RAPORT referitor la Uniunea pentru Mediterana

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie (8.4.2010)

AVIZ al Comisiei pentru comerŢ internaŢional (27.4.2010)

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

3.5.2010 - (2009/2215(INI))

Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Vincent Peillon

Amendamente

Procedură : 2009/2215(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A7-0133/2010

Texte depuse :

A7-0133/2010

Dezbateri :

PV 20/05/2010 - 3
CRE 20/05/2010 - 3

Voturi :

PV 20/05/2010 - 7.7
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0192

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie
AVIZ al Comisiei pentru comerŢ internaŢional
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

referitor la Uniunea pentru Mediterana

(2009/2215(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Declarația de la Barcelona, adoptată cu ocazia conferinței euro-mediteraneene a miniștrilor afacerilor externe, desfășurată la Barcelona între 27 și 28 noiembrie 1995, prin care se stabilea un parteneriat euro-mediteranean,

– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Procesul de la Barcelona: Uniune pentru Mediterana” (COM(2008)0319),

– având în vedere aprobarea de către Consiliul European de la Bruxelles de la 13 și 14 martie 2008 a Procesului de la Barcelona: Uniune pentru Mediterana,

– având în vedere declarația reuniunii la nivel înalt de la Paris privind Mediterana, desfășurată la Paris, la 13 iulie 2008,

– având în vedere declarația finală a reuniunii miniștrilor afacerilor externe ai Uniunii pentru Mediterana, care a avut loc la Marsilia la 3 și 4 noiembrie 2008,

– având în vedere declarațiile biroului Adunării parlamentare euro-mediteraneene (APEM) de la Paris (12 iulie 2008), de la Cairo (22 noiembrie 2009) și de la Rabat (22 ianuarie 2010),

– având în vedere concluziile reuniunii inaugurale a Adunării Regionale și Locale Euro-mediteraneene (ARLEM) de la Barcelona din 21 ianuarie 2010,

– având în vedere declarația finală a reuniunii euro-mediteraneene la nivel înalt a consiliilor economice și sociale și a instituțiilor similare desfășurate la 19 octombrie 2009 la Alexandria,

– având în vedere rezoluțiile anterioare referitoare la politica mediteraneană a Uniunii Europene, în special cele din 15 martie 2007[1] și 5 iunie 2008[2], precum și Rezoluția referitoare la procesul de la Barcelona: Uniune pentru Mediterana, din data de 19 februarie 2009[3],

– având în vedere concluziile celei de-a doua Conferințe ministeriale euro-mediteraneene privind consolidarea rolului femeilor în societate, desfășurată la Marrakech în perioada 11-12 noiembrie 2009,

– având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2007 referitoare la consolidarea Politicii europene de vecinătate[4],

– având în vedere recomandările comisiilor APEM adoptate în cadrul celei de-a șasea sesiuni plenare, desfășurată la Amman în perioada 13-14 martie 2010,

– având în vedere recomandarea APEM, adoptată la 13 octombrie 2008 în Iordania și transmisă în cadrul primei reuniuni a miniștrilor afacerilor externe a Procesului de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana de la Marsilia,

– având în vedere statutul Secretariatului General al Uniunii pentru Mediterana, adoptat la 3 martie 2010,

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizele Comisiei pentru comerț internațional, precum și ale Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0133/2010),

A. întrucât bazinul mediteranean este o regiune care prezintă o importanță esențială pentru UE, iar, într-o lume multipolară și interdependentă, doar marile grupări regionale integrate vor dispune de o capacitate mai mare de a răspunde provocărilor de ordin social, cultural, economic, ecologic, demografic, politic și de securitate;

B. întrucât Uniunea Europeană trebuie să adopte o viziune strategică care să ia în considerare toate aceste provocări în cadrul relațiilor cu vecinii săi sudici și să acorde prioritate dezvoltării sociale, economice și democratice a regiunii;

C. întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea dezvoltă relații privilegiate cu țările învecinate în vederea stabilirii unui spațiu de prosperitate și de bună vecinătate, întemeiat pe valorile Uniunii și caracterizat prin relații strânse și pașnice, bazate pe cooperare;

D. întrucât Uniunea pentru Mediterana (UpM) permite o consolidare mai durabilă a dimensiunii regionale și multilaterale a relațiilor euro-mediteraneene și relansarea unei perspective de edificare a unui spațiu de pace, securitate și prosperitate pentru 800 de milioane de locuitori și oferă cadrul ideal pentru a răspunde provocărilor socioeconomice, a promova integrarea regională și a garanta dezvoltarea comună a statelor partenere;

E. întrucât politica de vecinătate, punând accentul pe aprofundarea relațiilor bilaterale diferențiate, nu poate contribui, doar prin mijloace proprii, la un proces comun de integrare și de reforme importante în această regiune având în vedere, în acest cadru, posibilitatea oferită de înființarea UpM de a consolida complementaritatea dintre politicile bilaterale, pe de o parte, și cele regionale, pe de altă parte, pentru a realiza într-un mod mai eficient obiectivele cooperării euro-mediteraneene - obiective bazate pe recunoașterea reciprocă a unor valori comune, precum democrația, statul de drept, buna guvernare și respectul pentru drepturile omului; întrucât statele membre ar trebui îndemnate să-și asume angajamentul de a pune în aplicare politica europeană de vecinătate (PEV) într-un mod coerent și credibil, în conformitate cu articolul 8 din Tratatul UE;

F. având în vedere necesitatea absolută de a utiliza drept bază realizările Procesului de la Barcelona, deoarece UpM trebuie să consolideze obiectivele și realizările acestui proces în conformitate cu Declarația de la Paris din 13 iulie 2008, și de a nu multiplica și suprapune instrumentele politice și nivelurile instituționale deja existente, astfel încât să se garanteze coerența numeroaselor instrumente implicate în cooperarea euro-mediteraneeană;

G. întrucât, de circa cincisprezece ani, țările mediteraneene cunosc o diversificare rapidă a relațiilor comerciale și economice (de exemplu, cu Rusia, China, Brazilia, statele din Golful Persic), iar societățile lor traversează transformări substanțiale (în ceea ce privește modurile de consum, mobilitatea, tranziția demografică etc.), care nu rămân fără urmări asupra echilibrelor interne, în special teritoriale;

H. întrucât apropierea dintre popoarele mediteraneene nu se poate realiza doar prin intermediul schimburilor culturale limitate, iar Europa își pierde treptat influența culturală asupra partenerilor săi mediteraneeni;

I. având în vedere importanța disparităților tot mai accentuate dintre statele membre ale Uniunii Europene și țările terțe mediteraneene, precum și dificultățile structurale îngrijorătoare de ordin socio-economic și instituțional, care necesită răspunsuri comune ferme în interesul comun al tuturor statelor membre ale UpM; întrucât potențialul de creștere economică al țărilor terțe mediteraneene încurajează această perspectivă; având în vedere necesitatea unei mai bune integrări sud-sud;

J. întrucât contextul regional în care se conturează UpM rămâne marcat de conflicte și tensiuni politice care au subminat și frânat realizarea acesteia de la reuniunea la nivel înalt de la Paris din iulie 2008; întrucât procesul de pace din Orientul Mijlociu se află în prezent într-un punct mort;

K. întrucât efectele crizei economice și financiare s-au alăturat provocărilor politice, economice și sociale care există deja în țările partenere, în special în ceea ce privește problema șomajului; întrucât este în interesul comun al acestor țări și al UE să reducă ratele șomajului din regiune și să ofere cetățenilor, și în special femeilor, tinerilor și populației rurale, o speranță pentru viitor;

L. întrucât reluarea procesului de pace din Orientul Mijlociu și perspectivele concrete ale unei soluții globale și de durată sunt de o importanță primordială pentru dezvoltarea relațiilor euro-mediteraneene, precum și pentru funcționarea armonioasă și punerea în aplicare a proiectelor UpM;

M. întrucât cele două inovații majore al UpM, și anume cea instituțională (copreședinția, comitetul comun permanent, secretariatul general al UpM) și cea operațională (proiecte integratoare), trebuie să funcționeze într-un mod eficient și transparent pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale cetățenilor, principalii beneficiari ai acestui proiect;

N. întrucât secretariatul general are drept misiune să devină pivotul central al acestei structuri, iar eficiența sa va depinde de capacitatea personalului de a lucra în mod independent; întrucât prezența unui înalt funcționar israelian și a unui înalt funcționar palestinian care cooperează la nivel regional într-o organizație internațională reprezintă, de altfel, dătător de speranță;

