Procedură : 2009/0128(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0212/2010

Texte depuse :

A7-0212/2010

Dezbateri :

Voturi :

PV 07/09/2010 - 6.2
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0292

RAPORT     ***I
PDF 604kWORD 259k
28.6.2010
PE 439.411v02-00 A7-0212/2010

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind autentificarea monedelor euro și procesarea monedelor euro improprii circulației

(COM(2009)0459 – C7‑0207/2009 – 2009/0128(COD))

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportor: Slavi Binev

PR_COD_COD_1am/PR_COD_COD_1consolidated

AMENDAMENTE
PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 PROCEDURĂ

PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind autentificarea monedelor euro și procesarea monedelor euro improprii circulației

(COM(2009)0459 – C7‑0207/2009 – 2009/0128(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2009)0459),

–   având în vedere articolul 123 alineatul (4) din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7–0207/2009),

–   având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Consecințele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituționale în curs de desfășurare” (COM(2009)0665 și anexa la aceasta COM(2010)0147),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (3) și articolul 133 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 16 noiembrie 2009(1),

–   având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0212/2010),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

POZIȚIA PARLAMENTULUI EUROPEANÎN PRIMĂ LECTURĂ

(2)*

---------------------------------------------------------

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind autentificarea monedelor euro și procesarea monedelor euro improprii circulației

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 133,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene(3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(4),

întrucât:

(1)         Regulamentul (CE) nr. 1338/2001 din 28 iunie 2001 de definire a măsurilor necesare protecției monedei euro împotriva falsificării(5) impune instituțiilor de credit și, în limita plăților cu care se ocupă, celorlalți furnizori de servicii de plată, precum și oricăror alte instituții care participă la procesarea și distribuirea către public a bancnotelor și a monedelor să asigure controlul autenticității bancnotelor și a monedelor euro pe care le primesc și pe care urmează să le repună în circulație și detectarea falsurilor.

(2)         Recomandarea 2005/504/CE din 27 mai 2005 a Comisiei privind autentificarea monedelor euro și procesarea monedelor euro improprii circulației(6) prevede practicile recomandate în materie de autentificare a monedelor euro și procesarea monedelor euro improprii circulației. Cu toate acestea, lipsa unui cadru comun obligatoriu în ceea ce privește autentificarea monedelor se traduce prin practici diferite la nivelul statelor membre și, de aceea, nu se poate asigura o protecție uniformă în întreaga Uniune.

(3)         În scopul unei autentificări efective și uniforme a monedelor euro în toată zona euro, este necesară introducerea unor norme cu caracter obligatoriu pentru punerea în aplicare a unor proceduri comune de autentificare a monedelor euro aflate în circulație și a unor mecanisme prin care autoritățile să controleze aceste proceduri.

(4)         În cadrul procesului de autentificare, se identifică și monedele euro autentice care au devenit improprii circulației. Astfel de monede aflate în circulație sunt mai greu de utilizat, în special în cazul automatelor care funcționează cu monede, și pot crea confuzie în rândul utilizatorilor în ceea ce privește autenticitatea acestora. Monedele improprii trebuie retrase din circulație. Prin urmare, sunt necesare norme comune cu caracter obligatoriu pentru ca statele membre să proceseze și să ramburseze aceste monede euro autentice devenite improprii circulației.

(5)         În scopul coordonării necesare a punerii în aplicare a procedurilor de autentificare, detaliile privind cerințele de formare și testare a autenticității monedelor, precum și specificațiile privind verificarea monedelor euro improprii și alte dispoziții practice de punere în aplicare ar trebui precizate de Centrul Tehnic și Științific European (CTSE), instituit prin decizia 2005/37/CE(7), după consultarea grupului de experți privind monedele falsificate menționat în respectiva directivă.

(5a)       Pentru a permite o adaptare treptată la prezentul regulament a sistemului lor actual de norme și practici, statele membre ar trebui, pe parcursul unei perioade de tranziție de trei ani, începând de la 1 ianuarie 2012, să fie în măsură să prevadă derogări referitoare la tipurile de aparate de procesare a monedelor care trebuie folosite pentru autentificarea monedelor euro și la numărul de astfel de aparate care trebuie verificate în fiecare an.

