RECOMANDARE PENTRU A DOUA LECTURĂ referitoare la poziția Consiliului în primă lectură pentru adoptarea Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare)

28.4.2010 - (05386/3/2010 – C7‑0095/2010 – 2008/0223(COD)) - ***II

Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Raportoare: Silvia-Adriana Țicău

PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la poziția Consiliului în primă lectură pentru adoptarea Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare)

(05386/3/2010 – C7‑0095/2010 – 2008/0223(COD))

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere poziția comună a Consiliului în primă lectură (05386/3/2010 – C7‑0095/2010),

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2008)0780),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) și articolul 175 alineatul (1) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0413/2008),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Consecințele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituționale în curs de desfășurare” (COM(2009)0665),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European prezentată în temeiul articolului 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în legătură cu poziția comună a Consiliului în primă lectură referitoare la adoptarea unei propuneri modificate de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare) (COM(2010)0165),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (7) și articolul 194 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere poziția sa în primă lectură[1],

–   având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[2],

–   având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[3],

–   având în vedere articolul 72 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7–0124/2010),

1.  aprobă poziția Consiliului;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul, împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

• [1]  Texte adoptate, P6_TA(2009)0278.
• [2]  JO C 277, 17.11.2009, p. 75.
• [3]  JO C 200, 25.8.2009, p. 41.

EXPUNERE DE MOTIVE

Importanța performanței energetice a clădirilor

În 2008 UE și-a asumat angajamentul ca până în 2020 să reducă consumul de energie cu 20%, iar 20% din energia consumată să provină din surse regenerabile. Consiliul European a decis să sporească eficiența energetică cu 20% până în 2020.

UE a identificat sectorul construcțiilor drept una dintre piețele cu cel mai mare potențial de economisire a energiei. Acestui sector i se datorează 40% din consumul de energie și 35% din totalul emisiilor. Sectorul rezidențial, cu o pondere de 26% din consumul total de energie, dispune de un potențial de îmbunătățire mai mare decât cel al sectorului clădirilor comerciale. Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor reprezintă cea mai eficientă modalitate de a reduce cu 20% consumul de energie și emisiile în cadrul sectoarelor care nu fac parte din ETS.

Economiile de energie pentru clădirile eficiente din punct de vedere energetic depășesc în medie cu 30% cifra corespunzătoare clădirilor convenționale. Totodată, clădirile eficiente din punct de vedere energetic utilizează mai puțină apă și permit reducerea costurilor de întreținere și a facturilor curente.

Directiva privind performanța energetică a clădirilor va avea un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor europeni, afectând în mod direct clădirile pe care le ocupă și le utilizează aceștia. În plus, investițiile realizate pentru îmbunătățirea eficienței energetice și utilizarea energiei regenerabile vor conduce la crearea de milioane de locuri de muncă și vor contribui la o creștere economică durabilă în UE.

Propunerea Comisiei de reformare a Directivei 2002/91/CE (EPBD)

La 13 noiembrie 2008 Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă pentru reformarea, în cadrul pachetului legislativ privind eficiența energetică, a Directivei 2002/91/CE privind performanța energetică a clădirilor.

Poziția Parlamentului European în prima lectură

La 22 aprilie 2009 Parlamentul European a adoptat poziția sa în prima lectură în cadrul procedurii de codecizie pentru reformarea Directivei EPBD, o majoritate extrem de mare (549 de voturi pentru, 51 împotrivă și 26 abțineri) sprijinind îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor.

Principalele modificări introduse de Parlamentul European au fost următoarele:

§ O nouă anexă în care sunt enumerate principiile unei metodologii comune de calculare a nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor.

§ Un termen clar pentru ca toate clădirile să fie clădiri cu consum net de energie cel puțin egal cu zero (31 decembrie 2016). Statele membre stabilesc obiective privind procentul minim al clădirilor care trebuie să fie, până în 2015 și respectiv 2020, clădiri cu consum net de energie egal cu zero.

§ Recunoașterea reciprocă a certificatorilor performanței energetice a clădirilor și a inspectorilor sistemelor de încălzire și de climatizare.

§ Consultarea autorităților locale, regionale și naționale.

