RAPORT referitor la sancțiunile pentru încălcările grave ale normelor sociale în domeniul transportului rutier

30.4.2010 - (2009/2154(INI))

Comisia pentru transport și turism
Raportoare: Hella Ranner

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la sancțiunile pentru încălcările grave ale normelor sociale în domeniul transportului rutier

(2009/2154(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere raportul Comisiei „de analizare a sancțiunilor prevăzute în legislația statelor membre pentru încălcările grave ale normelor sociale în transportul rutier” (COM(2009)225),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A7-0130/2010),

A. întrucât Uniunea Europeană a creat în ultimii ani un sistem de norme sociale în domeniul transportului rutier prin adoptarea Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 și a Regulamentului (CE) nr. 561/2006, cât și a Directivei 2006/22/CE, pentru a garanta siguranța și securitatea rutieră și o concurență loială;

B.  constatând faptul că sistemele de sancțiuni din statele membre ale Uniunii Europene au evoluat gradual și prezintă, prin urmare, diferențe esențiale, precum amenzi care, în cazuri extreme, pot fi de până la zece ori mai mari într-un anumit stat decât în altul;

C. întrucât situația juridică în domeniul transportului internațional a devenit foarte complicată pentru antreprenori și, în special, pentru conducătorii auto; întrucât statele membre se confruntă cu mari provocări în privința punerii în aplicare a normelor și, de asemenea, situația actuală nu este compatibilă cu piața comună;

D. exprimându-și îngrijorarea cu privire la informațiile referitoare la deficiențele tahigrafelor digitale, care le fac foarte vulnerabile în momentul manipulării,

Observații generale

1.  salută raportul Comisiei de analizare a sancțiunilor prevăzute în legislația statelor membre pentru încălcările grave ale normelor sociale în transportul rutier; regretă faptul că, din cauza lipsei de date din anumite state membre, raportul nu prezintă o analiză completă a situației actuale din Europa; invită Comisia să solicite statelor membre informațiile lipsă;

2.  constată că raportul Comisiei se bazează pe clasificarea diferitelor încălcări în conformitate cu noua anexă III la Directiva Comisiei 2006/22/CE, fără a lua în considerare perioada de punere în aplicare în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Directiva Comisiei 2009/5/CE;

3.  invită, prin urmare, Comisia să prezinte înainte de sfârșitul anului 2010 un raport actualizat și complet privind punerea în aplicare a noii anexe III la Directiva 2006/22/CE;

4.  atrage atenția asupra faptului că, în perioadele precedente, au apărut întârzieri considerabile, astfel încât, de exemplu, raportul actual din 3 august 2009 (al 24-lea Raport al Comisiei de analizare a sancțiunilor prevăzute pentru încălcările grave ale normelor sociale în transportul rutier) se referă exclusiv la datele corespunzătoare anilor 2005 și 2006 și, prin urmare nu s-au putut trage concluzii privind stadiul actual al procesului de armonizare a dispozițiilor sociale pentru conducătorii auto în domeniul transportului rutier;

5.  invită Comisia și statele membre să facă tot posibilul pentru a garanta îndeplinirea în cel mai scurt termen a obiectivelor prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, astfel încât, pentru măsurile de armonizare viitoare, să fie disponibile mai multe statistici recente;

6.  subliniază că și în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 există o listă a încălcărilor grave în conformitate cu Regulamentul în cauză; astfel, consideră că este deosebit de necesară o clasificare uniformă a încălcărilor grave ale normelor sociale;

Diferențele considerabile dintre statele membre

7.  constată că sancțiunile prevăzute în legislația statelor membre pentru încălcările grave ale normelor sociale în transportul rutier diferă atât în valorile amenzilor cât și în natura și clasificarea sancțiunilor;

8.  subliniază că aceste diferențe se explică prin condițiile geografice și economice, precum și prin sistemele juridice diferite din statele membre în ceea ce privește urmărirea cazurilor penale și prin abordările politice diferite privind siguranța rutieră;