(6)         Întrucât obiectivul prezentului regulament, respectiv autentificarea efectivă și uniformă a monedelor euro în toată zona euro nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, din cauza diferențelor existente între practicile naționale și, prin urmare, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(6a)       Este responsabilitatea fiecărui stat membru să introducă sancțiuni aplicabile în cazul încălcărilor, cu scopul de a asigura o autentificare a monedelor euro și o procesare a monedelor euro improprii circulației care să fie echivalente pe teritoriul Uniunii.

(6b)       Fiecare instituție națională desemnată care procesează monedele euro improprii circulației poate aplica un comision de procesare, în conformitate cu prezentul regulament, pentru a acoperi cheltuielile legate de acest proces. Comisioanele de procesare nu ar trebui să se aplice persoanelor fizice care prezintă mici cantități de monede improprii circulației. Statele membre ar trebui să dispună de dreptul de a scuti de comisioane de procesare persoanele juridice care cooperează îndeaproape cu autoritățile pentru scoaterea din circulație a monedelor false sau improprii circulației. Statele membre ar trebui să dispună de dreptul de a accepta ambalarea împreună a monedelor false și a celor improprii circulației fără aplicarea unei suprataxe, dacă este în interesul public,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I: Obiect si definiții

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament definește procedurile necesare în vederea autentificării monedelor euro și a procesării monedelor euro improprii circulației.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)    „autentificarea monedelor euro” înseamnă procesul prin care se verifică dacă monedele euro sunt autentice și proprii circulației;

(b)    „monede euro improprii circulației” înseamnă monede euro autentice respinse în cadrul procesului de autentificare sau al căror aspect este grav deteriorat;

(c)    „autoritate națională desemnată” înseamnă centrul național de analiză a monedelor (CNAM) sau autoritatea definită de statul membru respectiv;

(d)    „instituții” înseamnă instituțiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1338/2001, cu excepția instituțiilor menționate a treia liniuță a acestuia;

(da)  „GEMF” înseamnă grupul de experți în materie de monede falsificate, menționat în Decizia 2005/37/CE.

Capitolul II: Autentificarea monedelor euro

Articolul 3

Autentificarea monedelor euro

1.      Instituțiile garantează că monedele euro pe care le primesc și pe care urmează să le repună în circulație sunt supuse autentificării. Instituțiile pun în aplicare această obligație:

(a)    ▌ cu ajutorul aparatelor de procesare a monedelor care figurează pe lista aparatelor de procesare a monedelor prevăzută la articolul 5 alineatul (3); sau

(b)    cu ajutorul unui personal calificat în conformitate cu modalitățile definite de statele membre.

2.        În urma procedurii de autentificare, toate monedele euro suspectate că ar fi falsificate și monedele euro improprii circulației se trimit autorităților naționale desemnate. ▌

3.      Pentru monedele euro falsificate predate autorităților naționale competente în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 1338/2001 nu se percepe comision de procesare sau orice alte comisioane. În ceea ce privește monedele euro improprii circulației, se aplică dispozițiile din capitolul III.

Articolul 4

Testul obligatoriu

1.        În punerea în aplicare a articolului 3 alineatul (1), instituțiile utilizează numai tipurile de aparate de procesare a monedelor care au trecut cu succes un test de detectare desfășurat de către autoritățile naționale desemnate sau de către Centrul Tehnic și Științific European (CTSE) și care erau enumerate pe site-ul internet menționat la articolul 5 alineatul (3) la momentul achiziționării acestora. Instituțiile se asigură că aparatele respective sunt reglate în mod periodic pentru a menține capacitatea de detecție a acestora, ținând seama de modificările introduse în lista menționată la articolul 5 alineatul (3). Testul de detectare este menit să garanteze că un aparat de procesare a monedelor este capabil să respingă tipurile cunoscute de monede euro falsificate și, în acest proces, monedele euro improprii circulației, precum și toate celelalte obiecte similare care nu corespund specificațiilor monedelor euro autentice.

1a.      Pentru o perioadă de tranziție de trei ani, începând de la 1 ianuarie 2012, statele membre pot să prevadă derogări speciale de la dispozițiile primei teze de la alineatul (1) pentru aparatele de procesare a monedelor care erau în funcțiune la data intrării în vigoare a prezentului regulament și care s-au dovedit a fi capabile să detecteze monedele euro falsificate, monedele euro improprii circulației, precum și alte obiecte similare care nu reprezintă monede euro autentice, chiar dacă aceste aparate nu sunt incluse pe lista de pe site-ul web menționat la articolul 5 alineatul (3). Aceste derogări sunt adoptate după consultarea GEMF.