§ Orientări comune care specifică standarde minime pentru forma și conținutul certificatelor de performanță energetică.

§ Autoritățile publice joacă un rol exemplar, punând în aplicare recomandările incluse în certificatul de performanță energetică emis pentru clădirile pe care le ocupă.

§ Trebuie stabilite cerințe minime de performanță energetică în ceea ce privește componentele și sistemele tehnice ale clădirilor care sunt instalate și puse în funcțiune în clădiri.

§ În toate clădirile noi și în toate clădirile care fac obiectul unei renovări de amploare trebuie instalate contoare inteligente.

§ Stimulente financiare și obstacole de pe piață: Până la 30 iunie 2011, statele membre elaborează planuri de acțiune naționale, inclusiv propuneri de măsuri, pentru respectarea cerințelor stabilite în directivă prin reducerea obstacolelor existente de pe piață și a celor de ordin juridic și prin dezvoltarea unor instrumente financiare și fiscale existente și noi destinate creșterii eficienței energetice a clădirilor noi și a celor existente.

§ Până în 2011 se elaborează un sistem UE voluntar de certificare a performanței energetice a clădirilor nerezidențiale, care trebuie introdus de statele membre până în 2012, urmând să funcționeze în paralel cu sistemul național de certificare.

§ Noi dispoziții privind inspecția sistemelor de încălzire și de climatizare, experții independenți și formarea.

§ Până în 2012, Comisia creează un site de internet care cuprinde anumite informații, printre care cea mai recentă versiune a fiecărui Plan de acțiune pentru eficiență energetică.

Poziția Parlamentului European în a doua lectură

La 19 noiembrie 2009, Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord politic cu privire la aspectele tehnice ale propunerii legislative. Principalele realizări ale acestui acord sunt următoarele:

§ Un articol separat referitor la aspectele legate de finanțare (articolul 10) - inclusiv pentru propunerile prezentate până la 30 iunie 2011 - și considerentele 18, 19, 20 referitoare la instrumentele și programele existente. În plus, articolul 11 alineatul (4) privind certificatele și articolul 9 alineatul (3) privind „clădirile cu un consum net de energie aproape zero” includ dispoziții financiare. (Aceste articole sunt completate de declarația Comisiei).

§ „Clădirile cu un consum net de energie aproape zero” - Până la 31 decembrie 2020 toate clădirile noi trebuie să aibă un consum net de energie aproape zero, în timp ce pentru sectorul public, care trebuie să dea un exemplu demn de urmat, acest termen este devansat cu doi ani. Politica privind „clădirile cu un consum net de energie aproape zero” cuprinde acum obiective ambițioase, bine definite, precum și planuri de acțiune care includ măsuri de sprijin (articolul 9).

§ În momentul în care o clădire face obiectul unei renovări de amploare, performanța energetică a clădirii sau a părții renovate a acesteia trebuie să întrunească cerințele energetice minime, îndeplinirea acestei obligații fiind fezabilă din punct de vedere tehnic, funcțional și economic. Cerințele minime referitoare la performanța energetică se aplică și sistemelor tehnice și elementelor clădirilor, care au un impact însemnat asupra performanței energetice a anvelopei clădirii, ori de câte ori acestea sunt modernizate sau înlocuite (articolele 7 și 8).

§  Extinderea sferei de acoperire în afara renovărilor importante: cerințele pentru componentele și unitățile clădirilor sunt cuprinse acum în textul articolului 7.

§ Dispoziții noi și importante referitoare la certificate: cerințe detaliate privind informațiile, inclusiv posibilitățile de finanțare, care trebuie precizate în certificat [articolul 11 alineatul (4)]; sectorul public este încurajat să ofere un exemplu demn de urmat prin punerea în aplicare a recomandărilor incluse în certificatul de performanță energetică în termenul de valabilitate al acestuia [articolul 11 alineatul (5)]; sistemul UE voluntar de certificare a performanței energetice a clădirilor nerezidențiale [articolul 11 alineatul (9)]; dispoziții referitoare la eliberarea și afișarea certificatelor de performanță energetică (articolele 10 și 11); cerința privind obligativitatea includerii indicatorului de performanță energetică din certificatul de performanță energetică al clădirii în anunțurile de vânzare sau închiriere a clădirii sau a unei părți a acesteia [articolul 12 alineatul (4)].

