RAPORT referitor la transparenţa politicii regionale şi finanţarea acesteia
4.5.2010 - (2009/2232(INI))
Comisia pentru dezvoltare regională
Raportor: Michail Tremopoulos
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la transparenţa politicii regionale şi finanţarea acesteia”
Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolele 174-178,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune[1],
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională[2],
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 284/2009 al Consiliului din 7 aprilie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune, în ceea ce priveşte anumite dispoziţii privind gestiunea financiară[3],
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 397/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională în ceea ce priveşte eligibilitatea investiţiilor în domeniul eficienţei energetice şi al energiei regenerabile în locuinţe[4],
– având în vedere Decizia Parlamentului European din 22 aprilie 2008 privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2006, Secţiunea III - Comisia[5],
– având în vedere Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2007, Secţiunea III - Comisia[6],
– având în vedere Rezoluţia sa din 19 februarie 2008 privind transparenţa financiară[7],
– având în vedere Rezoluţia sa din 21 octombrie 2008 referitoare la guvernarea şi parteneriatul la nivel naţional, regional şi la nivel de proiect în domeniul politicii regionale[8],
– având în vedere Rezoluţia Parlamentului European din 24 martie 2009 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului privind fondurile structurale 2007–2013: rezultatele negocierilor referitoare la strategiile şi programele din domeniul politicii de coeziune[9],
– având în vedere studiul publicat de Parlamentul European intitulat „Iniţiativa pentru transparenţa datelor şi impactul acesteia asupra politicii de coeziune”,
– având în vedere Cartea verde a Comisiei din 3 mai 2006 privind iniţiativa europeană în materie de transparenţă (COM(2006)0194),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 decembrie 2009 intitulată „Al 20-lea raport anual privind punerea în aplicare a fondurilor structurale (2008)” (COM(2009)0617/2),
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0139/2010),
A. întrucât Iniţiativa europeană pentru transparenţă (IET) a fost adoptată de Comisie în 2005, fiind urmată de publicarea Cărţii verzi în 2006 în scopul îmbunătăţirii transparenţei, deschiderii şi responsabilităţii guvernării UE şi întrucât informarea publicului cu privire la destinatarii fondurilor UE stă la baza IET,
B. întrucât, în cadrul sistemului comun de gestionare, informaţiile cu privire la beneficiarii fondurilor UE sunt tratate la nivel de stat membru şi întrucât, în absenţa unei obligaţii specifice la nivel european sau a unei „direcţii” ferme din partea Comisiei, nivelul la care aceste informaţii sunt făcute publice diferă în mod substanţial între statele membre, ceea ce face dificile comparaţiile la scara UE,
C. întrucât publicarea informaţiilor privind beneficiarii fondurilor UE permite participarea publicului la o dezbatere relevantă cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile publice, ceea ce reprezintă o chestiune esenţială pentru funcţionarea democraţiilor,
D. întrucât nu a fost stabilită nicio legătură între IET şi aspectele legate de controalele financiare şi audit, mai reglementate şi cu caracter mai obligatoriu,
E. întrucât IET ar trebui să aibă efecte însemnate în ceea ce priveşte asigurarea unor parteneriate transparente în fazele de pregătire şi de punere în aplicare ale ciclului de programare a politicii de coeziune; întrucât, cu toate acestea, reglementările nu precizează în ce măsură partenerii sunt implicaţi în diferitele procese de programare şi nici nu specifică formele acestei participări,
F. întrucât informaţiile anterioare legate de deciziile Comisiei privind finanţarea proiectelor majore sunt insuficiente, fapt care duce la o lipsă de transparenţă şi întrucât această situaţie ar trebui remediată,
G. întrucât că transparenţa trebuie să fie însoţită de demersul de simplificare a procedurilor de obţinere a fondurilor structurale;
