RAPORT referitor la protecția intereselor financiare ale Comunităților și lupta împotriva fraudei – Raportul anual 2008
26.3.2010 - (2009/2167(INI))
Comisia pentru control bugetar
Raportor: Andrea Cozzolino
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la protecția intereselor financiare ale Comunităților și lupta împotriva fraudei – Raportul anual 2008
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale referitoare la rapoartele anuale anterioare ale Comisiei și ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF),
– având în vedere raportul prezentat de Comisie Parlamentului European și Consiliului, publicat la 15 iulie 2009 și intitulat „Protecția intereselor financiare ale Comunităților - Lupta împotriva fraudei - Raportul anual 2008” (COM(2009)0372), inclusiv anexele la raport (SEC(2009)1002 și SEC(2009)1003),
– având în vedere Raportul de activitate al OLAF pentru anul 2008[1] și cel de-al doilea raport al OLAF din 19 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Regulamentului (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri, precum și orientările care au înlocuit vademecumul OLAF,
– având în vedere Raportul de activitate al Comitetului de supraveghere al OLAF pentru perioada iunie 2008 - mai 2009[2],
– având în vedere Raportul de activitate al Comitetului de supraveghere al OLAF pentru perioada iunie 2007 - mai 2008[3],
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor[4],
– având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2009 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu - Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor - Programul de la Stockholm[5], în special secțiunea privind criminalitatea economică și corupția,
– având în vedere articolul 319 alineatul (3) și articolul 325 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1995/2006 al Consiliului din 13 decembrie 2006 de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene[6],
– având în vedere articolul 48 și articolul 119 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0100/2010),
Observații generale: cuantumul abaterilor notificate
1. ia act de faptul că impactul financiar al abaterilor, în măsura în care acestea au fost identificate, s-a redus de la 1 024 de milioane EUR în 2007 la 783,2 milioane EUR în 2008, înregistrându-se reduceri pentru toate tipurile de cheltuieli, cu excepția cheltuielilor directe și a fondurilor de preaderare; cuantumul total se poate defalca după cum urmează:
|
– |
resurse proprii: 351 milioane EUR (cu 12,5% mai puțin față de 2007); |
|
|
– |
cheltuieli agricole: 102,3 milioane EUR (cu 34 % mai puțin față de 2007); |
|
|
– |
acțiuni structurale: 585,2 milioane EUR (cu 27% mai puțin față de 2007); |
|
|
– |
fonduri de preaderare: 61 de milioane EUR (cu 90,6% mai mult față de 2007); |
|
|
– |
cheltuieli directe: 34,7 milioane EUR (cu 5,15% mai mult față de 2007); |
|
2. subliniază necesitatea de a include informații privind abaterile, care vor clarifica măsura în care resursele totale mobilizate la diferite capitole de cheltuieli și în diferite state membre au fost afectate de erori și suspectate de fraudă;
3. subliniază că lupta împotriva fraudei și a corupției este o datorie importantă a instituțiilor europene și a tuturor statelor membre, care trebuie să furnizeze toate resursele necesare pentru combaterea eficace a acestor fenomene în scopul de a proteja interesele financiare ale Uniunii și ale contribuabililor și de a lupta împotriva criminalității organizate care, potrivit indicatorilor naționali, își întărește capacitatea de coluziune în interiorul instituțiilor, în special prin intermediul fraudării bugetului comunitar;
4. regretă faptul că o mare parte a fondurilor UE sunt în continuare plătite în mod necuvenit și invită Comisia să ia măsurile necesare în vederea recuperării acestor fonduri;
Resurse proprii
5. salută faptul că suma estimată afectată de abateri a fost cu 12,5% mai mică în comparație cu 2007; constată, cu toate acestea, faptul că, la fel ca în anii precedenți, cele mai multe abateri s-au înregistrat în cazul televizoarelor și al monitoarelor și solicită, în consecință, Comisiei să monitorizeze în special aceste produse și să ia măsurile necesare pentru a-și recupera orice resurse proprii sau dobânda datorată; mai mult, solicită Comisiei să promoveze un echilibru corespunzător între controalele fizice la import și auditurile ulterioare vămuirii efectuate la nivelul operatorilor; solicită statelor membre să furnizeze statistici mai bune în acest domeniu;