O. întrucât regiunile mediteraneene sunt vizate în mod direct de problematicele transnaționale, cum ar fi dezvoltarea durabilă, siguranța aprovizionării cu energie, fluxurile de migrare, schimburile culturale și turismul, și se confruntă, în egală măsură, cu problematici transfrontaliere, precum gestionarea apei și accesul la apă, poluarea, dezvoltarea rețelelor de transporturi, iar autoritățile locale și regionale constituie, prin urmare, punți de legătură de o importanță determinantă în elaborarea unor politici teritoriale durabile și adaptate la caracteristicile locale, precum și în realizarea de proiecte concrete și bazate pe incluziune;

P. întrucât agricultura constituie o problematică majoră în țările mediteraneene, ca urmare a importanței sale socio-economice, a impactului asupra mediului și a consecințelor sale în materie de echilibru teritorial;

Q. întrucât 60 % din populația mondială care se confruntă cu sărăcia surselor de apă se concentrează în sudul bazinului mediteraneean și în Orientul Mijlociu și, până în 2025, este posibil ca 63 de milioane de persoane să se confrunte cu lipsa apei, potrivit rapoartelor elaborate de PNUD cu privire la lumea arabă și de Planul Albastru;

R. reamintește decizia luată de Conferința Ministerială a UpM organizată la 4 noiembrie 2008 de la Marsilia de a reduce decalajul digital dintre cele două țărmuri ale Mediteranei, care s-a concretizat sub forma propunerii denumite „BB-MED” (bandă largă pentru Mediterana);

S. întrucât, de la reuniunea la nivel înalt de la Paris, proiectele anunțate în cadrul UpM sunt afectate de o subfinanțare globală, care riscă să întârzie implementarea acestora;

T. având în vedere importanța fluxurilor de migrare și a diferitelor provocări pe care acestea le ridică de o parte și de cealaltă a Mediteranei, pe plan uman, social, cultural și economic;

U. întrucât fluxurile de capital constituite de fondurile transferate de emigranți populațiilor de pe malul sudic sunt de o importanță majoră;

V. întrucât recenta intrare în vigoare a Tratatului de Lisabona și schimbările instituționale pe care acesta le-a indus, pe de o parte, și preocupările permanente legate de funcționarea și finanțarea UpM, pe de altă parte, acordă un rol esențial sarcinii Parlamentului European de a urmări îndeaproape evoluțiile UpM pentru a putea contribui astfel la reușita deplină a reuniunii la nivel înalt de la Barcelona,

1. solicită șefilor de stat și de guvern ai UpM, care se vor întâlni la Barcelona la 7 iunie a.c., să depună toate eforturile pentru ca, după doi ani dificili, să transforme această reuniune într-o reușită pentru funcționarea instituțiilor UpM și pentru realizarea marilor proiecte și a progreselor înregistrate în toate domeniile cooperării euro-mediteraneene;

2. își exprimă în continuare îngrijorarea - în pofida creării UpM - față de lipsa unei definiții clare a politicii mediteraneene a UE și a unei viziuni strategice pe termen lung pentru dezvoltarea și stabilizarea regiunii; subliniază necesitatea ca procesul de integrare euro-mediteraneană să redevină o prioritate politică pe agenda UE;

3. invită guvernele statelor membre ale UpM să reanalizeze în profunzime și să intensifice dialogul politic; subliniază faptul că respectul și înțelegerea reciprocă reprezintă elemente fundamentale ale acestui dialog și reamintește că promovarea și respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, indiferent dacă este vorba despre cele civile, politice, economice, sociale sau culturale, precum și a drepturilor colective, trebuie înscrise în mod clar în rândul obiectivelor acestei noi inițiative, în special prin consolidarea mecanismelor existente; subliniază, în acest cadru, importanța respectării libertății de exprimare, a celei de gândire și a celei de credință, precum și necesitatea garantării drepturilor minorităților, inclusiv religioase; subliniază că drepturile femeilor, egalitatea de gen și combaterea discriminărilor pe criteriul orientării sexuale necesită o atenție deosebită; își reiterează sprijinul față de organizațiile politice democratice și societatea civilă din sudul bazinului mediteraneean și omagiază activitatea valoroasă a organizațiilor de femei;

4. consideră că tensiunile politice și conflictele regionale din Mediterana nu trebuie să împiedice posibilitatea de a realiza progrese concrete în direcția stabilirii de relații de cooperare sectorială și multilaterale și că doar prin realizarea de mari proiecte integratoare și a unui dialog politic deschis UpM va putea contribui la dezvoltarea unui climat de încredere propice continuării obiectivelor de justiție și securitate comună într-un spirit de solidaritate și pace; subliniază totodată că UpM nu va cunoaște un succes deplin dacă nu vor fi soluționate diferitele conflicte regionale în conformitate cu dreptul internațional, Mediterana devenind astfel un singur țărm de pace;

5. subliniază necesitatea urgentă de a soluționa într-un mod just și durabil conflictul din Orientul Mijlociu și pledează în favoarea unui angajament ferm în acest sens din partea UE și a tuturor țărilor membre ale UpM; își reiterează apelul la reluarea unor negocieri serioase în cadrul procesului de pace pentru a atinge obiectivul coexistenței a două state - un stat palestinian independent, democratic și viabil, și statul israelian, conviețuind în pace, securitate și în interiorul unor frontiere recunoscute de comunitatea internațională; încurajează contribuția importantă pe care Uniunea pentru Mediterana o poate aduce îmbunătățirii relațiilor dintre Israel și Autoritatea Națională Palestiniană, în special prin cooperarea între reprezentanții israelieni și palestinieni din cadrul său;

6. salută numirea secretarului general și adoptarea statutului secretariatul general și recomandă, în vederea reuniunii la nivel înalt de la Barcelona, ca definirea arhitecturii instituționale și funcționale a UpM să fie finalizată respectându-se următoarele coordonate:

- dotarea secretariatului general cu mijloace adecvate, atât financiare, cât și statutare, care să-i permită funcționarea într-un mod eficient și independent; evidențierea caracterului urgent al transformării secretariatului într-o structură pe deplin funcțională și a necesității selectării personalului pe criteriul meritului, acordându-se deosebită atenție principiilor distribuției geografice și egalității de gen;

- clarificarea criteriilor de decizie, de finanțare și de punere în aplicare a marilor proiecte, în special definirea priorităților pentru următorii trei ani;

- asigurarea, din partea participanților europeni (statele membre, Consiliul și Comisia), a unei reprezentări comune, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona și, în același timp, încurajarea unei participări active a tuturor țărilor terțe mediteraneene;

- asigurarea legitimității democratice a UpM, confirmându-se faptul că APEM constituie o parte integrantă a structurii instituționale;

- consolidarea coordonării cu proiectele și programele comunitare aprobate de conferințele ministeriale specializate, ținându-se seama în special de posibilitatea creării de sinergii;

- aprobarea cooperărilor cu geometrie variabilă, deschise țărilor și instituțiilor multilaterale care doresc să conlucreze în cadrul unor proiecte de interes comun;

- garantarea unei bune cooperări între secretariat și Comisia Europeană, precum și a unei delimitări clare a competențelor lor; Comisiei trebuie să i se adreseze invitația de a colabora în mod activ în cadrul UpM și solicitarea de a preciza mai clar modul în care va participa la această nouă structură instituțională;

- dezvoltarea de acțiuni de comunicare pentru a garanta vizibilitatea activităților UpM; informarea cetățenilor cu privire la proiecte majore și la progresele UpM, în special prin intermediul unui site internet complet și îmbogățit;

- asigurarea legitimității democratice a UpM, astfel încât deciziile să fie luate în mod transparent, cu implicarea Parlamentului European, a APEM și a parlamentelor naționale în procesul decizional; evidențierea necesității de a recunoaște APEM ca parte integrantă a UpM, în calitate de componentă parlamentară a acesteia;

- asigurarea implicării și a dialogului cu toate părțile implicate (autoritățile locale și organizațiile societății civile) și asocierea lor în cadrul procesului decizional referitor la proiectele majore;

7. reamintește că reuniunea la nivel înalt de la Paris a adoptat șase mari sectoare strategice orizontale (protecția civilă, autostrăzile maritime și terestre, depoluarea Mediteranei, planul mediteranean de energie solară, Inițiativa pentru dezvoltarea întreprinderilor în Mediterana și Universitatea Euro-Mediteraneană), majoritatea lor făcând deja obiectul unor proiecte în cadrul parteneriatului Euromed; subliniază, prin urmare, importanța unei evaluări detaliate a programelor regionale și a mijloacelor deja mobilizate în cadrul parteneriatului euro-mediteraneean și își exprimă dorința ca selectarea proiectelor finanțate în cadrul UpM să se bazeze pe criteriul valorii adăugate, atât la nivel regional, cât și local; pledează în favoarea implementării acestor proiecte prioritare;

