RAPORT referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2011

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (11.5.2010)

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie (11.5.2010)

AVIZ al Comisiei pentru agricultură Şi dezvoltare rurală (2.6.2010)

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Şi egalitatea de gen (4.5.2010)

RESULT OF FINAL VOTE IN COMMITTEE

7.6.2010 - (2010/2002(BUD))

Comisia pentru bugete
Raportoare: Sidonia Elżbieta Jędrzejewska

Procedură : 2010/2002(BUD)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A7-0183/2010

Texte depuse :

A7-0183/2010

Dezbateri :

PV 14/06/2010 - 18
CRE 14/06/2010 - 18

Voturi :

PV 15/06/2010 - 7.10
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0205

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie
AVIZ al Comisiei pentru agricultură Şi dezvoltare rurală
AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Şi egalitatea de gen
RESULT OF FINAL VOTE IN COMMITTEE

referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2011

(2010/2002(BUD))

Parlamentul European,

– având în vedere proiectul preliminar de buget pentru exercițiul financiar 2011, adoptat de Comisie la 27 aprilie 2010 (SEC(2010)0473),

– având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (AII)[1],

– având în vedere Declarația comună (adoptată cu ocazia concilierii din noiembrie 2009) privind Dispozițiile tranzitorii aplicabile procedurii bugetare după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona[2],

– având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere Rezoluția sa din 25 martie 2010 referitoare la prioritățile pentru bugetul aferent exercițiului financiar 2011 – secțiunea III – Comisia[3],

– având în vedere concluziile Consiliului din 16 martie 2010 privind orientările bugetare pentru exercițiul 2011,

– având în vedere capitolul 7 din Regulamentul de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizul Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, precum și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0183/2010),

A. întrucât procedura bugetară 2011 este prima care se desfășoară în conformitate cu Tratatul de la Lisabona și întrucât adoptarea sa prin lectură unică impune o cooperare și o coordonare mai strânse cu cealaltă ramură a autorității bugetare în vederea realizării unui acord, în cadrul procedurii de conciliere, cu privire la toate cheltuielile;

B. întrucât trilogul programat pentru luna iulie ar trebui să aibă ca scop pregătirea terenului înaintea adoptării de către Consiliu a poziției sale cu privire la proiectul de buget, pentru a identifica în prealabil aspectele care nu suscită divergențe,

Proiectul de buget pentru exercițiul 2011

Observații generale

1. constată că suma totală aferentă proiectului de buget (PB) pentru exercițiul 2011 este de 142 576,4 milioane EUR în credite de angajament (CA) și de 130 147,2 milioane EUR în credite de plată (CP), lăsând astfel o marjă de 1 224,4 milioane EUR în CA și 4 417,8 milioane EUR în CP; observă că aceste cuantumuri totale reprezintă 1,15% și, respectiv, 1,05% din valoarea prevăzută pentru 2011 a VNB al UE;

2. își exprimă preocuparea cu privire la faptul că CA au crescut cu numai 0,77% comparativ cu bugetul 2010 adoptat, această diferență nefiind în concordanță cu așteptările exprimate pe larg, potrivit cărora bugetul UE ar trebui să aibă un rol central în sprijinirea economiilor europene în perioada de după criză; constată că CP se majorează cu 5,85%, însă amintește că nivelul neobișnuit de scăzut al CP în 2010 reprezintă o explicație matematică pentru această creștere; reamintește că în cadrul financiar multianual (CFM) se prevăd plafoane de 142 965 de milioane EUR pentru CA și de 134 280 de milioane EUR pentru CP, la prețurile curente;

3. ia act de reducerea decalajului dintre CA și CP comparativ cu bugetul 2010 (12 429 de milioane EUR față de 18 535 de milioane EUR), fapt care indică o mai bună execuție a bugetului UE, însă subliniază totodată că CFM prevede o diferență de numai 8 366 de milioane EUR între CA și CP pentru 2011; reamintește, în acest sens, că aceste decalaje creează deficite pe termen lung și ar trebui, prin urmare, să fie evitate în numele sustenabilității și gestiunii bugetare;

4. atrage atenția asupra faptului că cea mai mare parte (70%) din marja globală de 1 224,4 milioane EUR din cadrul PB se datorează marjei de la rubrica 2 privind conservarea și gestionarea resurselor naturale, iar celelalte rubrici - în special rubricile 1a, 3b și 4 - au marje foarte limitate, reducând astfel proporțional capacitatea UE de a reacționa la modificări operate în cadrul politicilor și la nevoi neprevăzute, menținându-și totodată prioritățile;

5. subliniază, de asemenea, că marja disponibilă la rubrica 2 ar putea fi chiar mai redusă dacă se schimbă situația pe piață;

6. salută publicarea de către Comisie a Raportului privind funcționarea AII (COM(2010)0085) și reamintește, în acest sens, că se așteaptă o propunere privind o revizuire substanțială și că dificultățile care au apărut în cadrul procedurilor bugetare anterioare în ceea ce privește reacțiile adecvate și satisfăcătoare la diverse provocări fac inevitabilă revizuirea CFM actual; reamintește că așteaptă din partea Comisiei propuneri concrete pentru revizuirea CFM înainte de sfârșitul primului semestru al lui 2010;

7. atrage atenția asupra numărului mare de proceduri nefinalizate care au consecințe bugetare importante și care vor trebui finalizate de către cele două ramuri ale autorității bugetare în 2011 [revizuirea bugetului, crearea Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE), bugetele rectificative, revizuirea AII, revizuirea Regulamentului financiar etc.];

8. ia act de prioritățile stabilite de Comisie [mai precis, sprijinirea economiei UE în perioada de după criză și adaptarea la noile cerințe, adică punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, noile autorități de supraveghere financiară, finanțarea inițiativei „Monitorizarea globală pentru mediu și securitate (GMES)”, punerea în aplicare a Programului de la Stockholm etc.] și se întreabă dacă majorarea modestă a CA față de bugetul 2010 este suficientă pentru a le da curs;

9. subliniază importanța unei reacții europene puternice la criză și la instabilitatea piețelor financiare, ceea ce implică o capacitate de finanțare suplimentară și o flexibilitate sporită pentru bugetul UE; în acest sens, solicită Consiliului și Comisiei să îi furnizeze informații suplimentare și detaliate cu privire la consecințele pe care le-ar putea avea asupra bugetului UE mecanismul european de stabilizare financiară instituit la Consiliul extraordinar Ecofin din 9-10 mai 2010; solicită, de asemenea, ca pentru a se evita alte crize să se instituie un sistem eficient de monitorizare care să includă obligația de a furniza informații direct Parlamentului;

10. regretă imposibilitatea de a identifica în mod clar, din punct de vedere bugetar, implicațiile financiare asupra proiectului de buget 2011 ale inițiativelor-far din strategia Europa 2020, cum ar fi „O Uniune a inovării”, „Tineretul în mișcare”, „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, „Noi competențe și noi locuri de muncă” și „O politică industrială adaptată erei globalizării” și își exprimă îndoiala profundă cu privire la capacitatea de a asigura, în contextul actualului cadru financiar, o finanțare adecvată pentru aceste inițiative-cheie;

11. reamintește că, potrivit Rezoluției sale din 25 martie 2010 referitoare la prioritățile pentru bugetul aferent exercițiului financiar 2011, tineretul reprezintă una dintre prioritățile-cheie ale bugetului 2011, element care ar trebui promovat ca o temă transversală a UE, creând sinergii între diferitele domenii de politici care vizează tinerii, în special educația, angajarea în câmpul muncii, antreprenoriatul și sănătatea, facilitând și încurajând totodată incluziunea socială, emanciparea, mobilitatea și dezvoltarea competențelor printre tineri; subliniază că „tineretul” ar trebui privit ca o noțiune cu înțeles larg care cuprinde capacitatea indivizilor de a-și schimba poziția și statutul de mai multe ori pe parcursul vieții, trecând fără restricții de la un mediu la altul, cum ar fi ucenicia, mediul academic sau profesional și formarea profesională, și că, în acest sens, unul dintre obiective ar trebui să fie facilitarea tranziției de la sistemul educațional la piața muncii;

12. își exprimă regretul cu privire la faptul că majorarea creditelor propusă în cadrul PB pentru instrumentele și programele principale din domeniul tineretului, cum ar fi Învățarea de-a lungul vieții, Tineret în acțiune și Erasmus Mundus, este mai degrabă simbolică în ciuda unei vizibilități extrem de bune și a unei rate de execuție foarte ridicate, care a fost de 95-100% în fiecare an în perioada 2007-2009; consideră că această creștere nu permite UE să trateze în mod adecvat această prioritate și, prin urmare, intenționează să acorde sprijin suplimentar acestor programe; reamintește, în acest context, că programele în cauză au o valoare adăugată europeană indiscutabilă și contribuie într-o măsură foarte mare la crearea unei societăți civile europene puternice, în ciuda alocațiilor financiare modeste pe care le primesc;

