Procedură : 2009/2229(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0185/2010

Texte depuse :

A7-0185/2010

Dezbateri :

PV 14/06/2010 - 27
CRE 14/06/2010 - 27

Voturi :

PV 15/06/2010 - 7.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0208

RAPORT     
PDF 222kWORD 229k
7.6.2010
PE 440.183v01-00 A7-0185/2010

Guvernarea internetului: etapele următoare

(2009/2229(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare şi energie

Raportor: Francisco Sosa Wagner

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 AVIZ al Comisiei pentru cultură şi educaţie
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice
 AVIZ al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

Guvernarea internetului: etapele următoare

(2009/2229(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Guvernarea internetului: - etapele următoare” (COM(2009)0277),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Protejarea Europei de atacuri cibernetice și perturbații de amploare: ameliorarea gradului de pregătire, a securității și a rezilienței” (COM(2009)0149),

–       având în vedere Rezoluţia sa din 14 octombrie 1998 privind globalizarea şi societatea informaţională: necesitatea consolidării coordonării internaţionale(1),

–       având în vedere Rezoluţia sa din 19 februarie 2001 privind organizarea şi gestionarea internetului – chestiuni de politică internaţională şi europeană 1998-2000(2),

–       având în vedere Rezoluţia sa din 2 aprilie 2001 referitoare la internetul de nouă generaţie, necesitatea unei iniţiative UE în domeniul cercetării(3),

–       având în vedere Rezoluţia sa din 23 iunie 2005 privind societatea informaţională(4),

–       având în vedere Rezoluţia sa din 15 decembrie 2005 privind drepturile omului şi libertatea presei în Tunisia şi evaluarea Summitului mondial privind societatea informaţională în Tunisia(5),

–       având în vedere Rezoluţia sa din 6 iulie 2006 privind libertatea de exprimare pe internet(6),

–       având în vedere Rezoluţia sa din 17 ianuarie 2008 privind cel de-al doilea Forum privind guvernarea internetului, desfăşurat la Rio de Janeiro în perioada 12-15 noiembrie 2007(7),

–       având în vedere recomandarea sa adresată Consiliului din 26 martie 2009 privind consolidarea securităţii şi a libertăţilor fundamentale pe internet(8),

–       având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie şi avizul Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, avizul Comisiei pentru cultură şi educaţie, avizul Comisiei pentru afaceri juridice, precum şi cel al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A7-0185/2010),

A. întrucât internetul este un mijloc de comunicare global extrem de important, cu un impact enorm asupra societăţii în ansamblu;

B.   întrucât guvernarea internetului implică aspecte legate de protejarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, accesul la internet şi utilizarea acestuia şi vulnerabilitatea sa la atacuri cibernetice;

C. întrucât criminalitatea informatică constituie o ameninţare din ce în ce mai mare pentru societăţile care se bazează pe TIC şi întrucât apelurile de incitare la comiterea de atacuri teroriste, acte criminale bazate pe ură şi pornografie infantilă au crescut şi pun cetăţenii inclusiv copiii, în pericol;

D. întrucât intersectarea dintre criminalitatea informatică, jurisdicţia în materie de internet şi informatica dematerializată („cloud computing”), ca aspect emergent al guvernării internetului la nivel european, are o mare importanţă;

E.  întrucât printre aspectele legate de guvernarea internetului se numără adresarea şi alte chestiuni preponderent tehnice, în care sunt implicate entităţi precum Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), Internet Assigned Numbers Authority (IANA), Internet Engineering Task Force (IETF) şi altele;

F.  întrucât, în ceea ce priveşte guvernarea internetului, sectorul privat a avut, până în prezent, un rol director preponderent şi pozitiv; întrucât, cu toate acestea, este necesar ca la elaborarea unei strategii globale, rolul actorilor publici să fie consolidat,

G. întrucât guvernele au un rol important în ceea ce priveşte aspectele mai largi ale guvernării în apărarea interesului public, în special pentru a asigura protecţia şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi în ceea ce priveşte securitatea, integritatea şi soliditatea internetului, iar sectorul privat îşi asumă un rol crucial în furnizarea investiţiilor necesare, a expertizei şi a iniţiativei antreprenoriale;

H. întrucât Forumul de guvernare a internetului (FGI)şi diverse forumuri naţionale şi regionale sunt medii propice pentru dialog între părţile interesate pe marginea politicii în domeniul internetului;

I.     întrucât Parlamentul European şi alte instituţii europene au manifestat dintotdeauna angajament faţă de internet ca bun public deschis întregii lumi;

1.  consideră că internetul este un bun public mondial, a cărui guvernare ar trebui exercitată în interesul tuturor;

2.   recunoaşte faptul că internetul este esenţial în exercitarea practică a libertăţii de exprimare, a diversităţii culturale, a pluralismului media, a cetăţeniei democratice, precum şi a educaţiei şi accesului la informaţie, constituind, prin urmare, unul dintre principalele mijloace de propagare a valorilor democratice în lume;

3.   reaminteşte că internetul a devenit un instrument indispensabil de promovare a iniţiativelor democratice, dezbaterilor politice, competenţelor informatice şi a propagării de cunoştinţe; reaminteşte că accesul la internet garantează şi, în acelaşi timp, depinde de exercitarea unei serii de drepturi fundamentale, drepturi care includ, fără a se limita însă la acestea, respectarea vieţii private, protecţia datelor, libertatea de exprimare, de discurs şi de asociere, libertatea presei, exprimarea şi participarea politică, nediscriminarea, educaţia, diversitatea culturală şi lingvistică; subliniază că instituţiilor şi părţilor interesate de la toate nivelurile le revine, prin urmare, responsabilitatea generală de a contribui la a le garanta tuturor cetăţenilor posibilitatea de exercitare a dreptului de participare la societatea informaţională, acordând o atenţie deosebită persoanelor în vârstă care se confruntă cu mai multe probleme legate de familiarizarea cu noile tehnologii, răspunzând în paralel dublei provocări a analfabetismului informatic şi a excluderii democratice în era electronică;

4.  subliniază, în special, necesitatea de a intensifica evoluţia abordărilor „de la bază la vârf” şi a e-democraţiei, asigurând în paralel instituirea unor măsuri de siguranţă importante împotriva noilor forme de supraveghere, control şi cenzură exercitate de actori din sectorul public sau din cel privat, astfel încât libertatea accesului la internet şi protecţia vieţii private să fie reale, nu numai teoretice;

5.   subliniază necesitatea de a proteja şi promova patrimoniul cultural european, inclusiv prin intermediul internetului; consideră esenţial rolul internetului în stimularea inovării şi reducerea decalajului digital, social şi cultural în Europa faţă de alte zone ale lumii; salută faptul că Comisa înţelege importanţa reducerii decalajului digital, precum şi chestiunile legate de dezvoltare din cadrul guvernării internetului; consideră totuşi că trebuie ca accentul să se pună şi pe populaţia în vârstă atât din ţările dezvoltate, cât şi din cele în curs de dezvoltare, care se simte adesea lăsată în afara acestei noi lumi online; observă că internetul poate fi un instrument eficient de includere socială, iar cetăţenii noştri mai în vârstă trebuie incluşi; insistă asupra adoptării de măsuri în vederea promovării educaţiei privind folosirea resurselor oferite de internet şi a selecţiei criteriilor de folosire a acelor resurse;

6.   recunoaşte că utilizarea din ce în ce mai frecventă a internetului de către cetăţeni, consumatori, întreprinderi şi autorităţi înseamnă că acest instrument de comunicare a devenit unul dintre elementele fundamentale pentru realizarea pieţei interne în cadrul UE; în acest context, subliniază necesitatea unei protecţii adecvate a consumatorilor şi a deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală pe internet; subliniază, de asemenea, că trebuie garantate drepturile şi libertăţile civile ale utilizatorilor de internet; recunoaşte importanţa internetului ca mijloc de informare şi promovare a drepturilor consumatorilor;