6. consideră că este esențial să se aplice o legislație eficientă pentru a îmbunătăți cooperarea administrativă în combaterea practicilor fiscale dăunătoare și pentru a asigura buna funcționare a pieței interne; salută, în acest sens, propunerea de directivă a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (COM(2009)0029) prezentată de Comisie; subliniază necesitatea de a monitoriza îndeaproape cazurile în care statele membre refuză să transmită informații specifice sau să efectueze o anchetă administrativă, precum și de a furniza Parlamentului informații complete și clare cu privire la toate aceste cazuri;
7. salută propunerea Comisiei de reformare a Regulamentului Consiliului privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (COM(2009)0427); în acest sens, subliniază importanța de a spori responsabilitatea statelor membre, începând cu calitatea informațiilor introduse în bazele de date; invită Comisia să verifice acuratețea acestor informații și să se asigure că toate sumele datorate ca TVA sunt încasate;
8. invită în continuare Comisia să furnizeze informații complete care să permită realizarea unei comparații între costurile suportate de statele membre pentru colectarea resurselor proprii tradiționale și sumele reținute pentru a acoperi aceste costuri de colectare;
Cheltuieli agricole
9. salută faptul că suma estimată afectată de abateri a fost cu 34% mai mică în comparație cu 2007; reamintește că numărul relativ scăzut de abateri pare să se datoreze în principal pragului mai ridicat prevăzut pentru notificările obligatorii (10 000 EUR) introdus prin Regulamentul (CE) nr. 1848/2006 al Comisiei din 14 decembrie 2006 privind neregulile și recuperarea sumelor acordate pe nedrept în cadrul finanțării politicii agricole comune și organizarea unui sistem de informare în acest domeniu[7];
10. subliniază importanța îndeplinirii cerințelor de raportare privind abaterile și deplânge carențele de raportare înregistrate în Austria, Suedia, Slovacia și Ungaria;
11. invită Comisia să ia în continuare măsuri pentru a asigura aplicarea efectivă și eficientă a Regulamentului (CE) nr. 1975/2006[8] care prevede noi norme de control pentru măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală pentru a oferi garanția că beneficiarii își îndeplinesc obligațiile;
12. sprijină opinia Curții de Conturi (punctul 5.20 din raportul anual sus-menționat), potrivit căreia Sistemul integrat de administrare și control (IACS) este un sistem eficient care limitează riscul producerii de erori sau riscul unor cheltuieli nejustificate, numai în cazul în care este pus în aplicare în mod adecvat și este alimentat cu date corecte și fiabile; deplânge erorile grave constatate în sistemele utilizate de Regatul Unit (Scoția), Bulgaria și România; îndeamnă Comisia să ia măsuri ferme în cazul în care această problemă persistă;
Acțiuni structurale
13. salută faptul că impactul financiar al abaterilor, potrivit estimărilor Comisiei, a fost cu 27% mai mic comparativ cu 2007; constată că, în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, rata de eroare în domeniul politicii de coeziune înscrisă în declarația de asigurare a Curții de Conturi din 2008 este în continuare peste 5%; este preocupat de faptul că Italia, Polonia, Regatul Unit și Spania au raportat cel mai mare număr de abateri; salută, în același timp, buna colaborare inițiată de unele dintre aceste state membre cu Comisia pentru a rezolva aceste probleme și este încredințat că celelalte state membre le vor urma exemplul; atrage atenția asupra faptului că, astfel cum a fost subliniat de Curtea de Conturi, acțiunile structurale sunt capitolul de cheltuieli cu cele mai stricte reguli și cele mai complexe proceduri de gestionare din bugetul UE și că, așa cum a relevat Comisia, constatarea unui număr foarte mare de abateri de ordin financiar într-un stat membru nu implică neapărat existența unui număr mai mare de greșeli și cazuri de fraudă decât în alte state membre, ci poate fi rezultatul unor controale mai minuțioase și mai stricte; subliniază, de asemenea, că raportul Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008 nu ține seama de perioada de programare 2007-2013, în care au fost introduse noi sisteme de administrare și control pentru cheltuieli; ia act de incidența tot mai mare a erorilor legate de cheltuielile neeligibile și de încălcări ale normelor privind achizițiile publice și consideră, prin urmare, oportună introducerea de către Comisie a unor orientări preventive destinate statelor membre și autorităților locale pentru a clarifica aplicarea acestor norme și pentru a evita ca cheltuielile respinse de Comisie pe motiv de neeligibilitate să fie înlocuite de autoritatea de gestionare cu alte cheltuieli neeligibile;
