RAPORT referitor la piețele instrumentelor derivate: acțiuni strategice viitoare

7.6.2010 - (2010/2008(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Werner Langen

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la piețele instrumentelor derivate: acțiuni strategice viitoare

(2010/2008(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicările Comisiei intitulate „Asigurarea unor piețe eficiente, sigure și solide pentru instrumentele financiare derivate: acțiuni strategice viitoare” (COM(2009)0563 și COM(2009)0332),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Supravegherea financiară europeană” (COM(2009)0252),

–   având în vedere propunerea Comisiei de regulament privind supravegherea macroprudențială comunitară a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru riscuri sistemice (COM(2009)0499),

–   având în vedere propunerile Comisiei de modificare a Directivelor privind cerințele de capital (2006/48/CE și 2006/49/CE),

–   având în vedere Comunicarea și Recomandarea Comisiei privind politicile de remunerare în sectorul serviciilor financiare (COM(2009)0211),

–   având în vedere Rezoluția sa din 23 septembrie 2008 conținând recomandări către Comisie privind fondurile speculative („hedge funds”) și fondurile de capital privat („private equity”)[1],

–   având în vedere concluziile G20 de la Pittsburgh din 24-25 septembrie 2009 conform cărora „toate contractele extrabursiere standardizate pe instrumente financiare derivate trebuie tranzacționate la bursă sau pe platforme electronice de tranzacționare” și evoluțiile actuale din domeniul legislațiilor naționale în Europa, SUA și Asia cu privire la instrumentele derivate,

–   având în vedere activitatea Forumului organismelor de reglementare a instrumentelor derivate extrabursiere privind stabilirea unor date valabile la nivel global, care prezintă standarde pentru registrele tranzacțiilor,

–   având în vedere Recomandarea CESR-ERGEG către Comisia Europeană referitoare la cel de-al treilea pachet privind piața energiei (ref.: CESR/08-739, E08-FIS-07-04),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A6-0187/2010),

A. întrucât, deși instrumentele derivate pot juca un rol util în transferul riscurilor în cadrul unei economiei, ele diferă semnificativ în funcție de tipul produsului și de clasa de active de bază în ceea ce privește riscul, modurile de funcționare și participanții pe piață; și întrucât lipsa transparenței și a reglementării pe piața instrumentelor derivate a jucat un rol în exacerbarea crizelor financiare;

B.  întrucât este necesar ca societățile să-și poată gestiona în continuare pe propria răspundere riscurile aferente activităților lor, precis și la un preț transparent, iar ținând cont de particularitățile întreprinderilor mici și mijlocii societățile ar trebui să fie responsabile pentru riscuri în cazul instrumentelor derivate bilaterale;

C. întrucât volumul instrumentelor derivate comercializate pe plan internațional s-a multiplicat în ultimul deceniu, ceea ce a făcut ca decuplarea activităților economice de produsele de pe piețele financiare să avanseze semnificativ;

D. întrucât ar trebui stabilită baza cooperării internaționale pentru a gestiona instrumentele derivate comercializate pe plan internațional, astfel încât să poată fi atinse cel puțin standardele internaționale și acordurile privind schimbul de informații între CPC-uri;

E.  întrucât, la sfârșitul lunii iunie 2009, valorile nominale ale tuturor tipurilor de contracte extrabursiere au rămas la 605 mii de miliarde de dolari, iar valorile brute de piață, care prevăd o măsură de risc de piață, la 25 mii de miliarde de dolari, și întrucât, în contextul efectelor de pârghie prea accentuate, al sistemului bancar subcapitalizat și al pierderilor rezultate din bunurile financiare structurate, instrumentele derivate extrabursiere au contribuit la dependențe reciproce ale marilor participanți pe piață, chiar și atunci când acestea erau entități reglementate;

F.  întrucât creșterea masivă din anii trecuți a volumelor comercializate a dus la o preluare consolidată a riscului fără investiții concrete în instrumentul de bază și, prin urmare, la efecte de pârghie considerabile;

G. întrucât unele instrumente derivate extrabursiere au devenit din ce în ce mai complicate, iar riscul de contrapartidă nu a fost întotdeauna evaluat și cuantificat corect, și întrucât organizarea piețelor instrumentelor derivate prezintă deficiențe majore și este lipsită de transparență, făcând necesară standardizarea suplimentară a condițiilor legale și a finalității economice a instrumentelor;

H. întrucât reglementarea caselor de compensare a contrapartidelor centrale (CPC-uri) trebuie să garanteze un acces nediscriminatoriu din partea locurilor de tranzacționare pentru a asigura o funcționare corectă și eficientă a piețelor;

I.   întrucât în tranzacțiile extrabursiere identitatea actorilor/părților și dimensiunea expunerii acestora nu este clarificată;

J.   întrucât multe dintre piețele instrumentelor derivate extrabursiere, în special piețele swap-urilor pe riscul de credit, sunt supuse unor niveluri foarte înalte de concentrare, cu câteva companii majore care domină piața;

K. întrucât recentele evenimente care implică swap-uri pe riscul de credit folosite de speculanții financiari au dus la niveluri nejustificat de mari a câtorva repartizări naționale ale acestora; întrucât evenimentele și practicile respective au subliniat necesitatea unei mai mari transparențe a pieței și a unui regulament european îmbunătățit cu privire la swap-urile pe riscul de credit, în special ale celor aferente datoriilor publice;

L.  întrucât pentru ca registrele tranzacțiilor să joace un rol central în asigurarea transparenței supraveghetorilor pe piețele cu instrumente derivate, supraveghetorii trebuie să aibă acces neîngrădit la centrele relevante de stocare a datelor, iar acestea trebuie să-și consolideze poziția și datele comerciale pe o bază globală prin clase de active;