1. consideră că, în ceea ce priveşte politica de coeziune şi ciclul de programare a acesteia, alocarea cheltuielilor şi accesul la informaţii al potenţialilor beneficiari ai Fondurilor Structurale reprezintă condiţii prealabile indispensabile pentru atingerea obiectivelor generale ale politicii de coeziune şi că, prin urmare, transparenţa ar trebui introdusă ca un principiu director transsectorial în procesul de programare şi respectiv cel de luare a deciziilor din cadrul politicii de coeziune;
Comunicarea datelor privind beneficiarii fondurilor de coeziune
2. constată cu satisfacţie că, în conformitate cu cerinţele IET, site-ul internet al Direcţiei Generale Politică Regională publică hărţi interactive de unde se pot accesa listele beneficiarilor FEDR şi ai Fondului de coeziune disponibile pe site-urile naţionale şi regionale respective; invită statele membre să promoveze pe căi adecvate site-ul de internet al DG REGIO pentru a facilita accesul cât mai larg la această bază de informare; cu toate acestea, constată că este în continuare extrem de dificil pentru părţile interesate să monitorizeze modul în care sunt cheltuiţi banii publici; invită Comisia să consulte pe scară largă părţile cu privire la soluţiile susceptibile să remedieze această situaţie;
3. invită Comisia şi statele membre să se asigure că aceste baze de date ale statelor membre pot fi consultate în integralitatea lor şi că sunt pe deplin compatibile, pentru a facilita obţinerea unei imagini de ansamblu la nivel european a datelor prezentate, păstrându-se, în acelaşi timp, relevanţa lor la nivel regional; este de părere, în acest sens, că trebuie publicate urgent versiuni bilingve (limba locală/una din limbile de lucru ale Comisiei);
4. subliniază faptul că utilitatea datelor furnizate privind beneficiarii trebuie îmbunătăţită atât la nivelul conţinutului, cât şi al prezentării; invită, prin urmare, Comisia, să definească un format mai detaliat şi mai normativ care să precizeze structura, forma şi conţinutul informaţiilor care trebuie furnizate; consideră că furnizarea informaţiilor necesare ar trebui să faciliteze şi efectuarea unor căutări în funcţie de anumite criterii, pentru a putea obţine o imagine imediată asupra elementelor căutate;
5. solicită furnizarea de informaţii suplimentare esenţiale în momentul publicării listelor de beneficiari şi, dacă este cazul, a listelor care cuprind părţile interesate; recomandă, în consecinţă ca, pe lângă cerinţele minime existente, să se ia în considerare menţionarea locului, a sintezelor proiectelor aprobate, a formelor de sprijin şi a prezentării partenerilor de proiect ca elemente ale comunicării cu privire la beneficiari; solicită ca datele colectate să fie prezentate şi administrate într-o manieră structurată şi comparabilă pentru a putea fi valorificate la maximum în interesul unei transparenţe veritabile; consideră că acest lucru se poate realiza fără cheltuieli suplimentare;
6. solicită ca, în cazul programelor din cadrul obiectivului de cooperare europeană teritorială, să fie publicaţi toţi beneficiarii şi nu numai beneficiarii principali;
7. subliniază că este necesară respectarea deplină a cerinţelor IET prin intermediul unor reglementări corespunzătoare, a unor orientări mai bune, a unui sistem de alertă şi aplicarea de sancţiuni, în ultimă instanţă, în cazuri de încălcare;
Transparenţă şi gestiune comună
8. invită Comisia să clarifice modul în care ar trebui aplicate principiile IET în termeni operaţionali la nivelul programelor operaţionale şi al planurilor lor de comunicare; subliniază, prin urmare, necesitatea introducerii unor norme juridice mai clare cu privire la divulgarea de informaţii referitoare la beneficiarii fondurilor gestionate în comun;
9. subliniază necesitatea de a se stabili reglementări şi norme de aplicare pentru ca procedurile să fie transparente şi să ofere beneficiarilor potenţiali un acces mai larg la Fondurile Structurale şi pentru a reduce sarcinile administrative care le revin participanţilor, în special prin intermediul unui număr de măsuri fundamentale precum publicarea notelor orientative privind aplicarea convenite între Comisie şi statele membre; solicită autorităţilor de gestionare din statele membre să prezinte în mod transparent toate etapele din cadrul proiectelor finanţate prin Fondurile Structurale; reiterează opinia sa potrivit căreia procedurile transparente şi clare contribuie la buna guvernare şi salută, în acest context, eforturile Comisiei de a prezenta propuneri de simplificare;
