Procedură : 2009/2225(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0066/2010

Texte depuse :

A7-0066/2010

Dezbateri :

Voturi :

PV 05/05/2010 - 13.43
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0133

RAPORT     
PDF 673kWORD 1266k
25.3.2010
PE 438.179v01-00 A7-0066/2010

referitor la o nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu

(2009/2225(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Raportor pentru aviz: Pilar del Castillo Vera

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 ANEXĂ
 AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 AVIZ al Comisiei pentru cultură Și educaȚie
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la o nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu

(2009/2225(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Raport privind competitivitatea digitală a Europei. Principalele realizări ale strategiei i2010 în perioada 2005-2009” (COM(2009)0390),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată “Comerțul electronic transfrontalier dintre întreprinderi și consumatori în Uniunea Europeană” (COM(2009)0557),

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2006 privind o societate informațională europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă(1),

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2007 privind o politică europeană în domeniul spectrului de frecvențe radio(2),

–   având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2007 privind elaborarea unei politici europene în materie de bandă largă(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 21 iunie 2007 privind încrederea consumatorilor în mediul digital(4),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A7-0066/2010),

A. întrucât tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) pătrund în practic aproape toate aspectele vieții noastre și sunt legate în mod inextricabil de dorința noastră de a avea o economie prosperă și competitivă, de a ne proteja mediul și de a trăi într-o societate mai democratică, mai deschisă și mai incluzivă;

B.  întrucât Europa ar trebui să joace un rol principal în crearea și aplicarea de TIC, creând mai multă valoare pentru cetățenii și întreprinderile sale; întrucât utilizarea TIC contribuie la depășirea provocărilor structurale actuale, și la realizarea unei creșteri economice viabile;

C. întrucât Europa va culege roadele acestei revoluții digitale doar dacă toți cetățenii sunt mobilizați și au șansa de a participa pe deplin la noua societate digitală, iar omul este plasat în centrul aceste acțiuni politice; întrucât această revoluție digitală nu mai poate fi concepută ca o evoluție plecând de la trecutul industrial, ci mai degrabă ca un proces de transformare radicală;

D. întrucât dezvoltarea societății digitale ar trebui să fie incluzivă și accesibilă tuturor cetățenilor UE și ar trebui susținută prin politici eficace destinate reducerii decalajelor digitale din cadrul UE, ajutând tot mai mulți cetățeni să își dezvolte competențele informatice pentru a folosi la maximum oportunitățile oferite de aplicațiile TIC;

E.  întrucât, deși comunicațiile în bandă largă sunt disponibile pentru peste 90% din populația UE, introducerea acestora are loc în doar 50% dintre gospodării;

F    întrucât piețele de comunicație competitive joacă un rol important în garantarea faptului că utilizatorii se bucură de maximum de beneficii în ceea ce privește alegerea, calitatea și prețurile accesibile,

G. întrucât potențialul Europei este indisolubil legat de abilitățile populației, ale forței de muncă și ale organizațiilor europene; întrucât, în absența acestor abilități, tehnologiile și infrastructurile de informații și comunicare pot genera doar o valoare adăugată economică și socială limitată;

H. întrucât TIC poate constitui un motor deosebit de puternic în eforturile de a susține dezvoltarea pozitivă și durabilă în țările de pe glob și de a combate sărăcia și inegalitățile sociale și economice;

I.   întrucât cetățenii nu vor interacționa, nu își vor exprima opiniile în deplină libertate și nu vor încheia tranzacții dacă nu au suficientă încredere în cadrul legal al noului spațiu digital; întrucât garantarea și asigurarea respectării drepturilor fundamentale în acest context este o condiție esențială pentru câștigarea încrederii cetățenilor; întrucât garantarea protecției drepturilor de proprietate intelectuală (IPR) și a altor drepturi este o condiție esențială pentru câștigarea încrederii întreprinderilor;

J.   întrucât criminalitatea informatică, cum ar fi instigarea la comiterea de acte teroriste și acte criminale determinate de ură și pornografia infantilă, s-a intensificat și amenință indivizii, inclusiv copiii,

K. întrucât industriile culturale și creative europene joacă un rol esențial nu doar pentru promovarea diversității culturale, a pluralismului media și a democrației participative în Europa, ci reprezintă în același timp și un motor al creșterii durabile și al relansării economice a Uniunii Europene; întrucât trebuie acordată o atenție deosebită specificităților culturale și de limbaj în dezbaterea privind instituirea unei piețe unice în sectorul materialului creativ;

L.  întrucât societatea democratică europeană, participarea cetățenilor la dezbaterile publice și accesul la informație în lumea digitală depinde de un sector al presei competitiv și puternic constituind al patrulea pilon al democrației;

M. întrucât întârzierea creșterii și a productivității este cauzată de progresele insuficiente în materie de creație, difuzare și utilizare a TIC, iar noile întreprinderi cu un potențial mare de creștere, active în sectorul inovațiilor din domeniul TIC întâmpină dificultăți în a se instala durabil pe piețe,

N. întrucât sectoarele public și privat trebuie să investească în noi platforme și servicii inovatoare, cum ar fi, de pildă, identificarea prin radiofrecvență (RFID), cloud computing, eSănătate, contoare inteligente, mobilitate inteligentă etc.; întrucât consolidarea pieței unice europene va amplifica interesul pentru investițiile în economia și piețele europene și va conduce la noi economii de scară,

O. întrucât în domeniul serviciilor on-line piața unică europeană nu este încă pe deplin funcțională; întrucât diversitatea normelor la nivel național ridică obstacole în calea liberei circulații a serviciilor digitale și a comerțului electronic transfrontalier; întrucât întreprinderile și serviciile publice europene vor beneficia de avantaje economice și sociale prin utilizarea serviciilor și aplicațiilor TIC performante;

P.  întrucât decalajul dintre comerțul electronic intern și transfrontalier în UE se accentuează, deși internetul este canalul de distribuție cu amănuntul cu cea mai rapidă dezvoltare; întrucât Comunicarea Comisiei privind comerțul electronic transfrontalier dintre întreprinderi și consumatori în Uniunea Europeană (COM(2009)0557) arată că există un potențial imens pentru cetățenii UE de a face economii considerabile prin comerțul electronic transfrontalier;

1.  invită Comisia să propună o agendă digitală și un plan de acțiune ambițioase care să permită Europei să realizeze progrese pe calea spre o societate digitală deschisă și prosperă, care să ofere tuturor cetățenilor alternative economice, sociale și culturale; propune ca această nouă agendă digitală să fie numită „agenda 2015.eu” și să se bazeze pe modelul spiralei virtuoase 2015.eu;

2.  subliniază că este important să se continue eforturile depuse pentru a asigura accesul universal al tuturor cetățenilor și consumatorilor la rețeaua fixă și mobilă de internet de mare viteză, inclusiv prin promovarea concurenței în beneficiul consumatorilor; subliniază că în acest sens sunt necesare politici cu obiective precise care să promoveze concurența și investițiile eficiente în infrastructuri de acces noi și mai performante, precum și gama de opțiuni a consumatorilor, furnizând acces, în condiții echitabile și la prețuri competitive pentru toți cetățenii, indiferent de locul unde se află aceștia, asigurându-se, astfel, că niciun cetățean european nu este exclus;

3.  consideră că fiecare gospodărie din UE ar trebui să aibă acces la internet de bandă largă la un preț competitiv până în 2013; în plus, solicită Comisiei și statelor membre să promoveze toate instrumentele politice disponibile pentru a pune la dispoziția tuturor cetățenilor europeni comunicațiile în bandă largă, inclusiv fondurile structurale europene, și dividendul digital în scopul de a extinde gradul de acoperire și calitatea comunicațiilor mobile în bandă largă; în plus, invită statele membre să dea un nou avânt strategiei europene pentru internetul în bandă largă și de mare viteză, în special prin actualizarea obiectivelor naționale referitoare la acoperirea rețelelor în bandă largă și de mare viteză;

4.  constată existența unor ambiguități în cadrul normelor privind ajutoarele de stat care pot afecta serviciile în bandă largă sprijinite de Comunitate, în special abilitatea autorităților publice de a-și consolida propriile exigențe referitoare la rețele ca bază pentru realizarea de noi investiții; solicită Comisiei să abordeze de urgență aceste probleme;

5.  reamintește că ar trebui acordată o atenție deosebită zonelor rurale afectate de tranziția industrială și regiunilor care suferă de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, în special zonele ultraperiferice; consideră că o soluție adecvată pentru a asigura furnizarea și accesul efectiv la internetul în bandă largă pentru cetățenii din aceste regiuni într-un interval de timp acceptabil și cu un cost rezonabil este prin intermediul tehnologiilor wireless, inclusiv prin satelit, care permit pretutindeni o conectivitate imediată la internet;

6.  reamintește că obligațiile de serviciu universal corespund unui set minimal de servicii de o calitate specificată la care ar trebui să aibă acces toți utilizatorii finali la un preț accesibil fără a denatura concurența și fără a impune o povară suplimentară asupra consumatorilor și operatorilor; îndeamnă Comisia să realizeze fără întârziere mult-așteptata revizuire a normelor privind serviciile universale;