M. întrucât Parlamentul salută schimbarea de paradigmă a Comisiei către o reglementare consolidată a piețelor instrumentelor derivate, abandonând opinia preponderentă că pentru instrumentele derivate nu sunt necesare reglementări suplimentare, în special deoarece ele sunt utilizate de experți și specialiști; solicită, prin urmare, ca viitoarea legislație să garanteze nu numai transparența piețelor instrumentelor derivate, ci și o reglementare strictă a acestora;

N. întrucât Europa trebuie să stabilească o strategie globală de constituire a garanțiilor pentru piețele instrumentelor derivate, care trebuie să țină cont de situația specifică a utilizatorilor finali din mediul de afaceri, în comparație cu participanții majori pe piață și instituțiile financiare;

O. întrucât majoritatea instrumentelor derivate folosite de utilizatorii finali nefinanciari prezintă riscuri sistemice limitate, asumate individual, servind de cele mai multe ori exclusiv acoperirii tranzacțiilor reale, și întrucât instituțiile nefinanciare sunt firme care nu intră sub incidența domeniului de aplicare al MiFID (firme ne-MiFID), cum ar fi societățile de transport aerian, producătorii auto și agenții care comercializează mărfuri de bază, care nu au provocat nici un risc sistemic pentru piețele financiare și nici nu au fost afectați în mod direct de criza financiară;

P.  întrucât piețele solide ale instrumentelor derivate necesită o politică de globală de constituire a garanțiilor care să includă atât acordurile de compensare centrală, cât și pe cele de compensare bilaterală;

Q. întrucât întreprinderile nefinanciare mici și mijlocii care utilizează instrumente derivate numai pentru a-și acoperi riscurile inerente desfășurării activității principale ar trebui să beneficieze de scutiri de la cerințele de compensare și colateralizare în materie de capital, cu condiția ca prin modul în care sunt utilizate, anumite instrumente derivate să nu creeze un risc sistemic (această scutire fiind supusă unor verificări periodice de către Comisie), iar volumul și natura tranzacțiilor să fie proporționale și corespunzătoare riscurilor reale cu care se confruntă utilizatorii finali; întrucât trebuie garantate, de asemenea, standarde minime în ceea ce privește contractele specifice, în special în cazul în care sunt vizate garanțiile instrumentelor derivate și a cerințelor de capital;

R.  întrucât este necesară o reglementare proporțională pentru produsele derivate extrabursiere care sunt folosite de utilizatori finali nefinanciari și întrucât, ca o condiție minimă, datele necesare referitoare la detaliile tranzacțiilor trebuie trimise la registrele tranzacțiilor;

S.  întrucât swap-urile pe risc de credit (CDS), care sunt produse financiare de asigurare, sunt comercializate în momentul de față în lipsa vreunei reglementări adecvate;

T.  întrucât Recomandarea CESR-ERGEG către Comisia Europeană din cadrul celui de-al treilea pachet privind piața energetică (ref.: CESR/08-739, E08-FIS-07-04), prevede crearea unui cadru specific privind integritatea și transparența pieței în ceea ce privește piețele energiei electrice și gazelor;

U. întrucât toate măsurile anunțate implică o cooperare strânsă și globală cu statele G20 și cu autoritățile SUA, în vederea evitării, ori de câte ori este posibil, a acțiunilor de arbitraj reglementar dintre țări, precum și pentru a încuraja schimbul de informații;

V. întrucât riscul sistemic asociat cu casele de compensare necesită standarde solide de supraveghere și reglementare și un acces neîngrădit și în timp real al autorităților de reglementare la informații privind tranzacțiile;

W. întrucât prețurile produselor derivate ar trebui să corespundă în mod adecvat riscului și întrucât costurile viitoarei infrastructuri de piață ar trebui să fie suportate de participanții pe piață;

X. întrucât ultimele creșteri dramatice, la niveluri nesustenabile, ale obligațiunilor de stat în unele țări din zona euro au scos la iveală stimulentele economice îndoielnice din cadrul contractelor swap de datorie publică și au demonstrat în mod clar necesitatea de a consolida stabilitatea financiară și transparența pieței, fiind solicitată dezvăluirea completă a acestora autorităților de reglementare și de supraveghere și interzicerea tranzacțiilor swap de datorie publică;

Y. consideră că toate tranzacțiile privind produsele derivate calculate într-o valută europeană, referitoare la o entitate UE fundamentală și la care participă o instituție financiară a UE ar trebui compensate, atunci când sunt eligibile, și raportate caselor de compensare și centrelor de stocare a datelor localizate, autorizate și supravegheate pe teritoriul UE, și care sunt guvernate de legislația europeană privind protecția datelor; subliniază că, în cazul tranzacțiilor care nu sunt compensate și raportate pe teritoriul UE, regulament ar trebui să prevadă criterii clare de evaluare a echivalenței dintre CPC-uri și centrele de stocare a datelor, situate în țări terțe;

1.  salută inițiativa Comisiei de a supune instrumentele derivate, în special cele extrabursiere, unor reglementări mai stricte, pentru a reduce efectele riscurilor pe piețele instrumentelor derivate extrabursiere și pentru stabilitatea piețelor financiare în ansamblu și sprijină solicitarea de utilizare pe viitor a unor contracte standardizate la încheierea de instrumente derivate (printre altele prin introducerea unor stimulante de reglementare în Directiva privind cerințele de capital), folosirea de registre ale tranzacțiilor și stocarea centralizată a datelor, utilizarea și consolidarea caselor de compensare centrale și utilizarea locurilor de tranzacționare organizate;

