazul mamiferelor, clasă în care sunt incluse cele mai multe dintre animale, precum și ființele umane. Animalele și ființele umane se aseamănă prin faptul că resimt frică și durere, plăcere și sentimentul prieteniei. Mai avem, de asemenea, sisteme imunitare relativ similare, precum și mulți patogeni comuni.

Zoonozele nu ne afectează doar din cauza legăturii dintre animalele producătoare de hrană și sănătatea umană, ci și sub forma bolilor care afectează animalele sălbatice și animalele noastre de companie, de exemplu rabia, care este transmisă omului de animalele sălbatice, și toxoplasmoza, de cele mai multe ori rezultatul unei contaminări de la pisici. De aceea, există multe motive valabile pentru a interpreta noul articol 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, modificat de Tratatul de la Lisabona, ca o lărgire a competențelor UE astfel încât să fie incluse toate animalele.

Ca și în alte domenii ale societății, cunoștințele noastre despre animale și, nu în ultimul rând despre zoonoze și influența acestora asupra sănătății noastre, sporesc în permanență. Trebuie să utilizăm aceste cunoștințe și astfel să îmbunătățim în permanență atât condițiile de viață a animalelor, cât și sănătatea publică.

Instituirea unui baze de date europene privind utilizarea antibioticelor ar fi în interesul nostru comun. Care sunt cantitățile utilizate? Ce antibiotice se prescriu? Care sunt zonele geografice? Care sunt domeniile de producție? Ce cantități de antibiotice se utilizează pentru animalele de companie? Există numeroase întrebări importante, având în vedere că rezistența la antibiotice - în prezent atât multirezistența, cât și panrezistența - reprezintă o amenințare foarte serioasă la adresa sănătății copiilor și a tinerilor.

Bolile cele mai grave și cele care reprezintă o amenințare directă pentru viață - precum TBC - sunt zoonoze, fapt care poate provoca probleme enorme. Și în această privință, un nou centru pentru bunăstarea și sănătatea animalelor la nivelul UE ar putea juca un rol important, în calitate de forță motrice și diseminator de cunoștințe.

Există motive etice și culturale, fără a uita niciun moment motivele practice, economice și cele legate de sănătatea publică, pentru a menține un standard foarte ridicat de bunăstare a animalelor. Raportoarea consideră că un nou plan de acțiune multianual și ambițios, concentrat pe aspectele descrise mai sus, ar contribui la realizarea acestui obiectiv.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

17.3.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

7

3

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Richard Ashworth, José Bové, Luis Manuel Capoulas Santos, Vasilica Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Diane Dodds, Herbert Dorfmann, Hynek Fajmon, Lorenzo Fontana, Iratxe García Pérez, Béla Glattfelder, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Elisabeth Jeggle, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Giovanni La Via, Stéphane Le Foll, George Lyon, Gabriel Mato Adrover, Mairead McGuinness, Krisztina Morvai, James Nicholson, Rareș-Lucian Niculescu, Wojciech Michał Olejniczak, Georgios Papastamkos, Marit Paulsen, Britta Reimers, Ulrike Rodust, Alfreds Rubiks, Giancarlo Scottà, Czesław Adam Siekierski, Alyn Smith, Csaba Sándor Tabajdi, Marc Tarabella, Janusz Wojciechowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Luís Paulo Alves, Spyros Danellis, Lena Ek, Véronique Mathieu, Maria do Céu Patrão Neves