10. ia act de faptul că programele transfrontaliere şi transnaţionale se confruntă cu anumite dificultăţi din cauza diferenţelor dintre sistemele administrative, a reglementărilor naţionale şi a limbilor folosite în cadrul statelor membre, ceea ce afectează aceste iniţiative atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ; consideră în consecinţă că elaborarea unor norme specifice cu privire la transparenţa coordonării şi colaborării dintre diferitele autorităţi de gestionare ar reprezenta cel mai important aspect;
11. subliniază faptul că, potrivit studiului realizat de PE privind IET şi impactul acesteia asupra politicii de coeziune, încălcarea cerinţelor minime ale IET se referă mai degrabă la lipsa capacităţilor administrative ale autorităţilor de gestionare decât la reticenţa de a furniza astfel de informaţii; în acest cadru, subliniază necesitatea de a se asigura că furnizarea datelor şi informaţiilor suplimentare nu conduce la multiplicarea sarcinilor administrative pentru potenţialii beneficiari, în special pentru cei care se confruntă deja cu dificultatea de a respecta cerinţele administrative şi financiare existente referitoare la subvenţii şi contracte publice;
12. subliniază faptul că cerinţele privind informaţiile şi datele suplimentare trebuie să fie uniformizate de către Comisia Europeană, prin furnizarea unui sprijin tehnic suplimentar (ateliere la care să participe funcţionari ai Comisiei şi personal local/regional responsabil cu gestionarea Fondurilor Structurale, schimburi de bune practici între autorităţile de gestionare, publicarea de orientări concrete) potenţialilor beneficiari care nu deţin capacitatea tehnică necesară; consideră că doar în acest mod se poate garanta că eforturile participanţilor de a respecta cerinţele suplimentare privind datele şi informaţiile furnizate nu vor duce la o denaturare a fondurilor din activităţile de implementare a proiectului ca atare;
13. subliniază că este important ca statele membre să asigure informarea corectă şi la timp, în cadrul sistemului de control, ceea ce face necesară stabilirea unei legături între IET şi controalele financiare şi auditul; reiterează opinia sa conform căreia sistemul de alertă timpurie ar trebui să funcţioneze în strânsă colaborare cu baza de date centrală a excluderilor;
14. solicită Comisiei să monitorizeze utilizarea plăţilor în avans mai mari primite de statele membre conform simplificărilor din 2009 referitoare la Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006;
15. reiterează solicitarea de a se furniza informaţii cu privire la recuperări şi retrageri în conformitate cu IET; îndeamnă statele membre să furnizeze aceste informaţii în integralitatea lor şi ca Comisia să le prezinte autorităţii bugetare şi publicului larg, împreună cu informaţiile privind corecţiile financiare operate în urma unor cazuri confirmate de fraudă, în acest fel obţinând un grad sporit de credibilitate şi responsabilitate faţă de cetăţenii europeni;
16. îndeamnă auditorii să adopte o atitudine mai fermă în ceea ce priveşte cerinţele de comunicare şi informare, care să includă şi metoda dezaprobării publice – în special în cazul în care este implicat un actor guvernamental – şi să aplice corecţii financiare în cazuri confirmate de fraudă;
17. salută eforturile Comisiei şi ale Curţii de Conturi de a-şi armoniza metodele de audit;
Transparenţă şi parteneriat
18. subliniază că standardele minime de consultare reprezintă o componentă a IET şi salută faptul că aceste standarde au fost promovate şi aplicate de Comisie în ceea ce priveşte politica de coeziune; invită, totuşi, Comisia să permită părţilor interesate să îşi prezinte reacţiile corespunzătoare privind calitatea procesului însuşi de consultare; invită regiunile şi statele membre să se inspire din experienţa acumulată la nivel european în materie de consultare a părţilor interesate;
19. reiterează opinia sa potrivit căreia parteneriatul reprezintă o condiţie preliminară pentru transparenţă, capacitatea de reacţie, eficienţă şi legitimitate în toate fazele de programare şi punere în aplicare a politicii de coeziune şi poate duce la o mai mare implicare şi apropriere a publicului în ceea ce priveşte rezultatele programelor; invită, prin urmare, statele membre şi autorităţile de gestionare să implice într-o măsură mai mare autorităţile locale şi regionale şi alţi parteneri vizaţi în toate fazele de programare şi implementare a politicii de coeziune, inclusiv prin introducerea unei platforme internet la nivel naţional care să permită vizibilitatea fondurilor existente şi a programelor operaţionale, precum şi prin promovarea bunelor practici prin alte mijloace, şi să le ofere acestora accesul deplin la toată documentaţia privind proiectele, în scopul unei mai bune utilizări a experienţei, cunoştinţelor şi bunelor practici ale acestora;