2.        Comisia dispune ca CTSE, după consultarea GEFM, într-un orizont de timp rezonabil, să definească specificațiile tehnice ale testului de detectare și alte dispoziții practice de punere în aplicare, cum ar fi sesiunile de formare, perioada de validitate a raportului privind testul de detectare, informațiile care trebuie incluse în lista menționată la articolul 5 alineatul (3), orientările referitoare la controlul, verificările și auditul realizat de statele membre, normele de rectificare a neconformității, precum și pragurile relevante pentru acceptarea monedelor autentice.

Articolul 5

Reglarea aparatelor de procesare a monedelor

1.        Pentru a permite producătorilor de aparate de procesare a monedelor să obțină indicațiile necesare pentru reglarea aparatelor în vederea detectării monedelor euro falsificate, se pot efectua teste, în conformitate cu articolul 4, la centrele naționale de analiză a monedelor, la CTSE sau, în baza unor acorduri bilaterale, la sediul producătorului.

2.        Dacă un aparat de procesare a monedelor trece testul cu succes, se întocmește un raport succint privind testul, care se trimite producătorului aparatului; un exemplar al acestui raport este transmis CTSE.

3.        Comisia publică pe site-ul său internet o listă actualizată a tuturor aparatelor de procesare a monedelor pentru care CTSE a primit sau a întocmit un raport succint pozitiv și valabil privind testul.

Articolul 6

Control și audit efectuate de statele membre

1.      Statele membre efectuează controalele menționate la alineatele (2)-(7).

2.      În fiecare an, statele membre efectuează controale la fața locului la sediul instituțiilor pentru a verifica, cu ajutorul testelor de detectare, buna funcționare a unui număr reprezentativ de aparate utilizate de procesare a monedelor. Atunci când personalul instituțiilor supuse controlului este însărcinat să efectueze verificarea manuală a autenticității monedelor euro repuse în circulație, instituțiile respective prezintă asigurări statelor membre cu privire la faptul că personalul lor are calificarea necesară în acest scop.

3.      Fiecare stat membru verifică anual un număr de aparate al căror volum de monede euro procesate în anul respectiv reprezintă cel puțin 25% din volumul net cumulat total al monedelor emise de respectivul stat membru de la introducerea monedelor euro până la sfârșitul anului precedent. Numărul aparatelor care trebuie verificate se calculează în funcție de volumul celor mai mari cupiuri ale monedelor euro destinate circulației. Fără a aduce atingere alineatului (4), statele membre se asigură că aparatele sunt verificate prin rotație.

3a.    În cazul în care numărul de aparate care trebuie verificate, determinat prin aplicarea metodei de calcul prevăzute la alineatul (3), depășește numărul de aparate care funcționează într-un stat membru, toate aparatele care funcționează în statul membru respectiv sunt verificate.

3b.    În cursul unei perioade de tranziție de trei ani, începând de la 1 ianuarie 2012, statele membre pot decide, după ce adresează o notificare Comisiei în acest sens, că numărul de aparate care trebuie verificate în fiecare an se determină astfel încât volumul monedelor euro procesate de aparatele respective să reprezinte cel puțin 10% din volumul net cumulat total al monedelor emise de respectivul stat membru de la introducerea monedelor euro până la sfârșitul anului precedent.

.        În cadrul acestor controale anuale, statele membre monitorizează și capacitatea instituțiilor de a autentifica monedele euro, pe baza următoarelor elemente:

(a) existența unei politici scrise prin care să se furnizeze instrucțiuni referitoare fie la utilizarea aparatelor de procesare automată a monedelor, fie la sortarea manuală, după caz;

(b) alocarea resurselor umane necesare;

(c) existența unui plan de întreținere care să mențină aparatele la nivelul de performanță corespunzător;

(d) existența unor proceduri scrise în ceea ce privește predarea către autoritățile naționale desemnate a monedelor falsificate și a altor obiecte asemănătoare monedelor euro, precum și a monedelor improprii circulației; precum și

(da)  existența unor proceduri de control intern care să descrie modalitățile și frecvența controalelor care sunt desfășurate de către instituție pentru a asigura faptul că centrele sale de sortare sau personalul său respectă instrucțiunile menționate mai sus.

4a.    Dacă un stat membru detectează cazuri de nerespectare a prezentului regulament, instituția în cauză ia măsurile necesare pentru a asigura faptul că respectivul caz de nerespectare este remediat în mod prompt.