8. consideră că este esențial ca finanțările proiectelor prevăzute a fi asigurate prin combinarea de fonduri publice cu fonduri private să fie garantate, majorate și mobilizate; în acest cadru:

- invită membrii UpM să aloce proiectelor fonduri direct proporționale cu mizele care sunt în joc și așteaptă un angajament istoric din partea participanților la reuniunea la nivel înalt de la Barcelona;

- insistă ca, în perioada care precede definitivarea perspectivelor financiare pentru perioada 2007-2013, orice aport financiar din partea Uniunii să se realizeze fără a aduce prejudicii programelor regionale euro-mediteraneene în curs de desfășurare sau prevăzute; subliniază necesitatea unei consolidări considerabile a mijloacelor destinate laturii sudice a politicii europene de vecinătate, precum și a contribuțiilor UE la proiectele UpM în cadrul noilor perspective financiare ale UE pentru perioada 2014-2020;

- salută acțiunile întreprinse de instituții financiare naționale, europene (BEI-FEMIP, BERD) și internaționale (Banca Mondială), care desfășoară deja activități în regiune; insistă asupra necesității de a identifica posibilitățile de creare de sinergii în privința proiectelor majore și propune crearea unei bănci euro-mediteraneene de investiții și de dezvoltare pentru a consolida caracterul paritar nord-sud al UpM;

- subliniază rolul Băncii Europene de Investiții (BEI), care asigură coordonarea a trei dintre cele șase proiecte prioritare (depoluarea Mediteranei, planul de exploatare a energiei solare și autostrăzile maritime și terestre);

- subliniază necesitatea de a crea condiții propice intensificării cooperării și îmbunătățirii integrării financiare și economice dintre țările membre ale UpM și, în special, între țările de pe malul sudic al Mediteranei;

- salută recenta lansare a unor fonduri de investiții destinate finanțării proiectelor UpM, printre care se numără fondul InfraMed, consacrat proiectelor de infrastructură, și invită diferiții actori să încurajeze dezvoltarea unor inițiative similare și să promoveze cooperarea dintre investitori, îndeosebi dintre investitorii pe termen lung;

- dorește să se creeze fonduri de investiții destinate finanțării proiectelor colectivităților locale și regionale în domeniul dezvoltării durabile;

9. încurajează încercările de a îmbunătăți mediul economic și juridic al țărilor terțe, declarând prioritară înființarea de instituții financiare subregionale viabile și credibile, capabile să atragă investițiile străine; solicită, de asemenea:

- elaborarea unei carte comune de protecție a investițiilor, semnată de toate țările terțe mediteraneene, care ar permite armonizarea și îmbunătățirea acestei protecții a investițiilor, precum și încurajarea acestora;

- crearea unui sistem de asigurare și acordare de garanții financiare, destinat investitorilor, inspirat din sistemul Agenției Multilaterale de Garantare a Investițiilor (MIGA) și adaptat contextului euro-mediteranean;

- realizarea unor reforme destinate să reducă formalitățile administrative și, în special, să îmbunătățească și să simplifice executarea contractelor;

- promovarea unei armonizări progresive și efective a dreptului muncii din aceste țări pe baza respectării drepturilor lucrătorilor din țările membre ale UpM;

- îmbunătățirea accesului IMM-urilor la credite, precum și a ofertei de formule de credite și de microcredite;

10. dorește o îmbunătățire a mediului economic și juridic din regiune, garanție esențială pentru viitoarele investiții; insistă asupra obiectivului dezvoltării resurselor umane și a ocupării forței de muncă, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului vizând combaterea sărăciei; subliniază că menținerea și dezvoltarea unor servicii publice solide constituie o altă condiție importantă, prealabilă garantării dezvoltării durabile a regiunii;

11. consideră că prin intensificarea unei cooperări economice bilaterale și multilaterale sud-sud s-ar obține beneficii concrete pentru cetățeni și s-ar îmbunătăți climatul politic din regiune;

12. insistă asupra necesității vitale de a dezvolta schimburile sud-sud, acestea reprezentând doar 6 % din schimburile comerciale și, prin urmare, de a acționa în vederea extinderii acordului de la Agadir; reamintește interesul acestor țări de a-și intensifica relațiile și schimburile, astfel încât să devină o zonă economică unită și puternică, atractivă pentru investitori, capabilă să apere interesele regiunii și să stimuleze dezvoltarea acesteia; subliniază că UpM trebuie să faciliteze sarcina de a răspunde la solicitările de asistență tehnică și financiară în vederea promovării integrării economice sud-sud; consideră că extinderea și simplificarea sistemului pan-euro-mediteraneean de cumul de origine ar putea contribui la realizarea acestui obiectiv;

13. subliniază importanța negocierilor în curs privind zona de liber-schimb euro-mediteraneenă și îndeamnă statele membre ale Uniunii pentru Mediterana să depună eforturi în vederea armonizării pozițiilor lor în contextul negocierilor OMC;

14. solicită Comisiei să țină seama, cu ocazia negocierii de acorduri comerciale, de rezultatele studiilor de impact existente, să evalueze efectele sociale și ecologice ale procesului de liberalizare din perspectiva schimbărilor climatice și a crizei economice și sociale și să permită o aplicare progresivă și asimetrică a acestor acorduri, protejând, pe ambele maluri ale Mediteranei, sectoarele de producție similare, pentru care concurența reprezintă riscul cel mai important, având în vedere evoluția procesului de liberalizare; solicită UpM să selecteze proiecte în funcție, în principal, de nevoile sociale și economice, precum și de necesitatea de a reduce impactul asupra mediului;

15. dorește ca acordurile de asociere să fie revizuite ținându-se seama de noile necesități legate de criza financiară, economică și socială și de crizele alimentare și energetice; reamintește că printre obiectivele principale ale creării unei zone euro-mediteraneene de liber-schimb trebuie să se numere în continuare schimburile comerciale în serviciul dezvoltării și al reducerii sărăciei și speră că foaia de parcurs adoptată la summitul ministerial din 9 decembrie 2009 va permite realizarea acestui obiectiv;

16. regretă că aspectele socioeconomice, comerciale și energetice, cum ar fi investițiile străine directe, ocuparea forței de muncă, eficiența energetică, economia informală sau reducerea sărăciei au fost neglijate în Declarația de la Paris și solicită rectificarea acestor aspecte la reuniunea la nivel înalt de la Barcelona;

17. reamintește că politicile în materie de migrație constituie una dintre prioritățile parteneriatului euro-mediteranean și invită statele și instituțiile membre ale UpM să acorde deosebită atenție gestionării coordonate a fluxurilor migratorii; subliniază faptul că edificarea UpM nu poate fi disociată de valorificarea resurselor umane și a schimburilor dintre populațiile din bazinul mediteraneean și încurajează, pe lângă reglementarea fluxurilor și combaterea imigrației ilegale, facilitarea treptată a unei libertăți de deplasare între cele două țărmuri, consolidarea dispozitivelor de integrare a imigranților, elaborarea de politici active în favoarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de exercitare a dreptului la azil; consideră că ar trebui asigurată continuitatea conferinței ministeriale Euromed privind fluxurile migratorii, care a avut loc la Albufeira în perioada 18-19 noiembrie 2007;

18. invită statele membre ale UpM să faciliteze transferurile de fonduri vărsate de emigranți populațiilor din țările lor de origine, acționând în special asupra reducerii costurilor ocazionate de transferurile respective;

19. reamintește importanța celui de-al patrulea capitol al cooperării euro-mediteraneene (referitor la migrație, integrare socială, justiție și securitate), și subliniază necesitatea ca Uniunea pentru Mediterana să promoveze cooperarea în cadrul acestui capitol;

20. insistă asupra importanței strategice a chestiunilor care țin de agricultură, dezvoltare rurală, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea rațională a apei și a energiei în țările mediteraneene și solicită ca, printre prioritățile politice, să figureze și cooperarea în domeniul agricol; încurajează statele UpM să realizeze cât mai multe progrese posibil în direcția armonizării pozițiilor lor în cadrul negocierilor OMC și să evolueze către o mai mare convergență a politicilor agricole euro-mediteraneene, în special în ceea ce privește normele sociale adecvate, de siguranță alimentară, fitosanitară și de mediu, precum și normele de calitate ale produselor agroalimentare; consideră că aceste politici vor trebui să integreze cerințele specifice dezvoltării durabile (inclusiv conservarea resurselor naturale), permițând, pe termen lung, apariția unor piețe regionale, luând în considerare totodată situația specială și concurențială a agricultorilor mediteraneeni, precum și necesitatea menținerii unui sector agricol puternic;