7.  subliniază importanța garantării pentru utilizatorii cu handicap a unui acces echivalent cu cel de care beneficiază ceilalți utilizatori, astfel cum a solicitat Parlamentul European în revizuirea Directivei privind serviciile universale și drepturile utilizatorilor; solicită Comisiei să ia în considerare nevoile utilizatorilor cu handicap în modul cel mai serios în agenda „2015.eu”;

8.  solicită Comisiei să efectueze o evaluare de impact pentru a analiza modalitatea în care poate fi realizată portabilitatea numerelor la nivel european;

9.  subliniază că este important ca Europa să rămână un continent mobil în lume și să se asigure că 75% din abonații serviciilor mobile beneficiază de internet în bandă largă și au acces la servicii wireless de mare viteză până în 2015;

10. reamintește necesitatea de a accelera distribuirea armonizată a spectrului creat prin dividendul digital într-un mod nediscriminatoriu și fără a compromite serviciile actuale și avansate de radiodifuziune;

11. invită Comisia să abordeze prin intermediul Comitetului pentru spectrul de frecvențe radio cerințele tehnice menite să asigure disponibilitatea spectrului în timp util, cu suficientă flexibilitate, să permită implementarea de noi tehnologii și servicii, ca, de exemplu, servicii mobile de bandă largă; invită Comisia să întocmească rapoarte privind concurența și evoluțiile pieței spectrului de frecvențe;

12. subliniază necesitatea de a se continua evaluarea și cercetarea potențialei interferențe dintre actualii și viitorii utilizatori ai spectrului, astfel încât să se atenueze posibilele consecințe negative pentru consumatori;

13. consideră că, întrucât ratele de acces la internet cresc, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru ca 50% din gospodăriile din UE să fie conectate la rețele de foarte mare viteză până în 2015 și 100% până în 2020, asigurând utilizatorului final creșterea calității și fiabilității serviciilor, în conformitate cu nevoile și așteptările acestuia; reamintește că pentru atingerea acestor obiective elaborarea unui cadru de politici este vitală pentru a favoriza investițiile private, protejând, totodată, concurența și asigurând o paletă largă de opțiuni pentru consumatori;

14. invită statele membre transpună pe deplin noul cadru normativ privind telecomunicațiile înainte de expirarea termenului prevăzut, să asigure pe deplin aplicarea acestuia și să împuternicească autoritățile naționale de reglementare în consecință; subliniază că noul cadru prevede un mediu de reglementare previzibil și coerent care să stimuleze investițiile și să promoveze piețe competitive pentru rețelele, produsele și serviciile TIC, contribuind la o piață unică performantă pentru serviciile societății informatice; insistă că orice indicații referitoare la aplicarea pachetului privind telecomunicațiile la accesul generației următoare trebuie să exploateze pe deplin conceptele introduse în directive pentru a promova realizarea acestor rețele;

15. consideră că este necesar să se mărească eficiența coordonării activității de reglementare, asigurând funcționalitatea deplină a OAREC în cel mai scurt timp posibil;

16. invită părțile interesate să adopte modele deschise pentru implementarea rețelelor de comunicare pentru a contribui la stimularea inovației și a cererii;

17. reafirmă nevoia de transparență și predictibilitate a reglementării și invită Comisia să continue să integreze principiile unei mai bune reglementări în pregătirea inițiativelor legislative și nelegislative, în special prin evaluări de impact focalizate și realizate în timp util;

18. reamintește că interoperabilitatea și accesibilitatea sunt interconectate și reprezintă temelia pe care se va clădi o societate informațională eficientă, pentru a permite interoperabilitatea produselor, a infrastructurilor și a serviciilor, astfel încât europenii să poată accesa serviciile și informațiile indiferent de programul informatic pe care îl folosesc;

19. insistă asupra faptului că, pentru a clădi o societate digitală incluzivă, competențele digitale sunt cruciale și că toți cetățenii UE ar trebui să aibă posibilitatea și să fie stimulați pentru a dobândi competențe informatice adecvate; subliniază că aceste competențe digitale pot contribui la integrarea socială a persoanelor defavorizate (de exemplu, persoanele în vârstă și persoanele cu venituri mici); invită Comisia și statele membre să abordeze problema așa-numitului al doilea decalaj digital în curs de manifestare, și anume disparitățile între diferitele grupuri sociale în ceea ce privește competențele informatice și utilizarea internetului; subliniază angajamentul esențial de a reduce la jumătate decalajele înregistrate în ceea ce privește cunoștințele și competențele informatice până în 2015;

20. solicită respectarea transparenței, accesibilității și a egalității de șanse în folosirea sistemelor TIC, pentru a le face mai ușor de utilizat pentru un număr cât mai mare de cetățeni europeni;

21. accentuează faptul că toate școlile primare și secundare trebuie să dispună de conexiuni la internet fiabile și de calitate până în 2013 și de conexiuni de foarte mare viteză până în 2015 cu ajutorul politicii regionale și de coeziune, acolo unde este posibil; subliniază faptul că formarea TIC și învățarea online ar trebui să devină o parte integrantă a activităților educative continue creând premisele pentru programe educative și de formare accesibile și mai bune;

22. recunoaște importanța învățământului online ca metodă educațională adaptată inovațiilor TIC, care poate satisface necesitățile persoanelor care nu au acces la metodele educaționale convenționale, însă subliniază că schimbul de informații dintre profesori, studenți și alte părți interesate reprezintă o condiție esențială; consideră că trebuie încurajate, de asemenea, schimburile internaționale, pentru ca instituțiile de învățământ să-și poată redobândi rolul important în promovarea înțelegerii dintre popoare;

23. recomandă introducerea noțiunii de competență digitală în școală încă de la ciclul pre-primar, în paralel cu limbile străine, pentru a forma din timp utilizatori competenți;

24. remarcă importanța dobândirii competențelor digitale de către cetățenii UE pentru ca aceștia să poată exploata la maximum beneficiile participării la societatea digitală; reafirmă necesitatea de a garanta că aptitudinile, cunoașterea, competența și creativitatea forței de muncă europene se ridică la cel mai înalte standarde mondiale și că sunt în permanență actualizate; consideră că cunoștințele și competențele informatice ar trebui să constituie un aspect central al politicilor UE, deoarece reprezintă forța motrice a societății de inovație europene;

25. propune lansarea unui „plan de acțiune pentru alfabetizarea și participarea la mediul digital” la nivelul UE și al statelor membre care să conțină îndeosebi: oportunități specifice de formare în domeniul informatic pentru șomeri și grupurile care riscă să fie excluse; stimulente pentru inițiativele din sectorul privat care vizează să ofere tuturor angajaților formări în domeniul competențelor informatice; o inițiativă „Fii deștept online!”, la nivel european, prin care toți studenții, inclusiv cei angajați în învățarea continuă și în formarea profesională, să se familiarizeze cu utilizarea în siguranță a TIC și a serviciilor online; și un sistem comun la nivel european de certificare în domeniul TIC;

26. invită statele membre să adopte toate măsurile necesare pentru a inspira tinerii informaticieni să aleagă o carieră în domeniul TIC; invită statele membre ca, între timp, în programele lor educaționale pentru elevii de școală primară, să pună un accent mai puternic pe tematica legată de științele naturale, precum matematica și fizica; consideră că, din moment ce există o nevoie reală și stringentă de acțiuni prin care să se satisfacă cererea de aptitudini TIC în Europa chiar pe termen scurt și mediu, va fi necesară o bază de date mai performantă pentru monitorizarea aptitudinilor electronice; invită instituțiile UE să adopte măsuri suplimentare pentru a crea această bază de date;

27. subliniază că toți cetățenii UE ar trebui să fie sensibilizați cu privire la drepturile și obligațiile lor informatice de bază printr-o cartă europeană a drepturilor cetățenilor și consumatorilor în mediul digital; consideră că această cartă ar consolida acquis-ul comunitar, inclusiv și mai ales drepturile utilizatorilor legate de protecția sferei private, utilizatorii vulnerabili și conținutul pe suport digital, garantând, de asemenea, interoperabilitatea la un nivel de performanță corespunzător; reiterează faptul că drepturile aferente mediului digital ar trebui privite în cadrul general al drepturilor fundamentale;

28. are convingerea fermă că protecția vieții private este una dintre valorile de bază și că toți utilizatorii ar trebui să dețină controlului asupra datelor lor personale, inclusiv asupra „dreptului de a fi uitat”; îndeamnă Comisia să țină seama nu numai de protecția datelor și de chestiunile privind viața privată, dar în special de necesitățile specifice ale minorilor și adulților tineri în această privință; solicită Comisiei să înainteze o propunere privind adaptarea Directivei privind protecția datelor la actualul mediu digital;

29. solicită Comisiei și statelor membre să adopte în continuare măsuri pentru a ameliora securitatea digitală, pentru a combate criminalitatea informatică și spam-ul pentru a întări încrederea utilizatorilor și a proteja spațiul virtual al Uniunii Europene împotriva tuturor tipurilor de infracțiuni și contravenții; solicită Comisiei și statelor membre să inițieze și să consolideze cooperarea internațională în acest domeniu; reamintește că aproape jumătate dintre statele membre nu au ratificat încă Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică și îndeamnă toate statele membre să ratifice și să implementeze convenția respectivă;