14. subliniază că întârzierile survenite în aprobarea sistemelor de gestionare și control pentru programele din perioada 2007-2013 ar fi putut fi cauza unor dificultăți în depistarea erorilor și a eventualelor fraude din cheltuielile aferente plăților efectuate în avans; în plus, consideră că întârzierile care au rezultat în efectuarea cheltuielilor aferente plăților intermediare ar putea accelera efectuarea de plăți chiar înainte de deblocarea angajamentelor; îndeamnă Comisia să analizeze posibilitatea revizuirii regulilor privind deblocarea angajamentelor în vederea îmbunătățirii calității cheltuielilor și pentru a garanta că sunt îndeplinite obiectivele cantitative;
15. salută progresele realizate de unele state membre în armonizarea sistemelor lor de notificare a neregulilor datorită unei utilizări mai intense a sistemului AFIS; solicită statelor membre care nu dețin sisteme electronice de raportare să se echipeze cât mai curând cu acestea, având în vedere rezultatele bune de până acum ale sistemelor respective în privința calității datelor și a respectării termenelor de raportare;
16. invită statele membre să ofere Comisiei informații mai detaliate și mai fiabile privind corecțiile financiare pentru perioada 2000-2006; solicită, în schimb, Comisiei să fie mai fermă în a solicita statelor membre să furnizeze informații complete și să aplice cu meticulozitate regulile privind corecțiile financiare în legătură cu programele operaționale;
17. salută introducerea de către Comisie a unei strategii comune de prevenire a fraudelor pentru măsurile structurale, care a fost elaborată împreună cu OLAF, și subliniază importanța unei colaborări mai eficace cu autoritățile regionale și cu autoritățile judiciare naționale competente;
Fonduri de preaderare
18. regretă faptul că suma estimată a fi afectată de abateri și raportată de UE-10 a crescut cu 8%, în timp ce în cazul UE-2 aceasta a crescut cu 152%, iar sumele recuperate au scăzut cu 15,6% față de 2007; solicită, în special, Bulgariei și României să își creeze capacitățile administrative pentru gestionarea fondurilor UE, să elimine cazurile existente sau potențiale de conflict de interese în gestionarea fondurilor, să îmbunătățească procesul de supraveghere și transparența procedurilor de achiziții publice la nivel central, regional și local și să introducă rapid și să comunice Comisiei măsurile necesare cu caracter preventiv, corectiv și/sau disciplinar; recunoaște și sprijină măsurile luate de Bulgaria și România pentru a îmbunătăți standardele de gestionare comună și de control financiar ca răspuns la recomandările Comisiei;
19. invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a reduce riscurile generate de mediul extrem de instabil în care operează DG ELARG pentru a garanta planificarea multianuală eficace a operațiunilor de audit intern; în plus, invită Comisia să adopte urgent o politică specifică pentru realizarea unor controale ex-post în cazul gestiunii centralizate, pe baza experienței câștigate în 2008 și luând în considerare în mod corespunzător raportul costuri-beneficii;
20. subliniază că obiectivele strategice pentru fondurile de preaderare trebuie să fie definite mai detaliat, astfel cum se menționează în raportul special al Curții de Conturi privind fondurile de preaderare pentru Turcia, pentru a facilita evaluarea proiectelor realizate în raport cu obiectivele globale; consideră că obiectivele și rezultatele trebuie să fie comunicate în mod transparent;
21. subliniază necesitatea continuării de către Comisie a inițiativelor de ameliorare a elaborării și implementării proiectelor; evidențiază necesitatea îmbunătățirii mecanismului de raportare cu privire la implementarea proiectelor, la desfășurarea activităților aferente și la rezultatele acestora; consideră că ar trebui să se asigure că urmările proiectelor (rezultatele și impactul) sunt raportate la sfârșitul fiecărui proiect și, ulterior, la intervale corespunzătoare, în vederea furnizării de informații despre performanțele obținute și pentru a contribui la conturarea planificării viitoare;