9.  constată că normele sociale din domeniul transportului rutier, în special Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 și Regulamentul (CE) nr. 561/2006, cât și Directiva 2006/22/CE, lasă statelor membre foarte mult loc de interpretare; regretă faptul că numeroasele formulări imprecise din cadrul normelor europene vor duce, în mod obligatoriu, la o aplicare incoerentă a acestora în statele membre; consideră că, pentru a continua armonizarea, este mai întâi nevoie de o interpretare uniformă și obligatorie a acestor regulamente și a directivei;

10. regretă faptul că unele state membre nu prevăd eșalonarea sancțiunilor în raport cu gravitatea infracțiunii; invită, prin urmare, statele membre, să adopte legi naționale care au un efect eficient, proporționat și disuasiv și care iau în considerare gravitatea infracțiunii;

O mai bună armonizare

11. subliniază că un sistem de sancțiuni eficient, echilibrat și cu efect disuasiv se poate baza doar pe sancțiuni clare, transparente și comparabile între statele membre; invită statele membre să găsească soluții legislative și practice pentru a reduce diferențele, în parte foarte mari, privind tipul și nivelul sancțiunilor;

12. invită Comisia Europeană, după consultarea autorităților de control și a reprezentanților sectorului transporturilor, să stabilească o interpretare uniformă și obligatorie a regulamentului privind durata de conducere și perioadele de repaus; autoritățile de control ar trebui să țină cont de această interpretare;

13. consideră că trebuie stabilite atât sancțiuni minime și maxime în cadrul încălcărilor individuale ale normelor sociale din domeniul transportului rutier, cât și clasificarea amenzilor în conformitate cu tipurile de sancțiuni, în vederea unei convergențe ulterioare a tipurilor de sancțiuni și a valorilor amenzilor; subliniază faptul că, în procesul de armonizare a sancțiunilor, necesitatea stabilirii de amenzi proporționate în diferitele state membre în funcție de criterii obiective (de exemplu PNB) trebuie compensată printr-o măsură disuasivă eficientă împotriva încălcărilor grave;

14. subliniază că anexa III la Directiva 2006/22/CE, introdusă prin Directiva 2009/5/CE a Comisiei, trebuie considerată drept fundamentul unei abordări unitare a clasificării încălcărilor normelor sociale din domeniul transportului rutier, prevăzute de legislația statelor membre; îndeamnă statele membre să aprobe actele necesare cu putere de lege și actele administrative în vederea transpunerii rapide a Directivei 2009/5/CE a Comisiei;

15. reamintește, de asemenea, că Tratatul de la Lisabona a adăugat la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene articolul 83, alineatul (2) referitor la armonizarea legislațiilor penale ale statelor membre; solicită Comisiei să examineze aceste noi acte legislative din domeniul cooperării judiciare în materie penală și să prezinte în termen de 12 luni Consiliului și Parlamentului European un raport cu privire la posibilele măsuri de armonizare, inclusiv aspectele legate de siguranța rutieră și de aplicarea transfrontalieră a amenzilor, în cazul în care acestea nu au fost aplicate anterior;

16. salută pregătirea de către Comisie, în conformitate cu articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, de orientări care să sprijine statele membre în interpretarea și aplicarea acestui regulament; cu toate acestea, constată că acestea nu au un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic și, prin urmare, nu și-au atins scopul de aplicare uniformă în statele membre;

17. consideră că, pentru realizarea unei piețe interne a transporturilor și pentru a le asigura conducătorilor auto și întreprinderilor de transport o mai mare siguranță juridică, este nevoie de armonizarea aplicării legislației sociale; invită Comisia, în acest context, în colaborare cu Corte, Tispol și Euro Contrôle Route, să prezinte propuneri pentru a pune capăt aplicării discriminatorii a legislației sociale în domeniul transportului rutier; subliniază, în acest sens, necesitatea interpretării comune, articol cu articol, a punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 581/2006 și a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85;

18. invită statele membre să ia în considerare aceste orientări la punerea în aplicare a normelor sociale, cu scopul de a realiza o punere în aplicare uniformă;

Controale

19. indică în mod explicit faptul că numai prin punerea în aplicare consecventă și nediscriminatorie a legislației în vigoare poate fi evitată concurența neloială și garantată siguranța rutieră; insistă asupra faptului că punerea în aplicare a normelor sociale în transportul rutier necesită un sistem de control uniform și eficient;