30. invită statele membre să adopte măsurile necesare care să le permită tuturor cetățenilor din Europa să beneficieze de o identificare electronică sigură;

31. insistă asupra menținerii unui internet deschis, în care cetățenii și întreprinderile utilizatoare să poată accesa și distribui informații sau rula aplicațiile și serviciile pe care le doresc, astfel cum se prevede în cadrul de reglementare revizuit; invită Comisia, Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC) și autoritățile naționale de reglementare (ANR) să promoveze îndeaproape dispozițiile privind „neutralitatea rețelei”, să monitorizeze aplicarea acestora și să raporteze Parlamentului European înainte de sfârșitul anului 2010; consideră că legislația UE ar trebui să mențină dispoziția privind „simpla transmitere” prevăzută în Directiva privind comerțul electronic (2000/31/CE) întrucât reprezintă o modalitate esențială de promovare a concurenței libere și deschise pe piața produselor digitale;

32. subliniază faptul că pluralismul, libertatea presei și respectarea diversității culturale sunt valori fundamentale și obiective finale ale Uniunii Europene; invită, prin urmare, Comisia Europeană să asigure respectarea acestor valori și obiective de către toate politicile comunitare propuse;

33. salută implementarea rapidă a legislației privind serviciile de roaming; subliniază necesitatea de a monitoriza în continuare în mod constant prețurile la comunicații mobile și servicii de date în roaming; solicită OAREC să efectueze o analiză independentă privind metodele care ar putea fi utilizate, în afara reglementării prețurilor, pentru a crea o piață internă competitivă pentru roaming; solicită Comisiei ca, pe baza analizei OAREC și a propriei sale analize, să propună înainte de 2013 o soluție pe termen lung la problema roaming-ului pentru a asigura o piață pentru roaming funcțională, orientată spre client și competitivă care să atragă după sine o scădere a prețurilor;

34. subliniază că serviciile digitale pot contribui la utilizarea pe deplin, la nivel european, a pieței interne și a oportunităților sale; solicită dezvoltarea unei politici eficiente pentru o piață unică a produselor și serviciilor digitale pentru Europa care să facă serviciile online în Europa mai competitive, mai accesibile, transfrontaliere și transparente, să asigure cel mai înalt nivel de protecție a consumatorilor și să pună capăt discriminării teritoriale; invită instituțiile UE să elimine principalele obstacole administrative și de reglementare din calea tranzacțiilor online transfrontaliere până în 2013; invită Comisia să accelereze evaluarea în curs de desfășurare a acquis-ului comunitar care afectează piața unică digitală și să propună acțiuni legislative specifice care să soluționeze principalele impedimente;

35. solicită realizarea unui studiu referitor la normele armonizate din cadrul UE în vederea promovării unei piețe comune în domeniul informaticii dematerializate („cloud computing”) și a e-comerțului;

36. invită Comisia să aibă în vedere măsuri pentru a mări și mai mult transparența termenilor și condițiilor tranzacțiilor comerciale transfrontaliere online, precum și eficacitatea controlului respectării legislației și a căilor de atac la nivel transfrontalier; subliniază faptul că dezvoltarea cu succes a comerțului online impune distribuția eficientă a produselor și mărfurilor și, drept urmare, subliniază necesitatea unei aplicări rapide a celei de a treia Directive poștale (2008/06/CE);

37. consideră că statele membre ar trebui să asigure mediul digital necesar pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri; solicită statelor membre să instituie puncte de contact unice pentru TVA pentru a facilita e-comerțul transfrontalier pentru IMM-uri și întreprinzători și solicită Comisiei să susțină utilizarea pe scară largă a facturilor electronice;

38. invită Comisia și statele membre să se asigure că, până în 2015, cel puțin 50% din achizițiile publice sunt efectuate prin mijloace electronice, astfel cum prevede planul de acțiune stabilit la Conferința ministerială privind e-guvernarea, care a avut loc la Manchester, în 2005;

39. este de părere că, la aproape o decadă de la adoptare, directivele care alcătuiesc cadrul legal pentru societatea informațională par să fie depășite din cauza complexității sporite a mediului online, introducerii de noi tehnologii și faptului că datele referitoare la cetățenii UE sunt prelucrate tot mai mult în afara UE; consideră că, cu toate că anumite chestiuni juridice aferente anumitor directive pot fi soluționate printr-o actualizare progresivă, alte directive necesită o revizuire fundamentală și că este necesară adoptarea unui cadru internațional pentru protecția datelor;

40. subliniază beneficiile potențiale pentru cetățeni și întreprinderi ale adoptării tehnologiilor digitale de către serviciile publice, pentru a asigura cetățenilor servicii mai eficace și mai personalizate; solicită statelor membre să utilizeze instrumentele TIC pentru a crește transparența și responsabilitatea actului de guvernare și a contribui la o democrație mai participativă care să implice toate grupurile socio-economice, mărind gradul de sensibilizare al noilor utilizatori și consolidând fiabilitatea și încrederea; invită statele membre să elaboreze planuri naționale pentru trecerea serviciilor publice la tehnologii digitale care să includă obiective și măsuri prin care să se asigure că până în 2015 toate serviciile publice pot fi accesate online și pot fi accesate de persoanele cu handicap;

41. subliniază importanța comunicațiilor în bandă largă pentru sănătatea cetățenilor europeni întrucât acestea permit utilizarea tehnologiilor eficiente de informatică medicală, creșterea calității tratamentelor, extinderea ariei geografice de pătrundere a asistenței medicale către zonele rurale, insulare, montane și slab populate, facilitarea îngrijirii la domiciliu, în special pentru bătrâni și persoanele cu handicap, precum și reducerea tratamentelor inutile și a transferurilor costisitoare de pacienți; reamintește că comunicațiile în bandă largă pot contribui la protecția cetățenilor europeni prin facilitarea și difuzarea informațiilor privind siguranța publică, procedurile, reacția în caz de dezastre și redresarea ulterioară acestora;

42. subliniază că TIC sunt extrem de importante pentru persoanele cu dizabilități care, în comparație cu ceilalți, au o mai mare nevoie de asistență tehnologică în activitățile lor cotidiene; consideră că persoanele cu dizabilități au dreptul de a participa în aceeași măsură la dezvoltarea rapidă a produselor și a serviciilor rezultate din noile tehnologii, pentru a putea beneficia de pe urma unei societăți informaționale deschise și fără obstacole;

43. subliniază necesitatea de a dezvolta „cea de-a cincea libertate” pentru a permite libera circulație a conținutului și cunoștințelor și de a crea, până în 2015, un cadru legal convergent, favorabil consumatorului pentru accesarea conținutului digital în Europa, ceea ce ar conferi certitudine consumatorilor și ar asigura un echilibru echitabil între pretențiile deținătorilor drepturilor de difuzare și accesul publicului larg la materiale informative și cunoștințe; îndeamnă UE, având în vedere ritmul dezvoltării tehnologice, să accelereze dezbaterea privind drepturile de autor și să analizeze impactul unui titlu european de proprietate intelectuală în conformitate cu articolul 118 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a oferi o protecție uniformă a drepturilor de proprietate intelectuală pe tot cuprinsul Uniunii, atât online, cât și offline.

44. recunoaște faptul că sectoarele culturale și de creație europene joacă un rol fundamental în promovarea diversității culturale, a pluralismului mijloacelor de informare în masă și a democrației participative la nivel european, fiind, totodată, un motor important al creșterii economice durabile în cadrul UE putând juca, prin urmare, un rol decisiv în redresarea economică a UE; recunoaște necesitatea promovării unui climat care să încurajeze în continuare sectorul de creație; invită, în acest sens, Comisia să pună în aplicare Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității formelor de exprimare culturală în toate inițiativele privind politicile referitoare la Agenda digitală;

45. subliniază faptul că agenda digitală europeană trebuie să promoveze producerea și difuzarea, în cadrul UE, de materiale de înaltă calitate și diverse din punct de vedere cultural, în scopul stimulării tuturor cetățenilor europeni în direcția adoptării tehnologiilor digitale precum internetul și a maximizării beneficiilor culturale și sociale pe care cetățenii UE le pot avea, în domeniul cultural și cel social, de pe urma acestor tehnologii; recomandă inițierea unei campanii de informare la nivelul UE, pentru creșterea gradului de conștientizare, în special prin dezvoltarea și difuzarea de materiale culturale digital; invită Comisia să examineze, în cadrul programului său de muncă legislativ, posibilitatea de a permite statelor membre să aplice o rată scăzută a TVA pentru difuzarea online a bunurilor culturale;

46. subliniază faptul că internetul, care oferă multe noi oportunități pentru difuzarea și accesarea produselor activității de creație, lansează, de asemenea, noi provocări legate de protejarea spațiului virtual al Uniunii Europene împotriva noilor tipuri de infracțiuni și contravenții; constată că sancțiunile, unul dintre instrumentele posibile în domeniul asigurării respectării drepturilor de autor, ar trebui să se adreseze, în principiu, persoanelor care exploatează conținutul în scopuri comerciale, mai degrabă decât cetățenilor individuali;