21. subliniază necesitatea punerii în aplicare a unei politici agricole regionale, în conformitate cu foaia de parcurs euro-mediteraneeană pentru agricultură, care să mențină producția alimentară locală și siguranța alimentară, să promoveze producția, distribuția și diversificarea produselor tipice mediteraneene, precum și dezvoltarea exploatațiilor mici și mijlocii, și care să fie adaptată la dezvoltarea durabilă; având în vedere insecuritatea alimentară, tot mai accentuată în numeroase țări mediteraneene partenere, invită Comisia să accepte solicitările partenerilor de extindere a măsurilor de salvgardare, precum și aplicarea de proceduri rapide de implementare a acestora în perioadele de criză alimentară;

22. își reiterează sprijinul față de dimensiunea de mediu a UpM și reamintește importanța inițiativei euro-mediteraneane pentru depoluarea Mediteranei; salută, în această privință, lansarea celei de-a doua etape a Programului de investiții pentru eliminarea principalelor surse de poluare din Mediterana - mecanismul de finanțare a elaborării și implementării proiectelor (MeHSIP PPIF); consideră că progresul în domeniul specific al prevenirii poluării marine este de o importanță imediată, iar Mediterana trebuie să facă obiectul unei atenții speciale, având în vedere faptul că este o mare de tip închis; precizează că toate proiectele UpM ar trebui planificate și realizate în consonanță cu programele existente, în special în ceea ce privește Planul de acțiune pentru Mediterana al Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu în vederea Convenției de la Barcelona;

23. invită statele partenere ca, în cadrul proiectelor majore ale UpM în materie de transporturi terestre și maritime, să îmbunătățească infrastructurile pentru a asigura o îmbunătățire a circulației persoanelor și a bunurilor în regiunea mediteraneeană și a încuraja o politică durabilă a transporturilor, luând în considerare cerințele de dezvoltare durabilă, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, de eficiență energetică și de intermodalitate; subliniază faptul că astfel de eforturi trebuie depuse, în special, în legătură cu politica de mediu, industrială, de sănătate publică și de amenajare a teritoriului; subliniază necesitatea de a dezvolta proiectele de autostrăzi ale mării pentru a încuraja transferurile modale și a crea căi de navigație comercială sigure, curate și durabile;

24. consideră că prin consolidarea infrastructurilor portuare și de transporturi terestre se poate asigura dezvoltarea economică și contribui la stimularea schimburilor comerciale dintre țările euro-mediteraneene;

25. subliniază necesitatea de a consolida cooperarea în domeniul energiei și face apel la implementarea imediată a unor planuri de dezvoltare, care vor încuraja diferențierea surselor și a rutelor de aprovizionare cu energie electrică, contribuind astfel în mod semnificativ la asigurarea siguranței energetice în regiunea Mediteranei;

26. reamintește potențialul important al surselor de energie regenerabile, în special eoliană și solară, în regiunea euro-mediteraneană; sprijină o implementare rapidă și coordonată a Planului mediteraneean de energie solară, care are drept obiectiv crearea, până în anul 2020, de noi capacități care să producă 20 GW de energie regenerabilă în Mediterana și lansarea unor inițiative industriale precum DESERTEC, precum și adoptarea unei strategii euro-mediteraneene în materie de eficiență energetică; își exprimă dorința ca proiectele să răspundă în mod prioritar nevoilor țărilor furnizoare și subliniază, în această privință, efectele în materie de dezvoltare economică a țărilor partenere pe care le vor avea consolidarea, în special pe țărmul sudic, a infrastructurilor de rețea, instituirea treptată a unei piețe regionale interdependente și crearea unui nou sector industrial consacrat, de exemplu, fabricării de componente solare;

27. solicită promovarea în continuare și acordarea de sprijin inițiativei „Energia solară pentru pace” în cadrul Proiectului de integrare a pieței energetice euro-mediteraneene (MED-EMIP);

28. recomandă ca statele participante la procesul euro-mediteraneean să adere la inițiativa „proiecte urbane inteligente”, prevăzută în Planul strategic privind tehnologiile energetice;

29. sprijină promovarea interconexiunilor trans-euro-mediteraneene din sectoarele energiei electrice, gazelor și petrolului în scopul de a îmbunătăți siguranța aprovizionării cu energie; subliniază că este important să se finalizeze bucla mediteraneeană a energiei electrice și sprijină dezvoltarea unui coridor sudic al gazelor; încurajează utilizarea de fluxuri inversate atunci când această măsură se justifică din punctul de vedere al siguranței, rentabilității și viabilității;

30. subliniază că obiectivele 20-20-20 privind clima vor afecta în mod semnificativ cererea de gaze; astfel, crearea unui Plan de acțiune privind GNL pentru statele membre ale UpM ar spori diversitatea și siguranța aprovizionării, în special pentru țările care depind de un furnizor unic;

31. subliniază importanța progreselor înregistrate cu privire la tehnologiile GNL și investițiile în capacitățile de transport și în terminalele de regazeificare a GNL; subliniază că, pe lângă dezvoltarea infrastructurii, securitatea maritimă reprezintă, de asemenea, o necesitate;

32. subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta o cooperare mai strânsă în domeniul protecției civile în Mediterana pentru a lupta împotriva dezastrelor naturale, în special a seismelor, inundațiilor și a incendiilor forestiere; încurajează înființarea unui institut euro-mediteranean al incendiilor forestiere;

33. subliniază importanța dezvoltării, în cadrul UpM, de noi proiecte consacrate învățământului, schimburilor școlare și universitare și cercetării, în calitatea acestora de factori de apropiere a popoarelor de pe cele două țărmuri ale Mediteranei; consideră drept prioritară crearea, cu participarea activă a societății civile, a unui veritabil spațiu euro-mediteranean al învățământului superior, științei și cercetării și, în această privință:

- salută crearea Universității Euro-Mediteraneene (EMUNI) și invită instituțiile partenere să se angajeze într-un mod mai aprofundat în dezvoltarea activităților acesteia;

- solicită o consolidare a finanțărilor consacrate programelor de schimburi universitare de tipul „Erasmus Mundus” și o mai bună informare cu privire la programele de schimburi existente; invită în special să se valorifice experiența câștigată în cadrul programului european Averroès;

- face apel la crearea unui Erasmus junior euro-mediteranean, care să-și asume obiective ambițioase și să permită intensificarea schimburilor școlare între statele membre ale UpM;

- solicită o colaborare mai organizată în domeniul învățământului superior și al cercetării pentru a încuraja recunoașterea reciprocă a diplomelor, crearea unor diplome comune și a unor școli doctorale comune, în special pentru a crește mobilitatea cercetătorilor, în paralel cu adoptarea de măsuri vizând combaterea exodului creierelor;

- își exprimă dorința de a se acorda deosebită atenție apropierii în ceea ce privește activitățile de formare, cercetare și inovare, punându-se accentul pe dialogul dintre universități și întreprinderi și pe parteneriatele dintre sectorul public și cel privat în domeniul cercetării;

34. solicită integrarea rapidă în agenda UpM a unor noi proiecte destinate promovării schimburilor culturale și a înțelegerii reciproce între societăți, integrare realizată, în special, prin adoptarea unei strategii euro-mediteraneene în materie de cultură și dezvoltare a dialogului intercultural și interconfesional; încurajează executarea proiectelor Conferinței permanente a audiovizualului mediteraneean (COPEAM), în special a proiectului de înființare a unui post de televiziune euro-mediteraneean, precum și reeditarea unor inițiative încununate de succes, precum Săptămâna arabă și EuroMedScola; salută acțiunea întreprinsă de Biblioteca din Alexandria, Institutul Lumii Arabe și Fundația Anna Lindh, precum și - în mod special - organizarea de către această fundație a zilelor Forumului pentru dialogul intercultural la Barcelona în martie 2010; solicită țărilor și instituțiilor membre ale UpM să-și continue angajamentul asumat față de Alianța Civilizațiilor din cadrul ONU;

35. salută selectarea candidaturii depuse de orașul Marsilia și regiunea Provence la titlul de Capitală europeană a culturii în 2013, pe baza unui proiect cu o puternică dimensiune euro-mediteraneană menită să apropie popoarele de pe cele două țărmuri ale Mediteranei; subliniază misiunea care revine acestui proiect cultural, caracterizat printr-o puternică încărcătură simbolică, de a desfășura acțiuni concrete și novatoare în cadrul dialogului dintre culturile Europei și Mediteranei;

36. subliniază importanța elaborării de politici industriale capabile să crească economiile de scară, sprijinind în același timp întreprinderile mici și mijlocii și consolidând sectoarele de înaltă tehnologie; invită statele membre și instituțiile UpM să joace un rol activ în sprijinirea IMM-urilor, acordând deosebită importanță unor servicii financiare eficiente, precum și asistenței tehnice și administrative, astfel încât să creeze o bază antreprenorială solidă, în special în sectoarele care contribuie la creșterea economică în țările mediteraneene;