7.  subliniază că guvernarea internetului ar trebui să faciliteze comerţul electronic şi tranzacţiile transfrontaliere prin descentralizarea rolurilor de autoreglementare, în special în cazul stabilirii condiţiilor de intrare pe piaţă pentru noii concurenţi;

8.  susţine facilitarea accesului şi dezvoltarea internetului în noile state membre, în special în zonele rurale, şi în ţările în curs de dezvoltare, prin intermediul programelor finanţate de Uniunea Europeană; susţine acordarea unei mai mari influenţe acestor ţări în elaborarea politicii de guvernare a internetului;

9.   consideră că, pentru a proteja interesul UE în menţinerea statutului internetului de bun public la nivel mondial, guvernarea internetului ar trebui să se bazeze pe un model cuprinzător, echilibrat între sectorul public-privat, evitând acapararea poziţiei dominante de către orice persoană fizică sau grup de entităţi şi încercările autorităţilor statale sau supranaţionale de a controla fluxul de informaţii pe internet, interacţionând în acelaşi timp cu procesele multipartite privind guvernarea internetului, care continuă să ofere un mecanism eficace pentru promovarea cooperării la nivel global;

10.  subliniază faptul că valorile pe care a fost fondată Uniunea, menţionate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, sunt valori centrale şi obiective finale ale Uniunii Europene; invită, astfel, Comisia Europeană şi statele membre să asigure faptul că toate activităţile legate de guvernarea internetului respectă aceste valori şi obiective, în special în forurile internaţionale privind guvernarea internetului la care participă ţări ale căror valori diferă foarte mult de cele europene; consideră că, pentru a evita conflictele, ar trebui intensificat dialogul internaţional cu aceste ţări în domeniul reglementării internetului;

11. consideră că guvernele ar trebui să se concentreze pe probleme vitale pentru politica publică în domeniul internetului la nivel global, având în vedere faptul că rolul de lider al sectorului privat trebuie să se bazeze pe respectarea principiilor politicii publice şi a legislaţiei existente, şi, în afară de aceasta, să adere la un principiu al non-intervenţiei, cu excepţia circumstanţelor excepţionale, acţiunile acestora respectând, chiar şi în acest caz, drepturile fundamentale ale omului şi principiul proporţionalităţii;

12. consideră că guvernele ar trebui să evite implicarea în gestionarea de zi cu zi a internetului, să se abţină de la îngrădirea inovaţiei şi a concurenţei prin reglementări inutile, împovărătoare şi restrictive şi să nu încerce să controleze ceea ce este şi ar trebui să rămână o proprietate publică mondială;

13. invită guvernele să se abţină de la impunerea de restricţii privind accesul la internet, prin intermediul cenzurii, blocării, filtrării sau prin alte mijloace, şi de la impunerea organizaţiilor private a obligaţiei de a recurge la acestea; insistă asupra menţinerii unui internet deschis, în care utilizatorii să poată accesa şi distribui informaţii sau să folosească aplicaţiile şi serviciile pe care le doresc, astfel cum se prevede în cadrul de reglementare revizuit privind comunicaţiile electronice;

14.      subliniază că orice restricţie considerată indispensabilă ar trebui limitată la minimul necesar într-o societate democratică, ar trebui să se bazeze pe lege, să fie eficace şi proporţională cu scopul urmărit; subliniază că trebuie garantată protecţia minorilor şi invită statele membre să ia, la rândul lor, măsuri, folosind, de exemplu, sistemul de informare de interes public disponibil în conformitate cu Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 de modificare a Directivei 2002/22/CE, Directiva 2002/58/CE şi Regulamentul (CE) nr. 2004/2006 (Directiva privind drepturile utilizatorilor)(9) pentru a permite minorilor să folosească în mod responsabil internetul şi serviciile on-line de informare, precum şi să îmbunătăţească nivelul de conştientizare a potenţialelor ameninţări ale noilor servicii;

15. solicită mai multe iniţiative care să întărească explorarea în siguranţă a internetului de către copii, să disemineze cele mai bune practici la nivel mondial şi să consolideze cooperarea internaţională în lupta împotriva conţinutului dăunător şi ilegal din mediul online, în special în ce priveşte abuzurile sexuale împotriva copiilor pe internet;

16.     ia în considerare, de asemenea, nevoia specifică de a proteja persoanele vulnerabile, în special minorii, prin acţiunea comună a actorilor din sectorul public şi privat; reiterează faptul că, în cazul combaterii criminalităţii informatice şi a pornografiei infantile, conţinutul cu caracter criminal ar trebui eliminat de la sursă, înainte de se a lua în considerare blocarea site-urile web;

17.      consideră că, pe lângă principiile de guvernare enunţate de Comisie, guvernele ar trebui să implementeze următoarele principii:

(i) transparenţă, multilateralitate, democraţie şi protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale la nivelul standardelor UE;

(ii) respect pentru o infrastructură de internet deschisă, interoperabilă, neutră din punct de vedere tehnologic şi de tip „cap-la-cap”;

(iii) obligaţia organizaţiilor din sectorul privat care administrează resurse de internet mondiale în mod cotidian de a prezenta public rapoarte;

(iv) promovarea unei guvernări mondiale a internetului prin interacţionarea cu şi încurajarea în continuare a proceselor la care participă mai multe părţi interesate, abordând chestiunea creşterii gradului de participare a ţărilor în curs de dezvoltare;

(v) protejarea integrităţii internetului mondial şi a libertăţii de comunicare prin evitarea oricăror măsuri regionale, cum ar fi revocarea adreselor IP sau a numelor de domeniu în ţările terţe;

18. subliniază că UE ar trebui să dezvolte o implementare consensuală a principiilor fundamentale de guvernare a internetului şi să o susţină ferm în cadrul forumurilor internaţionale şi a relaţiilor bilaterale;

19. salută aspectele legate de guvernarea internetului expuse în „Strategia de la Granada” de preşedinţia spaniolă, precum şi dispoziţiile raportului Parlamentului referitor la „o nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu(10) de a întocmi o Cartă europeană a drepturilor cetăţenilor şi consumatorilor în mediul digital, precum şi de a dezvolta „o a cincea libertate” care permite libera circulaţie a conţinutului şi a informaţiilor;

20. ia act de noua „Politică în domeniul internetului 3.0” a guvernului SUA anunţată la 24 februarie 2010;

21. subliniază că UE ar trebui să abordeze trei probleme stringente de politică publică:

(i) protecţia infrastructurii de internet pentru a proteja deschiderea, existenţa, securitatea şi rezistenţa acesteia la atacuri cibernetice,

(ii) dependenţa europeană de soluţii de piaţă dominante şi riscurile de securitate publică asociate şi

(iii) protejarea datelor şi a vieţii private, în special în ceea ce priveşte înfiinţarea unor mecanisme internaţionale eficace de rezolvare a litigiilor; solicită Comisiei să prezinte o propunere de adaptare a Directivei privind protecţia datelor la actualul mediu digital;

22. solicită Comisiei şi statelor membre să asigure protejarea infrastructurii de internet împotriva ameninţărilor şi incidentelor printr-o abordare armonizată la nivelul UE şi prin finalizarea înfiinţării unor echipe naţionale de reacţie în situaţii de urgenţă şi a unor mecanisme de cooperare între acestea;

23. invită Comisia şi statele membre să îşi mărească eforturile în direcţia unei mai bune securităţi a spaţiului cibernetic în UE şi să participe într-o măsură suficientă la cooperarea internaţională referitoare la aceste aspecte; subliniază nevoia unei abordări multipartite pentru a realiza o mai bună înţelegere şi conştientizare a jurisdicţiei în materie de criminalitate informatică şi a informaticii dematerializate („cloud computing”) pe baze egale şi a stabilirii de obligaţii şi responsabilităţi clare pentru părţile interesate;