20. atrage atenția asupra faptului că situația circulației, din punct de vedere al infrastructurii, volumului traficului și congestionării traficului, diferă foarte mult de la un stat membru la altul și prin urmare consideră că, printre altele, acești factori ar putea fi avuți în vedere pentru determinarea frecvenței controalelor, reținând că unul dintre obiectivele lor principale este asigurarea respectării reglementărilor sociale;

21. consideră că, în vederea depășirii obstacolelor din cadrul pieței interne europene și consolidării siguranței rutiere, Comisia Europeană ar trebui să dezvolte și să promoveze un sistem armonizat de control și să adopte măsuri de reglementare; invită Comisia să instituie un instrument eficient și corespunzător de coordonare la nivel european, în vederea realizării acestor obiective;

22. solicită Comisiei să elaboreze recomandări și standarde europene minime pentru formarea profesională a autorităților de control și să coordoneze cooperarea dintre aceste autorități de control; solicită Comisiei să îmbunătățească procesul de colectare a datelor statistice pentru o analiză mai clară a punerii eficiente în aplicare și să promoveze o abordare uniformă a statelor membre cu privire la problemele legate de punerea în aplicare;

23. invită statele membre să își instruiască în permanență personalul de control cu privire la progresele din domeniul culegerii de date și să coopereze îndeaproape cu Comisia Europeană în vederea punerii în aplicare a standardelor comune pentru a promova un concept de control armonizat și, astfel, să îmbunătățească certitudinea juridică;

24. consideră că ar trebui efectuate controale mai frecvente și mai detaliate pe stradă și la sediile întreprinderilor; invită Comisia să se asigure că statele membre respectă numărul de controale pe care trebuie să le efectueze în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Directiva 2006/22/CE; invită Comisia să informeze Parlamentul European în privința acțiunilor viitoare privind aceste controale;

25. solicită Comisiei să prezinte cât mai curând posibil un raport privind verificarea deficiențelor tahigrafelor digitale și măsurile luate pentru a evita vulnerabilitatea acestora;

26. subliniază faptul că, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 3821/85, tahigraful digital ar trebui îmbunătățit ca instrument de control: Comisia ar trebui să examineze modul în care autoritățile de control ar putea descărca mai repede informațiile de pe un tahigraf digital;

27. atrage atenția asupra Biroului de reclamații împotriva sancțiunilor disproporționate, înființat de Euro Contrôle Route, și invită conducătorii auto și întreprinderile de transport să apeleze la acesta în cazul aplicării disproporționate și discriminatorii a prevederilor legislației sociale în domeniul transportului rutier;

Alte inițiative

28. consideră că ar fi utilă o broșură clară pentru întreprinderi și pentru conducătorii de camioane, care să fie publicată în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene; subliniază că această broșură ar trebui să informeze mai bine conducătorii auto și întreprinderile în cauză despre normele sociale și sancțiunile aferente din diferitele state membre; consideră că astfel de informații ar trebui să fie disponibile și pentru întreprinderile și conducătorii auto din țările terțe; subliniază interesul de a utiliza sisteme de transport inteligente pentru a furniza conducătorilor în timp real această informație;

29. își exprimă convingerea că, în contextul utilizării tehnologiilor moderne de informare și comunicare, precum și al sistemelor de transport inteligente, întreprinderile și conducătorii auto ar trebui să aibă posibilitatea de a obține informații despre normele sociale în vigoare și sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea acestora;

30. îndeamnă toate statele membre să intensifice cooperarea pe baza structurilor deja existente, cum ar fi Euro Contrôle Route, și să îmbunătățească astfel coordonarea controalelor comune, schimbul de cele mai bune practici și organizarea de programe de formare destinate organelor de control;

31. consideră că toată tehnologia disponibilă, de exemplu sistemele GPS sau alte instrumente disponibile, ar trebui folosită în vederea informării în timp real a conducătorilor de camioane, inclusiv a celor venind din țările vecine, cu privire la normele sociale relevante și la sancțiunile aplicate în statele membre pentru încălcări;