Cheltuieli directe
22. subliniază faptul că sectorul ajutorului extern este din ce în ce mai afectat de abateri și fraude;
23. solicită Comisiei să acorde atenție problemei dublei finanțări a proiectelor;
24. subliniază faptul că UE a contribuit anual cu peste 1 miliard EUR la misiunile Organizației Națiunilor Unite în ultimii cinci ani; reiterează așadar necesitatea consolidării mandatului OLAF în context internațional, precum și necesitatea de a furniza OLAF toate mijloacele legale de care are nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile de control al acestor cheltuieli directe în creștere; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului European o situație actualizată cu privire la această chestiune;
Un cadru de control intern integrat
25. salută faptul că comunicarea Comisiei privind riscul admisibil de eroare (COM(2008)0866) a oferit o bază de dezbatere pe această temă și solicită în continuare Comisiei să furnizeze informații ulterioare în această privință; susține punctul de vedere conform căruia pot fi stabilite praguri diferite de erori admisibile pentru fiecare sector, ținând seama de caracteristicile și normele lor respective; îndeamnă Comisia să ia în considerare măsurile ulterioare care trebuie luate pentru îmbunătățirea gestiunii financiare a fondurilor Uniunii Europene (de exemplu, eficientizarea sistemelor de control și orientarea acestora către calitatea cheltuielilor sau simplificarea legislației aplicabile);
26. consideră că este necesar ca sintezele anuale prezentate de statele membre Comisiei să aibă un temei juridic mai solid decât cel actual (articolul 53b alineatul (3) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (Regulamentul financiar)); în consecință, în contextul revizuirii Regulamentului financiar, solicită ca aceste sinteze să ofere o analiză calitativă exhaustivă a rezultatelor auditurilor efectuate de fiecare stat membru; consideră, în plus, că este esențial ca Comisia să continue să promoveze „contractele de încredere” pentru fondurile structurale cu statele membre și, în același timp, să asigure garanții suplimentare în legătură cu sistemele naționale de control prin intermediul unei relații mai strânse cu instituțiile supreme de audit independente;
Sporirea transparenței și combaterea fraudelor, a corupției și a delictelor financiare
27. constată că sectorul achizițiilor publice este cel mai expus la riscuri de gestiune defectuoasă, fraudă și corupție și că astfel de activități ilicite denaturează piața, provoacă creșterea prețurilor și a tarifelor plătite de consumatori pentru bunuri și servicii și răspândesc neîncrederea în Uniunea Europeană; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să analizeze cu atenție normele actuale privind achizițiile publice și să înainteze propuneri pentru îmbunătățirea lor; recunoaște, de asemenea, că s-au înregistrat progrese pentru o mai mare transparență privind beneficiarii de fonduri UE și invită Comisia să creeze un sistem prin care listele de beneficiari să fie publicate pe același site internet, indiferent de autoritatea de gestionare implicată, oferind informații clare și comparabile din toate statele membre în cel puțin una dintre limbile de lucru ale UE; solicită, în plus, Comisiei să intervină pentru a garanta că toate statele membre furnizează informații fiabile și uniforme cu privire la beneficiarii de fonduri UE, care trebuie incluse în sistemul de alertă rapidă și în baza de date centrală a excluderilor;
28. invită Comisia să inițieze o serie de prime discuții și consultări cu părțile interesate, inclusiv cu societatea civilă, asupra tuturor aspectelor legate de înființarea unui Parchet European în scopul combaterii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 86 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și să accelereze adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru înființarea acestui organism;
29. solicită Președinției Consiliului să acorde Comisiei mandatul de a negocia și de a încheia în cel mai scurt timp posibil acorduri antifraudă cu Andorra, Monaco și San Marino și de a negocia un nou acord mai extins cu Elveția;