24. subliniază importanţa securităţii serviciilor electronice, în special a semnăturilor electronice şi a nevoii de a crea o infrastructură cu cheie publică (Public Key Infrastructure) la nivel pan-european şi invită Comisia să înfiinţeze un portal european al autorităţilor de validare pentru a asigura interoperabilitatea transfrontalieră a semnăturilor electronice şi pentru spori securitatea tranzacţiilor efectuate pe internet;

25. invită Comisia să ofere asistenţă clară statelor membre care nu au ratificat şi pus în aplicare Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică pentru a implica toate statele membre într-un efort colectiv de a combate criminalitatea informatică şi spam-urile, de a spori încrederea utilizatorilor şi de a proteja spaţiul cibernetic al Uniunii Europene împotriva tuturor tipurilor de infracţiuni şi contravenţii; îndeamnă toate statele membre să ratifice şi să pună în aplicare Convenţia privind criminalitatea informatică a Consiliului Europei;

26. invită toate statele membre să ratifice şi să pună în aplicare Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, ceea ce ar permite dezvoltarea unei baze pentru cooperare internaţională în vederea contracarării utilizării teroriste a internetului sub forma atacurilor la scară largă asupra şi prin sistemele informatice, care ameninţă securitatea naţională, siguranţa publică şi bunăstarea economică;

27. recomandă, de asemenea, Comisiei şi statelor membre să colaboreze în vederea unei securităţi şi stabilităţi sporite a internetului prin măsuri menite să mărească diversitatea reţelelor şi a sistemului, prin aplicarea legislaţiei în domeniul concurenţei, a standardelor UE şi a politicii de achiziţii publice, precum şi prin:

(i) sprijinirea activităţii ICANN referitoare la securitatea şi stabilitatea sistemului privind numele de domenii;

(ii) sprijinirea activităţilor desfăşurate de forurile internaţionale, cum ar fi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, ONU şi Consiliul Europei, referitoare la cadrele legislative îmbunătăţite şi coordonarea naţională;

28. subliniază faptul că succesul reţelelor sociale, împreună cu capacităţile tehnice ale internetului în materie de memorie şi prelucrare a datelor, ridică, în special, problema păstrării şi utilizării datelor stocate; în acest sens, regretă faptul că, în prezent, nu există pe internet „dreptul de a uita”;

29. subliniază necesitatea găsirii unui echilibru adecvat între protejarea sferei private a utilizatorilor şi înregistrarea datelor cu caracter personal;

30. regretă că utilizarea crescândă a reţelelor de internet nu este însoţită încă de norme care să permită utilizatorilor să gestioneze datele personale pe care le introduc în aceste reţele;

31. constată că gestionarea transparentă şi responsabilă a internetului poate juca un rol important în supravegherea modului în care sunt tratate de motoarele de căutare informaţiile din întreaga lume;

32. solicită Comisiei să prezinte o propunere pentru a extinde domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 prin jurisdicţia aplicabilă obligaţiilor necontractuale (Roma II)(11) pentru a include încălcările normelor de protecţie a datelor şi a spaţiului privat, iar Consiliului să autorizeze negocierile în vederea încheierii unui acord internaţional care să stabilească o cale de atac efectivă pentru cetăţenii UE în caz de încălcare a drepturilor lor care decurg din legislaţia UE privind protecţia datelor şi spaţiul privat;

33. susţine promovarea principiului „privacy by design” (protecţia vieţii private din concepţie), potrivit căruia cerinţele referitoare la protecţia vieţii private şi a datelor ar trebui integrate în ciclul de viaţă al noilor evoluţii tehnologice cât mai devreme cu putinţă, asigurându-le cetăţenilor un mediu sigur şi uşor de utilizat;

34. atrage atenţia asupra faptului că certificarea site-urilor web din punctul de vedere al securităţii devine necesară pentru creşterea încrederii consumatorilor în accesarea informaţiilor şi serviciilor disponibile prin internet;

35.      subliniază faptul că instituţiile, organismele şi statele membre UE ar trebui să îşi coordoneze abordarea faţă de guvernarea internetului în diversele organisme internaţionale care se ocupă de aceasta, precum ICANN şi organismele sale consultative, inclusiv Comitetul consultativ pentru guvernare (GAC);

36. subliniază rolul Reţelei Europene şi al Agenţiei pentru o societate informaţională (ENISA) în crearea unui spaţiu european unic de informaţii; ia act de faptul că Reţeaua Europeană şi Agenţia pentru o societate informaţională (ENISA) pot juca un rol important, în special în ceea ce priveşte prevenirea, abordarea şi găsirea de soluţii la problemele de securitate a reţelelor şi a informaţiilor şi salută viitoarea propunere a Comisiei de modernizare a ENISA;

37. subliniază nevoia de a consolida în continuare eficacitatea ENISA prin:

- identificarea priorităţilor de cercetare la nivel european în domeniul rezistenţei reţelelor şi al securităţii reţelelor şi a informaţiilor, precum şi furnizarea informaţiilor privind nevoile industriei către potenţialele instituţii de cercetare;

- atragerea atenţiei factorilor decizionali asupra noilor tehnologii în domeniile legate de securitate;

- dezvoltarea unor forumuri pentru schimbul de informaţii şi acordarea de sprijin statelor membre;

38. subliniază faptul că sprijinul ENISA se adresează în primul rând statelor membre cu nevoi speciale şi recomandă ENISA să continue dezvoltarea de forumuri pentru schimbul de informaţii între statele membre şi alte state;

39. consideră că rolul Comisiei este central în iniţierea şi coordonarea tuturor aspectelor privind organizarea internă a UE pentru a asigura o abordare coerentă a UE, inclusiv în legătură cu FGI;

40. sugerează Comisiei să creeze posibilitatea unei reprezentări reale a societăţii civile europene în forurile internaţionale privind guvernarea internetului, precum şi în organizaţiile sau consorţiile pentru standardele pe internet;

41. solicită Comisiei să faciliteze adoptarea unei abordări coerente şi cuprinzătoare a UE în cadrul FGI şi al altor evenimente majore de guvernare a internetului prin transmiterea Parlamentului European şi Consiliului pentru dezbatere a unui proiect de document care să exprime poziţia UE cu mult timp înainte de derularea unui astfel de eveniment;

42. susţine continuarea şi dezvoltarea modelului FGI la nivel mondial, regional - inclusiv EURODIG - şi naţional, prin menţinerea caracteristicilor sale principale de proces neobligatoriu care implică actori multipli, rămânând un spaţiu deschis de dialog şi schimb de bune practici între guverne, societatea civilă şi sectorul privat şi o nouă formă de democraţie participativă;

43. subliniază importanţa cooptării actorilor din Asia în discuţiile privind guvernarea internetului, ţinând seama de natura specifică a pieţei asiatice;

44. subliniază necesitatea de a implica şi consumatorii finali în procesul de creare a unui model de guvernare, cu accent asupra colaborării dintre universităţi şi mediul de afaceri, la nivel local, regional şi naţional;

45. recomandă ameliorarea FGI după cum urmează:

(i)   intensificarea participării ţărilor în curs de dezvoltare, acordând atenţie finanţării participării lor;

(ii) creşterea vizibilităţii în media;

(iii) o organizare mai eficientă a reuniunilor, de exemplu, prin reducerea numărului de reuniuni simultane, instituirea unei platforme stabile pentru a facilita participarea globală, cu un accent sporit pe multilingvism;

(iv) o mai bună coordonare şi cooperare între forurile mondiale, regionale şi naţionale de guvernare a internetului şi