37. subliniază faptul că APEM are menirea de a deveni adunarea parlamentară a UpM, garantă a legitimității democratice a acesteia, și își exprimă sprijinul față de propunerea prezentată în cadrul celei de-a șasea sesiuni plenare a APEM, desfășurată la Amman în perioada 13-14 martie 2010, de a schimba denumirea APEM în Adunarea Parlamentară - Uniunea pentru Mediterana (AP-UpM);

38. reamintește competențele de care dispune în procedura bugetară a Uniunii Europene și insistă asupra faptului că este important ca APEM să exercite fără întârziere responsabilități mai importante, asumându-și un rol de consultare și de control democratic în ceea ce privește definirea direcțiilor de activitate, urmărirea periodică a proiectelor inițiate și execuția bugetară; invită diversele comisii competente din cadrul APEM să instituie audierea regulată a secretarului general și a secretarilor generali adjuncți; consideră însă că această responsabilitate va trebui să fie dublată de o îmbunătățire a funcționării și a metodelor de lucru ale APEM, inclusiv de acordarea resurselor umane și financiare necesare, precum și de o mai bună aliniere a activității APEM la activitatea celorlalte instituții din cadrul UpM; salută deciziile adoptate în acest sens în cadrul celei de-a șasea sesiuni plenare a APEM, care a avut loc la Amman în perioada 13-14 martie 2010;

39. salută recenta creare a Adunării Regionale și Locale Euro-Mediteraneene (ARLEM) și îndeamnă la asigurarea unei coordonări eficiente a lucrărilor ARLEM cu cele ale APEM, în special prin organizarea de reuniuni comune sau invitații reciproce adresate membrilor birourilor respective la întâlnirile de lucru; insistă asupra avantajelor oferite de aceste adunări ale reprezentanților aleși de pe cele două țărmuri ale Mediteranei, care favorizează schimburile de bune practici democratice;

40. insistă ca societatea civilă, partenerii sociali și numeroasele rețele profesionale și socioprofesionale dezvoltate în cadrul parteneriatului euro-mediteranean să fie consultate în mod regulat și implicate în activitățile și proiectele UpM și încurajează:

- încurajează adunarea generală a consiliilor economice și sociale și a instituțiilor similare să analizeze crearea unui consiliu economic și social euro-mediteranean;

- dezvoltarea de proiecte de facilitare a relațiilor de afaceri, investițiilor și parteneriatelor dintre întreprinderi de pe cele două țărmuri ale Mediteranei, precum Programul Invest in Med;

- interconectarea în rețea a camerelor de comerț euro-mediteraneene și a asociațiilor sindicale și patronale euro-mediteraneene;

- extinderea grupului de cooperare industrială însărcinat cu aplicarea Cartei euro-mediteraneene pentru întreprinderi, astfel încât să includă organizațiile reprezentative ale IMM-urilor, pentru ca această cartă să devină instrumentul care să permită depășirea obstacolelor aflate în calea creșterii și dezvoltării IMM-urilor;

41. își exprimă satisfacția cu privire la angajamentul, reiterat cu ocazia celei de a doua Conferințe ministeriale euro-mediteraneene pe tema consolidării rolului femeilor în societate (Marrakesh, 11-12 noiembrie 2009), de a promova egalitatea de jure și de facto între femei și bărbați, combaterea violențelor împotriva femeilor și respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale, atât ale femeilor, cât și ale bărbaților; solicită în mod insistent să se ia măsuri concrete în acest sens și recomandă adoptarea unui proiect în cadrul UpM privind spiritul antreprenorial al femeilor și consolidarea implicării acestora în viața publică; readuce în atenție poziția sa exprimată în mod constant, potrivit căreia respectul față de tradiții și obiceiuri nu poate fi un pretext pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale femeii;

42. invită Consiliul, Vicepreședinta Comisiei/Înaltă Reprezentantă a UE, Comisia Europeană și Serviciul european pentru acțiune externă, înființat recent, să depună eforturile necesare pentru a asigura coerența acțiunii UE în participarea la UpM și să implice Parlamentul European în definirea politicii europene;

43. salută recenta integrare în UpM a țărilor din Balcanii de Vest, care sunt candidate la aderarea la UE;

44. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului Uniunii Europene, Președintelui Comisiei Europene, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a UE, guvernelor și parlamentelor statelor membre, copreședinției și secretariatului general al UpM, precum și guvernelor și parlamentelor statelor partenere.

[1] JO C 301 E, 13.12.2007, p. 210.
[2] JO C 285 E, 26.11.2009, p. 39.
[3] JO C 76 E, 25.3.2010, p. 76.
[4] JO C 282 E, 6.11.2008, p. 443.

I/ Context

În decursul ultimelor două decenii, Uniunea Europeană a depus eforturi considerabile pentru extinderea către Est. Sarcina istorică a reunificării continentului a putut fi astfel îndeplinită, motiv pentru care trebuie să fim mulțumiți, dar, într-o perioadă în care se redefinesc echilibrele geopolitice și geoeconomice ale lumii, cu profilarea notabilă a Asiei pe scena internațională, a sosit momentul ca Uniunea să-și regândească prioritățile în materie de politică externă și să-și redescopere vecinii sudici.

Este absolut necesar ca Parlamentul European să urmărească îndeaproape evoluțiile ultimei inițiative regionale, și anume Uniunea pentru Mediterana (UpM). Acest raport se înscrie astfel în continuitatea celui precedent, adoptat în februarie 2009, și vizează continuarea reflecției politice angajate, ținând cont de noua realitate instituțională a UE și de necunoscutele care înconjoară încă UpM, atât în ceea ce privește funcționarea, cât și finanțarea sa.

După o lansare controversată și doi ani consecutivi de relativ blocaj, în iunie 2010 va avea loc la Barcelona cea de-a doua reuniune la nivel înalt a șefilor de stat și de guvern ai UpM. Parlamentul European dorește să contribuie la reușita deplină a acestei reuniuni la nivel înalt, care este determinantă pentru viitorul UpM.

II/ Linii directoare

În apropierea reuniunii la nivel înalt de la Barcelona, reflecția noastră asupra UpM se întemeiază pe patru linii directoare.

a. Edificarea UpM pe baza realizărilor de la Barcelona

După ce a fost proiectată în afara logicii comunitare, decizia finală de a înscrie UpM în continuitatea procesului de la Barcelona, în ciuda punctelor sale slabe, a fost o decizie bună[1].

În ciuda unui bilanț dezamăgitor al parteneriatului euro-mediteranean, în special în ceea ce privește dimensiunea sa multilaterală și subregională, acest format de cooperare era bine înțeles de partenerii noștri, spre deosebire de politica europeană de vecinătate (PEV), lansată în 2004.

Bineînțeles, procesul de la Barcelona a fost blocat din punct de vedere politic, dar, din punct de vedere tehnic, a rămas activ. Instrumentele financiare (MEDA, IEVP, FEMIP), programele de cooperare și de microcooperare, precum și acordurile bilaterale de asociere și-au adus un sprijin considerabil pentru economiile anumitor state. Pe plan cultural și educativ, au fost puse în aplicare programe în domeniul conservării patrimoniului cultural (EuroMed Heritage), al promovării schimburilor între tineri (Erasmus Mundus) și al difuzării unei producții audiovizuale euro-mediteraneene (Euromed audiovizual II) sau pentru dialogul între culturi (Fundația Anna Lindh). În același timp, trebuie să subliniem eforturile, chiar dacă timide, depuse în materie de integrare subregională, odată cu semnarea acordului de la Agadir. Pe plan politic, dimensiunea regională a parteneriatului a fost menținută datorită reuniunilor ministeriale (afaceri externe și sectoriale) și reuniunilor înalților funcționari, care au permis instituirea practicii unui dialog constant.

Prin urmare, putem înțelege că lansarea PEV cu dimensiunea sa bilaterală asumată în mod clar și cele trei concepte afirmate (condiționalitatea, aproprierea și diferențierea selectivă) a putut fi percepută, și nu doar pe malul sudic, drept o diminuare a voinței de parteneriat a Uniunii Europene și renunțarea la o ambiție regională euro-mediteraneană[2].

UpM oferă, prin urmare, o a doua șansă dimensiunilor regionale și multilaterale ale cooperării euro-mediteraneene, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe realizările procesului de la Barcelona.

b. Tensiunile politice și conflictele regionale din Mediterana nu trebuie să împiedice posibilitatea de a realiza progrese concrete în direcția stabilirii de relații de cooperare sectoriale și multilaterale

Contextul regional în care se conturează UpM rămâne, în primul rând, marcat de conflictele și tensiunile politice, la care se adaugă evenimentele de la 11 septembrie 2001 și războiul din Irak, care au alimentat o criză a încrederii de ambele părți.