47. este de părere că UE trebuie să promoveze politici de influențare a ofertei și să examineze perfecționarea reglementărilor referitoare la acordarea de licențe privind drepturile de autor și achitarea acestora, în lumina noilor tehnologii, a noilor modalități de punere la dispoziție a conținuturilor digitale și a evoluției comportamentului consumatorilor; solicită un sistem de administrare și acordare a drepturilor mai eficient, mai coerent și mai transparent și pentru materialele audio, și pentru materialele audiovizuale, precum și mai multă transparență și concurență între organizațiile de gestionare și colectare a drepturilor;

48. subliniază faptul că trebuie să se acorde o mai mare atenție, în cadrul noii Agende digitale, digitalizării și îmbunătățirii accesului cetățenilor la patrimoniul cultural unic al Europei; îndeamnă statele membre să acorde un sprijin corespunzător din punct de vedere financiar politicii de digitalizare a UE, încurajând, totodată, atât Comisia, cât și statele membre să găsească soluții adecvate pentru depășirea actualelor obstacole juridice;

49. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la viitorul bibliotecii digitale europene, dacă nu au loc schimbări radicale în ceea ce privește formatul digital al bibliotecii, gestionarea, eficiența, practicabilitatea, utilitatea și mediatizarea intensă a proiectului;

50. consideră că, pe lângă aplicarea consecventă a TIC, este esențial să se promoveze excelența în cercetare în acest domeniu și să se stimuleze investițiile publice și private în proiecte de cercetare și inovare de mare risc, realizate în colaborare, în domeniul TIC; subliniază că Europa ar trebui să se afle în avangarda dezvoltării tehnologiilor internet, a informaticii dematerializate („cloud computing”), a mediilor inteligente și supercalculatoarelor și a aplicațiilor TIC cu emisii reduse de carbon; propune ca bugetul alocat de UE cercetării în domeniul TIC să fie dublat, iar bugetul pentru asimilarea TIC să fie mărit de patru ori în următoarele perspective financiare;

51. deploră faptul că, în ceea ce privește atragerea, formarea și păstrarea talentelor academice din domeniul TIC, Europa continuă să se afle cu mult în urma altor piețe care sunt lider în domeniu și că se confruntă cu un exod al creierelor datorită unor condiții de lucru mai bune în SUA pentru personalul academic și cercetători; subliniază că, pentru a aborda această problemă, este necesar ca Europa să elaboreze, în colaborare cu universitățile și cu industria, un program ambițios de dezvoltare a carierei care să sprijine rolul primordial pe care îl joacă comunitatea de cercetători științifici în vasta strategie mondială de inovare în domeniul TIC;

52. consideră că, până în 2015, toate institutele de cercetare europene și toate infrastructurile trebuie conectate la rețele de transmisie de foarte mare viteză Gbps, în scopul de a se crea un intranet al comunității de cercetători europene;

53. solicită mai multe investiții în utilizarea software-lor cu sursă deschisă („open-source”) în UE;

54. solicită realizarea de noi investiții în cercetare, în scopul mai bunei aplicări a instrumentelor digitale actuale, pentru a se garanta accesul tuturor cetățenilor la produsele culturale;

55. își exprimă îngrijorarea cu privire la birocrația din Programul-cadru al UE (PC); invită Comisia să elimine birocrația prin regândirea proceselor PC, fără să pună în pericol acest program, și prin crearea unui comitet al utilizatorilor;  invită Comisia să evalueze împreună cu statele membre modul în care directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE privind contractele de achiziții publice și transpunerea acestora sprijină cercetarea și inovarea și, după caz, să identifice cele mai bune practici; invită Comisia și statele membre să aibă în vedere elaborarea de indicatori privind inovarea în cadrul achizițiilor publice;

57. reamintește că, în viitor, competitivitatea Europei și abilitatea acesteia de a se redresa din criza economică actuală depinde într-o mare măsură de capacitatea sa de a facilita aplicarea la scară largă și în mod eficient a TIC în mediul de afaceri; constată totuși că IMM-urile sunt cu mult în urma marilor întreprinderi și atrage atenția în mod special asupra garanțiilor care trebuie oferite microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, pentru a evita excluderea acestora de la dezvoltarea TIC; invită statele membre și Comisia să consolideze măsurile de sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea instrumentelor TIC, cu scopul de a le spori productivitatea;

58. invită Comisia să elaboreze un plan digital de promovare a întreprinderilor on-line, care să vizeze în primul rând să ofere alternative acelor persoane care au fost disponibilizate recent în contextul crizei financiare; consideră că planul ar trebui să constea în punerea la dispoziție a unor produse software și hardware la prețuri accesibile și oferirea de conexiuni la internet și de consultanță gratis;

59. consideră că Agenda 2015.eu ar trebui să vizeze integrarea TIC printre priorități în vederea unei economii cu emisii reduse de carbon; solicită exploatarea tehnologiilor TIC pentru a îndeplini obiectivele 20-20-20 ale strategiei privind schimbările climatice; este de părere că implementarea de aplicații precum rețele inteligente de energie electrică, contoare inteligente, mobilitatea inteligentă, autovehiculele inteligente, gestionarea inteligentă a apei și e-sănătatea trebuie să figureze printre inițiativele-cheie ale Agendei 2015.eu; atrage atenția, de asemenea, că amprenta de carbon a sectorului TIC ar trebui redusă cu 50% până în 2015;

60. consideră că principiul comerțului echitabil ar trebui să se afle la baza comerțului internațional, cu scopul de a se ajunge la un echilibru adecvat între deschiderea piețelor și protecția legitimă a diverselor sectoare economice, acordându-se o atenție specială condițiilor sociale și de muncă;

61. consideră că asumarea Agendei 2015.eu la toate nivelurile politice și geografice (UE, național și regional), în spiritul unei guvernanțe pe mai multe niveluri, precum și vizibilitatea politică sunt condiții prealabile esențiale pentru o aplicare eficientă; în acest sens, propune organizarea unor reuniuni la nivel înalt pe marginea agendei digitale pentru a trece în revistă progresele obținute la nivelul UE și al statelor membre și pentru a relansa dinamica politică;

62. atrage atenția Comisiei îndeosebi asupra necesității de a stabili obiective și ținte SMART (specifice, măsurabile, adecvate, realiste și cu termene clare) și de a adopta un plan de acțiune care să mobilizeze toate instrumentele adecvate la nivelul UE: finanțare, instrumente juridice fără caracter obligatoriu, asigurarea aplicării și, atunci când este necesar, legislație specifică în toate domeniile politice relevante (de exemplu, comunicații electronice, educație, cercetare, inovare, politica de coeziune); solicită Comisiei să facă o revizuire periodică a rezultatelor strategiei 2015.eu, pe baza unei game largi de indicatori, care să permită realizarea unei analize cantitative și calitative a impactului social și economic; invită Comisia și statele membre să asigure o coordonare adecvată între programele UE și cele naționale și regionale din acest domeniu;

63. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1)

JO C 291 E, 30.11.2006, p. 133.

(2)

JO C 287 E, 29.11.2007, p. 364.

(3)

JO C 146 E, 12.6.2008, p. 87.

(4)

JO C 146 E, 12.6.2008, p. 370.


EXPUNERE DE MOTIVE

Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) pătrund în practic aproape toate aspectele vieții noastre. TIC sunt legate în mod inextricabil de dorința noastră de a avea o economie prosperă și competitivă, de a ne proteja mediul și de a trăi într-o societate mai democratică, mai deschisă și mai incluzivă. Schimbările pe care le trăim nu mai pot fi văzute ca o evoluție plecând de la trecutul industrial, ci mai degrabă ca un proces de transformare radicală. Prin urmare, menținerea actualelor tipare nu este o opțiune. Europa va culege roadele acestei revoluții digitale doar dacă toți cetățenii UE sunt mobilizați și au șansa de a participa pe deplin la noua societate digitală.

Domeniile de politică și factorii favorizanți identificați în acest raport constituie un cadru politic general în domeniul TIC pentru UE în următorii cinci ani; raportorul propune ca acest cadru să fie denumit „Agenda 2015.eu”. Această agendă reînnoită poate fi reprezentată grafic ca o spirală virtuoasă 2015.eu (a se vedea anexa). În centrul spiralei se află omul (cetățean și consumator). Fiecare persoană ar trebui să aibă șansa de a dobândi competențele adecvate și acces universal la comunicații de mare viteză. Cetățenii au, de asemenea, nevoie de un cadru juridic clar care să le protejeze drepturile și să le confere încrederea și securitatea necesare. Acest lucru este esențial pentru ca cetățenii să se bucure de libertatea de a accesa fără impedimente serviciile și conținutul digital pe întreaga piață internă („cea de-a cincea libertate”). În fine, cunoștințele și tehnologiile sunt indispensabile pentru sprijinirea competitivității economiei noastre și pentru o societate mai prosperă.