13. solicită precizarea mai exactă a defalcărilor pe cheltuieli operaționale și administrative, recunoscând totodată eforturile depuse în ceea ce privește prezentarea cheltuielilor administrative din afara rubricii 5; constată că o cotă deja substanțială din ceea ce sunt în realitate cheltuieli administrative este finanțată din credite operaționale;

14. este hotărât să abordeze negocierile privind bugetul aferent exercițiului financiar 2011 în mod constructiv și deschis, având în vedere obiectivele legate de eficiență și de valoarea adăugată europeană; se așteaptă, în schimb, ca cealaltă ramură a autorității bugetare să adopte o abordare cooperantă care să asigure desfășurarea unui veritabil dialog politic și să renunțe la „exercițiul contabil” în cadrul căruia economiilor și contribuțiilor statelor membre li se acordă un loc excesiv de proeminent în cadrul negocierilor; reamintește că tratatul nu numai că a modificat cadrul juridic pentru procedura bugetară, dar a introdus și o nouă metodă și noi termene pentru negocieri și pentru găsirea unor compromisuri;

15. subliniază faptul că bugetul UE este foarte limitat comparativ cu bugetele naționale;reamintește, prin urmare, că pentru aplicarea de strategii europene comune este necesar să se creeze sinergii între bugetul UE și bugetele naționale; subliniază faptul că prin coerență se asigură un impact mai puternic al politicilor europene, se creează o reală valoare adăugată europeană, sprijinindu-se, în același timp, obiectivele de politici pe termen lung; își exprimă convingerea că bugetul UE poate juca un rol crucial în domenii-cheie pentru sprijinirea investițiilor pe termen lung și a ocupării forței de muncă; se așteaptă din partea Consiliului să țină cont în mod adecvat de acest lucru atunci când ia o decizie privind bugetul UE și să nu mai aplice „reduceri transversale”, chiar dacă situația finanțelor publice naționale este foarte dificilă;

16. reamintește prioritățile sale exprimate în Rezoluția din 25 martie menționată anterior;

Rubrica 1a

17. constată o creștere de 4,4% a CA (până la 13 437 de milioane EUR) și de 7% a CP (până la 11 035 de milioane EUR)[4], acestora asociindu-li-se o marjă de 50,1 milioane EUR (față de 37 de milioane EUR prevăzuți în programarea financiară) care se datorează reducerii creditelor destinate cheltuielilor administrative și de sprijin tehnic (fostele „linii BA”) și agențiilor descentralizate și executive, precum și reducerii creditelor pentru o serie de programe, cum ar fi Vamă 2013 și PCI - Programul pentru competitivitate și inovare;

18. reamintește rolul important pe care îl au IMM-urile în asigurarea redresării și relansării economiei UE; solicită să se acorde un sprijin sporit tuturor programelor și instrumentelor destinate IMM-urilor și, în acest sens, își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea creditelor de plată propuse pentru PCI – Spirit antreprenorial și inovare;

19. reamintește că noile necesități care urmează să fie finanțate în cadrul acestei rubrici (programul de dezafectare a centralei nucleare de la Kozlodui, autoritățile europene de supraveghere financiară, ITER și GMES, inclusiv solicitarea Parlamentului de majorare a creditelor pentru etapa operațională a acestuia) nu au fost luate în considerare în momentul adoptării CFM actual; subliniază că finanțarea acestor necesități nu ar trebui să aducă atingere finanțării altor programe și măsuri din cadrul rubricii 1a care sunt esențiale pentru efortul depus de UE în vederea redresării situației în perioada de după criză;

20. reamintește că Planul european de redresare economică (PERE) este parțial finanțat de la această rubrică, la fel ca și un număr mare de programe multianuale (PCI, PC7, TEN, Galileo/Egnos, Marco Polo II și programul Progress) care vor expira în 2011; prin urmare, își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta raportul de monitorizare privind punerea în aplicare a PERE, inclusiv măsurile încredințate BEI;

21. salută majorarea creditelor destinate principalelor programe (PC7, 13,8%; PCI, 4,4%; Învățarea de-a lungul vieții, 2,6%; TEN, 16,8%) și subliniază că aceste programe oferă un levier de importanță esențială în strategia economică a UE de contracarare as crizei;

22. subliniază că rubrica 1a cuprinde multe inițiative-far din cadrul strategiei UE 2020, cum ar fi O Uniune a inovării, Tineretul în mișcare, O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, Noi competențe și noi locuri de muncă și O politică industrială adaptată erei globalizării; își exprimă regretul cu privire la faptul că este imposibil să se identifice clar, din perspectiva bugetului, implicațiile financiare ale strategiei UE 2020 și își exprimă îndoiala în ceea ce privește capacitatea de a asigura, în contextul cadrului financiar actual, o finanțare adecvată a acestor inițiative;

23. reamintește că prioritățile pentru 2011, având în vedere strategia UE 2020, vor fi finanțate în principal de la această rubrică, iar competențele dobândite de UE în urma intrării în vigoare a tratatului ar putea avea implicații bugetare; subliniază că politica din domeniul spațiului, care constituie un exemplu concret de politică industrială europeană care urmărește promovarea progresului științific, tehnologic și de mediu, consolidând, în același timp, competitivitatea industrială, impune atât UE, cât și statelor membre să continue să facă eforturi financiare în contextul GMES;

24. salută inițiativa Comisiei „Tineretul în mișcare”, al cărei obiectiv este sporirea performanței și a atractivității la nivel internațional ale instituțiilor de învățământ superior din UE și creșterea standardului global de educație și formare în UE; sprijină ferm promovarea egalității de șanse pentru toți tinerii, indiferent de educația lor; dorește să evidențieze importanța unei finanțări suficiente a unei politici ambițioase în domeniul educației și formării, inclusiv al formării profesionale, care are un rol esențial în cadrul strategiei UE 2020; subliniază că UE va apela la toate resursele de care dispune pentru a face față acestei provocări ambițioase care conferă un impuls fără precedent dezvoltării unei politici cuprinzătoare a UE în domeniul tineretului; subliniază, cu toate acestea, că lansarea unei asemenea inițiative-far cuprinzătoare, care să includă o serie de programe distincte și bine stabilite ale UE din acest domeniu, nu ar trebui să atenueze importanța acordată programelor individuale;

25. subliniază că resursele bugetare care vor fi puse la dispoziție în viitor pentru instrumente precum programul „Învățare de-a lungul vieții” și competențele orizontale, cum ar fi competențele în domeniul informatic, competențele cu caracter internațional, competențele antreprenoriale și multilingvismul, ar trebui să reflecte valoarea adăugată europeană ridicată creată de instrumentele respective și, prin urmare, ar trebui să li se acorde prioritate în bugetul 2011;

26. își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că turismul, care generează în mod indirect peste 10% din PIB-ul UE și care a intrat integral în sfera de competență a UE odată cu ratificarea Tratatului de la Lisabona, nu este identificat în mod clar în PB 2011;

27. constată, pentru prima dată, includerea unor credite de plată destinate Fondului european de ajustare la globalizare și consideră că acesta este un element important în procesul global de reflecție cu privire la gestionarea și vizibilitatea acestui fond; consideră totuși că aceste credite de plată s-ar putea să fie insuficiente pentru acoperirea sumelor necesare pentru solicitările de ajutor din FEG din 2011; prin urmare, își reiterează cererea de a nu finanța solicitările de ajutor din FEG exclusiv prin transferuri de la liniile FSE și solicită Comisiei să identifice și să utilizeze fără întârziere mai multe linii bugetare în acest scop; subliniază necesitatea unei proceduri mai simple și mai rapide pentru mobilizarea fondului[5];

28. ia act de majorarea foarte modestă sau de stagnarea (comparativ cu bugetul 2010) a creditelor de angajament destinate EURES și celor trei linii bugetare care sprijină relațiile industriale și dialogul social; consideră că, în contextul actual de concedieri masive și restructurări datorate crizei, aceste linii ar trebui consolidate;

Rubrica 1b

29. constată că PB 2011 prevede o creștere cu 3,2% a CA, acestea ridicându-se la un cuantum total de 50 970 de milioane EUR, dintre care 39 891,5 milioane EUR sunt destinate fondurilor structurale (FEDR și FSE), această sumă fiind similară celei din 2010, iar 11 078,6 milioane EUR sunt destinate Fondului de coeziune;

30. constată că această propunere este coerentă cu alocarea prevăzută în CFM, având în vedere adaptarea tehnică a cadrului financiar pentru 2011[6] (majorarea cu 336 de milioane EUR), prevăzută la punctul 17 din AII; înțelege, în acest sens, originea marjei de 16,9 milioane EUR, care se datorează în principal alocărilor pentru asistență tehnică și reprezintă 0,03% din cuantumul rubricii;