Aceste conflicte au încetinit considerabil instituirea UpM după reuniunea la nivel înalt de la Paris din iulie 2008, contribuind la anularea reuniunilor ministeriale și la paralizia instituțională.

Aceste dificultăți ne obligă să tragem o concluzie imediată: principala menire a UpM nu este de a aplana conflictele care-i opun pe unii dintre membri săi de ani de zile. Fără asumarea unei atitudini responsabile și constructive de către diversele părțile implicate, va fi dificil să demarăm UpM și, ulterior, să garantăm dezvoltarea viitoare a acesteia. UpM va contribui la dezvoltarea unui climat de încredere propice realizării obiectivelor de securitate comună într-un spirit de solidaritate și de pace doar prin realizarea marilor proiecte integratoare. Blocajul acestora ar conduce la un eșec cu consecințe nefaste.

c. Cele două inovații - cea instituțională (copreședinție, secretariat, comitetul înalților funcționari) și cea operațională (proiecte integratoare) - ale UpM trebuie să funcționeze în mod eficient și transparent

Una dintre condițiile esențiale pentru reușita viitoare a UpM este ca modul său de funcționare să devină inteligibil, iar rezultatele să devină tangibile pentru un număr cât mai mare de actori (întreprinderi, universități, sindicate, colectivități locale și regionale, societatea civilă). Prin urmare, instituțiile trebuie să înceapă să funcționeze cât mai repede pe baza unor proceduri simple, eficiente și transparente.

Din punct de vedere practic, această cerință în materie de eficiență se va putea concretiza prin cooperări cu geometrie variabilă, deschise țărilor care doresc să colaboreze în cadrul unor proiecte de interes comun, fără a se transforma însă într-un club închis celor care ar dori să li se alăture ulterior.

În plus, selectarea proiectelor, promovarea și finanțarea acestora vor face obiectul unei evaluări și al unui control regulat, în special pe cale parlamentară, rezultatele acestora fiind accesibile publicului larg.

d. Problema finanțărilor a devenit centrală

Începând cu reuniunea la nivel înalt de la Paris, Comisia Europeană și-a adus o contribuție financiară la primele proiecte anunțate în cadrul UpM. Nu este vorba decât despre un prim pas, care va trebui reevaluat fără întârziere în cadrul definirii efective a proiectelor respective. În ciuda crizei economice și sociale, demararea efectivă a UpM necesită un efort financiar mai consistent din partea diferiților parteneri, în special din partea Uniunii Europene.

Prin urmare, va trebui să ne asigurăm că UE și partenerii săi sudici contribuie la bugetul UpM cu fonduri direct proporționale cu importanța mizelor. Acțiunea țărilor partenere va trebui să nu se limiteze la a oferi împrumuturi sau a solicita a posteriori marcarea cu eticheta „UpM” a proiectelor care beneficiază deja de finanțări în alte cadre instituționale, în special comunitare.

În cele din urmă, va trebui ca secretariatul general să primească toate mijloacele necesare care să-i permită să funcționeze într-un mod eficient și independent.

III. Reuniunea la nivel înalt de la Barcelona, o etapă critică pentru UpM

Șefii de stat și de guvern ai UpM se vor reuni la Barcelona în iunie 2010. Parlamentul European dorește să contribuie la reușita deplină a acestei a doua reuniuni la nivel înalt, al cărei rezultat, după doi ani dificili de încercări de demarare, constituie o miză majoră pentru viitorul UpM.

Astfel, Parlamentul European va acorda deosebită atenție progreselor concrete realizate în cele trei domenii prioritare care sunt organizarea instituțională, proiectele și sursele de finanțare ale proiectelor.

a. Organizarea instituțională: eficiență și democrație

În vederea reuniunii la nivel înalt de la Barcelona, trebuie realizate progrese în ceea ce privește definirea arhitecturii instituționale și funcționale a UpM, asigurându-se respectarea cerințelor de eficiență și transparență, și este necesar, în special, să se clarifice criteriile de decizie, de finanțare și de punere în aplicare a proiectelor majore.

Secretariatul general trebuie să devină pivotul central al acestei structuri. Eficiența acestuia va depinde de capacitatea personalului său de a-și desfășura activitatea în mod independent. Se cuvine să subliniem că prezența unui înalt funcționar israelian și a unui înalt funcționar palestinian care cooperează în cadrul unei organizații internaționale la nivel regional este un fapt inedit, dătător de speranță. În cele din urmă, trebuie să insistăm asupra necesității unei bune cooperări și a unei delimitări clare a competențelor cu Comisia Europeană.

Având în vedere noul echilibru instituțional și subliniind competența de care dispune Parlamentul European în procedura bugetară a Uniunii Europene, pare esențial ca APEM să exercite responsabilități mai importante, asumându-și un rol de consultare și control democratic în ceea ce privește execuția bugetară a proiectelor. Prin audierile regulate ale secretarului general și ale secretarilor generali adjuncți de către diferitele comisii competente ale APEM s-ar asigura o supraveghere constantă a proiectelor și a activităților. Această responsabilizare va trebui însă dublată de o ameliorare a funcționării și a metodelor de lucru ale APEM, inclusiv de acordarea resurselor umane și financiare necesare.

Implicarea autorităților locale și regionale este, de asemenea, inevitabilă. Regiunile mediteraneene constituie punți de legătură vitale pentru elaborarea de noi politici teritoriale și realizarea de proiecte concrete.

Recenta constituire a Adunării Regionale și Locale Euro-Mediteraneene (ARLEM) reprezintă o inițiativă excelentă.

În cele din urmă, UpM nu trebuie să ignore necesitatea de a implica în cea mai mare măsură în activitățile și proiectele sale societatea civilă, partenerii sociali și numeroasele rețele profesionale și socioprofesionale dezvoltate în cadrul parteneriatului euro-mediteranean. În această perspectivă, trebuie încurajată crearea unui comitet economic și social euro-mediteranean și a unui forum mediteranean al conducătorilor de întreprinderi.

b. Proiecte

Reuniunea la nivel înalt de la Paris a stabilit șase sectoare strategice orizontale care se confruntă cu mai multe provocări regionale majore: depoluarea mării, transporturile, energiile regenerabile, educația, întreprinderile mici și mijlocii, protecția civilă.

Sarcina de a selecționa, a propune și a alege „proiectele UpM” revine secretariatului general. Mai multe dintre acestea fac parte deja din parteneriatul Euromed. Pragmatismul ne îndeamnă, prin urmare, să acționăm asupra aspectelor complementare și să identificăm măsura adecvată în care trebuie realizate coordonarea și mobilizarea politică dintre nivelul european și cel euro-mediteranean.

Alături de cele șase proiecte majore selectate, ar fi de dorit să fie incluse foarte rapid noi proiecte pe ordinea de zi de către secretariatul general și reuniunile ministeriale sectoriale. În cadrul UpM, Parlamentul European propune, printre altele, crearea unor proiecte de tipul Erasmus junior euro-mediteranean, „Averroès”, care să permită intensificarea schimburilor dintre liceenii și elevii din ciclul gimnazial din țările membre ale UpM sau adăugarea unei componente culturale. De acum înainte, cooperarea în domeniul alimentar și agricol, care are o importanță strategică, va trebui să figureze printre prioritățile UpM în scopul de a evolua către o mai mare convergență a politicilor agricole euro-mediteraneene.

c. Creșterea și garantarea finanțărilor

Reuniunea la nivel înalt de la Barcelona va trebui să pună capăt subfinanțării proiectelor anunțate în cadrul UpM.

Finanțările proiectelor prevăzute se vor baza pe combinarea fondurilor publice cu cele private, metodă care trebuie dezvoltată și permanentizată:

- în perioada premergătoare definitivării perspectivelor financiare pentru perioada 2007-2013, contribuția financiară a UE, necesară, nu trebuie să aducă prejudicii programelor regionale euro-mediteraneene în curs de desfășurare sau prevăzute; noile perspective financiare ale UE pentru perioada 2014-2020 vor trebui să consolideze în mod considerabil resursele destinate UpM;

- instituții financiare naționale, europene (BEI-FEMIP, BERD) și internaționale (Banca Mondială) funcționează deja în regiune. Trebuie create sinergii în jurul proiectelor majore. Aceasta va fi una dintre misiunile secretariatului;

- trebuie avută în vedere înființarea unei bănci euro-mediteraneene de investiții și dezvoltare, în special pentru a consolida caracterul paritar nord-sud al UpM;

- recenta lansare a unor fonduri de investiții destinate finanțării proiectelor UpM este o veste bună. Trebuie încurajată dezvoltarea unor inițiative similare.