(v)  intensificarea cooperării dintre Parlamentul European şi parlamentele naţionale prin utilizarea tuturor mijloacelor tehnologice disponibile, cum ar fi video-conferinţele, precum şi platforma de schimb interparlamentar de informaţii privind UE (Inter-parliamentary EU-Information Exchange);

46. susţine lucrările Comisiei şi a preşedinţiilor spaniolă şi belgiană referitoare la reuniunea FGI de la Vilnius din septembrie 2010 şi solicită o participare sporită a Parlamentului European;

47. susţine în general poziţia Comisiei în favoarea modelului actual de administrare al ICANN, în cadrul căruia sectorul privat are un rol conducător;

48. recunoaşte că ICANN a reuşit să garanteze stabilitatea Sistemului Numelor de Domenii;

49. sprijină continuarea procesului demarat recent de către ICANN de atribuire a numelor de domenii în alfabete diferite de alfabetul latin;

50. solicită crearea unui domeniu generic de prim nivel pentru organizaţiile culturale, centrele de activitate culturală, mass-media şi artişti, de exemplu: „.culture” sau „.art”;

51. solicită o mai mare răspundere din partea companiilor private care înregistrează şi distribuie nume de domenii, oferind un serviciu de care societatea a devenit în mare măsură dependentă; consideră, în acest context, că trebuie stabilit un set comun de criterii de urmat pentru a îmbunătăţirea transparenţei şi asumarea unei mai mari răspunderii de către companiile anterior menţionate;

52. invită operatorul de registru.eu EURid să realizeze o campanie mass-media şi online cuprinzătoare pentru a promova domeniul .eu în statele membre, cu scopul de a facilita dezvoltarea unui mediu online european bazat pe valorile, caracteristicile şi politicile Uniunii Europene;

53. subliniază importanţa GAC în procesul decizional al ICANN şi recomandă ca eficacitatea GAC să fie consolidată, printre altele prin înfiinţarea unui secretariat cu capacităţi de sprijin adecvate; consideră că este important ca fiecare stat membru al UE să ia parte în mod activ la activităţile acestui comitet;

54. consideră că ICANN ar putea fi îmbunătăţit prin:

(i)   introducerea, simultan cu analizarea eficacităţii mecanismelor existente de soluţionare a diferendelor (grupul independent de analiză şi ombudsmanul ICANN), a unui mecanism alternativ extern de soluţionare a diferendelor care să permită părţilor interesate analiza eficace, neutră, oportună şi cu costuri rezonabile a deciziilor ICANN;

(ii)  o structură de finanţare diversificată introdusă treptat a tipurilor de finanţare, cu impunerea de plafoane pentru orice entitate sau sector, pentru a împiedica influenţele necuvenite asupra activităţilor ICANN din partea oricărei entităţi individuale sau a unui grup de entităţi;

(iii)  reprezentarea corespunzătoare a tuturor părţilor interesate în cadrul ICANN;

(iv) asigurarea reprezentării în cadrul consiliului şi conducerii superioare a ICANN a unei palete largi de interese şi regiuni;

(v) utilizarea unei părţi rezonabile a fondului său de rezervă pentru a spori participarea societăţii civile (în special din ţările în curs de dezvoltare) la forurile privind guvernarea internetului;

55. susţine opinia Comisiei potrivit căreia aranjamentele IANA ar trebui să includă mecanisme de responsabilizare multilaterală şi afirmă că în viitor niciun guvern nu ar trebui să exercite o influenţă dominantă asupra IANA, a cărei funcţie, dimpotrivă, face obiectul unui proces treptat de internaţionalizare, având ca rezultat o supraveghere multilaterală;

56. consideră că „asumarea de angajamente” din 2009 poate constitui o bază pozitivă pentru dezvoltarea în continuare a ICANN, evidenţiind că:

(i)   UE, în special prin intermediul Comisiei, ar trebui să joace un rol activ în implementare, inclusiv prin grupuri de analiză şi prin asigurarea independenţei membrilor grupurilor respective, a lipsei conflictelor de interese şi a reprezentării diferitelor regiuni;

(ii)  în urma comentariilor din partea populaţiei, recomandările făcute de grupurile de analiză ar trebui implementate de ICANN şi, în caz contrar, să se prezinte motivele unei atare atitudini;

57. solicită Comisiei să prezinte Parlamentului European şi Consiliului rapoarte anuale privind evenimentele legate de guvernarea internetului din anul precedent, primul astfel de raport urmând să fie prezentat până în martie 2011;

58. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei şi statelor membre.

(1)

JO C 104, 14.4.1999, p. 128.

(2)

JO C 343, 5.12.2001, p. 286.

(3)

JO C 227 E, 31.1.2002, p. 84.

(4)

JO C 133E, 8.6.2006, p. 140

(5)

JO C 280 E, 23.11.2006, p.495.

(6)

JO C 282E, 13.12.2006, p.879.

(7)

JO C 41E, 19.2.2009, p.80.

(8)

Texte adoptate, P6_TA(2009)0194.

(9)

JO L 337, 18.12.2009, p. 11.

(10)

Texte adoptate, P7_TA(2010)0133.

(11)

JO L 199, 31.7.2007, p. 40.


EXPUNERE DE MOTIVE

Poziţia Comisiei, astfel cum este specificată în comunicarea sa din luna iunie 2009, poate fi rezumată după cum urmează:

a)  o preferinţă clară pentru ceea ce este definit ca „rolul de lider al sectorului privat”;

b)  îngrijorări privind structura nereprezentativă a ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers);

c)  preocupare evidentă privind controlul foarte redus al comunităţii internaţionale, inclusiv al UE, asupra gestionării ICANN.

Comisia propune o reformă internă a ICANN („Internet Corporation for Assigned Names and Numbers”) care să conducă la „responsabilitate şi transparenţă depline”, pe de o parte, susţinând, în acelaşi timp, pe de altă parte, faptul că „dispoziţiile actuale care prevăd supravegherea unilaterală a ICANN şi IANA trebuie înlocuite cu un alt mecanism care să asigure răspunderea multilaterală” a ICANN.

Merită menţionat din nou, pe scurt, faptul că ICANN reprezintă o organizaţie non-profit care intră sub incidenţa legislaţiei californiene, situaţie care cauzează în permanenţă probleme juridice. ICANN defineşte internetul ca o „reţea internaţională de reţele, care nu se află în proprietatea niciunei naţiuni, persoane sau organizaţii” şi care, prin urmare, serveşte interesele publice la nivel mondial, fără a ţine seama de frontierele dintre guverne.

Este inevitabil ca o astfel de entitate neobişnuită, care gestionează o lume nouă şi complexă, să nu creeze controverse în rândul părţilor implicate, acestea fiind, în acest caz specific, răspândite în întreaga comunitate globală vizată. Opiniile privind ICANN şi rolul său vizează ambii poli ai discuţiei: cel al susţinătorilor, dar şi cel al oponenţilor săi. Printre cei din urmă există voci care susţin că responsabilităţile acestuia ar trebui transferate unei organizaţii internaţionale, fie uneia create în mod specific în acest scop, fie uneia aflate sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite. Această propunere are o bază solidă, în special atunci când se pleacă de la ideea conform căreia „sistemul de nume de domenii” este „proprietate publică” – un concept bine cunoscut în dreptul internaţional, adică o resursă care nu este condiţionată de suveranitatea naţională şi este utilizată de comunitatea internaţională, care prezintă un interes deosebit în legătură cu aceasta.