31. salută majorarea cu 16,9% a CP, până la 42 541 de milioane EUR, propusă pentru 2011, dar își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la faptul că nevoile de plată au fost estimate pe baza ratelor de plată istorice în raport cu tranșele de angajament corespunzătoare din perioada de programare 2000-2006, deși punerea în aplicare a programelor se realiza într-un ritm mult mai lent la începutul perioadei de programare 2007-2013 și, prin urmare, va trebui accelerată puternic, în special în 2011;

32. își exprimă îndoiala cu privire la faptul că ajustările operate, în special prin alocarea plăților amânate ca procent din plățile preconizate în anii viitori, sunt pe deplin adecvate pentru a satisface toate nevoile de plată suplimentare apărute, în special, datorită următorilor factori:

- modificările legislative recente care au ca scop în primul rând facilitarea gestionării fondurilor UE și accelerarea investițiilor;

- 2011 va fi primul an complet în care vor fi aprobate toate sistemele de gestiune și control, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru plățile intermediare, ceea ce înseamnă că punerea în aplicare a programelor își va atinge ritmul normal, fiind deja selectate proiecte în valoare de peste 93 de miliarde, ceea ce reprezintă 27% din volumul de finanțare total pentru această perioadă potrivit situației de la sfârșitul lui martie 2010;

- se preconizează continuarea în 2011 a procesului de încheiere a programelor din perioada 2000-2006, fapt care va impune executarea plăților finale, eliberând totodată resurse ce ar putea accelera în continuare punerea în aplicare a programelor din perioada 2007-2013;

33. consideră, de asemenea, că este de o importanță esențială să existe resurse adecvate pentru politica de coeziune pentru a accelera redresarea economiei europene și pentru a aduce un aport destinată regiunilor la strategia Europa 2020; subliniază sinergiile pe care cooperarea macroregională la nivelul UE le creează pentru atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020 și necesitatea de a aloca suficiente resurse pentru aplicarea strategiilor macroregionale existente; prin urmare, solicită Comisiei și Consiliului să prezinte și să adopte fără întârziere un buget rectificativ în cazul în care creditele de plată se dovedesc a fi insuficiente în raport cu necesitățile;

34. solicită Comisiei să își continue cooperarea strânsă cu statele membre care au o rată de absorbție scăzută, pentru a îmbunătăți în continuare situația privind absorbția pe teren; este conștient de faptul că o rată redusă de absorbție poate pune în pericol aplicarea progresivă a politicilor UE;

35. solicită, de asemenea, Comisiei să își continue reflecția cu privire la modul în care poate fi reorganizat sistemul complex de norme și cerințe impuse de Comisie și/sau de statele membre, pentru a acorda o prioritate mai mare realizării obiectivelor și nu aspectelor legislative și normative, fără însă a se îndepărta de la principiul bunei gestiuni financiare; subliniază că această reflecție ar trebui să contribuie și la o mai bună elaborare a reglementărilor de bază ale următoarei perioade de programare; reamintește în acest sens Declarația comună din noiembrie 2009 cu privire la simplificarea și utilizarea mai bine direcționată a fondurilor structurale și de coeziune în contextul crizei economice;

Rubrica 2

36. reamintește că una dintre principalele modificări introduse de TFUE este eliminarea distincției dintre cheltuielile obligatorii și neobligatorii din procedura bugetară, permițând în sfârșit celor două ramuri ale autorității bugetare să negocieze de pe poziții de egalitate cu privire la creditele anuale; reamintește că, în bugetul general, cheltuielile obligatorii reprezentau aproape 34%, majoritatea fiind înregistrate la rubrica 2;

37. subliniază că pe parcursul ultimilor ani autoritatea bugetară a recurs la această rubrică pentru a ajunge la un acord global privind bugetele anuale, prin folosirea marjelor sau realocarea de credite pentru a fi utilizate în cadrul altor programe și măsuri;

38. constată că, în ciuda afirmației potrivit căreia creditele își mențin stabilitatea, veniturile alocate au scăzut cu peste 25% pentru 2011, măsurile de sprijinire a pieței au scăzut cu aproape 22% (ajungând la 3 491 de milioane EUR), iar creditele destinate măsurilor veterinare și de protecție a plantelor au scăzut cu 7,8%; își exprimă îngrijorarea cu privire la prezumțiile optimiste ale Comisiei (ținând seama de volatilitatea crescută a piețelor și vulnerabilitatea activităților agricole la riscurile sanitare), în ceea ce privește tendințele de pe piețele agricole în 2011, prezumții care au condus la o reducere cu cca. 900 de milioane EUR a cheltuielilor aferente pieței;îndeamnă Comisia și Consiliul să monitorizeze cu atenție evoluția piețelor agricole și să fie pregătite să reacționeze rapid și eficace adoptând măsurile de siguranță necesare pentru a contracara evoluțiile negative ale pieței și volatilitatea prețurilor de pe piață; își exprimă îngrijorarea, de asemenea, cu privire la reducerea planificată a creditelor pentru măsuri veterinare și de protecție a plantelor, ținând seama de necesitatea de a rămâne vigilenți în ceea ce privește eradicarea bolilor la animale;

39. salută majorarea creditelor destinate ajutoarelor directe decuplate (9,7%), programului de încurajare a consumului de fructe și legume în școli (o majorare cu 50%, până la 90 de milioane EUR) și programului de distribuire a laptelui în școli (5,3%), precum și creditele alocate programului de ajutorare a persoanelor defavorizate; constată cu satisfacție scăderea constantă a restituirilor la export începând cu 2007 (ajungând la 166 de milioane EUR în PB 2011);

40. salută decizia Comisiei de a realoca fondurile necheltuite de mai multe state membre altor state membre care au implementat programul cu succes;

41. constată că măsurile privind clima reprezintă o prioritate, astfel cum s-a stabilit în cuprinsul strategiei Europa 2020, și ia act de modificarea denumirii titlului 7, „Mediul și măsuri privind clima”; ia act de majorarea creditelor propuse pentru punerea în aplicare a politicilor și legislației UE privind măsurile vizând clima și de o nouă măsură pregătitoare privind generalizarea măsurilor vizând clima și a adaptării la aceasta;

42. salută majorarea CA destinate LIFE+ până la 333,5 milioane EUR (o creștere de 8,7%) și majorarea considerabilă a CP (24.3%, până la 268,2 milioane EUR), majorare coerentă cu ratele de execuție îmbunătățite, nu în ultimul rând în vederea măsurilor ce vor da curs strategiei privind biodiversitatea planificate pentru 2010; atrage atenția asupra faptului că amploarea provocărilor de mediu cu care se confruntă UE, inclusiv poluarea apelor, necesită un efort financiar suplimentare în cadrul acestui program;

43. reamintește că Fondul pentru lapte adoptat în cadrul bugetului 2010 pentru a atenua consecințele crizei din domeniul produselor lactate urma să fie o măsură unică; solicită Comisiei să examineze modul în care statele membre utilizează finanțarea excepțională, în valoare de 300 de milioane EUR, destinată sectorului produselor lactate și să prezinte propuneri privind o abordare permanentă și propuneri concrete privind modul de tratare a volatilității prețurilor din acest sector;

44. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că importanța politică a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) nu se reflectă în mod adecvat în proiectul de buget 2011; observă că fondurile propuse pentru dezvoltarea unei politici maritime integrate nu sunt suficiente pentru a acoperi cele mai importante aspecte ale lansării acestei noi politici; subliniază că este posibil ca UE să dezvolte o nouă politică maritimă în detrimentul domeniilor din cadrul PCP care constituie în prezent o prioritate din punctul de vedere al finanțării de la buget; subliniază că, pe viitor, o astfel de politică va necesita o finanțare adecvată, în cadrul mai multor linii bugetare;

Rubrica 3a

45. constată că majorarea globală a fondurilor aferente acestei rubrici (majorare cu 12,8%) pare să confere efecte practice ambițiilor din acest domeniu exprimate în Tratatul de la Lisabona, precum și Programului de la Stockholm;

46. subliniază necesitatea majorării creditelor destinate îmbunătățirii condițiilor de detenție; reamintește, în conformitate cu declarațiile din Programul de la Stockholm, că este necesar să fie prevăzute măsuri de incluziune socială și programe de relocare socială, precum și să fie sprijinite inițiativele de combatere a consumului de droguri (care presupun măsuri de prevenție, de reabilitare și de reducere a consecințelor negative);

47. ia act, în acest sens, de comunicarea Comisiei privind un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm și salută, în domeniul imigrației și al sprijinului acordat pentru integrarea imigranților, creșterea propusă a CA aferente Fondului pentru frontierele externe (254 de milioane EUR, o creștere de 22%) și Fondului european pentru refugiați (94 de milioane EUR, o creștere de 1,3%);