Acest raport are ca obiectiv să ofere orientări și să fie o sursă de inspirație, în special pentru Comisie, în vederea elaborării unei propuneri de strategie cuprinzătoare pentru 2015 și a unui plan de acțiune care să mobilizeze instrumentele adecvate disponibile în cadrul UE: finanțare, instrumente juridice fără caracter obligatoriu, măsuri de aplicare și, dacă este necesar, legislație specifică.

I. Implicarea cetățenilor și a consumatorilor

Europa va culege roadele acestei revoluții digitale doar dacă toți cetățenii UE sunt mobilizați și au șansa de a participa pe deplin la noua societate digitală. În acest sens, este nevoie ca investitorii să aibă încredere să își asume angajamente pe termen lung, ca guvernele să aibă încredere să treacă mai rapid la e-guvernare și ca cetățenii să folosească serviciile digitale cu încredere.

1. Asigurarea accesului universal de mare viteză

Una dintre condițiile necesare pentru crearea unei societăți europene a cunoașterii este ca toți utilizatorii să aibă acces la rețele de bandă largă, cu sau fără fir, rezistente și fiabile. Este necesar ca tehnologiile fixe și fără fir să fie disponibile pe scară largă și interoperabile pentru a permite accesul de mare viteză și fără întreruperi la internet.

1.1 Realizarea unei societăți pe deplin conectate

Pentru a îndeplini acest obiectiv sunt necesare politici care să promoveze accesul tuturor comunităților, în condiții echitabile și la prețuri competitive, indiferent unde se află, garantând, astfel, că niciun cetățean european nu este exclus. În zilele noastre, o societate conectată pe deplin înseamnă, de asemenea, o societate mobilă. Economia comunicațiilor mobile depinde în mare măsură de costul și disponibilitatea spectrului de frecvențe, prin urmare este important ca spectrul de frecvențe rezultat în urma dividendului digital să fie disponibil cât mai curând, când acest lucru va fi posibil fără a compromite serviciile de difuziune sau alte servicii.

Obiectivele politicii:

· fiecare gospodărie din UE ar trebui să aibă acces la internet de bandă largă la un preț competitiv până în 2013;

· pe plan mondial, Europa să-și mențină poziția de continent mobil 75% din abonații serviciilor mobile să utilizeze serviciul 3G (sau versiuni mai avansate ale acestuia) până în 2015.

Măsuri ale politicii:

· Comisia să revizuiască obligațiile de servicii universale până în 2010;

· să stabilească strategia europeană pentru internetul de bandă largă și mare viteză, incluzând actualizarea obiectivelor statelor membre (2010-2015);

· să accelereze distribuirea armonizată a dividendului digital (2010-2015) și să sprijine extinderea acoperirii și creșterea calității rețelelor de bandă largă prin alocarea acestuia.

1.3 Realizarea viitoarei generații de infrastructuri

Cheltuielile de capital care ar putea fi necesare pentru dezvoltarea rețelelor de mare viteză în UE sunt, în mod clar, semnificative. Noile dispoziții cuprinse în pachetul privind telecomunicațiile referitoare la accesul generației următoare asigură un mediu de reglementare stabil și previzibil care stimulează investițiile, protejează concurența și recompensează riscurile.

Obiectivele politicii:

· 50% din gospodăriile din UE ar trebui să fie conectate la rețele de mare viteză până în 2015.

Măsuri ale politicii:

· pachetul privind telecomunicațiile să fie transpus rapid (până la jumătatea anului 2011).

2. Competențele digitale pentru o societate digitală incluzivă

Potențialul Europei depinde de abilitățile populației, de forța sa de muncă și de organizațiile sale. În absența unei infrastructuri omniprezente utilizarea TIC este foarte limitată și în lipsa abilităților necesare aceasta poate genera doar o valoare economică și socială limitată. Dacă este trecută cu vederea, lipsa abilităților în domeniul TIC va reprezenta un obstacol care va împiedica UE să fie competitivă în economia mondială. Cerințele și instrumentele în materie de abilități sunt diferite în funcție de categoria de vârstă, dar nevoile sunt numeroase la toate categoriile de vârstă.

Obiectivele politicii:

· să reducă la jumătate decalajele înregistrate în ceea ce privește alfabetizarea și competențele digitale până în 2015;

· toate școlile primare și secundare trebuie să fie conectate la internet de mare viteză până în 2015;

· toți elevii din școlile primare și secundare ar trebui să fie instruiți în legătură cu riscurile aferente internetului și cu utilizarea responsabilă și în condiții de securitate a acestuia până în 2012;

· toți adulții de vârstă activă ar trebui să dispună de oportunități de formare în domeniul TIC (2010-2015).

Măsuri ale politicii:

· Planul de acțiune privind alfabetizarea și competențele digitale (2010-2015) constă în:

- măsuri specifice de formare în domeniul digital (de exemplu prin oferirea de vouchere) pentru grupurile care riscă să fie excluse;

- parteneriate de tip public-privat și acordarea de stimulente pentru inițiativele din sectorul privat care vizează să ofere formări tuturor angajaților;

- inițiativa „Fii deștept online!” prin care toți studenți să se familiarizeze cu utilizarea în condiții de siguranță a TIC;

- introducerea unei diplome în domeniul TIC, care să fie acordată în cadrul educației școlare normale, și a unui sistem de certificare la nivel european în domeniul abilităților digitale obținute în afara sistemului de educație oficial.

3. Drepturile digitale

În cazul în care cetățenii nu au suficientă încredere în cadrul legal, ei nu interacționează, nu își exprimă opiniile în deplină libertate și nu încheie tranzacții. Europa va reuși să utilizeze pe deplin potențialul social și economic al noului mediu online numai dacă cetățenii săi sunt formați și informați în mod corespunzător.

Cetățenii ar trebui să fie informați cu privire la impactul asupra vieții private al comportamentului lor într-un context online și ar trebui să aibă dreptul de a solicita ștergerea datelor personale chiar și în cazurile în care datele au fost strânse inițial cu acordul persoanei căreia îi aparțin datele. Combaterea infracțiunilor informatice reprezintă, de asemenea, o provocare importantă. Aplicarea efectivă a legislației UE în acest domeniu se confruntă adesea cu aspecte juridice transfrontaliere, cum ar fi instanța competentă sau legea aplicabilă.

Obiectivele politicii:

· drepturile digitale de bază ar trebui să fie cunoscute de toți cetățenii;

· toți utilizatorii ar trebui să dețină controlul asupra datelor lor personale (dreptul de a fi uitat).

Măsuri ale politicii:

· elaborarea Cartei europene a drepturilor cetățenilor și consumatorilor în mediul digital până în 2012;

· ratificarea Convenției privind criminalitatea informatică de toate statele membre (2012-2015).

II. O piață unică digitală deschisă și competitivă

Buna funcționare a economiei digitale este esențială pentru buna funcționare a întregii economii a UE: Cu toate acestea, libera circulație a serviciilor digitale se confruntă în prezent cu numeroase obstacole ca urmare a normelor diferite la nivel național. Întreprinderile se confruntă cu numeroase obstacole în calea vânzării în afara granițelor, în principal din cauza reglementărilor diferite aplicabile la nivelul statelor membre în domenii precum protecția consumatorului, TVA-ul, reciclarea echipamentelor electrice și electronice, reglementările specifice pentru anumite produse și operațiunile de plată. Dacă acest aspect nu este soluționat, întreprinderile și consumatorii nu vor atinge niciodată potențialul maxim al economiei digitale.

4. Implementarea eficientă a noului cadru de reglementare

Conform estimărilor specialiștilor, fragmentarea reglementării în domeniul telecomunicațiilor generează costuri de 20 de miliarde de euro pentru întreprinderile europene, acesta fiind un factor de cost care ar trebui eliminat cât mai repede posibil prin implementarea reformelor și aplicarea eficientă a noilor norme.

Obiectivele politicii:

· realizarea unei piețe a comunicațiilor electronice pe deplin competitive;

· salvgardarea unui internet deschis, care să respecte dreptul cetățenilor de a accesa și distribui informații sau de a rula aplicațiile și serviciile pe care le doresc;

Măsuri ale politicii:

· transpunerea și aplicarea cadrului de reglementare revizuit cât mai curând posibil (până la jumătatea anului 2011);

· OAREC ar trebui să își înceapă activitatea cât mai curând posibil;

· aplicarea armonizată a dispozițiilor privind „neutralitatea rețelei” în statele membre;

· soluționarea problemei serviciilor de roaming, evitând astfel necesitatea de a reglementa prețurile de vânzare cu amănuntul, până în 2013.

5. Creșterea pieței serviciilor digitale

În Europa piața unică europeană nu este încă pe deplin funcțională în domeniul serviciilor online. Cifrele vorbesc de la sine: doar 7% dintre tranzacțiile efectuate de consumatorii europeni prin intermediul internetului sunt transfrontaliere și doar 35% din întreaga populație a UE a utilizat servicii avansate de internet în ultimele 3 luni.