30. subliniază că protejarea activă a intereselor financiare ale UE necesită consolidarea luptei împotriva criminalității financiare și economice; invită statele membre să pună în aplicare integral instrumentele relevante ale Uniunii, inclusiv Convenția din 2000 cu privire la asistența judiciară reciprocă și Protocolul la aceasta privind tranzacțiile bancare, Decizia-cadru privind hotărârile de confiscare (2006/783/JHA)[9] și Decizia-cadru privind sancțiunile financiare (2005/214/JHA)[10];
31. invită Comisia să elaboreze o propunere privind recunoașterea reciprocă a decăderii din drepturi, în special în cazul profesiilor din sectorul financiar, cum ar fi interdicția ca autorii de fraude să ocupe postul de director general;
32. invită Comisia să efectueze o evaluare de impact și să elaboreze o propunere de extindere a acquis-ului UE privind definițiile infracțiunilor în domeniul criminalității financiare și economice;
33. consideră că, pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, este necesar să se pună capăt evaziunii fiscale și activităților ilicite realizate prin intermediul paradisurilor fiscale offshore; invită Comisia să examineze posibilitatea ca societăților care își desfășoară activitatea prin intermediul paradisurilor fiscale offshore să li se interzică schimburile comerciale cu societățile cu sediul în Uniunea Europeană, în cazul în care statul offshore în cauză întârzie unilateral adoptarea unor acorduri de cooperare cu Uniunea;
34. constată că, în conformitate cu Eurobarometrul 2009, 78% dintre cetățenii UE consideră că în țara lor corupția este o problemă majoră; invită Comisia și statele membre să își asume angajamentul că vor garanta resursele necesare pentru ca utilizarea fondurilor UE să nu fie afectată de corupție, pentru a accelera confiscarea bunurilor criminale implicate în comiterea de fraude, evaziune fiscală, spălare de bani și infracțiuni conexe și pentru a aplica norme clare și transparente în privința persoanelor expuse politic, în conformitate cu a treia Directivă privind spălarea banilor (Directiva 2005/60/CE)[11]; invită Comisia să dezvolte cât mai rapid cu putință indicatori pentru a cuantifica eforturile de combatere a corupției, acordând o atenție specială achizițiilor publice, în conformitate cu dispozițiile Programului de la Stockholm; solicită o cooperare mai strânsă între oficiile de recuperare a creanțelor, astfel încât confiscarea bunurilor să devină eficientă; invită Comisia să ia imediat măsuri pentru a promova buna guvernanță în domeniul fiscal, în special în privința paradisurilor fiscale, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 10 februarie 2010[12] pe această temă;
Activitatea OLAF
35. recunoaște și își exprimă sprijinul față de activitatea OLAF și necesitatea de a garanta deplina independență operațională în îndeplinirea atribuțiilor sale, considerând că acesta joacă un rol esențial în protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și, astfel, a cetățenilor UE, precum și un rol major în menținerea reputației instituțiilor europene; consideră, astfel, necesar să se elaboreze o strategie privind resursele umane prin care să se asigure că este menținut actualul nivel calitativ ridicat al personalului;
36. consideră că OLAF ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe activitatea desfășurată de serviciile de audit intern ale Comisiei și mai puțin pe informațiile oferite de oficialii statelor membre atunci când deschide anchete; consideră că este la fel de important să se monitorizeze în ce măsură și în ce fel serviciul de audit intern al Comisiei ia în considerare recomandările OLAF; invită, în consecință, OLAF să furnizeze statistici relevante în viitoarele sale rapoarte anuale;
37. consideră că activitatea OLAF ar putea deveni și mai eficientă prin planificarea atentă și detaliată a anchetelor, adoptarea unui regulament de procedură ad-hoc drept ghid obligatoriu, promovarea utilizării obiectivelor SMART și a indicatorilor RACER în anchete, îmbunătățirea cooperării și a schimbului de date între OLAF și autoritățile judiciare naționale încă de la începutul procesului de investigare și introducerea unei politici de „sarcini-cheie” pentru OLAF, potrivit căreia fraudele la scară mică să fie anchetate de alte organe, în timp ce fraudele la scară mică vizând sume mari și provenind din abateri cauzate de probleme structurale pot fi de interes pentru OLAF; invită astfel OLAF să sublinieze în următorul său raport progresele realizate în această privință și să spună în ce măsură s-a ținut seama de acestea în manualul operațional al OLAF care urmează să fie publicat în viitorul apropiat;