48. recunoaște că scăderea propusă a creditelor destinate FRONTEX în 2011, în ciuda volumului de muncă tot mai mare al acestuia, se datorează unei evaluări actualizate a creditelor destinate FRONTEX și neutilizate și a surplusurilor anuale;

49. salută adoptarea Regulamentului privind crearea unui Birou European de Sprijin pentru Azil (BESA) și invită Comisia să se asigure că BESA începe să funcționeze în timp util înainte de 2011 și că se alocă resurse financiare suficiente pentru ca Biroul să își înceapă mandatul;

50. își exprimă regretul cu privire la faptul că, în așteptarea prezentării unei propuneri de regulament (programată pentru 2013) privind EUROPOL, o agenție a UE finanțată de la bugetul UE începând cu 2010, cuantumul creditelor pentru 2011 (82,9 milioane EUR) rămâne aproape neschimbat în comparație cu 2010 (79,7 milioane EUR) în ciuda declarației din Programul de la Stockholm privind consolidarea EUROPOL;

51. constată că, în ciuda incertitudinilor legate de calendarul pentru dezvoltarea și punerea în funcțiune a Sistemului de Informații Schengen II (SIS II), se propune doar o scădere ușoară a CA, de la 35 de milioane la 30 de milioane EUR, în timp ce creditele de plată cresc de la 19,5 milioane la 21 de milioane EUR; reamintește că suma estimată de Comisie ca fiind necesară până la punerea în funcțiune a SIS II în al patrulea trimestru din 2011 este de 27,91 milioane EUR; atrage atenția că dezvoltarea SIS II este deja în întârziere față de calendarul planificat și cel mai probabil nu va fi finalizată până la sfârșitul lui 2011; având în vedere că migrarea către SIS II devine din ce în ce mai puțin probabilă, în prezent fiind în curs de pregătire o opțiune alternativă, consideră că este necesar ca o parte din aceste fonduri să fie înscrise în rezervă în așteptarea unor analize suplimentare;

52. subliniază că finanțarea agenției planificate pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție nu trebuie să ducă la dezvoltarea unor sisteme informatice suplimentare atât timp cât SIS II sau o soluție alternativă și VIS nu sunt încă funcționale; solicită precizarea clară a costurilor acestei agenții și ale proiectelor ei;

Rubrica 3b

53. reamintește că rubrica 3b cuprinde aspecte foarte importante pentru cetățenii europeni, cum ar fi tineretul, programele educaționale și culturale, sănătatea publică, protecția consumatorilor, instrumentul de protecție civilă și politica în domeniul comunicării; prin urmare, constată cu mare îngrijorare că, al doilea an consecutiv, creditele globale au scăzut, CA reducându-se cu 0,03% (până la 667,8 milioane EUR), iar CP cu 3,1% (până la 638,9 milioane EUR) față de bugetul 2010, lăsând o marjă de 15,2 milioane EUR;

54. constată că creșterea propusă în cazul unor programe (Media 2007, Cultura 2007, sănătatea publică etc.) a fost posibilă datorită lipsei de CA pentru mai multe proiecte-pilot și măsuri pregătitoare; prin urmare, își exprimă regretul cu privire la faptul că marja redusă va oferi puțin spațiu de manevră la luarea deciziilor privind consolidarea finanțării acordate priorităților care aduc cetățenilor beneficii directe, precum și la adoptarea propunerilor de proiecte și măsuri;

55. reafirmă faptul că investițiile coordonate și multidisciplinare în domeniul tineretului trebuie începute fără întârziere ca element prezent în toate politicile și că, drept urmare, ar trebui propusă o creștere a finanțării destinate instrumentelor din domeniul politicilor pentru tineret; își exprimă regretul cu privire la lipsa de ambiție manifestată de Comisie prin tratarea neadecvată a acestei priorități și își confirmă intenția de a modifica proiectul de buget în vederea acordării unei finanțări adecvate acestei priorități;

56. reamintește că încurajarea și promovarea cooperării în domeniul tineretului și sportului reprezintă o prioritate pentru bugetul 2011 și subliniază că sprijinirea financiară a evenimentelor anuale speciale este un instrument important în acest sens; își exprimă regretul cu privire la faptul că în proiectul de buget pentru 2011 nu au fost incluse CA (mențiunea simbolică „p.m.” pentru CA și numai 2,9 milioane EUR pentru CP), comparativ cu 9,8 milioane EUR și, respectiv, 10,25 milioane EUR în bugetul 2010;

57. salută lansarea în 2011 a Anului european al voluntariatului, pe baza măsurilor pregătitoare introduse în bugetul 2010, și reamintește decizia Parlamentului și a Consiliului de a majora finanțarea globală prevăzută în actul legislativ corespunzător până la 8 milioane EUR;

58. își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul scăzut al creditelor - care au scăzut în unele cazuri chiar și în comparație cu 2010 - destinate programelor de promovare a cetățeniei europene, comunicării și informațiilor pentru mass-media; consideră că aceste programe constituie un element esențial în formarea unei identități europene și în informarea cetățenilor europeni cu privire la proiectul european;

59. regretă nivelul scăzut al creditelor pentru programul Daphne și atrage atenția asupra consecințelor negative pe care acest lucru le-ar putea avea asupra luptei împotriva violenței; solicită să se finanțeze în continuare măsurile eficace existente sau noi de combatere a tuturor formelor de violență împotriva copiilor, tinerilor și femeilor;

Rubrica 4

60. reamintește încă o dată marjele extrem de limitate disponibile la rubrica 4, fapt care nu permite UE să reacționeze în mod adecvat la crize și situații de urgență recurente și noi; subliniază faptul că discrepanța tot mai mare și insuportabilă dintre această rubrică finanțată insuficient și noile angajamente politice asumate de Consiliu pe plan mondial poate fi soluționată numai revizuind plafonul din cadrul CFM curent[7];

61. salută majorarea propusă a creditelor pentru PEV Sud și PEV Est, în special pentru elementul Parteneriatul estic din cadrul celei din urmă; ia act în mod adecvat de golirea propusă a liniei bugetare aferente Strategiei UE pentru Marea Baltică, dar își exprimă regretul cu privire la faptul că acestei strategii nu i-a fost dedicată o sumă echivalentă în cadrul PEV Est;

62. solicită Comisiei ca, pentru a realiza obiectivele și a garanta aplicarea eficace a Parteneriatului estic, să aloce asistență financiară suplimentară noilor programe indicative multianuale și programe indicative naționale din cadrul IEVP pentru perioada 2011-2013 care vizează țările membre ale Parteneriatului estic;

63. este extrem de îngrijorat de reducerea propusă cu peste 32% a CA pentru asistența financiară destinată Palestinei, procesului de pace și UNRWA, având în vedere necesitatea recurentă de fonduri suplimentare; consideră că declarația Comisiei privind alocările excepțional de mari din anii precedenți, care nu pot fi menținute fără a pune în pericol finanțarea destinată altor țări din regiune, atrage încă o dată atenția asupra necesității stringente de a revizui în mod substanțial capacitățile de finanțare din cadrul rubricii 4 și nu ar trebui să ducă la o scădere a asistenței financiare, care este vitală pentru poporul palestinian, Autoritatea palestiniană și UNRWA; își reafirmă sprijinul pentru Autoritatea palestiniană în eforturile acesteia de consolidare a capacităților sale instituționale;

64. subliniază, în acest sens, că nici utilizarea în întregime a marjei de la rubrica 4 exclusiv pentru asistența financiară destinată Palestinei nu ar fi suficientă pentru a ajunge la nivelul CA din 2010 (295 de milioane EUR în 2010, comparativ cu un cuantum ipotetic de 270 de milioane EUR în 2011);

65. ia act de majorarea substanțială a creditelor (13,2%) pentru procesul de extindere, care se așteaptă să progreseze în continuare în 2011 (negocieri în curs și potențiale cu Croația, Islanda, FYROM, Turcia și Balcanii de Vest);

66. consideră că majorarea propusă pentru ICD este adecvată, dar își exprimă regretul cu privire la modul de prezentare al Comisiei, care induce în eroare afișând o creștere de 65 de milioane EUR pentru mediu și gestionarea durabilă a resurselor naturale ca urmare a Acordului de la Copenhaga, deși această creștere se bazează pe programarea financiară, și nu pe bugetul 2010 (PB pentru 2011 prevede, de fapt, o reducere cu 1,2 milioane EUR a acestei linii comparativ cu bugetul 2010);

67. insistă asupra necesității de a majora bugetul comunitar pentru a finanța acțiuni menite să facă față fenomenelor migratorii, pentru a ameliora gestionarea migrației legale, a încetini fluxurile migrației ilegale și a optimiza efectele migrației asupra dezvoltării;