20. invită Comisia să ofere orientări mai exacte cu privire la modul de aplicare a clauzei de parteneriat în cadrul programelor în curs de desfăşurare şi să stabilească norme cu caracter suficient de obligatoriu privind parteneriatul în viitoarele texte de reglementare, în special în ceea ce priveşte implicarea autorităţilor regionale şi locale, adică a organismelor alese, care constituie partenerii de bază în întregul proces;
21. solicită să se furnizeze în mod regulat şi oportun organizaţiilor partenere, în special celor care sunt membre ale structurilor de gestionare, informaţii mai bine adaptate şi să se utilizeze pe scară mai largă asistenţa tehnică pentru sprijinirea parteneriatului, printre altele, prin a se oferi organizaţiilor partenere ocazia de a participa la evenimente de formare organizate pentru organismele de punere în aplicare; solicită, de asemenea, ca aceste informaţii să fie accesibile în versiune multimedia pentru a lărgi sfera publicului vizat şi pentru a permite consultarea a posteriori de către organizaţiile partenere; subliniază interesul partenerilor din cele mai îndepărtate regiuni ale Uniunii, precum regiunile ultraperiferice, faţă de o astfel de măsură;
Îmbunătăţirea transparenţei în ceea ce priveşte finanţarea de proiecte majore de către UE
22. solicită Comisiei să publice la timp informaţii pe internet şi să garanteze printre altele accesul direct la documentaţia privind proiectele majore, inclusiv proiectele JASPERS (prezentarea cererii, studii de fezabilitate, analize de rentabilitate, evaluări ale impactului asupra mediului etc.) de îndată ce Comisia primeşte o cerere de finanţare din partea unui stat membru şi înainte ca aceasta să decidă asupra finanţării; consideră că site-ul internet creat de Comisie în acest scop ar trebui să ofere posibilitatea de a prezenta observaţii în legătură cu astfel de proiecte;
23. solicită ca informaţiile privind proiectele mari aprobate sau prezentate pentru aprobare în perioada de programare 2007-2013 să fie publicate pe internet cu efect retroactiv;
24. propune stabilirea situaţiilor în care se poate trece la reutilizarea unor fonduri neconsumate şi responsabilitatea instituţiei care decide realocarea unor fonduri;
25. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei.
EXPUNERE DE MOTIVE
FURNIZAREA DE INFORMAŢII PUBLICE PRIVIND BENEFICIARII FONDURILOR
Furnizarea de informaţii publice privind beneficiarii fondurilor UE reprezintă un element esenţial al Iniţiativei europene pentru transparenţă (IET). În conformitate cu articolul 30 alineatul (3) şi articolul 53b alineatul (2) litera (d) din Regulamentul Financiar, statele membre furnizează informaţii cu privire la modul în care fondurile UE sunt cheltuite în gestiune comună, în special prin publicarea ex-post a beneficiarilor. În ceea ce priveşte publicarea beneficiarilor Fondurilor Structurale şi a Fondului de Coeziune, această obligaţie este specificată şi în Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006. La articolul 7 alineatul (1) litera (d) al acestui text se solicită publicarea a trei categorii de informaţii: a) lista beneficiarilor, b) denumirea operaţiilor şi c) sumele provenind din finanţarea publică alocate acestor operaţii.
Se constată numeroase diferenţe în interpretarea acestor cerinţe minime IET de către statele membre şi autorităţile de gestionare. Acestea se reflectă atât la nivelul capacităţilor administrative, cât şi în ceea ce priveşte tradiţiile şi atitudinile culturale şi administrative. Caracterul relativ neclar al cadrului juridic care instituie obligaţia de a publica date cu privire la beneficiari face posibile diferitele abordări sau interpretări ale cerinţelor minime IET. Există, în special, nesiguranţă cu privire la definirea beneficiarilor şi a sumelor din finanţarea publică plătite beneficiarului care ar trebui să fie publicate (sume angajate sau sume efectiv plătite).