2.  salută activitatea recentă a Forumului organismelor de reglementare a instrumentelor derivate extrabursiere (ORF) ca răspuns la solicitarea G20 de a lua măsuri în vederea creșterii transparenței și a caracterului solid al piețelor instrumentelor derivate extrabursiere;

3.  solicită o transparență sporită privind tranzacțiile anterioare comercializării pentru toate instrumentele care sunt eligibile pentru utilizarea pe scară largă a piețelor organizate, precum și pentru transparența post-tranzacționare, prin raportarea tuturor tranzacțiilor către centrele de stocare a datelor, atât în beneficiul autorităților de reglementare, cât și al investitorilor;

4.  sprijină solicitarea de a introduce în viitor obligativitatea unei compensări CPC independente între instituțiile financiare pentru toate produsele derivate eligibile în vederea unei mai bune evaluări a riscului de contrapartidă și susține obiectivul tranzacționării a cât mai multe produse derivate eligibile pe piețe organizate; solicită introducerea unor stimulente care să încurajeze tranzacționarea de instrumente derivate eligibile în locurile de tranzacționare reglementate de MiFID, adică pe piețele reglementate și utilizând sistemele multilaterale de tranzacționare (MFT-uri); ia act de faptul că unul dintre criteriile pentru eligibilitatea de compensare trebuie să fie lichiditatea;

5.  solicită ca pe viitor prețul instrumentelor derivate să reflecte mai bine riscurile, iar costurile infrastructurii viitoare a piețelor să fie suportate de participanții pe piață, nu de contribuabili;

6.  consideră că în vederea acoperirii riscurilor speciale sunt necesare instrumente derivate negociate în mod individual și respinge, prin urmare, o eventuală obligativitate privind standardizarea tuturor instrumentelor derivate;

7.  invită Comisia să utilizeze o abordare diferențiată față de diversele tipuri de produse derivate disponibile, ținând cont de profilurile diferite de risc, de întinderea utilizării scopurilor de acoperire legitime, și de rolul acestora în timpul crizei financiare;

8.  constată că, în ceea ce privește reglementarea, trebuie să se distingă între instrumentele derivate utilizate ca instrumente de gestionare a riscului în vederea acoperirii unui risc real la care se expune utilizatorul și instrumentele derivate utilizate exclusiv pentru speculații, și consideră că această delimitare nu este posibilă din cauza lipsei de informații și de cifre concrete referitoare la tranzacțiile extrabursiere;

9.  invită Comisia să examineze modalități pentru a reduce în mod semnificativ volumul total de instrumente derivate, astfel încât volumul să fie proporțional cu valorile imobiliare de bază pentru a se evita denaturarea semnalelor referitoare la prețuri și punerea în pericol a integrității pieței, precum și pentru a reduce riscul sistemic;

10. consideră că este important să se acorde o atenție deosebită instrumentelor derivate ale societăților, pentru care o instituție financiară reprezintă o contrapartidă, cu scopul de a evita folosirea în mod abuziv a unor astfel de contracte, nu ca risc corporativ, ci ca instrumente ale pieței financiare;

11. solicită consolidarea transparenței și a gestionării riscurilor ca instrumente relevante pentru o mai mare siguranță pe piețele financiare, fără a neglija răspunderea individuală în cazul preluării riscurilor;

12. constată că, în vederea asigurării împotriva riscurilor specifice întreprinderilor, sunt necesare instrumente derivate specifice care să poată servi drept instrumente eficiente de gestionare a riscurilor și să fie adaptate nevoilor individuale;

13. invită Comisia să îmbunătățească standardele de gestionare a riscului bilateral ca parte a legislației viitoare privind compensarea centrală;

14. consideră că riscul de contrapartidă poate fi redus prin compensare, garanții, adaptarea cerințelor de capital, precum și prin alte instrumente de reglementare; sprijină Comisia să propună cerințe de capital mai ridicate pentru instituțiile financiare în cazul contractelor bilaterale cu instrumente derivate care nu sunt eligibile pentru compensarea centrală, pe baza unei abordări proporționale cu riscul și ținând cont de efectele de compensare, de garanții, de marja inițială, de reconcilierile portofoliului zilnic, de marja zilnică, de mișcările colaterale automatizate și de alte tehnici bilaterale de gestionare a riscului de contrapartidă în vederea reducerii riscului de contrapartidă;

15. solicită ca instrumentele derivate, care nu corespund cerințelor IFRS 39 și care, în consecință, nu au fost verificate de un expert contabil, să fie supuse, de îndată ce depășesc o valoare prag ce urmează să fie stabilită de Comisie, unei compensări centrale realizate de un CPC; solicită, în plus, ca în vederea asigurării unei delimitări mai clare să se efectueze verificări, inclusiv prezentarea unei evaluări independente a unui contract privind instrumentele derivate OTC de către un expert contabil cu scopul de a se stabili dacă o societate nefinanciară poate să încheie în continuare contracte bilaterale;

16. solicită Comisiei să atribuie Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) un rol important în ceea ce privește autorizarea Caselor de compensare din Europa și consideră că este util ca acestea să fie supravegheate de aceeași Autoritate deoarece, printre altele, expertiza în materie de supraveghere ar fi concentrată într-un singur organism, iar riscul asociat CPC-urilor ar fi transfrontalier;

17. consideră că accesul CPC-urilor la banii băncii centrale contribuie în mod eficient la siguranța și integritatea compensării;

18. solicită ca CPC-urile să nu fie sprijinite în totalitate de utilizatori, ca sistemele acestora de gestionare a riscurilor să nu fie în concurență și să se aibă în vedere un cadru de reglementare cu privire la costurile de compensare; invită Comisia să țină cont de aceste preocupări în propunerea sa legislativă și să stabilească reguli stricte privind guvernanța și asumarea răspunderii pentru casele de compensare, legate, printre altele, de independența directorilor, calitatea de membru și supravegherea atentă de către autoritățile de reglementare;