În plus, ar trebui depuse eforturi în vederea îmbunătățirii mediului economic și juridic al țărilor terțe, prioritatea fiind înființarea unor instituții financiare subregionale viabile și credibile, capabile să atragă investițiile străine. În prezent, acordurile care protejează investițiile sunt bilaterale și eterogene. O cartă comună pentru protejarea investițiilor, adoptată de toate țările de pe țărmul sudic, precum și crearea unui sistem de asigurare și acordare de garanții financiare pentru investitori, ar permite armonizarea și îmbunătățirea acestei protecții.

Fluxurile de capital constituite de fondurile vărsate de emigranți către populațiile de pe țărmul sudic au, la rândul lor, o importanță deosebită pentru dezvoltarea economică a țărilor destinatare. Trebuie avută în vedere găsirea unei soluții pentru a facilita aceste transferuri, depunând eforturi în special în vederea reducerii costurilor ocazionate de acestea.

****

Europa și vecinii săi din sudul și estul Mediteranei se află în prezent la un punct de cotitură din istoria lor comună. Nu există o altă opțiune decât aceea de a răspunde împreună și solidar marilor provocări globale, ale căror ecouri se fac auzite zilnic în regiunea mediteraneeană.

La Barcelona, șefii de stat și de guvern vor trebui să dea dovadă de pragmatism și viziune pentru ca, având drept punct de plecare actuala complexitate a regiunii, să poată edifica o comunitate euro-mediteraneană cu destin comun pentru un număr de peste 800 de milioane de persoane. Trebuie să răspundă aspirațiilor legitime de pace, stabilitate și prosperitate ale cetățenilor, dorinței lor de a trăi într-o societate întemeiată pe drept și respectul reciproc.

Complementaritatea și coresponsabilitatea sunt principalele atuuri pentru a pune diversitatea mediteraneană în serviciul unei prosperități împărtășite de toți cetățenii.

[1] Concluziile Consiliului european de la 13 și 14 martie 2008.
[2] A se vedea rapoartele Jäätteenmäki, Tannock și Napoletano.

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la Uniunea pentru Mediterana

(2009/2215(INI))

Raportoare pentru aviz: Niki Tzavela

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie solicită Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

Introducere

1. dorește ca summitul Uniunea pentru Mediterana care va avea loc la 7 și 8 iunie 2010 la Barcelona să arate sprijinul continuu al UE pentru o cooperare mai strânsă cu partenerii săi sud-mediteraneeni în ceea ce privește optimizarea sistemelor naționale de sprijin, elaborarea unor poziții comune privind aspectele legate de reglementare în domeniul energetic, cu ajutorul Asociației mediteraneene de reglementare în domeniul energiei electrice și al gazului (MEDREG) și al Centrului de gaze Euro-Mashrek, cooperarea transmediteraneeană pentru energiile regenerabile și schimbul de cele mai bune practici și progrese tehnologice prin inițiative și parteneriate precum Procesul de la Barcelona, politica europeană de vecinătate, Tratatul de instituire a Comunității Energiei Euro-Magreb și proiectul MED-ENEC privind eficiența energetică în sectorul construcțiilor;

Infrastructură și aprovizionare

2. sprijină promovarea interconexiunilor dintre sectoarele trans-euro-mediteraneene ale energiei electrice, gazelor și petrolului, în scopul de a consolida siguranța aprovizionării cu energie; subliniază că este important să se încheie bucla mediteraneeană a energiei electrice și sprijină dezvoltarea unui coridor sudic al gazelor; încurajează utilizarea de fluxuri inversate atunci când acest lucru se justifică din punctul de vedere al siguranței, rentabilității și viabilității;

Energie solară și eoliană

3. subliniază faptul că Mediterana dispune de un potențial imens și în mare măsură neexploatat în domeniul energiilor regenerabile, cum ar fi energia solară, eoliană și hidraulică;

4. solicită un sprijin ferm pentru Planul solar mediteraneean, care urmărește obiectivul ambițios de a spori utilizarea energiei solare și a altor surse de energie regenerabilă de producere a energiei electrice la 20 GW de capacitate suplimentară instalată până în 2020 și de a realiza o economie de energie de 20% în bazinul mediteraneean;

5. subliniază, de asemenea, importanța Planului solar mediteraneean pentru dezvoltarea economică a țărilor sud-mediteraneene, în măsura în care acest plan ar oferi o capacitate electrică internă suplimentară, ar consolida infrastructurile de rețea și ar sprijini crearea unui nou sector industrial de fabricare a componentelor solare (cu locurile de muncă pe care le implică) și solicită, în acest context, elaborarea unui plan de acțiune concret pe baza documentului de strategie;

6. remarcă faptul că mai multe inițiative industriale în regiunea mediteraneeană (precum DESERTEC) pot avea un impact pozitiv asupra siguranței energetice, a mediului, a dezvoltării durabile și a dezvoltării de rețele energetice și solicită să fie luate măsuri concrete în vederea concretizării acestor inițiative; subliniază, în același timp, faptul că astfel de proiecte ar trebui să aducă o valoare adăugată directă societăților locale în care sunt implementate, implicând în mod activ părțile interesate pe plan local , facilitând transferul de tehnologii și permițând dezvoltarea de rețele și infrastructuri eficiente care pot fi utilizate și local, stimulând astfel economia locală, contribuind la coeziunea socială și sprijinind dezvoltarea ulterioară în regiunile în cauză;

7. subliniază importanța proiectelor din sectorul energiilor regenerabile care, pe lângă faptul că aduc o contribuție la dezvoltarea economică a statelor membre ale Uniunii pentru Mediterana, în special cele din partea sudică a bazinului mediteraneean, constituie și un element structural de cooperare în cadrul Uniunii pentru Mediterana;

Cooperare industrială

8. solicită crearea unui cadru instituțional și de reglementare bazat pe transparență și previzibilitate în întreaga regiune euro-mediteraneeană pentru a încuraja industria, comerțul și cercetarea și dezvoltarea, în scopul realizării unei creșteri economice coerente;

9. subliniază importanța elaborării de politici industriale pentru îmbunătățirea economiei de scară, sprijinind în același timp întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și consolidând sectoarele de înaltă tehnologie; invită statele membre și instituțiile Uniunii pentru Mediterana să joace un rol activ în sprijinirea IMM-urilor, cu un accent deosebit pe servicii financiare eficiente și asistența tehnică și administrativă, creând astfel o bază antreprenorială puternică, în special în sectoarele care contribuie la creșterea economică în statele mediteraneene;

10. subliniază importanța negocierilor în curs pe marginea zonei de liber-schimb euro-mediteraneene și încurajează statele membre ale Uniunii pentru Mediterana să facă eforturi pentru armonizarea pozițiilor lor în contextul negocierilor OMC;

Cooperare și formare științifică și tehnologică

11. subliniază importanța cercetării și dezvoltării ca parte a strategiei de redresare și competitivitate pentru țările din partea sudică a bazinului mediteraneean și face apel la accelerarea și mai buna coordonare a cooperării științifice și tehnologice dintre statele din regiunea mediteraneeană; sprijină inițiativa privind Universitatea Euro-Mediteraneeană și crearea unei zone euro-mediteraneene pentru învățământul superior și cercetare, așa cum s-a prevăzut în Declarația de la Catania din 29 ianuarie 2006;

12. subliniază necesitatea de a promova schimburile de bune practici și mobilitatea cercetătorilor și solicită o programare comună în diverse domenii de cercetare – inclusiv cercetarea în domeniul marin și al protecției civile (de exemplu, cu privire la dezastrele naturale), precum și cercetarea în domeniul sănătății, în domeniul social și în cel ecologic – cu implicarea părților interesate pe plan local și a societății civile; își exprimă sprijinul pentru ideea de a crea și dezvolta un Institut euro-mediteraneean pentru incendii forestiere;

13. solicită promovarea în continuare și acordarea de sprijin inițiativei „Energia solară pentru pace” în contextul Proiectului de integrare a pieței energetice euro-mediteraneene (MED-EMIP);

14. recomandă ca statele participante la procesul euro-mediteraneean să se alăture inițiativei „proiecte urbane inteligente”, prevăzută în Planul strategic european privind tehnologiile energetice;

GNL

15. subliniază că obiectivele 20-20-20 privind clima vor afecta în mod semnificativ cererea de gaze; astfel, crearea unui Plan de acțiune privind GNL pentru statele membre ale Uniunii pentru Mediterana ar spori diversitatea și siguranța aprovizionării, în special pentru țările care depind de un furnizor unic;

16. subliniază importanța progreselor înregistrate cu privire la tehnologiile GNL și investițiile în capacitățile de transport ale navelor de GNL și terminalele de regazeificare a GNL; subliniază că, pe lângă dezvoltarea infrastructurii, securitatea maritimă reprezintă, de asemenea, o necesitate;

TIC

17. recomandă sprijinirea Planului de acțiune BB-MED (tehnologie satelit și în bandă largă).