Rolul Comisiei se limitează la a propune standarde comune cu titlu indicativ pentru publicarea datelor şi la a pune la dispoziţia publicului, prin intermediul site-ului său DG REGIO, a unor linkuri cu adresele electronice din statele membre unde datele solicitate privind beneficiarii FEDR şi ai Fondului de coeziune sunt publicaţi. Fondurile menţionate fiind implementate în gestionare comună, responsabilitatea pentru aceste linkuri şi conţinutul lor aparţine în exclusivitate statelor membre şi se bazează pe informaţiile furnizate de autorităţile de gestionare. Diferenţele existente în ceea ce priveşte prezentarea şi condiţiile de accesare a datelor nu permit efectuarea unor comparaţii la nivelul UE.
Toate statele membre publică cel puţin informaţiile corespunzătoare cerinţelor minime (cu toate că anumite programe de cooperare teritoriale nu îndeplinesc pe deplin această condiţie), iar unele state membre publică informaţii suplimentare (de ex. obiectivele proiectului, grupurile-ţintă în cazul FSE etc.), dar aceasta nu reprezintă o cerinţă prevăzută în cadrul juridic actual.
TRANSPARENŢA ELABORĂRII ŞI EXECUŢIEI PROGRAMELOR
1) Gestiune comună
Articolul 69 din Regulamentul nr. 1083/2006 al Consiliului stipulează: „Statul membru şi autoritatea de gestionare pentru programul operaţional furnizează informaţii privind operaţiunile şi programele care fac obiectul unei cofinanţări, a căror publicitate o asigură. Informaţiile respective sunt destinate cetăţenilor Uniunii Europene şi beneficiarilor în scopul punerii în valoare a rolului Comunităţii şi al asigurării transparenţei în ceea ce priveşte intervenţia din fonduri”.
Secţiunea „Informare şi publicitate” a Regulamentului nr. 1828/2006 al Comisiei defineşte în detaliu diferitele aspecte ale cerinţelor în materie de publicitate. Toate programele operaţionale cofinanţate de Fondurile Structurale trebuie să fie acoperite de un plan de comunicare pregătit de autoritatea de gestionare din statele membre şi prezentat Comisiei pentru observaţii şi aprobare. Planul de comunicare defineşte activităţile de promovare pentru fiecare program operaţional şi determină modul în care orientările UE privind vizibilitatea sunt implementate. Prezentarea cerinţelor minime IET privind publicarea beneficiarilor reprezintă o parte din planul de comunicare, cu toate că nu există o legătură formală între IET şi planul de comunicare. Printre activităţile lor de informare, autorităţile însărcinate cu implementarea programului au obligaţia de a investi în orientarea şi formarea beneficiarilor şi a organismelor implicate în implementarea programelor. Comisia oferă, la rândul ei, orientare şi formare, dar pentru ca aceasta să aibă un impact, informaţiile respective trebuie transmise beneficiarilor.
Regulamentul de aplicare prevede crearea unei reţele UE ofiţerilor de comunicare cu responsabilităţi la nivelul autorităţii de gestionare. Pe această bază a fost creată reţeaua INFORM pentru FEDR. Coerenţa la nivelul UE este asigurată, de asemenea, de o structură consultativă prin intermediul Comitetului de coordonare a fondurilor (COCOF), care se întruneşte de câteva ori pe an. Aceasta măreşte schimbul de informaţii între diferitele Fonduri Structurale şi stimulează cooperarea la nivel naţional în promovarea sprijinului pentru finanţarea structurală UE. Prin crearea unor astfel de reţele şi prin verificare internă, Comisia adoptă o abordare promoţională faţă de IET, în loc să impună reglementul autorităţilor de gestionare, statelor membre revenindu-le responsabilitatea de a garanta corectitudinea datelor publicate.
Cu toate că într-un sistem centralizat de execuţie diseminarea informaţiilor este o componentă esenţială a gestionării şi controlului corecte şi contribuie la prevenirea apariţiei problemelor şi la încurajarea respectării normelor, nu există nicio legătură între iniţiativa privind transparenţa datelor şi aspectele legate de controalele financiare şi audit, care au un caracter mai reglementat şi mai obligatoriu.
2) Parteneriat
IET ar trebui să aibă un efect important asupra normelor pentru un parteneriat transparent în fazele de pregătire şi de punere în aplicare a procesului de programare.