19. observă că standardele tehnice obișnuite referitoare la probleme precum protocoalele privind marja de calcul și schimbul de informații vor reprezenta o parte componentă importantă a garantării unui acces echitabil și nediscriminatoriu pentru CPC-uri la locurile autorizate de tranzacționare; observă. în plus. că Comisia trebuie să acorde o atenție deosebită eventualei evoluții a diferențelor tehnologice, a practicilor discriminatorii și a obstacolelor în calea bunei desfășurări a fluxului de lucru, care au efecte negative asupra concurenței;

20. solicită adoptarea unor norme privind conduita de afaceri și accesul care să reglementeze CPC-urile pentru a garanta accesul nediscriminatoriu la locurile de tranzacționare, precum și privind alte chestiuni care trebuie rezolvate, inclusiv practicile tarifare discriminatorii;

21. sprijină introducerea de registre pentru toate pozițiile instrumentelor derivate, repartizate în mod ideal pe clase de active, și ca registrele să fie reglementate și supravegheate sub îndrumarea AEVMP; solicită stabilirea unor norme procedurale obligatorii pentru a evita denaturarea concurenței și pentru a garanta o interpretare uniformă în statele membre și, în plus, ca în caz de litigiu AEVMP să aibă un drept absolut de decizie; solicită Comisiei să se asigure că autoritățile naționale de supraveghere au acces în timp real la datele granulare din registre referitoare la participanții pe piață care își au sediul in sfera lor de jurisdicție și la datele referitoare la eventualele riscuri sistemice care ar putea fi adunate în propria jurisdicție, precum și la datele agregate din toate registrele, inclusiv datele stocate în registre situate în țări terțe; observă că serviciile furnizate de registre ar trebui să aibă prețuri transparente, având în vedere utilitatea funcției lor;

22. solicită Comisiei să elaboreze standarde de raportare pentru toate produsele derivate, în conformitate cu standardele elaborate la nivel internațional, să garanteze transmiterea lor către registrele centrale ale tranzacțiilor, CPC-uri, instituții financiare și burse, și să pună datele la dispoziția AEVMP și a autorităților naționale de reglementare, precum și a ESRB, în cazul în care se solicită acest lucru;

23. invită Comisia să elaboreze măsuri pentru ca organismele de reglementare să fie în măsură să stabilească marje ale pozițiilor pentru a contracara oscilațiile disproporționate ale prețurilor și bulele speculative;

24. invită Comisia să asigure în special faptul că evaluarea tuturor instrumentelor derivate, care nu sunt tranzacționate la burse, să realizează într-un mod independent și transparent, evitând conflictele de interese;

25. constată că este necesară o clarificare atentă a tuturor detaliilor tehnice, în strânsă cooperare cu autoritățile naționale de reglementare, mai ales în ceea ce privește standardele și diferențierea dintre produsele financiare și cele nefinanciare și salută faptul că Comisia a abordat deja această chestiune; solicită Comisiei să colaboreze într-o etapă inițială cu Consiliul și Parlamentul;

26. sprijină intenția Comisiei de a crea CPC-urile conform standardelor europene convenite, supravegheate de AEVMP și consideră că participanții cheie de pe piață nu ar trebui să aibă o influență dominantă asupra guvernării și gestionării riscurilor în cazul CPC-urilor, ci ar trebui să facă parte din consiliul de gestionare a riscurilor; consideră, în plus, că ar trebui propuse mecanisme care să contribuie eficient la procesul de gestionare a riscurilor;

27. insistă asupra necesității de a avea standarde de reglementare pentru a asigura că CPC-urile rămân rezistente față de o gamă mai largă de riscuri, inclusiv eșecurile multiple ale participanților, vânzări neașteptate de resurse financiare și o reducere rapidă a lichidităților pieței;

28. consideră că decizia cu privire la definiția categoriilor de instrumente derivate, crearea CPC-urilor, registrul de transparență, cerințele de capital, instituirea unor locuri de tranzacționare independente sau utilizarea burselor existente, scutirile acordate IMM-urilor și toate detaliile tehnice ar trebui să fie luată în strânsă cooperare cu autoritățile naționale de reglementare, instituțiile internaționale și viitoarea autoritate europeană de supraveghere, AEVMP;

29. solicită, prin urmare, norme clare de comportament și standarde necesare obligatorii în ceea ce privește crearea CPC-urilor (gradul de implicare a utilizatorilor), procedurile de luare a deciziilor și sistemele de gestionare a riscurilor CPC-urilor; susține intenția Comisiei de a prezenta o propunere de regulament privind reglementarea caselor de compensare;

30.  sprijină intenția Comisiei de a prevedea scutiri și cerințe de capital mai reduse pentru instrumentele derivate bilaterale ale IMM-urilor, cu condiția ca riscurile asociate să fie acoperite, instrumentele derivate să nu prezinte o importanță semnificativă în bilanțul contabil al acestor IMM-uri, iar pozițiile derivate să nu creeze riscuri sistemice;

31.  solicită ca în special swap-urile pe riscul de credit să facă obiectul unei compensări centrale independente și un număr cât mai mare de instrumente derivate posibil să fie compensate central prin CPC-uri; consideră că unele tipuri de instrumente derivate cu riscuri cumulate ar trebui autorizate, dacă este cazul, numai în anumite condiții sau, după caz, chiar interzise; consideră că ar trebui solicitate în special capital și rezerve suficiente pentru a acoperi CDS-urile în cazul unei situații cu risc de credit;