38. invită Comisia să includă OLAF în mod activ în negocierea tuturor acordurilor de cooperare ce vizează combaterea fraudei și schimbul de informații privind aspectele fiscale;
Relația OLAF cu Europol și Eurojust
39. salută acordurile practice pentru o și mai mare coordonare și cooperare în combaterea fraudelor financiare convenite de OLAF și Eurojust;
40. salută cooperarea dintre OLAF și Europol; constată că, prin combinarea resurselor analitice ale Europol și a experienței operaționale a OLAF, poate fi oferit un serviciu eficient statelor membre și pot fi evitate cazurile de suprapunere; solicită OLAF să sublinieze, în următorul său raport anual, implicațiile practice ale schimbării statutului Europol la 1 ianuarie 2010;
Cooperarea OLAF cu statele membre
41. regretă faptul că anexa I la raportul anual 2008 (aplicarea articolului 280 din Tratat de către statele membre în 2008 – SEC(2009)1002) prezintă lacune atât în modul în care statele membre răspund chestionarului Comisiei, cât și în ceea ce privește întrebările Comisiei, care nu reușesc să ceară răspunsuri cuantificabile sau pe care statele membre le evită cu ușurință; invită, în consecință, Comisia să analizeze schimbările pe care le-ar putea aduce chestionarului în cooperare cu autoritățile statelor membre pentru ca acest exercițiu să fie eficient și efectiv;
42. invită OLAF să prezinte, în viitorul său raport, o analiză detaliată a strategiilor și a măsurilor aplicate de fiecare stat membru în lupta împotriva fraudei și în scopul de a preveni și identifica abaterile în utilizarea fondurilor UE, inclusiv cele cauzate de corupție; consideră că ar trebui acordată o atenție deosebită implementării fondurilor agricole și structurale; consideră că raportul, care va include 27 de profiluri de țară, ar trebui să analizeze metoda folosită de organismele judiciare și de anchetă naționale, calitatea și numărul controalelor efectuate, precum și statistici și motive pentru cazurile în care autoritățile naționale nu au dat curs rapoartelor OLAF; consideră, în plus, că raportul ar trebui să furnizeze o bază de cunoștințe utilizată pentru a defini mai bine strategia OLAF și prioritățile de urmat în anchetele speciale, lansând inițiative specifice și îmbunătățind cooperarea cu statele membre și eficiența atât a OLAF, cât și a autorităților locale de control;
43. subliniază faptul că legislația comunitară impune statelor membre să raporteze toate abaterile în termen de două luni de la sfârșitul trimestrului în care s-a realizat prima constatare administrativă sau judiciară a unei abateri și/sau se află informații noi despre o abatere raportată anterior; invită, prin urmare, statele membre să depună toate eforturile pentru a reduce decalajul dintre momentul constatării unei abateri și momentul raportării acesteia, inclusiv raționalizând procedurile administrative naționale;
44. invită Comisia să reinițieze procedura de adoptare a Directivei privind protecția penală a intereselor financiare ale Comunităților (2001/0115(COD)), blocată de Consiliu din 2002, și a Regulamentului privind asistența administrativă reciprocă în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților (2004/0172 (COD)), blocat de Consiliu din 2005;
oo o
45. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție, Curții de Conturi Europene, Comitetului de supraveghere al OLAF și OLAF.
- [1] http://ec.europa.eu/anti_fraud/reports/olaf/2008/EN.pdf.
- [2] http://ec.europa.eu/anti_fraud/reports/sup_comm/2008-2009/Activity-report_en.pdf.
- [3] OJ C 295, 18.11.2008, p. 1.
- [4] OJ C 269, 10.11.2009, p. 1.
- [5] Texte adoptate, P7_TA(2009)0090.
- [6] JO L 390, 30.12.2006, p. 1.
- [7] JO L 355, 15.12.2006, p. 56.
- [8] Regulamentul (CE) nr. 1975/2006 al Comisiei din 7 decembrie 2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-condiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală, JO L 368, 23.12.2006, p. 74.
- [9] JO L 328, 24.11.2006, p. 59.
- [10] JO L 76, 22.3.2005, p. 16.
- [11] JO L 309, 25.11.2005, p. 15.
- [12] Texte adoptate, P7_TA(2010)0020.