68. reamintește sprijinul său pentru principiul asistenței financiare destinate țărilor din cadrul ACP care sunt furnizori principali de banane, dar își reafirmă opoziția fermă față de finanțarea măsurilor însoțitoare privind sectorul bananelor prin utilizarea marjei; reamintește că marja redusă din cadrul acestei rubrici nu permite finanțarea acestui tip de măsuri, care nu au fost prevăzute în momentul adoptării CFM în 2006; de asemenea, se opune ferm oricăror realocări de la instrumentele existente în cadrul rubricii 4 care ar pune în pericol prioritățile existente;

69. își reafirmă intenția de a furniza Serviciului european pentru acțiune externă mijloacele administrative necesare pentru a-și îndeplini misiunea; subliniază totuși că alocarea de noi resurse pentru includerea personalului provenit din serviciile diplomatice ale statelor membre, precum și costurile pentru infrastructura necesară ar trebui asociate unei majorări corespunzătoare a bugetului UE destinat acțiunii externe;

70. salută majorarea creditelor pentru PESC până la 327,4 milioane EUR (CA), în conformitate cu programarea financiară și cu rolul și mai ambițios pe care UE dorește să îl aibă în zonele care trec printr-un proces de stabilizare sau sunt afectate de conflicte și crize; ia act de golirea liniei bugetare pentru reprezentanții speciali ai UE, conform prevederilor privind înființarea SEAE, și reamintește că dispozițiile specifice din AII privind PESC vor trebui supuse unei revizuiri profunde în cadrul negocierilor de revizuire a AII și al adoptării unei propuneri privind SEAE;

71. ia act de propunerea de majorare, în proiectul de buget 2011 față de bugetul 2010, a liniei bugetare aferente asistenței financiare macroeconomice (01 03 02); reamintește că mobilizarea acestui instrument pentru fiecare țară terță se află sub incidența procedurii legislative ordinare și solicită Comisiei să ofere explicații suplimentare pentru majorarea propusă;

72. salută instituirea unei măsuri pregătitoare privind un Corp voluntar european de ajutor umanitar, ca urmare a intrării în vigoare a TFUE (articolul 214) și în conformitate cu Anul european al voluntariatului în 2011;

Rubrica 5

73. constată că totalul cheltuielilor administrative pentru toate instituțiile se estimează la 8 266,6 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 4,5%, lăsând o marjă de 149 de milioane EUR;

74. subliniază că estimările provizorii ale fiecărei instituții, împreună cu bugetele rectificative prezentate în 2010, ar trebui să țină seama de toate necesitățile suplimentare legate de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în special în ceea ce privește Parlamentul, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor; reamintește, în acest sens, Declarația comună din noiembrie 2009 privind rubrica 5, în care se făcea apel la toate instituțiile să depună toate eforturile posibile pentru a finanța necesitățile administrative legate de remunerarea personalului acestora în limita creditelor înscrise în secțiunile lor corespunzătoare din bugetul 2010;

75. ia act de creșterea cu 2,9% a cotei Comisiei în bugetul administrativ; constată, cu toate acestea, că nu toate costurile aferente creării și funcționării SEAE sunt incluse în această etapă; consideră că eventualele solicitări suplimentare în această privință nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra activităților actuale ale instituției; prin urmare, accentuează insistent nevoia de a se ajunge la o structură eficientă care să conțină definiții clare ale responsabilităților pentru a evita orice suprapuneri de sarcini și costuri (administrative) inutile imputate bugetului, care, în caz contrar, ar înrăutăți și mai mult situația financiară de la această rubrică;

76. sprijină abordarea Comisiei conform căreia ajustarea salarială de 3,7% propusă în 2009, care ar putea fi pe deplin exigibilă în cazul în care Curtea de Justiție va hotărî în favoarea Comisiei, ar trebui introdusă în buget ca măsură de precauție; constată că, și în cazul în care acest nivel ridicat este folosit drept bază pentru viitor, ajustarea salarială preconizată pentru sfârșitul lui 2010 este estimată la 2,2% într-un context de criză economică și socială, scăzând la 1,3% pentru sfârșitul lui 2011; solicită Comisiei să justifice aceste calcule;

77. recunoaște eforturile depuse de Comisie pentru a nu mai solicita posturi suplimentare, dar este sceptic cu privire la angajamentul acesteia de a-și acoperi toate necesitățile, inclusiv pe cele legate de noile priorități și de intrarea în vigoare a TFUE, exclusiv prin realocarea la nivel intern a resurselor umane existente;

78. constată cu profundă îngrijorare că, în general, tendința Comisiei de a prefera externalizarea, precum și transformarea posturilor în credite destinate agenților contractuali a condus la o situație în care un număr tot mai mare de membri ai personalului UE nu figurează în schemele de personal ale instituțiilor adoptate de autoritatea bugetară, iar salariul lor nu este plătit în cadrul rubricii 5; prin urmare, consideră că modificarea numărului de angajați ai Comisiei ar trebui analizată nu numai pe baza posturilor din schema de personal, ci luând în considerare și alte tipuri de personal, inclusiv cel din agențiile executive și descentralizate către care au fost transferate, de la Comisie, sarcinile membrilor personalului în cauză; deși transformarea posturilor din schema de personal în posturi externe produce în general economii salariale, consideră că această transformare ar putea avea un impact asupra calității și independenței funcției publice europene;

79. ia act de reducerea cu 13% a bugetului EPSO, reducere determinată de scăderea nivelului de cheltuieli pentru concursuri ca urmare a noului sistem propus în cadrul programului de dezvoltare a EPSO, și insistă ca această reducere să nu se facă în detrimentul calității, transparenței, corectitudinii, imparțialității și caracterului multilingv al tuturor procedurilor de selecție ale UE; reamintește EPSO că, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001, candidații au dreptul inalienabil de a-și accesa datele personale, inclusiv întrebările și răspunsurile, și solicită EPSO să le garanteze acest drept; solicită Comisiei garanții ferme în acest sens;

80. salută realizarea de către Comisie a obiectivelor sale globale în ceea ce privește recrutarea de resortisanți din noile state membre, precum și angajamentul său de a monitoriza îndeaproape și regulat recrutările din UE-12 pentru a asigura respectarea obiectivelor de recrutare și o reprezentare echilibrată a resortisanților din UE-2 și UE-10 în fiecare grup funcțional;

81. ia act de majorarea cheltuielilor pentru pensii și școlile europene, având în vederea schimbarea de generații în cadrul instituțiilor UE ca urmare a valului de pensionare a funcționarilor născuți în anii 1950 și a recrutării de angajați noi; solicită Comisiei să prezinte o analiză mai aprofundată a consecințelor bugetare pe termen lung ale acestui proces;

82. solicită Comisiei să precizeze în comentariile de la liniile bugetare corespondente cuantumurile înscrise în buget pentru toate proiectele imobiliare care au implicații financiare semnificative asupra bugetului și trebuie să facă obiectul unei consultări cu autoritatea bugetară în conformitate cu articolul 179 alineatul (3) din Regulamentul financiar;

Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare

83. reamintește că, potrivit punctului 46 litera (a) din AII, Comisia ar trebui să prezinte estimări multianuale și marjele rămase în limita plafoanelor autorizate;

84. subliniază importanța proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare ca instrumente esențiale pentru formularea priorităților politice și pentru pregătirea terenului pentru noi inițiative care ar putea deveni activități și programe ale UE prin care să se îmbunătățească viața cetățenilor UE; confirmă, prin urmare, deja din această etapă a procedurii, că este hotărât să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a asigura adoptarea propunerilor sale privind proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare în cadrul bugetului 2011;

85. reamintește că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare adoptate în cadrul bugetului 2010 au beneficiat de o sumă totală de 103,25 milioane EUR sub formă de CA la toate rubricile; subliniază că, în cazul în care autoritatea bugetară adoptă și pentru exercițiul 2011 proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare cu finanțare la același nivel și cu o defalcare similară pe rubrici, 56% din marja de la rubrica 1a (și 33% din marja de la rubrica 1b, 59% de la rubrica 3b și 37% de la rubrica 4) ar fi deja epuizate, deși suma totală alocată în acest scop în bugetul 2010 nici nu a ajuns la cuantumul maxim permis potrivit AII (103,25 milioane EUR față de 140 de milioane EUR);

86. intenționează să prezinte Comisiei, conform cerinței din partea D din anexa II la AII, o primă listă provizorie a potențialelor proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare pentru bugetul 2011, astfel încât Comisia să contribuie la formularea de către Parlament a unui pachet final global și echilibrat în această privință; solicită Comisiei să efectueze o analiză justificată în mod corespunzător a propunerilor indicative ale Parlamentului; subliniază că această primă listă provizorie nu împiedică depunerea și adoptarea formală a unor amendamente privind proiectele-pilor și acțiunile pregătitoare în cadrul analizării bugetului în Parlament;