5.1 Înlăturarea obstacolelor din calea pieței serviciilor digitale

Diferențele de pe piața de 500 de milioane de consumatori a Europei împiedică economiile de scară, în detrimentul întreprinderilor și al consumatorilor. Cadrul de reglementare european pentru societatea informațională a fost creat în mod haotic, pe parcursul mai multor ani (în principal în 2000-2005), rezultatul fiind o serie de directive UE care acoperă fiecare domenii diferite ale societății informaționale (de exemplu, Directiva privind protecția datelor din anul 1995, Directiva privind semnăturile electronice din anul 1999 și Directiva privind comerțul electronic din anul 2000). La aproape zece ani de la adoptarea lor, aceste directive par a fi depășite de complexitatea din ce în ce mai mare a mediului online. În timp ce anumite chestiuni juridice legate de unele directive pot fi soluționate printr-o actualizare progresivă, alte directive necesită o revizuire fundamentală;

Obiectivele politicii:

· să elimine principalele obstacole de reglementare din calea tranzacțiilor online transfrontaliere până în 2015;

· fiecare utilizator mobil ar trebui să poată utiliza aparatul de care dispune ca portofel mobil până în 2015.

Măsuri ale politicii:

· revizuirea acquis-ului comunitare care afectează piața unică online; elaborarea unui tablou de bord care să cuprindă obstacolele și acțiunile specifice privind impedimentele cele mai importante;

· dezvoltarea unor standarde și norme comune la nivelul UE pentru plățile mobile ('m-cash').

3.5 Trecerea la tehnologii digitale a serviciilor publice

Instrumentele TIC fac posibilă intensificarea implicării publice, facilitarea accesului la informații publice și consolidarea transparenței. Mobilitatea pe piața unică poate fi consolidată prin servicii de e-guvernare unitare pentru a înființa și administra o afacere și pentru a studia, lucra, locui și a se pensiona oriunde în UE:

Obiectivele politicii:

· toate serviciile publice ar trebui să fie disponibile online și să poată fi accesate de persoane cu dizabilități până în 2015;

· amprenta de carbon generată de serviciile publice ar trebui redusă cu 50% până în 2015.

Măsuri ale politicii:

· dezvoltarea unor planuri naționale pentru trecerea la tehnologii digitale a serviciilor publice, care să includă:

- obiective și măsuri pentru ca serviciile guvernelor, de sănătate și educație să fie active online până în 2015 și pentru promovarea utilizării acestora de către cetățeni și întreprinderi.

6. Dezvoltarea celei de-a cincea libertăți: libera circulație a conținutului și cunoștințelor

În ceea ce privește furnizarea de conținut digital, Europa nu poate pretinde a fi cea mai mare piață din lume, întrucât este compusă din 27 de piețe diferite. Furnizorii de conținut se confruntă cu sisteme de certificare naționale extrem de complexe, din cauza cărora afacerile digitale întâmpină dificultăți în furnizarea de oferte de materiale informative legale interesante. Acest lucru nu numai că limitează disponibilitatea conținutului legal online, ci împiedică dezvoltarea unor noi servicii media. Aceste aspecte fac obiectul unei probleme dificile și urgente, dar, în orice caz, ilustrează că este din ce în ce mai necesară o revizuire fundamentală a situației actuale a drepturilor de autor online. Soluționarea acestei probleme trebuie accelerată pentru a asigura soluții ferme, echilibrate și atrăgătoare pentru utilizatori și deținătorii de drepturi.

Obiectivele politicii:

· un cadru legal simplu și ușor de folosit de consumatori pentru accesarea conținuturilor digitale în Europa până în 2015.

Măsuri ale politicii:

· stabilirea unui titlu de drepturi de autor în temeiul articolului 118 din Tratatul privind funcționarea UE până în 2013;

· dezvoltarea unor standarde și norme comune la nivelul UE pentru metodele de plată online (de exemplu, 'm-cash') până în 2012.

III. o economie și o societate prosperE

Este cunoscut faptul că există o legătură directă între investițiile în TIC și performanțele economice, întrucât acestea sporesc capacitățile de inovare ale tuturor sectoarelor industriale de o manieră orizontală, îmbunătățind productivitatea și contribuind la optimizarea utilizării resurselor naturale. Capacitatea de cercetare și inovare este esențială pentru a putea dezvolta, stăpâni și asimila tehnologiile TIC și pentru a le exploata în vederea obținerii de avantaje de ordin economic, social și cultural.

7. Promovarea cercetării și inovației la nivel mondial

Inovarea deschisă necesită interacțiunea la nivel general în cadrul întregului lanț al valorii adăugate din domeniul cercetării și facilitarea cooperării cu institutele de cercetare din afara Europei. În acest context, politica de cercetare și inovare în domeniul TIC ar trebui să promoveze atragerea de finanțare publică și privată și direcționarea acesteia în domenii în care Europa este sau poate deveni un lider global. Eforturile de cercetare nu ar trebui subminate de birocrația inutilă a programelor de finanțare publică.

Obiectivele politicii:

· Europa să fie în avangarda dezvoltării tehnologiilor internet;

· Europa într-o poziție de superioritate tehnologică în domeniul aplicațiilor TIC cu emisii reduse de carbon;

· reducerea drastică a birocrației Programului-cadru al UE.

Măsuri ale politicii:

· dublarea bugetului destinat cercetării TIC în UE, iar bugetul pentru asimilarea TIC să fie mărit de patru ori în următoarea perspectivă financiară.

· dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat în domeniul internetului viitorului;

· regândirea proceselor Programului-cadru pentru eliminarea birocrației și crearea unui comitet al utilizatorilor care să asigure ușurință în utilizare.

8. Sprijinirea competitivității economiei UE

În viitor, competitivitatea Europei și abilitatea sa de a se redresa din criza economică actuală depinde într-o mare măsură de capacitatea sa de a facilita aplicarea la scară largă și în mod eficient a TIC în medul de afaceri. IMM-urile pot reprezenta catalizatorul redresării economice a Europei. Cu toate acestea, în ceea ce privește utilizarea de instrumente TIC care contribuie la sporirea productivității, IMM-urile sunt cu mult în urma întreprinderilor mari.

Obiectivele politicii:

· echilibrul comercial între serviciile și bunurile TIC ar trebui să fie pozitiv până în 2015;

· 80% dintre IMM-uri ar trebui să folosească instrumente avansate de afaceri până în 2015.

Măsuri ale politicii:

· promovarea înființării și utilizării serviciilor bazate pe internet de către IMM-uri, cum ar fi „software-as--service” (software furnizat cu titlul de servicii) și „cloud computing” (informatică dematerializată).

9. Integrarea TIC în vederea unei economii cu emisii reduse de carbon

TIC poate și ar trebui să joace un rol important în promovarea consumului responsabil de energie în gospodării, transport și generarea și producția de energie. Contoarele inteligente, sistemele eficiente de iluminat, cloud computing și distribuția de software poate transforma obiceiurile de utilizare în surse de energie.

Obiectivele politicii:

· prin exploatarea TIC să se realizeze o reducere de 15% a emisiilor de CO2 în sectoare-cheie până în 2020;

· amprenta de carbon generată de serviciile publice ar trebui redusă cu 50% până în 2015;

· consumatorii ar trebui să aibă un comportament mai eficient din punct de vedere energetic; să se instaleze contoare inteligente în 50% din locuințe până în 2015.

Măsurile politicii vor face obiectul unui raport special INI.

IV. factori favorizanți

Pentru ca agenda 2015.eu să devină cadrul de strategie și să genereze rezultatele dorite sunt necesare asumarea fermă la toate nivelurile politice și mecanisme corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor.

10. Conducerea politică

Guvernanța și asumarea responsabilității la toate nivelurile

2015.eu va fi eficient numai dacă responsabilitatea este asumată la toate nivelurile politice și dacă responsabilitatea pentru implementarea acestuia este partajată la nivelul UE, național și regional.

Vizibilitatea politică

Organizarea unei reuniuni la nivel înalt pe marginea agendei digitale ar trebui să contribuie la trecerea în revistă a progreselor realizate, la consolidarea angajamentului actorilor implicați și la relansarea dinamicii politice.

11. Realizarea efectivă a obiectivelor

Obiectivele și țintele SMART

O strategie fără obiective SMART (specifice, măsurabile, adecvate, realiste și cu termen clar) este o simplă declarație de intenție. Statele membre ar trebui să stabilească obiective SMART la nivel național, în funcție de situațiile diferite ale fiecăruia.

Programul legislativ și de acțiuni al UE

Obiectivele care trebui urmărite la nivelul UE trebuie elaborate în funcție de Planul de acțiune și, dacă este necesar, de legislația specifică. Ar trebui mobilizate toate mecanismele corespunzătoare și toate instrumentele UE în vederea realizării obiectivelor.

Monitorizare și efectuarea de analize comparative

Comisia și statele membre ar trebui să efectueze analize comparative în mod sistematic, să evalueze și să monitorizeze progresul în fiecare an prin intermediul unui tablou de bord 2015.eu.