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (27.1.2010)
destinat Comisiei pentru control bugetar
referitor la protecția intereselor financiare ale Comunităților și lupta împotriva fraudei – Raportul anual 2008
Raportoare: Erminia Mazzoni
SUGESTII
Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. ia act cu îngrijorare de faptul că numărul neregulilor raportate Comisiei cu privire la Fondurile structurale a crescut cu 6,7% în 2008 în comparație cu 2007, cele mai mari procente înregistrându-se, ca și în anii precedenți, pentru FEDR și FSE; constată însă cu satisfacție că impactul financiar al neregulilor a scăzut cu 27%;
2. consideră că creșterea globală a numărului neregulilor raportate reflectă efortul depus de statele membre pentru îmbunătățirea sistemelor lor de control și își exprimă încrederea că noile prevederi stabilite de reglementările privind fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 vor contribui la reducerea numărului neregulilor în următorii ani; constată, însă, că, în urma evaluărilor realizate de Direcțiile Generale pentru politici regionale și ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și oportunități egale din cadrul Comisiei privind funcționarea efectivă a sistemelor de gestionare și control în cazul a 545 de programe operaționale, s-a ajuns la concluzia că în 2008 numai 31% dintre aceste sisteme au funcționat bine și că statele membre trebuie să depună eforturi considerabile pentru îmbunătățirea sistemelor lor de gestiune și control; prin urmare, solicită întărirea controalelor efectuate de către autoritățile de audit și de alte organe de control relevante pentru a garanta o mai mare transparență a utilizării fondurilor europene și a limita în cea mai mare măsură posibilă utilizarea incorectă a acestora; atrage atenția asupra faptului că, pentru a asigura o comparație corectă a datelor cu privire la nereguli între statele membre, Comisia a subliniat că raportarea unor sume ridicate folosite în scopuri nereglementare nu presupune în mod obligatoriu faptul că în țara respectivă sunt comise mai multe fraude și nereguli decât în alte țări. „Motivul l-ar putea constitui numărul mai ridicat de controale“[1]
3. ia act de raportul Curții de Conturi Europene privind execuția bugetului pe 2008 și își exprimă regretul în ceea ce privește rata de eroare de 11% calculată de Curtea de Conturi pentru politica de coeziune; subliniază că neregulile găsite de Curtea de Conturi pot conduce la fraude în anumite situații și consideră necesar, în acest context, să se urmărească în mod consecvent o reducere a ratei de eroare; ține seama, cu toate acestea, de faptul că în raportul Curții de Conturi Europene privind execuția bugetului pe 2008 nu este analizată perioada 2007-2013, în cursul căreia s-a produs o îmbunătățire a mecanismelor de control;
4. admite că absorbția efectivă a fondurilor structurale a pus probleme semnificative, în special în cazul noilor state membre, care trebuie să îndeplinească cerințe stricte și adesea complexe pentru utilizarea fondurilor disponibile; salută, prin urmare, eforturile depuse de aceste state membre pentru a-și îmbunătăți capacitatea de execuție și le invită să își sporească eforturile în această privință pentru a obține rezultate tangibile într-un termen acceptabil;
5. constată, de asemenea, că, în conformitate cu raportul Curții de Conturi Europene privind execuția bugetului pe 2008, la baza unei părți importante a ratei de eroare estimate stau erori de eligibilitate; subliniază că, pentru a reduce riscul comiterii anumitor erori legate de chestiunile de eligibilitate și de încălcarea regulilor privind achizițiile publice, Comisia ar trebui nu doar să își axeze într-un mod mai specific propria activitate de audit pe aceste domenii, ci și să elaboreze instrucțiuni preventive pentru statele membre și pentru autoritățile lor regionale și locale, cu privire la modul corect de aplicare a normelor;
6. insistă ca Comisia să limiteze practica evidențiată de Curtea de Conturi prin care statele membre înlocuiesc cheltuielile neeligibile respinse de Comisie cu alte cheltuieli neeligibile, fără o verificare ex ante efectivă;