Agenții

87. salută stabilizarea globală la valoarea de 679,2 milioane EUR a cheltuielilor din cadrul bugetului UE privind agențiile descentralizate; este conștient de faptul că înființarea de noi agenții necesită fonduri adecvate, precum cele propuse pentru cele cinci agenții noi[8] și pentru cele trei agenții în curs de înființare[9]; subliniază că, în cazul în care sarcinile oricărei agenții descentralizate (inclusiv ale autorităților de supraveghere financiară) sunt multiplicate în comparație cu planul inițial, ar trebui modificată în consecință și alocarea creditelor corespunzătoare; nu este de acord, în ceea ce privește veniturile alocate ale agențiilor care depind de onorarii, cu abordarea Comisiei de majorare a marjelor în mod artificial;

88. ia act de faptul că, dintre cele 258 de posturi noi pentru agenții, potrivit schemelor de personal, 231 vor fi alocate agențiilor noi sau în curs de înființare;

89. se întreabă de ce nu se așteaptă o generare de venituri alocate din surplusurile unor agenții și invită Comisia să actualizeze contribuția propusă din partea bugetului UE în funcție de informațiile suplimentare care îi vor parveni, în special odată cu adoptarea conturilor finale ale agențiilor; își exprimă îngrijorarea, în același timp, cu privire la surplusurile persistente ale unor agenții la sfârșit de an, fapt ce indică o gestiune deficitară a bugetului și numerarului și încalcă dispozițiile Regulamentului financiar;

90. este convins că programarea financiară 2011-2013 pentru Agenția Europeană pentru Produse Chimice este prea optimistă și consideră că autofinanțarea acestei agenții în 2011 este extrem de nerealistă; atrage atenția asupra faptului că anticiparea veniturilor obținute din onorarii în 2011 se bazează pe evaluări realizate în 2006; solicită să fie prevăzute măsuri de precauție, care să fie aplicate în caz de necesitate;

° °

91. reamintește că, în ceea ce privește aspectele de procedură ale comitetului de conciliere, instituțiile implicate ar trebui să ajungă la un acord în cadrul trilogului programat pentru luna iulie; insistă ca următoarea președinție a Consiliului Ecofin, care va adopta bugetul, să participe la acest trilog; consideră că următoarele aspecte prezintă un interes deosebit pentru trilogul programat pentru 30 iunie 2010:

- implicațiile bugetare ale mecanismului european de stabilizare financiară,

- implicațiile bugetare ale strategiei UE2020,

- programele conexe domeniului tineretului,

- durabilitatea și ușurința de gestionare a rubricii 1a, inclusiv modificările apărute ca urmare a Tratatului de la Lisabona,

- rubrica 4, inclusiv crearea Serviciului european pentru acțiune externă,

- marjele limitate din PB 2011 și necesitatea revizuirii CFM actual;

92. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.

[1] JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
[2] Texte adoptate, P6_TA(2009)0115.
[3] Texte adoptate, P7_TA(2010)0086.
[4] Excluzând proiectele energetice din cadrul PERE.
[5] În conformitate cu Raportul Comisiei privind funcționarea AII privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (COM(2010)0185).
[6] COM(2010)0160, 16.4.2010.
[7] Astfel cum se menționează în raportul Comisiei cu privire la funcționarea AII privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (COM(2010)0185).
[8] Agenția pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție; Biroul European de Sprijin pentru Azil; Autoritatea bancară europeană; Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe; Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale.
[9] Agenția Europeană de Cooperare a Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei; Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice; Institutul European pentru Egalitatea de Gen.

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2011

(2010/2002(BUD))

Raportor pentru aviz : Thijs Berman

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. salută acordul de a aloca 2,4 miliarde EUR pe an pentru reducerea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele acestora, dar insistă că acest pachet financiar „cu aplicare rapidă” pentru schimbările climatice trebuie să fie cu adevărat complementar și să nu fie în detrimentul programelor existente de cooperare pentru dezvoltare; solicită să i se confirme că contribuția UE la acest pachet – 65 de milioane EUR propuse pentru 2011 – nu va proveni din redistribuirea creditelor aferente Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare, ci este adițională; este preocupat de faptul că proiectul de buget pentru 2011 include alocarea pentru mediu și gestionarea durabilă a resurselor naturale a unei sume mai mici cu peste 1 milion EUR față de 2010;

2. respinge cu fermitate încercările de a finanța programul pentru țările ACP producătoare de banane prin redistribuirea creditelor alocate dezvoltării din cadrul rubricii 4, în special de la liniile bugetare aferente cooperării pentru dezvoltare; se opune îndeosebi propunerii din proiectul de buget de a redistribui în acest scop 13 milioane EUR din cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare și 5 milioane EUR din cadrul Instrumentului financiar de protecție civilă;

3. salută propunerea de a modifica Regulamentul privind stabilirea unui instrument financiar pentru cooperarea cu țările industrializate[1], dar se opune ferm finanțării sale cu credite programate a fi utilizate pentru Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare; subliniază că fondurile alocate cooperării pentru dezvoltare trebuie să vizeze reducerea sărăciei; este extrem de nemulțumit de faptul că, din creditele totale în valoare de 70,6 milioane EUR alocate pentru acest nou instrument în proiectul de buget, 45 de milioane EUR provin de la Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare;

4. ia act de contribuția esențială pe care un acces mai bun la serviciile financiare, ca de exemplu la sistemele de microfinanțare, o are în sprijinirea micilor agricultori, în special a femeilor, în ceea ce privește realizarea autosuficienței și a securității alimentare; salută succesul finanțării din bugetele 2009 și 2010 a unor astfel de sisteme și subliniază necesitatea continuării și extinderii lor;

5. invită Comisia să finanțeze programe, măsuri și campanii de informare destinate combaterii încălcării drepturilor sociale și de mediu, cum ar fi exploatarea copiilor prin muncă, promovând responsabilitatea socială a întreprinderilor și solicitând întreprinderilor cu sediul în UE să își supravegheze sucursalele;

6. salută recunoașterea, în cadrul Tratatului de la Lisabona, a ajutorului umanitar ca fiind o politică europeană de sine stătătoare; subliniază consecințele din ce în ce mai grave ale catastrofelor naturale sau provocate de om, în special ale celor legate de schimbările climatice, de caracterul schimbător al conflictelor și de încălcările dreptului umanitar internațional; solicită, prin urmare, o majorare a fondurilor destinate ajutorului umanitar, pentru a contribui inclusiv la reducerea riscurilor de producere a catastrofelor;

7. este uimit de reducerea creditelor propuse în PB 2011 față de 2010 la linia 23 03 06 „Protecție civilă în țări terțe”, întrucât recenta catastrofă din Haiti a demonstrat clar necesitatea unei consolidări a mecanismului comunitar de protecție civilă; solicită în plus Comisiei să aducă precizări cu privire la acțiunile concrete pe care își propune să le lanseze prin introducerea unei acțiuni pregătitoare „European Voluntary Humanitarian Aid corps” (Corp voluntar european de ajutor umanitar);

8. invită Comisia să extindă și să majoreze finanțarea pentru acțiunile pregătitoare existente care vizează necesitățile specifice ale țărilor în curs de dezvoltare, cum ar fi cele pentru îmbunătățirea gestionării apei și combaterea crizei economice și financiare în țările în curs de dezvoltare care nu fac parte din grupul țărilor ACP; solicită Comisiei ca, ori de câte ori este necesar, să modifice temeiul juridic al acestor inițiative pentru a le da un statut permanent;

9. salută propunerea de a majora cu 30% contribuția la Fondul global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei, dar consideră că sprijinirea serviciilor de sănătate de bază este în esență mai eficace decât astfel de fonduri verticale pentru sănătate în vederea ameliorării standardelor de sănătate din țările în curs de dezvoltare;

10. atrage atenția Consiliului cu privire la discrepanța tot mai mare dintre subfinanțarea cronică a rubricii 4 și noile angajamente politice ale Consiliului, în special în ceea ce privește politica de dezvoltare; solicită o revizuire a plafonului rubricii 4 pentru perioada 2011-2013;

11. solicită cu insistență Consiliului și Comisiei să se abțină de la reducerea creditelor de la liniile bugetare de cheltuieli administrative din rubrica 4, deoarece acestea sunt necesare pentru implementarea integrală și eficace a programelor multianuale; regretă faptul că proiectul de buget al Comisiei prevede reduceri semnificative ale cheltuielilor administrative pentru programele de dezvoltare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

[1] Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1934/2006 privind stabilirea unui instrument financiar pentru cooperarea cu țările industrializate și celelalte țări și teritorii cu venituri ridicate (COM(2009)0197).