ANEXĂ

Spirala virtuoasă 2015.eu

(și factorii favorizanți)

25.3.2010


AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (25.3.2010)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la definirea unei noi agende digitale pentru Europa: de la i2010 la digital.eu

(2009/2225(INI))

Raportoare pentru aviz: Róża Thun Und Hohenstein

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

-    având în vedere Rezoluția sa din 21 iunie 2007 privind încrederea consumatorilor în mediul digital(1),

1.  observă că tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC) trebuie să fie disponibilă în toate sectoarele societății noastre și recunoaște, în același timp, că TIC va reprezenta în viitor un factor-cheie al productivității și al competitivității economice și va constitui un element important în consolidarea în continuare a pieței unice online; consideră că, pentru a asigura succesul acesteia, consumatorii și cetățenii trebuie să se afle în centrul dezvoltării unei agende digitale pentru Europa, al cărei scop trebuie să fie transformarea Europei într-un important actor pe plan mondial în domeniul TIC;

2.  subliniază importanța pentru societatea informațională a industriilor care produc conținut creativ, ca sector dinamic și cu o evoluție rapidă care contribuie la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă;

3.  invită Comisia să publice o evaluare anuală a progreselor înregistrate în implementarea instrumentelor de politică specifice, cum ar fi banda largă, e-Incluziunea, e-Sănătatea, eLearning și eBusiness, în fiecare stat membru, demonstrând cum aceste instrumente au fost modificate în mod inovator pentru a oferi consumatorilor un serviciu care reflectă nivelul tehnologic înalt din sectorul TIC și pentru a pune la dispoziția acestora cât mai multe servicii guvernamentale online, recunoscând, în același timp, necesitatea de a educa cetățenii din întreaga UE pentru a exploata pe deplin avantajele oferite de TIC;

4.  Salută poziția exprimată de comisarul Kroes, conform căreia agenda digitală are legitimitate numai în cazul în care este garantat accesul deplin la aceasta, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru întreprinderile mici, și invită Comisia să facă propuneri concrete pentru combaterea decalajului digital;

5.  invită Comisia, în colaborare cu statele membre, să extindă politica de promovare a alfabetizării digitale astfel încât toți cetățenii să poată utiliza în viața cotidiană tehnologiile online, obiectivul fiind acela de a dezvolta noi oportunități sociale, economice și antreprenoriale;

6.  salută implementarea rapidă a legislației privind serviciile de roaming; subliniază că este în continuare necesară o monitorizare constantă a prețurilor de roaming în rețelele de telefonie mobilă, inclusiv ale celor pentru roaming-ul de date, în vederea garantării unei piețe interne funcționale, orientate către consumator și competitive;

7.  subliniază că atât Comisia, cât și statele membre, ar trebui să continue să ia măsuri pentru îmbunătățirea securității digitale cu scopul de a informa cetățenii cu privire la modalitățile de prevenire a riscurilor digitale și de a le spori încrederea în noile resurse tehnologice;

8.  subliniază nevoia de a depăși barierele din calea comerțului electronic transfrontalier și de a spori încrederea consumatorilor prin dezvoltarea unei politici eficiente pentru o piață unică digitală pentru Europa, făcând serviciile online în Europa (de exemplu, printre alte servicii online, cărți, servicii cu conținut audiovizual și muzical) mai competitive, mai accesibile, transfrontaliere și transparente, în conformitate cu normele privind dreptul de autor, asigurând, în același timp, cel mai înalt nivel de protecție a consumatorilor și de a pune capăt discriminării teritoriale (de exemplu, în funcție de statul de reședință sau statul în care a fost emis cardul de credit);

9.  subliniază necesitatea unor inițiative în statele membre vizând îmbunătățirea competențelor în rândul publicului larg; remarcă importanța dobândirii competențelor digitale de către cetățenii UE pentru ca aceștia să poată exploata la maximum beneficiile internetului și ale participării la societatea digitală; subliniază potențialul oferit de acest aspect în ceea ce privește comerțul transfrontalier și accesarea serviciilor digitale.

10.      recunoaște importanța unei carte europene a drepturilor utilizatorilor, care ar clarifica drepturile și obligațiile consumatorilor societății informaționale; consideră că aceasta ar trebui să includă în special drepturile utilizatorilor privind conținutul digital și ar trebui să garanteze performanțe (în special în cazul administrațiilor publice) și standarde de bază în materie de interoperabilitate, în special în ceea ce privește protecția vieții private și a drepturilor utilizatorilor vulnerabili (de exemplu, îmbunătățirea accesului la paginile de internet pentru persoanele cu handicap); subliniază faptul că o cartă europeană a drepturilor utilizatorilor ar trebui, de asemenea, să cuprindă proprietatea intelectuală a autorilor, editorilor și a furnizorilor de conținut informațional; subliniază faptul că o cartă europeană a drepturilor utilizatorilor ar trebui, de asemenea, să înglobeze cadrul actual privind drepturile de autor și să asigure un echilibru echitabil între drepturile deținătorilor de drepturi de autor și accesul publicului la conținut (în special la conținut de creație) și la cunoștințe; constată că sancțiunile, ca unul dintre instrumentele posibile în domeniul drepturilor de autor, ar trebui să se adreseze, în principiu, persoanelor care exploatează conținutul în scopuri comerciale, mai degrabă decât cetățenilor individuali;

11. subliniază necesitatea unei abordări mondiale cu privire la problemele protecției datelor și ale pirateriei; solicită, în acest context, instituirea unei cooperări strânse între UE și Forumul pentru guvernanța internetului;

12. subliniază importanța pe care o acordă unei agende digitale semnificative în vederea realizării pieței interne, atât în ceea ce privește eliminarea barierelor administrative și normative din calea comerțului transfrontalier, cât și sporirea încrederii în serviciile online; remarcă fragmentarea pieței unice pentru produsele și serviciile digitale; invită, așadar, Comisia să remedieze aceste deficiențe din domeniul digital, cu ajutorul unor măsuri precum sporirea eficacității controlului respectării legislației și a căilor de atac la nivel transfrontalier;

13. constată că cadrul juridic în temeiul căruia statele membre pot subvenționa serviciile universale este în prezent complet depășit; invită Comisia să realizeze fără întârziere mult-așteptata revizuire a normelor privind serviciile universale, astfel încât să nu fie întârziate noile inițiative de stimulare a accesului mobil și în bandă largă la rețele de date de mare viteză;

14. constată existența unor ambiguități în cadrul normelor privind ajutoarele de stat care pot afecta serviciile în bandă largă sprijinite de Comunitate, în special abilitatea autorităților publice de a-și consolida propriile exigențe referitoare la rețele ca bază pentru realizarea de noi investiții; solicită Comisiei să abordeze de urgență aceste probleme;

15. subliniază importanța garantării pentru utilizatorii cu handicap a unui acces echivalent cu cel de care beneficiază ceilalți utilizatori, astfel cum a solicitat Parlamentul European în revizuirea Directivei privind serviciile universale și drepturile utilizatorilor; solicită Comisiei să aibă în vedere în cea mai mare măsură, în agenda „2015.eu”, nevoile utilizatorilor cu handicap;

16. subliniază necesitatea punerii în aplicare integrale a noului cadru de reglementare a comunicațiilor electronice pentru a se realiza piețe competitive în domeniul rețelelor, produselor și serviciilor de comunicații electronice, un mediu adecvat pentru investirea în noile tehnologii și o piață unică îmbunătățită pentru societatea informațională; reamintește că reglementarea pro-competitivă a economiei poate fi eliminată numai după realizarea unor piețe pe deplin competitive.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

23.2.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

1

4

Membri titulari prezenți la votul final

Pablo Arias Echeverría, Adam Bielan, Cristian Silviu Bușoi, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Evelyne Gebhardt, Louis Grech, Malcolm Harbour, Iliana Ivanova, Philippe Juvin, Sandra Kalniete, Alan Kelly, Eija-Riitta Korhola, Edvard Kožušník, Kurt Lechner, Tiziano Motti, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Matteo Salvini, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Laurence J.A.J. Stassen, Catherine Stihler, Kyriacos Triantaphyllides, Róża, Gräfin von Thun Und Hohenstein, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler

Membri supleanți prezenți la votul final

Cornelis De Jong, Frank Engel, Anna Hedh, Morten Løkkegaard, Antonyia Parvanova, Konstantinos Poupakis, Oreste Rossi, Kerstin Westphal

(1)

Texte adoptate, P6_TA(2007)0287.