32. îndeamnă statele membre să asigure o infrastructură adecvată a rețelei rutiere europene, cu un număr suficient de spații de parcare și de servicii, astfel încât conducătorii auto să poată într-adevăr respecta normele referitoare la orele de conducere și de repaus, iar controalele să poată fi derulate în mod eficient; subliniază faptul că securitatea trebuie să aibă un rol foarte important în cazul acestor infrastructuri; solicită Comisiei să publice periodic, în formatul cel mai potrivit, facilitățile disponibile, atât publice, cât și private, care se află de-a lungul rețelei rutiere europene, oferind informații cu privire la serviciile disponibile pentru conducătorii profesioniști;

33. solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze și să finanțeze proiectele pentru construcția de parcări sigure, element indispensabil pentru ca șoferii să respecte prevederile Regulamentului nr. 561/2006;

34. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

EXPUNERE DE MOTIVE

Context

În conformitate cu articolul 10 din Directiva 2006/22/CE, Comisia a fost rugată să prezinte Parlamentului European și Consiliului până la 1 Mai 2009 un raport, în care au fost analizate sancțiunile pentru infracțiuni grave prevăzute în legislația statelor membre.

Raportoarea solicită Comisiei ca, pe viitor, să informeze Parlamentul European în timp util și în mod complet. Raportul Comisiei nu numai că a fost prezentat prea târziu, dar a fost, în plus, și incomplet. Pentru o analiză detaliată, este deosebit de important ca Comisia să transmită în acest an Parlamentului European și Consiliului o Comunicare revizuită, care să analizeze punerea în aplicare a noii anexe III la Directiva 2006/22/CE în cadrul statelor membre.

Raportul Comisiei

Raportul Comisiei sintetizează diferitele tipuri de sancțiuni din cadrul statelor membre:

· Amenzile: Toate statele membre consideră că amenzile reprezintă o posibilitate de sancționare, dar sumele variază în mod semnificativ. Pentru aceeași încălcare, o amendă poate varia între 58,23 € (Malta) și 5 000 € și mai mult (Austria, Cipru, Germania și Irlanda). Factorii sociali, economici sau geografici ar putea reprezenta motivul pentru astfel de diferențe majore, dar această explicație nu este valabilă pentru toate țările (Spania, Ungaria).

· Imobilizarea vehiculului: Imobilizarea vehiculului poate reprezenta o altă posibilitate de sancționare. Această sancțiune poate asigura, de asemenea, o perioadă suficient de lungă de repaus pentru conducătorul auto. 15 țări au informat Comisia că imobilizarea este prevăzută în legislațiile lor (Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Germania, Danemarca, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, România, Spania, Suedia și Regatul Unit).

· Interdicții de circulație și pedepse cu închisoarea: Șapte state membre prevăd pedeapsa cu închisoarea în cazul unor încălcări grave, deși unele state prevăd această sancțiune doar în cazul în care amenda nu este plătită sau în caz de recidivă (Austria, Cipru, Danemarca, Franța, Irlanda, Luxemburg și Regatul Unit). În unele state membre există și posibilitatea de retragere a permisului de conducere sau a cărții de conducător auto (Bulgaria, Danemarca, Grecia, Italia, Slovacia și Regatul Unit).

Raportul subliniază, de asemenea, responsabilitatea întreprinderilor în toate statele membre, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006. În majoritatea statelor membre (Belgia, Bulgaria, Germania, Danemarca, Estonia, Grecia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Suedia și Regatul Unit), sancțiunile prevăzute în legislație sunt diferite pentru conducătorii auto și pentru întreprinderi, întreprinderile fiind tratate mai sever și fiindu-le impuse sancțiuni mai mari decât conducătorilor auto. În conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, întreprinderile, exportatorii, transportatorii, operatorii din turism, operatorii principali de transport, subcontractanții și agențiile care utilizează conducători auto trebuie să se asigure că orarele de transport convenite prin contract sunt conforme cu dispozițiile privind duratele de conducere și perioadele de repaus. Această obligație este menționată în mod explicit doar în legislația națională din Danemarca, Estonia, Finlanda, Polonia și Suedia.