32. invită Comisia să investigheze de urgență și amănunțit nivelurile de concentrare de pe piețele instrumentelor derivate extrabursiere, și, în special, din swap-ul pe riscul de credit, pentru a se asigura că nu există niciun risc de manipulare a pieței sau vreun conflict de interese;

33. invită Comisia să prezinte propuneri legislative adecvate pentru a reglementa tranzacțiile financiare, inclusiv vânzarea liberă a instrumentelor derivate, în scopul garantării stabilității financiare și a transparenței prețurilor; consideră, în așteptarea acestui lucru, că swap-urile pe riscul de credit (CDS-urile) ar trebui să fie prelucrate prin intermediul unui CPC european pentru a diminua riscurile de contrapartidă, a spori transparența și a reduce riscurile în general;

34. solicită ca protecția CDS să fie plătibilă doar prin producția și dovada unei expuneri la obligațiuni de bază și să fie limitată la ponderea acestei expuneri;

35. este de părere că toate instrumentele financiare derivate care privesc finanțele publice din UE (inclusiv datoria publică a statelor membre și bilanțurile contabile ale administrațiilor locale) trebuie standardizate și tranzacționate pe platforme de burse sau orice alt fel de platforme de tranzacționare reglementate, pentru a promova transparența piețelor instrumentelor derivate față de public;

36. solicită interzicerea tranzacțiilor CDS care nu sunt efectuate cu credite de bază și sunt tranzacții pur speculative, bazate pe pariuri pe riscuri de credit, ducând astfel la o scumpire artificială a asigurărilor pentru pierderile din credite și, prin urmare, la o creștere a riscurilor sistemice generate prin pierderile reale din credite; solicită, ca o condiție minimă, stabilirea unor termene mai lungi de închidere în cazul vânzărilor cu descoperire a titlurilor de valoare și a instrumentelor derivate; invită Comisia să verifice limitele superioare privind riscurile pentru instrumentele derivate, în special CDS-uri, și să le stabilească împreună cu partenerii internaționali;

37. consideră că Comisia ar trebui să investigheze utilizarea unor marje ale pozițiilor pentru a combate manipularea pieței, în special atunci când un contract se apropie de data de expirare („înghesuieli” și „unghiuri”); observă că marjele pozițiilor ar trebui considerate mai degrabă ca niște unelte dinamice de reglementare decât ca valori absolute, și că acestea ar trebui aplicate, după caz, de către supraveghetorii naționali, cu respectarea orientărilor stabilite de AEVMP;

38. solicită ca oricare poziție derivată, fie luată de instituții financiare sau nefinanciare, situată deasupra unui anumit prag, care urmează să fie specificată de AEVMP să fie compensată central de un CPC;

39. solicită ca viitoarea reglementare a instrumentelor derivate să cuprindă normele referitoare la interzicerea tranzacțiilor pur speculative cu produse de bază și produse agricole, precum și la stabilirea unor marje stricte ale pozițiilor, în special în ceea ce privește impactul lor posibil asupra prețurilor produselor de bază în țările în curs de dezvoltare și asupra certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; solicită ca AEVMP și autoritățile competente să fie abilitate să rezolve în mod efectiv disfuncționalitățile apărute pe piețele instrumentelor derivate, de exemplu prin interzicerea temporară a vânzărilor libere a CDS-urilor sau solicitarea privind tranzacționarea fizică a instrumentelor derivate și stabilirea de marje ale pozițiilor cu scopul de a evita concentrarea inadecvată a dealerilor pe unele segmente ale pieței;

40. solicită ca pe viitor orice propunere legislativă privind piețele instrumentelor derivate să urmeze o abordare funcțională prin care activitățile similare să fie supuse acelorași norme sau unor norme similare;

41. subliniază necesitatea unor dispoziții europene privind instrumentele derivate și solicită Comisiei să coordoneze cât mai bine posibil acțiunile sale cu partenerii Europei pentru a garanta o reglementare cât mai consecventă posibil și coordonată pe plan internațional; subliniază că este important să se evite arbitrajul de reglementare printr-o coordonare inadecvată;

42. solicită sprijinirea inițiativelor din industrie și recunoașterea valorii acestora, deoarece acestea pot, în unele situații, să fie la fel de adecvate ca și actele legislative și complementare acestora;

43. solicită o abordare coerentă pe teritoriul Europei pentru a compensa punctele forte ale fiecărui centru financiar și pentru a profita de ocazia oferită de această criză în vederea înregistrării de progrese în direcția integrării și dezvoltării unei piețe financiare europene eficiente;

44. salută intenția Comisiei de a prezenta propuneri legislative privind casele de compensare și registrele tranzacțiilor deja la mijlocul lui 2010 și de a discuta din timp detaliile tehnice cu toate instituțiile naționale și europene, în special cu Consiliul și Parlamentul European, în calitatea acestora de colegislatori;

45. salută intenția Comisiei de a prezenta propuneri legislative privind CDS-urile;

46. subliniază importanța revizuirii periodice a eficacității viitoarei legislații, în cooperare cu toți participanții pe piață, și a adaptării dispozițiilor de reglementare, dacă este cazul;

47. solicită punerea în aplicare a acestei rezoluții cât mai curând posibil;

48. constată că, nu numai în cazul comercializării de materii prime și de produse agricole, ci și de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, trebuie să se garanteze o funcționare transparentă a pieței, iar speculațiile trebuie să fie limitate; solicită, în acest context, examinarea limitelor superioare ale riscului pentru fiecare tip de produs în parte;

49. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, autorităților naționale de reglementare și BCE.

• [1]  JO C 8E, 14.1.2010, p.26.