§ Mai multe informații și o transparență sporită în ceea ce privește acreditarea și formarea experților și instrumentele financiare, informarea proprietarilor și locatarilor, mai multe informații cu privire la certificate (articolele 17 și 20).

§ Reducerea poverii administrative asociate inspecțiilor.

§ Consultarea autorităților locale și sprijinirea acestora la punerea în aplicare a recomandărilor; un articol nou referitor la consultarea părților interesate, inclusiv a autorităților locale și regionale (articolul 21) și o serie de dispoziții noi privind un ansamblu de orientări adresate urbaniștilor și arhitecților locali, care le permit ca, la planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale, să ia în considerare combinația optimă dintre îmbunătățirile în domeniul eficienței energetice, utilizarea energiei regenerabile și a încălzirii și răcirii urbane (considerentul 28).

§ Pentru clădirile noi trebuie luate în considerare mai multe elemente regenerabile (articolul 6).

§ Un rol mai important al Comisiei în evaluarea planurilor naționale [articolul 9 alineatul (4)] și al rapoartelor de inspecție [articolul 15 alineatul (4)].

§ Introducerea unor sisteme inteligente de contorizare și a sistemelor de control activ, cum ar fi sistemele de automatizare, control și monitorizare destinate economisirii de energie (articolul 8).

§ Nu există o metodologie comună, dar, până la 30 iunie 2011, Comisia stabilește un cadru metodologic comparativ pentru calcularea nivelului optim din punctul de vedere al costurilor al cerințelor minime de performanță energetică (articolul 5 și anexa III).

§ Clauză de revizuire: directiva trebuie revizuită până la data de 1 ianuarie 2017.

Totuși, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona impune anumite adaptări, în special în ceea ce privește temeiul juridic și actele delegate (fosta procedură de comitologie). Dispozițiile în cauză sunt legate de exercițiul delegării (articolul 23) și un termen de 5 ani pentru delegarea în vederea modificării anexei I (Cadru general comun pentru calculul performanței energetice a clădirilor), delegare care, dacă nu este revocată de către Parlamentul European sau Consiliu, se va prelungi în mod automat pe o perioadă identică, precum și de revocarea delegării (articolul 24) și de obiecțiile față de actele delegate (articolul 25) prezentate în termen de două luni de la data notificării.

Odată ce noua directivă va fi adoptată și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația lor națională.

Concluzii

Poziția comună a Consiliului are la bază acordul încheiat în noiembrie 2009 între Parlamentul European și Consiliu.

PROCEDURĂ

Titlu	Performanța energetică a clădirilor (reformare)
Referințe	05386/3/2010 – C7-0095/2010 – 2008/0223(COD)
Data primei lecturi a PE	23.4.2009                     T6-0278/2009
Propunerea Comisiei	COM(2008)0780 - C6-0413/2008
Data anunțului în plen a primirii poziției comune	19.4.2010
Comisia competentă în fond        Data anunțului în plen	ITRE 19.4.2010
Raportor(i)        Data numirii	Silvia-Adriana Țicău 21.7.2009
Data adoptării	28.4.2010
Rezultatul votului final	+: –: 0:	53 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Jean-Pierre Audy, Zigmantas Balčytis, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Reinhard Bütikofer, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Christian Ehler, Lena Ek, Ioan Enciu, Gaston Franco, Adam Gierek, Norbert Glante, Fiona Hall, Jacky Hénin, Sajjad Karim, Arturs Krišjānis Kariņš, Philippe Lamberts, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Anni Podimata, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Jens Rohde, Paul Rübig, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Konrad Szymański, Britta Thomsen, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Niki Tzavela, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Alejo Vidal-Quadras
Membri supleanți prezenți la votul final	Antonio Cancian, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Oriol Junqueras Vies, Ivailo Kalfin, Alajos Mészáros, Ivari Padar, Vladko Todorov Panayotov, Markus Pieper, Vladimír Remek, Frédérique Ries, Theodoros Skylakakis, Silvia-Adriana Țicău, Hermann Winkler
Data depunerii	28.4.2010