Parteneriatul şi, în special, implicarea organizaţiilor societăţii civile în sistemul de programare al politicii de coeziune pot îndeplini o serie de funcţii. În primul rând, se poate îmbunătăţi reactivitatea programelor printr-o mai bună adaptare a strategiilor la nevoile politice şi prin contribuţia la implementarea şi ameliorarea condiţiilor de care ar trebui să se ţină seama: protecţia mediului, egalitatea de gen, incluziunea socială, nevoile persoanelor cu handicap etc. În al treilea rând, poate contribui la o sporirea răspunderii în cazul în care partenerii au rolul de a transmite şi multiplica informaţiile privind programele către circumscripţiile lor, ceea ce duce la un grad mai mare de transparenţă şi informare şi fac din autorităţile însărcinate cu programele respective responsabile pentru acţiunile întreprinse şi pentru rezultatele obţinute. În felul acesta, parteneriatul contribuie la consolidarea sentimentului de apropriere publică a proiectelor şi la sporirea legitimităţii politicii de coeziune a UE.
Articolul 11 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 stabileşte că parteneriatul trebuie să acopere diferitele stadii de elaborare şi execuţie a programelor: de la pregătire la implementare, monitorizare şi evaluare a programelor operaţionale. Cu toate acestea, cu excepţia preambulului şi a articolului specific privind principiul parteneriatului, se menţionează foarte rar partenerii sau parteneriatul în secţiile operaţionale ale textelor de reglementare. Comisia nu a stabilit instrucţiuni precise şi obligatorii din punct de vedere juridic sau orientări cu privire la modul în care principiul parteneriatului ar trebui aplicat în practică. În acest fel, interpretarea efectivă a modului de respectare a articolului 11 revine autorităţilor statelor membre şi de aceea aplicarea principiului parteneriatului este influenţată de tradiţii şi metode naţionale. Rolul Comisiei pare să fie prea pasiv şi redus la calitatea de observator.
În ciuda unui consens general privind importanţa parteneriatului pentru succesul şi eficienţa programelor, organizaţiile societăţii civile sunt mai implicate în fazele de elaborare ale programelor decât în alte stadii de administrare a programelor.
ÎMBUNĂTĂŢIREA TRANSPARENŢEI ÎN FINANŢAREA UE A PROIECTELOR MAJORE
În conformitate cu articolul 41 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006, Comisia are autoritatea de a aproba sau respinge proiecte majore – operaţii ale căror costuri depăşesc 25 de milioane EUR în domeniul mediului şi 50 de milioane de EUR în alte domenii – prezentate de statele membre.
Publicarea online a informaţiilor cu privire la proiecte majore, înainte de luarea deciziilor cu privire la finanţarea acestora, reprezintă o practică comună în cadrul instituţiilor financiare internaţionale, printre care Banca Europeană de Investiţii şi Banca Mondială. Comisia Europeană este o excepţie regretabilă. Nu există motive pentru care standardele sale privind transparenţa ar trebui să se afle la un nivel inferior faţă de cele ale BEI. DE REGIO ar trebui să creeze un site internet care să cuprindă o listă de proiecte majore, după modelul site-ului internet al BEI. Acest site ar trebui, de asemenea, să permită prezentarea de observaţii privind astfel de proiecte pentru ca, în acest fel, Comisia să poată beneficia de o varietate de surse de informaţii privind proiectele prezentate, ceea ce îi va permite să ia decizii mai bune, în cunoştinţă de cauză.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
27.4.2010 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
34 1 2 |
||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
François Alfonsi, Charalampos Angourakis, Jean-Paul Besset, Victor Boştinaru, Zuzana Brzobohatá, John Bufton, Alain Cadec, Salvatore Caronna, Ricardo Cortés Lastra, Tamás Deutsch, Rosa Estaràs Ferragut, Danuta Maria Hübner, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Evgeni Kirilov, Constanze Angela Krehl, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Ramona Nicole Mănescu, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Lambert van Nistelrooij, Jan Olbrycht, Wojciech Michał Olejniczak, Markus Pieper, Monika Smolková, Nuno Teixeira, Michael Theurer, Michail Tremopoulos, Viktor Uspaskich, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Hermann Winkler, Joachim Zeller, |
|||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Vasilica Viorica Dăncilă, Ivars Godmanis, Catherine Grèze, Veronica Lope Fontagné, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid |
|||||