Regulamentul (CE) nr. 561/2006 introduce, de asemenea, principiul extrateritorialității: în cazul în care autoritățile de resort dintr-un stat membru constată o încălcare comisă pe teritoriul unui alt stat membru sau al unei țări terțe, acestea pot impune o sancțiune dacă încălcarea respectivă nu a fost încă sancționată. Astfel de încălcări se pedepsesc ca și cum ar fi fost comise pe teritoriul statului membru care impune sancțiunea. Aceasta trebuie să fie nediscriminatorie. Acest principiu ar putea avea însă și efecte negative asupra concurenței loiale, în cazul în care statele membre pedepsesc aceeași încălcare cu sancțiuni foarte diferite: Transportatorii care au comis o încălcare ar putea prefera să plătească sancțiunea pentru respectiva încălcare într-un stat membru care aplică amenzi foarte mici decât să riște o sancțiune foarte mare într-un alt stat membru.

Unele state membre au un sistem de sancțiuni care nu prevede diferențe între sancțiuni (Austria, Republica Cehă, Irlanda, Luxemburg și Regatul Unit) ceea ce creează probleme de analiză ale încălcărilor grave, având în vedere faptul că aceste țări au comunicat doar niveluri maxime și minime de sancțiuni. Malta, spre exemplu, aplică o amendă fixă în valoare de 58,23 EUR pentru toate încălcările.

Alte țări au sisteme care prevăd diferențe între sancțiuni:

· În ceea ce privește încălcarea Regulamentului (CE) nr. 561/2006 (articolele 6-8), se disting două sau mai multe niveluri pentru același tip de încălcare și sunt stabilite amenzi specifice pentru fiecare nivel al aceluiași tip de infracțiune (cf. tabelul I din raport). Raportul prezintă, de asemenea, diferențele între valorile amenzilor: amenda pentru depășirea duratei zilnice de conducere cu mai mult de două ore poate fi de zece ori mai mare în Spania (4 600 EUR) decât în Grecia (400 EUR). Și metodele folosite pentru stabilirea nivelului variază considerabil între statele membre: limitele sunt exprimate fie în minute sau ore, fie în procente. Creșterea sancțiunilor aplicate poate fi liniară sau progresivă. Alte țări, ca de exemplu Belgia, țin cont de doi parametri pentru stabilirea sancțiunilor: depășirea duratei zilnice de conducere și durata neîntreruptă de conducere.

· În privința încălcărilor Regulamentului (CEE) nr. 3821/85, Comisia observă că există diferențe semnificative nu doar la nivelul valorii amenzilor aplicabile, ci și la nivelul modului în care sunt clasificate încălcările (tabelul II). Deși noua anexa III a Directivei 2006/22/CE[1] consideră unele încălcări a fi „foarte grave” - de exemplu, dacă un conducător auto deține mai multe carnete de conducător auto valabile - acestea sunt încadrate de unele state membre în categoria „încălcărilor minore”. Pe de altă parte, există țări în care anumite încălcări minore sunt pedepsite cu cel mai înalt nivel de sancțiuni. Valorile amenzilor pentru încălcările Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 variază în mod semnificativ. Amenzile maxime pot varia foarte mult de la 586 € (Lituania) la 30 000 € (Franța, existând posibilitatea ca, în plus, încălcarea să implice pedeapsa cu închisoarea).

În concluzie, se poate spune că nu numai valoarea amenzilor variază semnificativ între unele state membre, ci și tipurile sancțiunilor prevăzute, precum și clasificarea diferitelor încălcări ale normelor sociale. Comisia Europeană consideră că această situație este nesatisfăcătoare pentru conducătorii auto și pentru întreprinderile de transport. Noua anexă III la Directiva 2006/22/CE (modificată prin Directiva 2009/5/CE) stabilește baza unei interpretări comune a ceea ce constituie sau nu o încălcare gravă. Statele membre sunt încurajate să ia măsurile necesare pentru a asigura o aplicare mai uniformă a normelor sociale din domeniul transportului rutier.

Poziția raportoarei

Normele sociale din domeniul transportului rutier au diferite obiective. Siguranța rutieră, îmbunătățirea condițiilor de muncă și asigurarea unei concurențe loiale sunt definite în diferite texte legislative mai vechi.