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2011

(2010/2002(BUD))

Raportoare pentru aviz: Edit Herczog

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 10 martie 2010 referitoare la UE 2020[1],

1. ia act de direcția generală a proiectului de buget 2011, dar este îngrijorat de faptul că acesta nu reflectă în mod adecvat actualele provocări sociale și economice, în special obiectivul de a face din Uniune o economie inteligentă, durabilă și incluzivă, bazată pe cunoaștere;

2. subliniază că programele far din cadrul strategiei Europa 2020 nu dispun de finanțare suficientă în proiectul de buget 2011;

3. subliniază că unul dintre obiectivele majore pentru 2011 va fi menținerea, promovarea și asigurarea finanțării pentru cercetare și dezvoltare tehnologică în Uniune prin acordarea fondurilor necesare pentru cel de-al 7-lea Program cadru, care va fi una dintre contribuțiile-cheie la strategia Europa 2020; subliniază că birocrația internă împiedică acordarea de fonduri pentru proiectele de cercetare și inovare, iar IMM-urile, universitățile și companiile multinaționale sunt descurajate să participe la programele europene; prin urmare, îndeamnă Comisia să revizuiască Regulamentul financiar;

4. consideră că trebuie încă găsite surse concrete de finanțare suplimentară pentru mai multe aspecte care relevă de subrubrica 1a; își exprimă îngrijorarea cu privire la explozia costurilor proiectului ITER; subliniază necesitatea unei gestionări adecvate și a unei planificări financiare exacte pentru ITER;

5. reamintește că acordarea unor competențe mult mai ample UE de către Tratatul de la Lisabona (de exemplu, în domeniul politicii spațiale și al politicii privind inovarea) și consolidarea câtorva politici existente vor necesita, în mod evident, o acoperire bugetară;

6. reamintește că, în mod inevitabil, consolidarea anumitor politici specifice la nivelul UE – inclusiv promovarea progreselor științifice, tehnologice și digitale, sprijinirea tehnologiilor inovatoare și a dezvoltării durabile, sprijinirea IMM-urilor inovatoare și a tinerilor întreprinzători, elaborarea unor politici energetice inteligente și durabile care să asigure accesul la energie și pentru gospodăriile sărace, reducerea consumului de energie în transporturi și în zonele urbane, un sector imobiliar eficient din punct de vedere energetic și dezvoltarea unei infrastructuri energetice integrate - și îndeplinirea angajamentelor noastre anterioare asumate în contextul extinderii Uniunii vor impune majorarea capacităților financiare ale Uniunii;

7. reamintește că Tratatul de la Lisabona definește principiile guvernanței democratice a UE, printre care se numără și democrația participativă; remarcă faptul că, în afara de inițiativa cetățenilor, utilizarea tehnologiilor digitale de vârf are un potențial enorm de a intensifica implicarea și angajamentul cetățenilor și ale societății civile în procesele politice și decizionale;

8. solicită să se elaboreze un plan european de investiții în sectorul energetic care să aibă drept obiectiv poziționarea Uniunii Europene pe primul loc în lume în ceea ce privește dezvoltarea rețelelor transeuropene, în special a interconectărilor dintre statele membre; propune, în acest sens, să se creeze o linie separată pentru investiții în bugetul UE și să se inițieze o cooperare strânsă cu Banca Europeană de Investiții (BEI) în legătură cu acest plan;

9. consideră că este nevoie urgent de mai multă flexibilitate bugetară pentru a sprijini noi inițiative far, cum ar fi Planul strategic european privind tehnologiile energetice (Planul SET), și pentru a face față potențialului lor impact financiar;

10. este foarte îngrijorat de faptul că sumele despre care ar putea fi vorba depășesc cu mult sumele care se preconizează că nu vor fi cheltuite sau angajate sub pragul prevăzut în prezent pentru rubrica 1a și că nu există alte mijloace financiare suplimentare pentru finanțarea unor noi inițiative fără a afecta grav anumite programe existente importante;

11. solicită Comisiei să facă propuneri pentru acoperirea potențialului impact bugetar al noilor evoluții - în special prin identificarea celor mai adecvate și durabile mijloace disponibile – imediat ce se clarifică suficient amploarea impactului lor bugetar.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

[1] Texte adoptate, P7_TA(2010)0053.

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2011

(2010/2002(BUD))

Raportoare pentru aviz: Mairead McGuinness

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. constată că creditele de angajament alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală sunt stabile, 43 375 de milioane EUR fiind alocate pentru plăți directe și cheltuieli legate de piață, iar 14 431 de milioane EUR pentru dezvoltare rurală;

2. recunoaște că toate obiectivele referitoare la sectorul agricol stabilite în Tratatul de la Roma au fost atinse (creșterea productivității, aprovizionarea în cantități suficiente cu produse alimentare, prețuri de consum rezonabile, stabilizarea piețelor), cu excepția obiectivului privind asigurarea unui venit adecvat pentru agricultori; în consecință, solicită Comisiei să țină seama de acest lucru în mod corespunzător în toate propunerile bugetare;

3. salută marja de 852 de milioane EUR planificată pentru rubrica 2, marjă care este considerabil mai mare decât s-a anticipat și reflectă așteptarea Comisiei privind scăderea cheltuielilor pentru măsurile legate de piață în 2011 comparativ cu exercițiul financiar curent;

4. își exprimă îngrijorarea cu privire la presupunerile optimiste ale Comisiei privind evoluția piețelor agricole în 2011, în special a piețelor cerealelor și produselor lactate, presupunere care a condus la o reducere cu aproximativ 900 de milioane EUR a cheltuielilor legate de piață; îndeamnă Comisia să monitorizeze cu atenție evoluțiile de pe piețele agricole și să fie pregătită să reacționeze rapid și eficace, introducând măsurile de protecție socială necesare pentru a contracara efectele evoluțiilor negative ale pieței și ale volatilității prețurilor de pe piață (care au dus la o scădere drastică a veniturilor agricultorilor începând cu 2008);

5. consideră regretabil faptul că Comisia și Consiliul nu au reușit să prevadă suficiente resurse pentru a acoperi necesitățile bugetare pentru agricultură într-o Uniune Europeană extinsă; reamintește că introducerea treptată a plăților directe în noile state membre creează o necesitate bugetară suplimentară de aproximativ 800 de milioane EUR pe an care, din păcate, nu este acoperită printr-o majorare a bugetului global destinat agriculturii; invită Comisia să clarifice de urgență modul în care urmează să fie acoperită această necesitate bugetară suplimentară; salută faptul că marja considerabilă de la rubrica 2 înseamnă că mecanismul de disciplină financiară nu va fi aplicat în 2011; este îngrijorat de faptul că această marjă va fi, probabil, redusă considerabil în bugetul 2012; ia act cu îngrijorare de avertismentul Comisiei privind faptul că disciplina financiară va fi necesară în 2013;

6. solicită Comisiei să examineze modul în care statele membre utilizează cele 300 de milioane EUR destinate sectorului produselor lactate cu titlu de finanțare excepțională și să prezinte propuneri privind o abordare permanentă și propuneri concrete privind modul de tratare a volatilității prețurilor din acest sector;

7. solicită Comisiei să elaboreze propuneri privind o abordare permanentă pentru toate sectoarele agricole și propuneri concrete pentru soluționarea problemei volatilității prețurilor pe piețele aferente;

8. ia act de majorarea propusă pentru programul de distribuire a fructelor în școli și salută decizia Comisiei de a realoca fondurile necheltuite de unele state membre către statele membre care pun în aplicare cu succes acest program;

9. își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea planificată, până la 340 de milioane EUR, a creditelor de angajament pentru măsurile din domeniile sănătății publice, veterinar și fitosanitar și subliniază necesitatea unei vigilențe continue în ceea ce privește eliminarea bolilor la animale;

10. consideră că ar trebui instituit un program de tip Erasmus pentru fermierii tineri și studenții de la facultățile agricole, care să permită efectuarea de schimburi transfrontaliere de bune practici în domeniul gestiunii agricole, în special având în vedere provocările cu care se confruntă agricultura europeană, pentru a compara, consolida și menține diversitatea situațiilor rurale din Uniunea Europeană;

11. își reiterează apelul privind instituirea unei rețele coordonate la nivel european pentru bunăstarea animalelor[1] și propune crearea unei noi linii bugetare pentru a sprijini această rețea și organismul său coordonator;

12. consideră că serviciile Comisiei ar trebui să inițieze un proiect-pilot pentru a examina formarea prețurilor la produsele agricole, în special pe piața produselor lactate; observă că agricultorii, în calitate de producători, suportă cea mai mare parte a riscurilor de pe piață atunci când sectorul se confruntă cu probleme;