AVIZ al Comisiei pentru cultură Și educaȚie (23.2.2010)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la definirea unei noi Agende digitale pentru Europa: de la i2010 la digital.eu

(2009/2225(INI))

Raportor pentru aviz: Cătălin Sorin Ivan

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   remarcă progresele însemnate ale strategiei i2010, dar solicită ca următoarea strategie să aibă obiective mai ambițioase și priorități orientate în mai mare măsură asupra cetățenilor, lucru care va oferi atât posibilități economice, cât și sociale și culturale tuturor cetățenilor UE;

2.   solicită Comisiei să elaboreze o definiție cuprinzătoare a agendei digitale și să o includă în discuțiile ce vor fi purtate în viitor cu Parlamentul European și cu Consiliul pe această temă, în scopul ajungerii la un acord comun între instituțiile europene în privința obiectivelor și scopurilor fundamentale;

3.  subliniază faptul că pluralismul, libertatea presei și respectarea diversității culturale sunt valori fundamentale și obiective finale ale Uniunii Europene; invită, prin urmare, Comisia Europeană să asigure respectarea acestor valori și obiective de către toate politicile comunitare propuse;

4.   recunoaște faptul că sectoarele culturale și ale creației europene joacă un rol fundamental în promovarea diversității culturale, a pluralismului mijloacelor de informare în masă și a democrației participative la nivel european, dar, mai mult, sunt un motor important al creșterii economice durabile în cadrul UE și, prin urmare, pot juca un rol decisiv în redresarea economică a UE; recunoaște necesitatea promovării unui climat care va încuraja în continuare sectorul de creație;

5.  recunoaște, prin urmare, necesitatea urgentă a elaborării unei definiții clare a agendei digitale, ca un aspect important al dimensiunii și conținutului cultural european; invită, în acest sens, Comisia să pună în aplicare Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității formelor de exprimare culturală în toate inițiativele privind politicile referitoare la Agenda digitală;

6.  subliniază faptul că agenda digitală europeană trebuie să promoveze producerea și difuzarea, în cadrul UE, de conținut de înaltă calitate și divers din punct de vedere cultural, în scopul stimulării tuturor cetățenilor europeni în direcția adoptării tehnologiilor digitale precum internetul și a maximizării foloaselor pe care cetățenii UE le pot trage, în domeniul cultural și cel social, de pe urma acestor tehnologii;

7.  subliniază faptul că „dividendul digital” reprezintă o sursă valoroasă de spectru de frecvențe, atât pentru dezvoltarea economică, cât și cea socială și culturală; îndeamnă Comisia să recunoască valoarea pe care o are facilitarea evoluției actualelor platforme foarte populare, precum televiziunea terestră digitală, ca și facilitarea dezvoltării altor tehnologii noi;

8.  solicită o abordare cuprinzătoare și integrată, la nivelul UE, care să promoveze investițiile în noi rețele și platforme, să trateze chestiunea garanțiilor în privința deschiderii, a accesibilității generale, a disponibilității, precum și a siguranței dispozitivelor și infrastructurii de comunicații și să includă o politică adecvată cu privire la promovarea competențelor mediatice, care să includă creșterea sensibilizării cu privire la utilizarea noilor tehnologii;

9.  subliniază faptul că o abordare cuprinzătoare, participativă și integratoare în cadrul agendei digitale a UE depinde în mod substanțial de accesul nediscriminatoriu și de interoperabilitatea efectivă a serviciilor pentru toți cetățenii;

10. subliniază importanța protecției datelor în lumea digitală și îndeamnă Comisia să țină seama nu numai de protecția datelor și de chestiunile privind viața privată, dar în special de necesitățile specifice ale minorilor și adulților tineri în această privință;

11. subliniază faptul că, pentru ameliorarea gradului de competitivitate digitală, trebuie să se acorde o mai mare atenție eliminării diferențelor regionale în privința accesului la tehnologia informației și la serviciul de internet de bandă largă;

12. subliniază faptul că trebuie să se acorde o mai mare atenție, în cadrul noii Agende digitale, digitalizării și îmbunătățirii accesului cetățenilor la patrimoniul cultural unic al Europei;

13. solicită realizarea de noi investiții în cercetare, în scopul mai bunei aplicări a instrumentelor digitale actuale, pentru a se garanta accesul tuturor cetățenilor la produsele culturale;

14. recomandă inițierea unor campanii de informare la nivelul UE, pentru ridicarea gradului de conștientizare, în special în privința dezvoltării și difuzării conținutului cultural digital;

15. îndeamnă statele membre să acorde un sprijin corespunzător din punct de vedere financiar politicii de digitalizare a UE, încurajând, totodată, atât Comisia, cât și statele membre să găsească soluții adecvate pentru depășirea actualelor obstacole juridice;

16. subliniază faptul că Europeana este instrumentul potrivit pentru a permite cetățenilor să acceseze și să-și îmbogățească cunoștințele despre patrimoniul cultural european;

17. solicită Comisiei, în special, să elaboreze, ca parte a agendei digitale, un cadru modern de reglementare a drepturilor de autor, care să acorde atenția cuvenită digitalizării și convergenței mijloacelor de informare și să încurajeze dezvoltarea internetului, care oferă multe posibilități noi pentru circulația și accesul conținutului creativ, dar care, de asemenea, prezintă riscuri care iau, de exemplu, forma piratajului conținutului protejat de drepturile de autor; favorizează întărirea măsurilor de combatere a piratajului online și de protejare a drepturilor de autor;

18. subliniază necesitatea unei abordări echilibrate la nivel european în privința drepturilor de autor, în cadrul căreia să se garanteze accesul cetățenilor la conținutul creativ online, fără a se compromite necesitatea protejării adecvate a drepturilor autorilor, muzicienilor și ale altor artiști de a primi un venit din activitățile pe care le desfășoară;

19. solicită respectarea transparenței, accesibilității și a egalității de șanse în folosirea sistemelor TIC, pentru a le face mai ușor de utilizat pentru un număr cât mai mare de cetățeni europeni;

20. subliniază importanța pe care o are, din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, aplicarea politicilor și măsurilor care promovează „competențele digitale”, în scopul diminuării obstacolelor din calea integrării sociale și a dezvoltării personale;

21. evidențiază importanța accesului la tehnologiile digitale și inovațiile TIC a grupurilor sociale dezavantajate, precum șomerii, persoanele cu un nivel scăzut de educație și persoanele în vârstă, ca mijloc de integrare socială și de combatere a sărăciei și inegalităților crescânde; îndeamnă, prin urmare, Comisia și statele membre să continue anumite programe specifice, precum eInclusion și Assistive Technology, care au ca obiectiv facilitarea accesului pentru aceste grupuri;

22. recomandă organizarea de cursuri formare TIC periodice la locul de muncă, pentru îmbunătățirea aptitudinilor digitale ale lucrătorilor și, astfel, a productivității muncii și pentru a evita rămânerea în afara pieței muncii a persoanelor fără astfel de competențe sau cu competențe limitate;

23. recomandă introducerea noțiunilor de competență digitală în școală încă de la ciclul pre-primar, însoțite de noțiuni de limbi străine, pentru pregătirea din timp a utilizatorului competent;

24. subliniază importanța formării utilizatorilor cu privire la modul de a utiliza resursele disponibile pe internet; reamintește, în special, faptul că părinții și cadrele didactice trebuie să acorde asistență în formarea copiilor cu privire la utilizarea în siguranță a internetului;

25. subliniază cât de important este ca elevii să învețe să utilizeze resursele online;

26. recunoaște importanța învățământului online ca metodă educațională adaptată inovațiilor TIC, care poate satisface necesitățile persoanelor care nu au acces la metodele educaționale convenționale, însă subliniază că necesitatea schimbului de informații dintre profesori, studenți și alte părți interesate reprezintă o condiție esențială; trebuie încurajate, de asemenea, schimburile internaționale, pentru ca instituțiile de învățământ să-și poată redobândi rolul important în promovarea înțelegerii dintre popoare;

27. invită Comisia să țină seama, în viitoarele sale programe multianuale pentru tineret, de necesitatea familiarizării tinerilor din toate ciclurile de învățământ și în special a celor din ciclul primar, cu TIC de ultimă oră;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

22.2.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Badia i Cutchet, Malika Benarab-Attou, Piotr Borys, Silvia Costa, Santiago Fisas Ayxela, Mary Honeyball, Cătălin Sorin Ivan, Petra Kammerevert, Morten Løkkegaard, Emma McClarkin, Marek Henryk Migalski, Katarína Neveďalová, Doris Pack, Chrysoula Paliadeli, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Pál Schmitt, Marco Scurria, Timo Soini, Emil Stoyanov, Hannu Takkula, László Tőkés, Helga Trüpel, Gianni Vattimo, Sabine Verheyen, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Ivo Belet, Nessa Childers, Nadja Hirsch, Seán Kelly, Catherine Soullie, Rui Tavares


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

18.3.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

51

0

2

Membri titulari prezenți la votul final

Jean-Pierre Audy, Zigmantas Balčytis, Zoltán Balczó, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Reinhard Bütikofer, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Lena Ek, Ioan Enciu, Adam Gierek, Norbert Glante, Fiona Hall, Jacky Hénin, Romana Jordan Cizelj, Sajjad Karim, Arturs Krišjānis Kariņš, Lena Kolarska-Bobińska, Judith A. Merkies, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Michèle Rivasi, Paul Rübig, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Konrad Szymański, Britta Thomsen, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Marita Ulvskog, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras, Henri Weber

Membri supleanți prezenți la votul final

Lara Comi, António Fernando Correia De Campos, Ilda Figueiredo, Andrzej Grzyb, Jolanta Emilia Hibner, Oriol Junqueras Vies, Ivailo Kalfin, Marian-Jean Marinescu, Vladko Todorov Panayotov, Frédérique Ries, Silvia-Adriana Țicău, Hermann Winkler

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Britta Reimers

Aviz juridic - Politica de confidențialitate