La summiturile mondiale de la Geneva şi Tunis privind Societatea informaţională (WSIS, 2003 şi 2005) s-a subliniat necesitatea găsirii unei organizaţii internaţionale care să gestioneze domenii şi să fie mai neutră decât ICANN, ideea privatizării totale a ICANN fiind, de asemenea, pusă în discuţie. S-a decis înfiinţarea unui grup de lucru WSIS, Grupul de lucru privind guvernarea internetului. În raportul său final care cuprinde patru propuneri, Grupul de lucru a subliniat faptul că asigurarea poziţiei dominante în spaţiul cibernetic pentru un singur stat nu reprezintă o soluţie adecvată. În afară de aceste declaraţii, guvernele nu au ajuns la niciun acord privind înlocuirea sistemului existent. Deliberările au continuat în cadrul „Forumului pentru guvernarea internetului” înfiinţat de WSIS, iar acest forum s-a dovedit un centru extraordinar pentru discuţii şi dezbateri. În timpul ultimei sale reuniuni, desfăşurate la Sharm el-Sheikh în Egipt, s-a decis extinderea mandatului forumului, şi, la fel ca în cazul reuniunilor anterioare, s-a subliniat încă o dată nevoia găsirii unei soluţii pentru dominanţa actuală a SUA asupra gestionării ICANN.

În lumina celor de mai sus şi a poziţiilor actuale cu privire la ICANN din cadrul comunităţii internaţionale, s-a ajuns la concluzia că ar fi prudentă menţinerea organizaţiei americane – potrivit recomandărilor Comisiei – luând în considerare, mai ales, faptul că, în perioada în care a funcţionat, aceasta şi-a îndeplinit atribuţiile în mod eficient şi satisfăcător.

Cu toate acestea, este clar că sunt necesare unele reforme şi corecţii din punct de vedere al relevanţei ICANN. Pentru că, în cazul în care susţinem că spaţiul virtual este unul al libertăţii, inovării, flexibilităţii şi adaptabilităţii, nu ne putem aştepta, în acelaşi timp, ca organismul său organizatoric central, ICANN, să fie rigid şi inflexibil. Dacă lumea internetului este dinamică, acest dinamism trebuie să se aplice şi ICANN.

De aceea, se impune o reformă pentru ca ICANN să continue să se afle la cârma guvernării internetului. Reformarea în baza liniilor sugerate de instituţiile UE timp de mai mulţi ani va asigura acum influenţa comunităţii internaţionale în ansamblu în cadrul procesului decizional şi de stabilire a structurii. Cooperarea internaţională şi legitimitatea ar fi, astfel, consolidate într-o sferă a guvernării mondiale care este deosebit de relevantă pentru întreaga umanitate.

Există multe dificultăţi în ceea ce priveşte guvernarea internetului, printre care riscul fragmentării reţelei globale – ducând la apariţia de reţele naţionale, pericol deja reprezentat de China şi Iran – în cazul în care nu va exista o dezvoltare şi o schimbare a sistemului actual de gestionare.

II

Prin urmare, raportorul sugerează ca Parlamentul să sublinieze următoarele aspecte:

1.  Internetul reprezintă o „proprietate publică globală”; gestionarea şi controlul unilaterale ale acestei proprietăţi publice de către un singur guvern generează critici bine fondate şi răspândite.

2.  Uniunea Europeană trebuie să formuleze o strategie care să reflecte o opinie consensuală asupra aspectelor fundamentale ale guvernării internetului şi care să poată să fie apărată cu tărie în cadrul forumurilor internaţionale şi al relaţiilor bilaterale cu SUA.

3.  Susţinerea poziţiei Comisiei în favoarea modelului actual de gestionare, bazat pe rolul de lider al sectorului privat. Această susţinere trebuie să fie condiţionată de măsurile adoptate în vederea remedierii punctelor slabe criticate, referitoare la anumite aspecte ale modalităţii de alcătuire şi de funcţionare a ICANN.

4.  În ceea ce priveşte ICANN:

(a) controlul şi responsabilitatea: adoptarea „afirmării angajamentelor” între ICANN şi guvernul SUA în noiembrie 2009 reprezintă un pas înainte către adoptarea a două principii fundamentale pentru UE: internaţionalizarea şi recunoaşterea „interesului public” al internetului. Noul acord introduce „comisii de control” care acţionează ca mecanisme de control al aspectelor fundamentale ale gestionării reţelei, precum transparenţa şi responsabilitatea, stabilitatea şi securitatea reţelei, concurenţa şi protecţia consumatorilor. Deşi acordul este ambiţios şi promiţător, rămâne totuşi de văzut modul în care acesta va fi pus în aplicare. Instituţiile UE trebuie să joace un rol activ în aplicarea şi dezvoltarea noului contract, monitorizând alcătuirea comisiilor de control pentru a se asigura că membrii acestora sunt independenţi şi provin din diferite părţi ale lumii, precum şi că nu există niciun fel de conflicte de interes. Acest aspect este fundamental dacă se doreşte ca noul organism să fie considerat legitim, independent şi obiectiv de către comunitatea internaţională. Locul UE în cadrul grupului de analiză, de preferat un loc pentru Comisie, trebuie, de asemenea, hotărât. În mod similar, Comitetul de consultanţă în domeniul guvernării (GAC) trebuie să deţină un număr de locuri suficient în cadrul grupurilor. În ceea ce priveşte recomandările formulate de comisia de control, acestea trebuie aplicate de Consiliul de administraţie al ICANN, iar, în eventualitatea unei situaţii contrare, Consiliul trebuie să prezinte justificări. Trebuie elaborate dispoziţii pentru un mecanism de atac pentru aceste cazuri, care ar putea fi unul de arbitraj internaţional.

(b) participarea democratică în cadrul activităţilor derulate de ICANN: în cadrul ICANN trebuie reprezentate toate părţile interesate de lumea internetului (guverne, asociaţii, întreprinderi, utilizatori etc.). GAC prezintă un rol deosebit de important la acest nivel întrucât, prin intermediul acestuia, guvernele pot „controla” adoptarea normelor interne ale ICANN. Prin urmare, trebuie luate decizii cu privire la calitatea de membru în cadrul acestui comitet, însă această chestiune este controversată, dat fiind că participarea ţărilor nedemocratice, ale căror valori diferă în mare măsură de cele europene, poate genera riscuri la adresa protecţiei „acquis-ului UE”. De asemenea, trebuie acordată atenţie procesului decizional al GAC, naturii pur consultative a recomandărilor acestuia şi mecanismelor de soluţionare a conflictelor în cazul unui dezacord între GAC şi Consiliul de administraţie.

În cele din urmă, echipa conducerii executive a ICANN reprezintă o serie de naţionalităţi şi acest lucru nu trebuie schimbat.

(c) finanţarea: majoritatea fondurilor ICANN provin în prezent de la contribuţiile SUA, plus taxele pentru numele de domeniu şi registrul gTLD. Ar fi preferabilă deschiderea către o finanţare din alte surse, în vederea diversificării acestora şi a prevenirii ocupării de poziţii dominante nedorite.

5.  Forumul pentru guvernarea internetului (FGI) s-a dovedit a fi un succes. Natura sa deschisă, flexibilitatea, nivelul ridicat de participare din partea diferitelor sectoare implicate, dezvoltarea „familiei” de guvernare (Eurodig, forumuri naţionale, forumuri regionale), toate constituie un model unic (diferite aspecte sunt dezbătute şi discutate fără nicio restricţie), relevant şi foarte adecvat pentru un nou domeniu, cum este internetul. Parlamentul favorizează în mare măsură continuarea activităţii în acest sens.

Sunt necesare îmbunătăţiri în următoarele domenii:

–    participarea ţărilor în curs de dezvoltare şi finanţarea participării acestora;

–    vizibilitatea în media;

–    derularea reuniunilor anuale ale FGI (reducerea numărului de reuniuni organizate simultan), instituirea unei platforme stabile pentru a facilita participarea globală şi un accent sporit pe multilingvism;

–    coordonarea cu forumurile naţionale şi regionale care constituie deja o „familie” consacrată discuţiilor privind guvernarea internetului;

–    intensificarea cooperării dintre PE şi parlamentele naţionale.