EXPUNERE DE MOTIVE

Introducere

Comisia Europeană s-a pronunțat în două comunicări, una din 3.07.2009, COM(2009)332 final, cealaltă din 20.10.2009, COM(2009)563 final, cu privire la măsurile politice viitoare în vederea asigurării unor piețe eficiente, sigure și solide pentru instrumentele financiare derivate. Comisia a subliniat în acest context că instrumentele derivate joacă un rol pozitiv pentru economiile naționale, fiind utilizate pentru a transfera riscurile asociate activităților economice de la actorii economici prudenți la cei care sunt gata să-și asume mai multe riscuri. Așa cum a subliniat Comisia, în special instrumentele derivate extrabursiere au contribuit la turbulențele de pe piețele financiare, deoarece au permis o utilizare sporită a efectelor de pârghie și au condus la dependențe reciproce din ce în ce mai mari între participanții pe piață.

Potrivit datelor prezentate în decembrie 2009 de Banca Reglementelor Internaționale din Basel, toate tipurile de instrumente derivate extrabursiere însumau 605 mii de miliarde de dolari, iar instrumentele derivate tranzacționate pe bursă aveau o valoare nominală de 425 mii de miliarde de dolari. Volumul respectiv a crescut dramatic în ultimul deceniu. Dacă o asemenea expansiune a produselor financiare este necesară și rezonabilă rămâne sub semnul întrebării. De aceea, Comisia a propus în iulie 2009 patru instrumente complementare „de reducere a impactului negativ al piețelor extrabursiere ale instrumentelor derivate asupra stabilității financiare”.

Măsurile politice propuse se bazează pe raportul De Larosière, pe concluziile Consiliului European din iunie 2009 și pe concluziile G20 din a doua parte a anului 2009. În principal, Comisia propune patru categorii de măsuri politice:

•       standardizarea aprofundată a contractelor privind instrumentele derivate

•       utilizarea registrelor tranzacțiilor

•       utilizarea mai intensivă a caselor de compensare în contrapartidă centrală (CPC)

•       utilizarea pe scară mai largă a piețelor organizate.

Comisia Europeană anunță o schimbare de paradigmă a politicii sale de până acum privind piețele financiare. Comisia dorește să se distanțeze de punctul de vedere tradițional, conform căruia instrumentele financiare derivate necesită doar o reglementare lejeră deoarece sunt destinate unei utilizări profesionale, și să propună un cadru legislativ care să aibă drept efect, în special, creșterea transparenței și plasarea participanților pe piață în poziția de a evalua riscurile în mod corect. Măsurile propuse vor avea drept rezultat trecerea de la o piață de tranzacționare predominant extrabursieră și bilaterală a instrumentelor financiare derivate la o compensare și tranzacționare mai centralizate.

Funcția și relevanța instrumentelor derivate

Instrumentele derivate reprezintă contracte financiare, a căror valoare derivă dintr-un așa-numit „instrument suport”, de exemplu prețul unui produs, cursul acțiunilor, cursul de schimb, nivelul dobânzilor, și care acordă unui partener contractual o plată sau un drept de cumpărare sau vânzare în cazul producerii unui eveniment definit în prealabil. Instrumentele derivate au fost utilizate în trecut de instituțiile financiare și de societăți (instituții nefinanciare) pentru acoperirea riscurilor sau în scop speculativ. Contractele „futures”, swap-urile pe riscul de credit (CDS), opțiunile și certificatele sunt instrumente derivate curente. CDS-urile prevăd compensații în cazul pierderilor de credit. Potrivit documentelor Băncii Reglementelor Internaționale din Basel, cele mai speculative instrumente derivate de tip CDS au fost utilizate mai puțin de la începutul crizei financiare în comparație cu anii precedenți. La sfârșitul lunii iunie 2009, valoarea nominală restantă a contractelor CDS era de 36 de mii de miliarde de dolari. Compensarea reciprocă sporită a pozițiilor de către participanții pe piață, în special actorii cei mai importanți, a jucat un rol semnificativ în acest sens. Spre deosebire de valoarea nominală în scădere a contractelor dintre instituțiile financiare, valoarea nominală restantă a contractelor dintre comercianți și clienții nefinanciari a crescut mai mult de două ori. În ansamblu, se poate constata că instrumentele derivate sunt utilizate fie pentru gestionarea riscurilor de piață ale unei bănci, fie în scopuri comerciale. Ele sunt clasificate ca instrumente financiare axate pe rezultate și sunt compensate inițial în funcție de data tranzacției. Dobânzile ulterioare și amortizarea primelor plătite și a rabaturilor primite sunt înscrise la „venituri din dobânzi” în funcție de ratele efective ale dobânzii. După data tranzacției, instrumentele derivate sunt reevaluate la „valoarea justă”.

Evaluarea propunerilor Comisiei

Obiectivele propunerilor Comisiei:

•       reducerea riscului de contrapartidă,

•       reducerea riscului operațional,

•       creșterea transparenței și

•       ameliorarea integrității și supravegherii pieței

sunt sprijinite fără rezerve de raportor. Dispozițiile individuale propuse cu privire la stabilirea unor standarde de siguranță, de reglementare și de funcționare pentru contrapartidele centrale, la garantarea contractelor bilaterale, la cerințele de capital mai ridicate pentru tranzacțiile bilaterale și la o compensare centrală printr-o contrapartidă centrală, obligatorie pentru contractele standardizate în cazul instituțiilor financiare, reprezintă propuneri care trebuie sprijinite. De cadrul normativ general ține și standardizarea condițiilor contractuale și a procesării contractelor. Pentru o transparență sporită, participanții pe piață sunt obligați să înscrie pozițiile și tranzacțiile care nu sunt compensate prin intermediul unui CPC în registre ale tranzacțiilor, care trebuie la rândul lor reglementate și verificate. În cazul instrumentelor derivate standardizate urmează să se prevadă tranzacționarea pe burse sau în alte locuri organizate. Prin revizuirea directivelor privind piețele financiare pentru toate piețele de instrumente derivate, inclusiv de instrumente derivate bazate pe materii prime, se așteaptă ca transparența tranzacțiilor să crească. Prin modificarea Directivei privind abuzul de piață urmează ca manipulările pieței să se refere și la instrumente derivate, iar autoritățile de reglementare să aibă posibilitatea de a impune limite pozițiilor.