7. regretă că în aproximativ 18% din cazuri există în continuare întârzieri de raportare mai mari de doi ani; subliniază importanța eliminării decalajului dintre detectarea și raportarea neregulilor, pentru a permite Comisiei să analizeze în mod corect și la timp evoluția tendințelor și modelelor de nereguli și fraude;
8. salută Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866) și împărtășește opinia potrivit căreia ar trebui stabilite diferite praguri tolerabile de eroare pentru fiecare sector, ținându-se seama de caracteristicile și normele respective; este de acord cu o marjă tolerată de risc de 5% pentru fondurile structurale, recomandând totuși recunoașterea unui nivel mai ridicat de toleranță în cazul proiectelor inovatoare care, dat fiind caracterul lor experimental, sunt supuse într-o mai mare măsură riscului de eroare, pentru a nu aduce atingere potențialului proiectelor respective;
9. salută progresele realizate de unele state membre în armonizarea sistemelor lor de notificare a neregulilor datorită unei utilizări mai intense a sistemului AFIS; solicită statelor membre care nu dețin sisteme electronice de raportare să se echipeze cât mai curând cu acestea, având în vedere rezultatele bune de până acum ale sistemelor respective în privința calității datelor și a respectării termenelor de raportare;
10. îndeamnă Comisia și statele membre să acționeze cu deplină responsabilitate și să-și intensifice eforturile în vederea evitării neregulilor, a erorilor administrative și a deficiențelor și solicită o demarcare mai clară a conceptelor de „neregulă”, „eroare” și „fraudă”; îndeamnă statele membre să accelereze reforma judiciară și combaterea fraudei și îndeamnă Comisia să ia măsuri rectificative în cazurile în care se descoperă nereguli și să garanteze că nu apar alte erori în urma acestui proces;
11. critică faptul că puținele state membre deosebit de afectate nu sunt numite mai devreme și sancționate mai aspru; consideră că, în cazul statelor membre care au ieșit în evidență în mod repetat, sunt necesare urgent mecanisme de verificare și control speciale, adaptate fiecărui stat în parte, elaborate de Comisie, Curtea de Conturi, OLAF și Parlament;
12. solicită Comisiei și Curții de Conturi să supună unui control mai riguros obligațiile de publicare naționale asociate cu ajutoarele din fondurile structurale ale UE; solicită, de asemenea, Comisiei, în acest context, să verifice mai intensiv legalitatea măsurilor de sprijin adoptate în temeiul regulamentelor privind fondurile structurale.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
25.1.2010 |
|
|
|
||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
40 0 2 |
||||
Membri titulari prezenți la votul final |
François Alfonsi, Luís Paulo Alves, Charalampos Angourakis, Jean-Paul Besset, Victor Boștinaru, Sophie Briard Auconie, Zuzana Brzobohatá, John Bufton, Alain Cadec, Salvatore Caronna, Ricardo Cortés Lastra, Tamás Deutsch, Rosa Estaràs Ferragut, Elie Hoarau, Seán Kelly, Evgeni Kirilov, Constanze Angela Krehl, Ramona Nicole Mănescu, Riikka Manner, Iosif Matula, Miroslav Mikolášik, Franz Obermayr, Jan Olbrycht, Wojciech Michał Olejniczak, Markus Pieper, Nuno Teixeira, Michael Theurer, Viktor Uspaskich, Lambert van Nistelrooij, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Hermann Winkler, Joachim Zeller |
|||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Vasilica Viorica Dăncilă, Karima Delli, Ivars Godmanis, Karin Kadenbach, Veronica Lope Fontagné, Elisabeth Schroedter, Richard Seeber, Patrice Tirolien, Sabine Verheyen, Iuliu Winkler |
|||||
- [1] SEC (2009) 1003, p. 87.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
23.3.2010 |
|
|
|
||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
25 0 2 |
||||
Membri titulari prezenți la votul final |
Marta Andreasen, Jean-Pierre Audy, Inés Ayala Sender, Andrea Češková, Andrea Cozzolino, Ryszard Czarnecki, Luigi de Magistris, Tamás Deutsch, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Martin Häusling, Ville Itälä, Cătălin Sorin Ivan, Elisabeth Köstinger, Bogusław Liberadzki, Monica Luisa Macovei, Christel Schaldemose, Bart Staes, Georgios Stavrakakis, Søren Bo Søndergaard |
|||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Monika Hohlmeier, Marian-Jean Marinescu, Véronique Mathieu, Olle Schmidt, Derek Vaughan |
|||||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Petru Constantin Luhan, Iosif Matula |
|||||