În ceea ce priveşte reuniunea de la Vilnius, de la sfârşitul anului 2010, Parlamentul trebuie să susţină activitatea Comisiei şi a Preşedinţiilor spaniolă şi belgiană.

6. Având în vedere că probleme legate de internet la nivel mondial vor apărea în următorii ani, este important ca instituţiile UE să continue să acţioneze – aşa cum o fac în domenii diferite – în orice situaţie care poate afecta valorile şi drepturile fundamentale europene, pentru a se asigura că acestea sunt acceptate în cadrul gestionării globale a internetului. Prin urmare, trebuie să se înregistreze progrese în următoarele direcţii:

–    garantarea accesului pluralist şi nediscriminatoriu la internet;

–    apărarea poziţiei europene privind neutralitatea internetului;

–    aspecte legate de securitatea în faţa ameninţărilor sau atacurilor;

–    apărarea dreptului cetăţenilor la spaţiu privat şi soluţionarea aspectelor legate de jurisdicţie şi legislaţia aplicabilă pentru a decide în cazul unor audieri (având în vedere că acordul Roma II exclude în mod explicit conflictele necontractuale asociate dreptului la spaţiu privat);

–    protejarea drepturilor de proprietate intelectuală şi garanţiile legate de accesul la cultura utilizatorilor;

–    garantarea liberei concurenţe;

–    combaterea infracţiunilor şi, în mod specific, protejarea drepturilor minorilor.

În acest punct, trebuie sprijinită iniţiativa preşedinţiei spaniole de a elabora o Cartă europeană a drepturilor utilizatorilor de internet, precum şi propunerea sa de a recunoaşte accesul la internet ca a cincea libertate fundamentală a UE.

7.  În ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea internă a UE, instituţiile acesteia trebuie să avanseze din punct de vedere al coordonării relaţiilor cu ICANN, dat fiind că acestea nu sunt întotdeauna rezonabile. Trebuie depuse eforturi pentru a clarifica rolurile Consiliului şi al Comisiei şi, desigur, rolul acordat Parlamentului. Acelaşi lucru se aplică şi relaţiilor care trebuie stabilite între instituţiile UE şi statele membre, atât cu privire la GAC, cât şi în cadrul Grupului UE la nivel înalt privind guvernarea internetului.

8.  În cele din urmă, trebuie subliniat faptul că această guvernare a internetului reprezintă încă o ocazie pentru UE să fie prezentă pe scena internaţională şi să îşi susţină în mod unanim viziunea şi valorile.


AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (12.4.2010)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la guvernarea internetului: etapele următoare

(2009/2229(INI))

Raportoare pentru aviz: Catherine Stihler

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște că utilizarea din ce în ce mai frecventă a internetului de către cetățeni, consumatori, întreprinderi și autorități înseamnă că acest instrument de comunicare a devenit unul dintre elementele fundamentale pentru realizarea pieței interne în cadrul UE; în acest context, subliniază necesitatea unei protecții adecvate a consumatorilor și a deținătorilor de drepturi de proprietate intelectuală pe internet; subliniază, de asemenea, că trebuie garantate drepturile și libertățile civile ale utilizatorilor de internet;

2.  recunoaște importanța internetului ca mijloc de informare și promovare a drepturilor consumatorilor;

3.  solicită menținerea stabilității internetului, ținând cont de rolul sectorului privat, ca instrument esențial al activității economice și sociale, inclusiv comerțul online, schimbul de informații (confidențiale) și tranzacțiile financiare; în acest sens, solicită Comisiei să creeze o structură organizată de coordonare pentru garantarea intereselor publice implicate;

4.  solicită o mai mare răspundere din partea companiilor private care înregistrează și distribuie nume de domenii, oferind un serviciu de care societatea a devenit, în mare măsură, dependentă; în acest context, trebuie stabilit un set comun de criterii de urmat pentru îmbunătățirea transparenței și asumarea răspunderii crescute din partea companiile anterior menționate;

5.  solicită Comisiei Europene să raporteze anual Parlamentului, urmat de o dezbatere, cu privire la guvernarea internetului și activitatea comitetelor de revizuire a ICANN; salută existența Forumului pentru guvernarea internetului (FGI); subliniază importanța de a avea un reprezentant al Parlamentului European și al Comisiei, precum și reprezentanți ai asociațiilor utilizatorilor de internet la reuniunea internațională a ICANN din iunie;

6.  invită ICANN să asigure guvernelor statelor un rol mai important în guvernarea internetului; consideră că Consiliul de administrație al ICANN ar trebui să își justifice în mod corespunzător pozițiile, în cazul în care acestea diferă de recomandările Comitetului consultativ al guvernelor (GAC);

7.   face apel la eforturi colective pentru combaterea infracționalității informatice, în special pentru a spori protecția datelor cu caracter personal și a minorilor, respectând, în același timp, caracterul deschis al internetului;

8.  susține facilitarea accesului și dezvoltarea internetului în noile state membre, în special în zonele rurale, și în țările în curs de dezvoltare, prin intermediul programelor finanțate de Uniunea Europeană; susține acordarea unei mai mari influențe acestor țări în elaborarea politicii de guvernare a internetului;

9.  subliniază că guvernarea internetului ar trebui să faciliteze comerțul electronic și tranzacțiile transfrontaliere prin descentralizarea rolurilor de autoreglementare, în special în cazul stabilirii condițiilor de intrare pe piață pentru noii concurenți;

10. consideră că toate dispozițiile viitoare în materie de guvernare ar trebui să reflecte interesul public al întregii societăți și să nu exprime interese comerciale sau regionale limitate; consideră că, în acest context, trebuie ameliorat cadrul politicii de interes general.

11. sprijină Comunicarea Comisiei în care se menționează importanța principiilor transparenței, multilateralismului și responsabilității pentru funcționarea organelor ICANN;

12  regretă că în Comunicarea Comisiei nu este inclusă printre principiile de guvernare a internetului și protecția drepturilor de proprietate intelectuală, în special combaterea contrafacerii și a pirateriei;

13. salută faptul că în Comunicarea Comisiei, având în vedere contextul internațional, se menționează în mod explicit respectarea drepturilor omului, în special a libertății de exprimare, ca principii esențiale de guvernare a internetului.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

8.4.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

0

6

Membri titulari prezenți la votul final

Adam Bielan, Cristian Silviu Bușoi, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Christian Engström, Evelyne Gebhardt, Louis Grech, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Iliana Ivanova, Philippe Juvin, Toine Manders, Hans-Peter Mayer, Tiziano Motti, Gianni Pittella, Mitro Repo, Robert Rochefort, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Laurence J.A.J. Stassen, Catherine Stihler, Eva-Britt Svensson, Róża Gräfin Von Thun Und Hohenstein, Kyriacos Triantaphyllides, Emilie Turunen, Barbara Weiler

Membri supleanți prezenți la votul final

Regina Bastos, Constance Le Grip, Rareș-Lucian Niculescu, Konstantinos Poupakis, Sylvana Rapti, Kerstin Westphal


AVIZ al Comisiei pentru cultură şi educaţie (23.2.2010)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie

referitor la guvernarea internetului: etapele următoare

(2009/2229(INI))

Raportor pentru aviz: Ivo Belet

SUGESTII

Comisia pentru cultură şi educaţie recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.   recunoaşte faptul că internetul este esenţial în exercitarea practică a libertăţii de exprimare, a diversităţii culturale, a pluralismului media, al cetăţeniei democratice, precum şi al educaţiei şi accesului la informaţie, constituind, prin urmare, unul dintre principalele mijloace de propagare a valorilor democratice în lume;

2.   consideră, în acest sens, că orice restricţie impusă exercitării acestor drepturi fundamentale trebuie să respecte prevederile Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;