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la Uniunea pentru Mediterana

(2009/2215(INI))

Raportoare pentru aviz: Marielle De Sarnez

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reafirmă importanța unei zone euro-mediteraneene de liber-schimb care să contribuie în mod semnificativ la pacea, prosperitatea și securitatea din întreaga regiune și la o mai mare integrare economică și teritorială care facilitează creșterea economică în regiune; solicită ca negocierile privind zona de liber-schimb să se desfășoare în mod concertat și treptat, în cadrul unui parteneriat rațional și previzibil care să reflecte realitățile socioeconomice din fiecare țară; subliniază că UpM trebuie să fie considerată o inițiativă complementară parteneriatului euro-mediteraneean lansat la Barcelona în 1995, vizând remedierea unora dintre deficiențele acestuia;

2. subliniază importanța relațiilor dintre Uniunea Europeană și regiunea mediteraneeană, atât pe plan comercial, politic, social, academic și cultural, cât și în ceea ce privește dezvoltarea și protecția mediului; consideră că dezvoltarea unei piețe regionale complementare ar permite sprijinirea politicii industriale a regiunilor sudice ale Uniunii Europene;

3. solicită Comisiei să își consolideze rolul de investitor și de partener și să elaboreze orientări specifice în ceea ce privește investițiile responsabile care permit reducerea inegalităților sociale, sprijinirea diversificării economiilor locale, în special pe plan industrial, dezvoltarea durabilă a agriculturii, menținerea producției alimentare locale și a securității alimentare; subliniază, în special, nevoia de sprijini investițiile străine directe și de a promova cercetarea și dezvoltarea;

4. invită Comisia să-și consolideze rolul în proiectul UpM și solicită o mai mare claritate în legătură cu participarea acesteia în noua structură instituțională;

5. salută alegerea a șase mari sectoare strategice: depoluarea mării, planul pentru energie solară, transporturile, educația și cercetarea, IMM-urile, dezvoltarea întreprinderilor și protecția civilă; speră că aceste proiecte majore vor beneficia de susținerea adecvată din partea instituțiilor financiare europene și internaționale; consideră că la noile proiecte UpM ar trebui să se asocieze cât mai mulți parteneri euro-mediteraneeni posibili;

6. recunoaște contribuția administrativă și operațională pe care noul secretariat o poate aduce la activitățile UpM în vederea urmăririi priorităților și obiectivelor euro-mediteraneene, pe baza unor resurse adecvate și bine definite;

7. insistă asupra necesității vitale de a dezvolta schimburile sud-sud, acestea reprezentând doar 6 % din schimburile comerciale și, prin urmare, de a acționa în vederea extinderii acordului de la Agadir; atrage atenția asupra interesului acestor țări de a-și intensifica relațiile și schimburile comerciale, astfel încât să formeze o zonă economică unită și puternică, atractivă pentru investitori, capabilă să apere interesele regiunii și să stimuleze dezvoltarea acesteia; subliniază că UpM trebuie să faciliteze sarcina de a răspunde solicitărilor de asistență tehnică și financiară în vederea promovării integrării economice sud-sud; consideră că extinderea și simplificarea cumulului de origine pan-euro-mediteraneean ar putea contribui la realizarea acestui obiectiv;

8. consideră că dezvoltarea infrastructurii portuare și de transport terestru poate contribui la dezvoltarea economică și la stimularea schimburilor comerciale dintre țările euro-mediteraneene;

9. dorește o ameliorare a mediului economic și juridic din regiune, garanție obligatorie pentru a asigura securitatea viitoarelor investiții, în special a investițiilor străine directe, care rămân foarte reduse, și pentru a încuraja finanțarea proiectelor strategice majore; dorește, de asemenea, o mai mare armonizare în acest domeniu, în măsura în care există diferențe semnificative de la o țară la alta;

10. dorește o ameliorare a mediului economic și juridic din regiune, garanție obligatorie pentru viitoarele investiții; insistă asupra obiectivului de a sprijini dezvoltarea resurselor umane și a ocupării forței de muncă, în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului vizând combaterea sărăciei; subliniază că menținerea și dezvoltarea unor servicii publice solide reprezintă o altă precondiție importantă pentru a garanta dezvoltarea durabilă în regiune;

11 insistă asupra rolului și dialogului dintre întreprinderile de pe ambele maluri ale Mediteranei în stimularea comerțului și a investițiilor;

12. solicită Comisiei să țină seama, în cadrul negocierii acordurilor comerciale, de rezultatele studiilor de impact existente, să evalueze efectele procesului de liberalizare ținând seama de schimbările climatice și de criza socială și economică și să permită, în măsura în care este necesar, o aplicare progresivă și asimetrică a acestor acorduri, protejând pe ambele maluri ale Mediteranei sectoarele de producție similare mai susceptibile să se confrunte cu o concurență sporită în urma procesului de liberalizare; solicită UpM să selecteze proiecte în principal în funcție de nevoile sociale și economice, precum și de necesitatea de a reduce impactul asupra mediului;

13. subliniază necesitatea elaborării unei politici agricole regionale, în conformitate cu foaia de parcurs euro-mediteraneeană pentru agricultură, care să mențină producția alimentară locală și securitatea alimentară, să promoveze producția, distribuția și diversificarea produselor tipice mediteraneene, precum și dezvoltarea exploatațiilor mici și mijlocii, și care să fie adaptată la dezvoltarea durabilă; având în vedere insecuritatea alimentară crescândă din numeroase țări mediteraneene partenere, invită Comisia să accepte solicitările partenerilor legate de extinderea garanțiilor și de procedurile de aplicare accelerată în perioade de criză alimentară;

14. recunoaște importanța consolidării cooperării dintre partenerii euro-mediteraneeni în domeniul energetic și necesitatea de a dezvolta o piață regională a energiei, în vederea realizării de proiecte pe scară largă în materie de energie regenerabilă și infrastructură energetică în regiunea mediteraneeană; insistă ca proiectele energetice și de dezvoltare durabilă, după modelul proiectului Desertec, să implice în primul rând regiunea și să contribuie astfel la dezvoltarea acesteia; salută proiectul regional al UpM, intitulat „Planul solar mediteraneean”, întrucât acesta va contribui la dezvoltarea de infrastructuri și va stimula în același timp dezvoltarea industriei furnizoare și a ingineriei și tehnologiilor corespunzătoare în toate țările vizate de plan;

15. dorește ca acordurile de asociere să fie revizuite ținându-se seama de noile necesități legate de criza financiară, economică și socială și de crizele alimentare și energetice; reamintește că unul dintre obiectivele principale ale creării unei zone euro-mediteraneene de liber-schimb trebuie să rămână acela de a stimula comerțul în vederea dezvoltării și a reducerii sărăciei și speră că foaia de parcurs adoptată la summitul ministerial din 9 decembrie 2009 va permite realizarea acestui obiectiv;

16. încurajează Comisia să-și mențină în cadrul negocierilor comerciale exigențele legate de democrație și de drepturile omului, nu numai față de Libia, care are statut de observator la UpM, ci și față de celelalte țări membre ale Uniunii pentru Mediterana;

17. solicită Comisiei să contribuie la stabilitatea regională și la prevenirea crizelor în vederea consolidării unui spațiu unic de pace, dezvoltare, justiție, egalitate, libertate, pluralism, democrație și respect;

18. reiterează importanța Adunării parlamentare euro-mediteraneene ca forum natural pentru dialogul politic, economic și social dintre reprezentanții aleși în mod democratic ai țărilor euro-mediteraneene.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

Membri titulari prezenți la votul final

Jean-Pierre Audy, Zigmantas Balčytis, Jan Březina, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Lena Ek, Ioan Enciu, Adam Gierek, Norbert Glante, Fiona Hall, Jacky Hénin, Edit Herczog, Sajjad Karim, Arturs Krišjānis Kariņš, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Michèle Rivasi, Jens Rohde, Paul Rübig, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Konrad Szymański, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Niki Tzavela, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Alejo Vidal-Quadras

Membri supleanți prezenți la votul final

Lara Comi, António Fernando Correia De Campos, Rachida Dati, Jolanta Emilia Hibner, Yannick Jadot, Oriol Junqueras Vies, Bernd Lange, Marian-Jean Marinescu, Ivari Padar, Mario Pirillo, Silvia-Adriana Țicău, Lambert van Nistelrooij

Aviz juridic - Politica de confidențialitate