Diferențe de abordare în ceea ce privește instrumentele derivate ale societăților și cele ale băncilor

Spre deosebire de piața financiară, în comerțul din domeniul energiei și al materiilor prime sunt active multe societăți diferite. Pe lângă marii participanți pe piață (întreprinderile energetice, marii consumatori industriali, concernele petroliere, întreprinderile din sectorul chimiei, companiile aeriene și băncile) sunt activi pe piață și parteneri comerciali mai mici, cum ar fi regiile orășenești, distribuitorii și operatorii independenți din domeniul energetic.

Instrumentele derivate ale societăților nu provoacă riscuri sistemice notabile pentru piețele financiare spre deosebire de instrumentele derivate legate exclusiv de piețele financiare, care sunt tranzacționate între bănci. Produsele tranzacționate pe piața financiară se deosebesc în mod esențial de cele ale societăților. În timp ce pe piața de capital sunt tranzacționate valori mobiliare și instrumente financiare, cum ar fi contracte la termen, opțiuni și contracte „futures”, la baza pieței instrumentelor derivate ale societăților stau adesea mărfuri concrete, care determină prețurile. Prețul de piață pentru aceste produse se bazează pe factori determinanți fundamentali (de exemplu capacitățile centralelor electrice, condițiile meteorologice, comportamentul consumatorilor, disponibilitatea materiilor prime) care sunt complet diferiți de cei de pe piața financiară. În cazul instrumentelor derivate ale societăților, nu participă pe piață investitorii privați.

Pentru evaluarea, transparența și riscul de contrapartidă are o mare însemnătate diferența dintre produsele destinate vânzării în masă și produsele individuale. Instrumentele derivate au fost tranzacționate adesea prea ieftin, deoarece riscurile nu au fost evaluate în mod corect. În contextul respectiv, băncile au neglijat sistematic riscurile sau le-au vândut mai departe fără să se implice.

Specificul instrumentelor derivate ale societăților

O reglementare mai bună și mai strictă a piețelor instrumentelor derivate trebuie să țină cont de situația specială a societăților, care sunt obligate și pe viitor să-și acopere riscurile financiare și operaționale prin instrumente derivate. Societățile care nu provin din sectorul financiar își acoperă prin aceste instrumente financiare riscurile cauzate de valută, dobânzi și materii prime. Această asigurare care nu servește unor scopuri speculative contribuie la stabilitate și la sporirea locurilor de muncă și a investițiilor. Normele preconizate nu trebuie să conducă la efecte negative semnificative în cazul acoperirii riscurilor. Deși instrumentele derivate trebuie evaluate în viitor mai corect din punctul de vedere al pieței, lichiditatea societăților nu trebuie îngrădită. Dat fiind faptul că societățile nu au acces la lichidități la fel ca băncile, impunerea unor garanții excesive poate conduce la o nevoie sporită de credite, care nu trebuie să împovăreze peste măsură societățile, în special întreprinderile mici și mijlocii. Deoarece instrumentele derivate, spre deosebire de instrumentele derivate ale instituțiilor financiare, nu au contribuit în mod esențial la criza financiară, se impune în acest caz o abordare diferită.

Concluzii cu privire la propunerile Comisiei

Raportorul sprijină în mare măsură propunerile Comisiei, dar consideră că este necesară o abordare specială a următoarelor puncte:

•       Pe viitor, prețul instrumentelor derivate trebuie să reflecte mai bine riscurile, iar costurile infrastructurii viitoare a piețelor trebuie să fie suportate exclusiv de participanții pe piață, nu de contribuabili.

•       CPC-urile și sistemele acestora de gestionare a riscurilor nu pot să fie sprijinite de utilizatori și nici să se afle în concurență.

•       În cazul tuturor instrumentelor derivate trebuie stabilite standarde de informare pentru a garanta transmiterea lor către registrele centrale ale tranzacțiilor.

•       În special în cazul IMM-urilor trebuie aprobate norme speciale și cerințe de capital mai scăzute pentru instrumentele derivate bilaterale.

•       Derivatele CDS trebuie să facă obiectul unei compensări centrale independente, putând fi eventual limitate în contextul unor riscuri cumulate sau chiar interzise în anumite cazuri.

•       Autoritățile naționale de reglementare trebuie să aibă acces la registrele tranzacțiilor.

•       Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) trebuie să fie împuternicită să autorizeze casele de compensare centrală din UE și din țări terțe.

Pentru a optimiza colaborarea dintre autoritățile naționale de reglementare și AEVMP se impune o abordare progresivă.