3.   subliniază necesitatea unui internet sigur, liber, credibil şi multilingv, accesibil pentru toţi cetăţenii lumii;

4.   constată că gestionarea transparentă şi responsabilă a internetului poate juca un rol important în supravegherea modului în care sunt tratate informaţiile din întreaga lume de către motoarele de căutare;

5.   subliniază necesitatea de a proteja şi promova patrimoniul cultural european, inclusiv prin intermediul internetului;

6.   consideră esenţial rolul internetului în stimularea inovării şi reducerea decalajului digital, social şi cultural faţă de alte zone ale lumii;

7.   constată îmbunătăţirile promise în reiterarea angajamentelor, făcută de către Departamentul pentru Comerţ al Statelor Unite şi de Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN); consideră, cu toate acestea, că este îngrijorător faptul aceasta nu oferă o veritabilă structură de guvernare multilaterală;

8.   reaminteşte totuşi că internetul, în calitate de resursă globală, nu ar trebui supus constrângerilor unui guvern naţional şi solicită, în consecinţă, formularea unui nou model global de guvernare a internetului, care să se bazeze pe o guvernare mai responsabilă şi mai transparentă;

9.   subliniază importanţa Forumului pentru guvernarea internetului în calitatea sa de forum multilateral în care sunt reprezentate toate părţile interesate, după cum a declarat deja Parlamentul European în Rezoluţia sa din 17 ianuarie 2008 privind cel de-al doilea Forum privind guvernarea internetului, desfăşurat la Rio de Janeiro în perioada 12-15 noiembrie 2007(1);

10. îndeamnă Comisia Europeană să sprijine iniţiativele în vederea organizării unui Forum pentru guvernarea internetului eficient;

11. solicită demararea de discuţii transatlantice la nivel guvernamental între SUA şi UE în vederea internaţionalizării şi mai mari a ICANN şi a creării unui model de guvernare care să garanteze accesul liber la internet şi securitatea globală a acestuia, inclusiv protecţia datelor personale şi a vieţii private;

12. invită Comisia să iniţieze consultări, între alţii, cu Forumul pentru guvernarea internetului, Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (UIT) şi ICANN în vederea ajungerii la un acord privind prevenirea atacurilor pe internet (o cursă a înarmărilor digitală);

13. subliniază importanţa cooptării actorilor din Asia în discuţiile privind guvernarea internetului, ţinând cont de specificul pieţei asiatice;

14. subliniază necesitatea de a implica şi consumatorii finali în procesul de creare a unui model de guvernare, cu accent asupra colaborării dintre universităţi şi mediul de afaceri, la nivel local, regional şi naţional;

15. salută decizia ICANN de a deschide sistemul de nume de domenii pentru alte tipuri de caractere decât cele latine;

16. insistă asupra adoptării de măsuri în vederea promovării educaţiei privind folosirea resurselor oferite de internet şi a selecţiei criteriilor de folosire a acelor resurse;

17. subliniază importanţa iniţiativelor şi a acţiunilor de protecţie online a minorilor, de tipul Programului pentru un internet mai sigur; consideră, de asemenea, important să se asigure faptul că părinţii şi educatorii au cunoştinţele necesare pentru a ajuta minorii să folosească reţelele în siguranţă;

18. solicită mai multe iniţiative care să întărească explorarea în siguranţă a internetului de către copii, să disemineze cele mai bune practici la nivel mondial şi să consolideze cooperarea internaţională în lupta împotriva conţinutului dăunător şi ilegal din mediul online, în special în ce priveşte abuzurile sexuale împotriva copiilor pe internet.

19. salută faptul că Comisa înţelege importanţa reducerii decalajului digital, precum şi chestiunile legate de dezvoltare din cadrul guvernării internetului; consideră totuşi că trebuie ca accentul să se pună şi pe populaţia în vârstă atât din ţările dezvoltate, cât şi din cele în curs de dezvoltare, care se simte adesea lăsată în afara acestei noi lumi online; internetul poate fi un instrument eficient de includere socială, iar cetăţenii noştri mai în vârstă trebuie incluşi;

20. solicită crearea unui domeniu generic de prim nivel pentru organizaţiile, centrele de activitate, mass-media cu caracter cultural şi artişti, de exemplu: „.culture” sau „.art”;

21. încurajează cooperarea strânsă dintre UE şi Forumul pentru guvernarea internetului în chestiunile legate de internet;

22. subliniază necesitatea găsirii unui echilibru adecvat între protejarea intimităţii utilizatorilor şi înregistrarea datelor cu caracter personal.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

22.2.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

0

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Maria Badia i Cutchet, Malika Benarab-Attou, Piotr Borys, Silvia Costa, Santiago Fisas Ayxela, Mary Honeyball, Cătălin Sorin Ivan, Petra Kammerevert, Morten Løkkegaard, Emma McClarkin, Marek Henryk Migalski, Katarína Neveďalová, Chrysoula Paliadeli, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Pál Schmitt, Marco Scurria, Timo Soini, Emil Stoyanov, Hannu Takkula, László Tőkés, Helga Trüpel, Gianni Vattimo, Sabine Verheyen, Milan Zver

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Ivo Belet, Nessa Childers, Nadja Hirsch, Seán Kelly, Catherine Soullie, Rui Tavares

(1)

JO C 41 E, 19.2.2009, p. 80.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (30.4.2010)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la guvernanța internetului: etapele următoare

(2009/2229(INI))

Raportoare pentru aviz: Cecilia Wikström

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, introducerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât guvernanța internetului are implicații importante în privința politicilor publice, ținând seama de modul în care internetul a transformat viețile și mediile de lucru ale milioane de europeni;

B.  întrucât internetul a devenit o resursă esențială și orice perturbare gravă a serviciului poate avea efecte majore asupra societății și a economiei;

C. întrucât, în ce privește guvernanța internetului, sectorul privat a avut, până în prezent, un rol director preponderent și pozitiv; întrucât, cu toate acestea, este necesar ca la elaborarea unei strategii globale, rolul actorilor publici să fie consolidat,

1.  sprijină rolul important al sectorului privat în dezvoltarea internetului și evidențiază faptul că guvernele nu ar trebui să fie implicate în deciziile privind funcționarea zilnică a internetului;

2.  subliniază, cu toate acestea, rolul important și responsabilitățile guvernelor în elaborarea și urmărirea unor politici de interes general eficace și în apărarea interesului general al societății;

3.  subliniază importanța internetului ca bun public; reafirmă necesitatea garantării libertății de acces și a depășirii unui eventual fenomen de decalaj digital; recunoaște că arhitectura deschisă și interfuncțională a internetului este în mare măsură rezultatul deciziilor de guvernanță luate de ingineri și oameni de știință și mai puțin de politicieni și birocrați;

4.  recunoaște că ICANN(1) a reușit să garanteze stabilitatea Sistemului Numelor de Domenii;

5.  consideră că, în acest context, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a asigura un grad mai ridicat de transparență și responsabilitate a ICANN față de comunitatea globală a internetului și nu doar față de guvernul Statelor Unite;

6.  invită toate părțile implicate în discuțiile privind răspunderea ICANN să asigure faptul că schimbările nu vor periclita în niciun fel principiile de bază ale guvernanței internetului, astfel cum au fost stabilite de Comisie(2), în special în ceea ce privește participarea statelor care nu respectă aceste principii;

7.  salută recentele evoluții care permit utilizarea altor caractere decât cele latine în numele de domenii, ca un pas important către un internet pe deplin multilingv și inclusiv;

8.  subliniază faptul că principiile de guvernanță a internetului ar trebui să ia în considerare atât necesitatea protejării drepturilor de autor, cât și a altor drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare, protecția datelor și a vieții private, combaterea discriminării incitării la rasism și xenofobiei; subliniază necesitatea ca legislația UE să asigure protejarea drepturilor de autor și protejarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