Raportul Comisiei arată faptul că, între diferitele state membre, există diferențe considerabile în ceea ce privește punerea în aplicare a duratelor de conducere și a perioadelor de repaus și în ceea ce privește regulamentul privind tahigraful.

-          punerea în aplicare a normelor existente

Raportoarea consideră că punerea completă în aplicare a normelor sociale în statele membre este foarte importantă nu doar pentru siguranța rutieră pe drumurile europene, ci și pentru piața internă europeană.

-          clasificarea uniformă a încălcărilor

Clasificarea încălcărilor din noua anexă III la Directiva 2006/22/CE este binevenită. Statele membre sunt acum invitate să introducă această clasificare în legislațiile lor naționale.

-          controale mai frecvente și mai riguroase și o mai bună cooperare între statele membre la punerea în aplicare a acestora

În plus, este absolut esențială și verificarea respectării reglementărilor. Frecvențele mari ale controalelor sunt esențiale și trebuie coordonate la nivel transfrontalier. În acest context, va fi necesară îmbunătățirea cooperării dintre statele membre în ceea ce privește impunerea normelor.

Raportoarea solicită, prin urmare, înființarea unei Agenții europene pentru transportul rutier care să coordoneze cooperarea dintre autoritățile competente, pentru a se asigura controale mai uniforme și mai temeinice.

-          armonizarea sancțiunilor

În conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, statele membre trebuie să stabilească sancțiuni pentru încălcarea Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85, care să fie eficiente, proporționale, disuasive și nediscriminatorii. Cu toate acestea, sancțiunile variază, în parte, în mod considerabil între statele membre.

Raportoarea dorește să sublinieze că diferențele de sancțiuni se datorează mai multor factori. În parte, diferențele se explică prin contexte geografice sau economice. Însă și diferitele sisteme juridice din domeniul urmăririi penale ale statelor membre pot fi cauza diferențelor semnificative în ceea ce privește nivelul și tipul sancțiunii. Raportoarea consideră că încălcărilor similare ar trebui să li se aplice sancțiuni similare. Cu toate acestea, ar trebui să se aibă în vedere faptul că unele diferențe sunt inevitabile, din cauza situațiilor naționale diferite.

În acest sens, Comisia ar trebui să examineze noile instrumente legislative, care au fost introduse de către Tratatul de la Lisabona prin noul articol 83 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: „În cazul în care apropierea actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre în materie penală se dovedește indispensabilă pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a unei politici a Uniunii într-un domeniu care a făcut obiectul unor măsuri de armonizare, prin directive se pot stabili norme minime referitoare la definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în domeniul în cauză. Directivele se adoptă printr-o procedură legislativă ordinară sau specială identică cu cea utilizată pentru adoptarea măsurilor de armonizare în cauză, fără a aduce atingere articolului 76.”

• [1]  În acest context, trebuie subliniat faptul că raportul Comisiei se bazează pe date care au fost valabile înainte de intrarea în vigoare a noii anexe III la Directiva 2006/22/CE.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	28.4.2010
Rezultatul votului final	+: –: 0:	36 5 0
Membri titulari prezenți la votul final	Magdalena Alvarez, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Antonio Cancian, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Christine De Veyrac, Saïd El Khadraoui, Ismail Ertug, Carlo Fidanza, Knut Fleckenstein, Jacqueline Foster, Mathieu Grosch, Juozas Imbrasas, Ville Itälä, Dieter-Lebrecht Koch, Georgios Koumoutsakos, Werner Kuhn, Bogusław Liberadzki, Eva Lichtenberger, Gesine Meissner, Hella Ranner, Vilja Savisaar, Olga Sehnalová, Debora Serracchiani, Brian Simpson, Dirk Sterckx, Silvia-Adriana Țicău, Dominique Vlasto, Artur Zasada, Roberts Zīle
Membri supleanți prezenți la votul final	Philip Bradbourn, Michel Dantin, Derk Jan Eppink, Jelko Kacin, Dominique Riquet, Anna Rosbach, Sabine Wils, Corien Wortmann-Kool, Janusz Władysław Zemke