13. invită Comisia, pentru a îmbunătăți nivelul de sănătate publică și pentru a stimula cererea de pe piața fructelor și legumelor, să inițieze un proiect-pilot menit să sporească consumul de fructe și legume proaspete în rândul grupurilor vulnerabile de populație (femeile însărcinate cu venituri scăzute și copiii acestora, persoanele în vârstă etc.);

14. solicită Comisiei să inițieze un proiect-pilot menit să disemineze informații către consumatori prin intermediul campaniilor - de exemplu în școli, în locurile de desfacere a produselor și în exploatațiile agricole - privind produsele agricole europene și standardele înalte atinse de producătorii europeni în ceea ce privește calitatea, siguranța alimentelor, bunăstarea animalelor și standardele de mediu; atrage atenția asupra activității organizațiilor din întreaga Uniune care sporesc gradul de conștientizare de către populație a rolului vital pe care îl joacă agricultura în societate; scoate în evidență în mod specific modelul Agri Aware din Irlanda; solicită Comisiei să examineze posibilitatea de a dezvolta modele precum Agri Aware în alte state membre și să încurajeze schimbul de informații și bune practici între astfel de organizații;

15. solicită Comisiei să relanseze programul de conservare și utilizare durabilă a diversității genetice în producția agricolă (semințele și rasele de animale din exploatațiile agricole) pentru a răspunde provocării legate de conservarea biodiversității, în special prin producția agricolă și creșterea animalelor, ținând seama de metodele participative de cercetare cu implicarea agricultorilor și a institutelor științifice;

16. solicită Comisiei să inițieze un proiect-pilot pentru a elabora măsuri eficiente de combatere a speculațiilor cu produse agricole și a volatilității prețurilor pe care acestea o provoacă.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

[1] Rezoluția Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la evaluarea și analizarea planului de acțiune pentru bunăstarea animalelor 2006-2010 [2009/2202(INI)].

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2011

(2010/2002(BUD))

Raportoare pentru aviz: Iratxe García Pérez

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât calendarul pentru procedura bugetară aferentă acestui exercițiu a impus dificultăți în elaborarea prezentului aviz din cauza timpului insuficient avut la dispoziție pentru examinarea atentă a proiectului de buget prezentat de Comisie și întrucât Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen își rezervă dreptul de a adăuga și, dacă este necesar, de a modifica anumite elemente în momentul prezentării amendamentelor bugetare,

1. subliniază că, în conformitate cu articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, promovarea egalității dintre bărbați și femei este un principiu fundamental al Uniunii Europene; prin urmare, își reiterează cererea adresată Comisiei și tuturor părților implicate în procedura bugetară a UE în etapa de pregătire, de execuție și de auditare a bugetului de a integra complet dimensiunea de gen în buget;

2. subliniază necesitatea de a asigura un nivel adecvat de finanțare pentru acțiunile planificate în cadrul noii strategii a Comisiei privind egalitatea dintre bărbați și femei, strategie care va urma Foii de parcurs 2006-2010 pentru egalitatea dintre femei și bărbați în bugetul UE pentru 2011;

3. solicită introducerea unor mecanisme și metode de integrare sistematică a dimensiunii de gen în bugetul UE, inclusiv în fondurile structurale, programele de finanțare internă și externă ale UE și bugetele administrative ale UE;

4. regretă nivelul scăzut de credite de angajament pentru programul de combatere a violenței (Daphne); atrage atenția asupra consecințelor negative pe care acest lucru le-ar putea avea asupra luptei împotriva violenței și solicită să se finanțeze în continuare măsurile eficace existente sau noi de combatere a tuturor formelor de violență împotriva copiilor, tinerilor și femeilor;

5. subliniază că este necesar să fie puse la dispoziție resurse financiare pentru combaterea tuturor formelor de discriminare a femeilor, în special a inegalităților în ceea ce privește remunerarea;

6. subliniază importanța unei finanțări adecvate a Institutului european pentru egalitatea de gen;

7. subliniază că este necesar să fie puse la dispoziție fondurile necesare pentru instituirea unui Observator european al violenței împotriva femeilor, pe baza structurilor instituționale existente, conform acordului la care s-a ajuns cu Consiliul la 8 martie 2010;

8. își reiterează invitația adresată Comisiei de a îndemna statele membre să utilizeze într-o mai mare măsură fondurile structurale, în cadrul Fondului social european, ca modalitate de promovare a egalității dintre bărbați și femei, nu doar prin integrarea dimensiunii de gen, ci și prin măsuri destinate direct grupurilor vulnerabile de femei, ținând seama în mod adecvat de impactul crizei economice și investind în servicii publice de calitate, inclusiv în structuri de asistență medicală și de îngrijire a copiilor și a altor persoane aflate în întreținere;

9. ia notă de majorarea creditelor de angajament pentru obiectivul „convergență” din cadrul Fondului social european și solicită majorarea cotei de credite din cadrul acestui obiectiv care vizează îmbunătățirea îngrijirii copiilor pentru a permite copiilor aflați în situații dificile să trăiască într-un mediu similar celui familial;

10. regretă tendința descrescătoare înregistrată de creditele aferente programului Progress, în special la posturile „Nediscriminare și diversitate” și „Egalitatea de șanse între femei și bărbați” și subliniază că acest program joacă un rol crucial în eliminarea discriminării, sprijinirea unei aplicări eficace a principiului egalității de gen și promovarea includerii dimensiunii de gen în toate politicile Uniunii;

11. ia act de proiectul-pilot destinat să promoveze conversia muncii precare în muncă cu drepturi și este de acord ca acesta să continue, în special din cauza proporției semnificative de lucrătoare care au locuri de muncă precare; solicită alocarea unei linii bugetare specifice pentru parteneriatul încheiat cu reprezentanții celor mai săraci dintre lucrători în orice etapă a proiectului-pilot;

12. reiterează necesitatea de a lansa proiecte-pilot în următoarele domenii:

- solidaritatea între generații, cu recunoașterea valorii economice a muncii depuse de îngrijitori, care sunt în mare majoritate femei;

- contribuția bărbaților la creșterea copiilor;

- reconcilierea vieții de familie cu viața profesională;

- reinserția pe piața muncii a femeilor care au fost victime ale unor acte de violență;

- condiția femeilor în vârstă și singure din Europa, în special a mamelor;

13. invită autoritatea bugetară să analizeze utilitatea unei analize de impact privind consecințele, inclusiv bugetare, ale introducerii sistemului integrării perspectivei de gen, în scopul evaluării importanței, eficacității, durabilității și utilității sale în ceea ce privește raportul cost-eficacitate/plus valoarea, după cum se practică în mod obișnuit în cazul tuturor politicilor europene;

14. invită autoritatea bugetară să sprijine activitățile actuale destinate să combată traficul cu copii și îi reamintește că este necesar să finanțeze măsuri pozitive în cadrul politicilor de protecție a copiilor ca proiecte-pilot, cum ar fi „Viete kde je teraz vaše diet’a ?” (Știi unde e copilul tău acum?);

15. reamintește autorității bugetare să este necesar să recunoască munca neoficială depusă în baza solidarității dintre generații și să finanțeze măsuri pozitive în beneficiul femeilor și bărbaților pentru a le facilita revenirea la locul de muncă după o perioadă în care și-au îndeplinit îndatoriri familiale (creșterea copiilor și/sau îngrijirea unui părinte bolnav sau cu handicap), prin promovarea unor politici de (re)integrare pe piața muncii;

16. solicită Comisiei să aplice principiul integrării dimensiunii de gen în buget în cursul pregătirii, alocării și auditării bugetului care urmează să fie consacrat Anului european al voluntariatului în 2011, în special din cauza naturii sectoarelor în care voluntariatul joacă un rol important, cum ar fi egalitatea de șanse, asistența socială, ajutorul umanitar, educația și tineretul;

17. solicită să se mențină sprijinul financiar acordat acțiunilor desfășurate în țările în curs de dezvoltare și în țările învecinate Europei pentru promovarea egalității de gen și a drepturilor femeii, conform Declarației și Platformei pentru acțiune de la Beijing și Convenției ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

Membri titulari prezenți la votul final

Thijs Berman, Michael Cashman, Nirj Deva, Leonidas Donskis, Charles Goerens, Catherine Grèze, Enrique Guerrero Salom, Eva Joly, Franziska Keller, Gay Mitchell, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Michèle Striffler, Ivo Vajgl, Anna Záborská, Iva Zanicchi

Membri supleanți prezenți la votul final

Kriton Arsenis, Krzysztof Lisek, Miguel Angel Martínez Martínez, Emma McClarkin, Cristian Dan Preda, Niccolò Rinaldi

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Sylvie Guillaume, Jolanta Emilia Hibner, Anna Ibrisagic, Derek Vaughan, Marie-Christine Vergiat

Aviz juridic - Politica de confidențialitate