9.  regretă că utilizarea crescândă a rețelelor de internet nu este însoțită încă de norme care să permită utilizatorilor să gestioneze datele personale pe care le introduc în aceste rețele;

10. subliniază faptul că succesul rețelelor sociale, împreună cu capacitățile tehnice ale internetului în materie de memorie și prelucrare a datelor, ridică, în special, problema păstrării și utilizării datelor stocate; regretă, în această privință, faptul că în prezent nu există, pe internet, „dreptul de a uita”.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

28.4.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Raffaele Baldassarre, Luigi Berlinguer, Sebastian Valentin Bodu, Françoise Castex, Christian Engström, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Daniel Hannan, Klaus-Heiner Lehne, Antonio López-Istúriz White, Antonio Masip Hidalgo, Alajos Mészáros, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Francesco Enrico Speroni, Kay Swinburne, Alexandra Thein, Diana Wallis, Rainer Wieland, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final

Piotr Borys, Sergio Gaetano Cofferati, Eva Lichtenberger, József Szájer

(1)

   Internet Corporation for Assigned Names and Numbers

(2)

   COM (2009) 277, p. 5.


AVIZ al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (31.5.2010)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie

privind guvernarea internetului: etapele următoare

(2009/2229(INI))

Raportor pentru aviz: Stavros Lambrinidis

SUGESTII

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  reaminteşte faptul că internetul a devenit un instrument indispensabil pentru promovarea iniţiativelor democratice, a dezbaterii politice, a cunoştinţelor în domeniul informaticii şi a răspândirii cunoştinţelor; reaminteşte că accesul la internet garantează şi, în acelaşi timp, depinde de exercitarea unei serii de drepturi fundamentale care includ, fără a se limita însă la acestea, respectarea vieţii private, protecţia datelor, libertatea de exprimare, de discurs şi de asociere, libertatea presei, exprimarea şi participarea politică, nediscriminarea, educaţia, diversitatea culturală şi lingvistică; subliniază că instituţiilor şi părţilor interesate de la toate nivelurile le revine, prin urmare, o răspundere generală de a contribui la garantarea posibilităţii de exercitare a dreptului de participare la societatea informaţională tuturor cetăţenilor, acordând o atenţie deosebită persoanelor în vârstă care se confruntă cu mai multe probleme legate de familiarizarea cu noile tehnologii, răspunzând în paralel dublei provocări a lipsei de cunoştinţe în domeniul informaticii şi a excluderii de la participarea democratică în era electronică;

2.  subliniază, în special, necesitatea de a intensifica evoluţia abordărilor „de la bază spre vârf” şi a e-democraţiei, asigurând în paralel instituirea unor măsuri de siguranţă importante împotriva noilor forme de supraveghere, control şi cenzură exercitate de actori din sectorul public sau din cel privat, astfel încât libertatea accesului la internet şi protecţia vieţii private să fie reale, nu iluzorii;

3.  susţine promovarea principiului „privacy by design” (protecţia vieţii private încă din stadiul de proiectare), potrivit căruia cerinţele referitoare la protecţia vieţii private şi a datelor ar trebui instituite în ciclul de viaţă al noilor evoluţii tehnologice cât mai devreme cu putinţă, asigurându-le cetăţenilor un mediu sigur şi uşor de utilizat; încurajează integrarea principiilor fundamentale ale „Cartei drepturilor pe internet” în procesul de cercetare şi dezvoltare a „următoarelor etape ale guvernării internetului”; în acest sens, solicită informaţii suplimentare cu privire la iniţiativa Preşedinţiei spaniole de a promova un „Cod al drepturilor digitale în domeniul e-comunicaţiilor şi al serviciilor online”;

4.  subliniază necesitatea unui proces de reflecţie şi de elaborare a unei strategii cuprinzătoare de întărire a securităţii informatice, axată în special pe competenţa jurisdicţională transfrontalieră în cazul criminalităţii informatice din sfera „informaticii dematerializate”; solicită acordarea unei atenţii deosebite asigurării securităţii şi protecţiei datelor online, precum şi utilizării acestora de către furnizorii de servicii din sfera „informaticii dematerializate”;

5.  ia, de asemenea, în considerare, necesitatea specială de a proteja persoanele vulnerabile, în special minorii, prin acţiuni comune ale părţilor interesate din sectorul public şi din cel privat; reiterează faptul că, în cazul combaterii criminalităţii informatice şi a pornografiei infantile, conţinutul cu caracter criminal ar trebui eliminat de la sursă înainte de a se lua în considerare blocarea site-urilor web;

6.  apreciază că este necesar să se abordeze problematica răspunderii şi transparenţei ICANN, în special chestiunile legate de reforma sa şi răspunderea sa multilaterală; susţine că transparenţa, respectarea vieţii private, neutralitatea internetului şi un mediu de încredere pentru părţile interesate în domeniul internetului reprezintă elemente indispensabile pentru formarea unei viziuni de securitate durabile privind internetul;

7.  subliniază importanţa instituirii, cu participarea tuturor actorilor relevanţi de la nivelul Uniunii Europene, a unui Forum european privind guvernarea internetului (FGI), care ar face un bilanţ al experienţei dobândite de FGI-urile naţionale, ar funcţiona ca un pol regional şi ar face cunoscute, într-un mod mai eficient, chestiunile, poziţiile şi preocupările de la nivel european în cadrul viitoarelor FGI-uri internaţionale, astfel încât Uniunea Europeană să se poată exprima cu o singură voce în cadrul negocierilor;

8.  salută natura diversă a participanţilor la forumurile FGI, începând cu 2006, atât în privinţa reprezentării regionale, cât şi cea a părţilor interesate; îşi reiterează opinia potrivit căreia o implicare multilaterală, democratică şi transparentă a mai multor părţi interesate în guvernarea internetului este determinantă pentru asigurarea unei abordări globale şi bazate pe incluziune în acest domeniu.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

31.5.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

1

1

Membri titulari prezenţi la votul final

Jan Philipp Albrecht, Sonia Alfano, Rita Borsellino, Simon Busuttil, Philip Claeys, Carlos Coelho, Cornelis de Jong, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Tanja Fajon, Kinga Gál, Kinga Göncz, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Anna Hedh, Salvatore Iacolino, Sophia in ‘t Veld, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Monica Luisa Macovei, Véronique Mathieu, Louis Michel, Antigoni Papadopoulou, Georgios Papanikolaou, Birgit Sippel, Wim van de Camp, Axel Voss, Renate Weber, Tatjana Ždanoka

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Alexander Alvaro, Elena Oana Antonescu, Edit Bauer, Andrew Henry William Brons, Michael Cashman, Anna Maria Corazza Bildt, Ioan Enciu, Franziska Keller, Krisztina Morvai, Mariya Nedelcheva, Raül Romeva i Rueda, Cecilia Wikström

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

1.6.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

4

2

Membri titulari prezenţi la votul final

Jean-Pierre Audy, Zigmantas Balčytis, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Lena Ek, Ioan Enciu, Gaston Franco, Adam Gierek, Robert Goebbels, Fiona Hall, Jacky Hénin, Arturs Krišjānis Kariņš, Philippe Lamberts, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Anni Podimata, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Paul Rübig, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Niki Tzavela, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras

Membri supleanţi prezenţi la votul final

António Fernando Correia De Campos, Francesco De Angelis, Françoise Grossetête, Oriol Junqueras Vies, Ivailo Kalfin, Werner Langen, Ivari Padar, Vladko Todorov Panayotov, Mario Pirillo, Catherine Trautmann

Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Jürgen Creutzmann, Ramona Nicole Mănescu, László Surján

Aviz juridic - Politica de confidențialitate