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (28.4.2010)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la piețele instrumentelor derivate: acțiuni strategice viitoare

(2010/2008(INI))

Raportoare pentru aviz: Eva Joly

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât volatilitatea are un efect devastator asupra persoanelor sărace și fără resurse de hrană din țările în curs de dezvoltare, care reprezintă un procent semnificativ din numărul producătorilor agricoli și al consumatorilor din lumea întreagă și care nu au acces la serviciile financiare sau la mecanisme financiare de gestionare a riscurilor;

B.   întrucât, conform studiilor FAO, partea alocată cheltuielilor pentru hrană din bugetul unei gospodării tipice se situează în jurul a 10-20% în țările industrializate, dar variază între 60% și 80% în țările cel mai puțin dezvoltate;

C.  întrucât speculația cu materii prime, care sporește volatilitatea pe piețele agricole, face și mai dificilă finanțarea investițiilor inovatoare care ar permite reconstruirea producției agricole interne a țărilor dependente de importul de produse alimentare;

1.  recunoscând rolul pozitiv al instrumentelor derivate atunci când sunt utilizate pentru operațiuni de acoperire, își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul negativ al prezenței din ce în ce mai mari a investitorilor financiari pe piețele de materii prime agricole care permite investitorilor instituționali să considere materiile prime drept o clasă alternativă de active financiare pentru a asigura diversificarea portofoliului;

2.   subliniază că speculația cu materii prime agricole afectează cel mai puternic persoanele sărace; reamintește, în special, că fluctuația prețurilor are efecte macroeconomice negative asupra țărilor importatoare de produse alimentare, a căror balanță de plăți se deteriorează, și că această fluctuație agravează în și mai mare măsură nivelul lor de îndatorare; reamintește de asemenea că numeroase țări în curs de dezvoltare și țări cel mai puțin dezvoltate se bazează în foarte mare măsură pe exportul de materii prime sau de produse agricole de bază pentru a-și procura valută; consideră că, în aceste condiții, comerțul nereglementat cu instrumente derivate reprezintă o amenințare gravă atât pentru securitate, cât și pentru producția agricolă, amenințare care trebuie abordată;

3.   îndeamnă Comisia să abordeze repercusiunile instrumentelor financiare derivate pe materii prime asupra siguranței alimentare, având în vedere fluxul în continuă creștere de capital speculativ dinspre investitorii financiari către piețele de materii prime agricole;

4.   regretă că, având în vedere lipsa de transparență a datelor existente, este dificilă examinarea cu precizie a legăturii directe între speculație și evoluția prețurilor materiilor prime; subliniază, în schimb, că rolul speculației pe piețele de materii prime a fost abordat de diferite organisme, inclusiv UNCTAD și Subcomisia permanentă pentru investigații a Senatului Statelor Unite ale Americii, și că acestea evidențiază rolul negativ pe care îl joacă fondurile indexate pentru materiile prime;

5.   subliniază faptul că o proporție considerabilă a producătorilor de materii prime o reprezintă agricultorii săraci care nu au acces la instrumente financiare sofisticate de acoperire împotriva volatilității prețurilor; reamintește faptul că mecanismele de gestionare a ofertei constituie instrumentul cel mai cunoscut în abordarea volatilității excesive a prețurilor materiilor prime, și anume prin intermediul acordurilor internaționale referitoare la materiile prime;

6.   invită Comisia și comunitatea internațională a donatorilor să extindă investițiile în instrumente care și-au dovedi capacitatea de a permite agricultorilor și comunităților sărace din țările în curs de dezvoltare să gestioneze și să minimizeze riscul și volatilitatea, contribuind în același timp la o securitate alimentară durabilă, în special depozitele comunitare, asigurarea de risc meteorologic și plasele de siguranță;

7.   regretă faptul că, în prezent, nu există un cadru multilateral care să răspundă speculației globale practicate în ceea ce privește prețurile la alimente; consideră că agențiile ONU ar trebui să aibă autoritatea de a coordona un astfel de răspuns; consideră, de asemenea, că UE ar trebui să adopte măsuri de reglementare mai stricte în ceea ce privește instrumentele financiare derivate pe materii prime, inclusiv introducerea unui registru comercial care să permită acoperirea împotriva riscurilor și eliminarea tuturor tranzacțiilor extrabursiere (OCT), interzicând în același timp activitățile speculative, cum ar fi tehnicile de vânzare în lipsă sau instrumentele financiare derivate pe indici.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	27.4.2010
Rezultatul votului final	+: –: 0:	23 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Thijs Berman, Michael Cashman, Corina Crețu, Véronique De Keyser, Leonidas Donskis, Charles Goerens, Catherine Grèze, Enrique Guerrero Salom, Filip Kaczmarek, Franziska Keller, Gay Mitchell, David-Maria Sassoli, Alf Svensson, Eleni Theocharous, Patrice Tirolien, Anna Záborská, Iva Zanicchi, Gabriele Zimmer
Membri supleanți prezenți la votul final	Proinsias De Rossa, Santiago Fisas Ayxela, Isabella Lövin, Emma McClarkin, Cristian Dan Preda

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	2.6.2010
Rezultatul votului final	+: –: 0:	43 1 1
Membri titulari prezenți la votul final	Burkhard Balz, Godfrey Bloom, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Pascal Canfin, George Sabin Cutaș, Leonardo Domenici, Derk Jan Eppink, Diogo Feio, Markus Ferber, Elisa Ferreira, Vicky Ford, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Enikő Győri, Liem Hoang Ngoc, Gunnar Hökmark, Othmar Karas, Wolf Klinz, Jürgen Klute, Werner Langen, Astrid Lulling, Hans-Peter Martin, Arlene McCarthy, Sławomir Witold Nitras, Ivari Padar, Rolandas Paksas, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Edward Scicluna, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Ivo Strejček, Kay Swinburne, Ramon Tremosa i Balcells, Corien Wortmann-Kool
Membri supleanți prezenți la votul final	Sophie Auconie, Elena Băsescu, Robert Goebbels, Arturs Krišjānis Kariņš, Philippe Lamberts, Gay Mitchell