Capitolul III: Procesarea monedelor euro improprii circulației

Articolul 7

Retragerea și rambursarea monedelor euro improprii circulației

1.    Statele membre retrag din circulație monedele euro improprii circulației.

2.      Statele membre rambursează sau înlocuiesc monedele euro devenite improprii în urma unei utilizări prelungite sau a unui accident sau care au fost respinse din alt motiv în timpul procedurii de autentificare. Statele membre pot refuza rambursarea monedelor euro improprii circulației care au fost deteriorate fie intenționat, fie în urma unui proces al cărui efect de deteriorare este previzibil, excepție făcând rambursarea monedelor strânse în scopuri caritabile, precum cele aruncate în fântâni.

3.    Statele membre garantează că, odată retrase, monedele euro improprii circulației sunt distruse prin intermediul unei deformări fizice permanente, astfel încât acestea să nu poată fi repuse în circulație sau depuse din nou pentru a fi rambursate.

Articolul 8

Comisioane de procesare

1.      Se poate percepe un comision de procesare de 5 % din valoarea facială a monedelor euro improprii circulației pentru rambursarea sau înlocuirea acestor monede euro. La acest comision se poate adăuga 15 % din valoarea facială a monedelor euro depuse în cazul în care se efectuează un control al întregii pungi sau cutii, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2).

2.        Statele membre pot acorda exceptări generale sau parțiale de la comisioanele de procesare în cazul în care o persoană fizică sau juridică cooperează îndeaproape și în mod regulat cu autoritățile naționale desemnate în vederea retragerii din circulație a monedelor euro falsificate și a monedelor euro improprii circulației sau în cazul în care acest lucru servește interesului public.

3.        Cheltuielile de transport și cele conexe sunt suportate de persoana fizică sau juridică care depune monedele.

4.        Fără a aduce atingere exceptării prevăzute la alineatul (2), orice persoană fizică sau juridică care depune monede este scutită anual de la plata comisionului de procesare pentru o cantitate maximă de un kilogram de monede euro improprii circulației pentru fiecare cupiură. Dacă se depășește această limită, se poate aplica un comision pentru toate monedele depuse.

4a.    În cazul în care o cantitate specifică de monede depuse conține monede tratate cu substanțe chimice sau periculoase într-un asemenea grad încât se poate considera că prezintă un risc la adresa sănătății procesatorilor, la comisioanele percepute în conformitate cu alineatul (1) se adaugă un comision suplimentar, echivalent cu 20% din valoarea nominală a monedelor euro depuse.

Articolul 9

Ambalarea monedelor euro improprii circulației

1.        Persoana fizică sau juridică care depune monedele ce urmează să fie rambursate sau înlocuite le sortează în funcție de cupiuri și le ambalează în pungi sau cutii standard, după cum urmează:

(a) pungile sau cutiile trebuie să conțină:

(i)     500 de monede pentru fiecare cupiură de 2 euro și 1 euro,

(ii)     1 000 de monede pentru fiecare cupiură de 0,50 euro, 0,20 euro și 0,10 euro,

(iii)    2 000 de monede pentru fiecare cupiură de 0,05 euro, 0,02 euro și 0,01 euro,

(iv)    pentru cantități mai reduse, 100 de monede pentru fiecare cupiură;

(b)    fiecare pungă sau cutie menționează entitatea care depune monedele, valoarea globală și cupiura conținută, greutatea, data la care au fost ambalate monedele și numărul pungii sau al cutiei; entitatea care depune monedele prezintă o listă cu toate pungile sau cutiile depuse; în cazul în care monedele au fost tratate cu substanțe chimice sau alte substanțe periculoase, fiecare unitate de ambalaj standard este însoțită de o declarație scrisă care să specifice cu exactitate substanțele care au fost folosite;

(c)    atunci când cantitatea totală de monede euro improprii circulației este mai mică decât cantitatea prevăzută la litera (a), aceste monede euro se sortează în funcție de cupiură și pot fi depuse într-un ambalaj nestandardizat.

2.        Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot menține cerințe diferite de ambalare prevăzute în legislația lor națională atunci când prezentul regulament va intra în vigoare.

Articolul 10

Verificarea monedelor euro improprii circulației

1.      Statele membre pot verifica monedele euro improprii circulației depuse după cum urmează:

(a)    cantitatea declarată se verifică prin cântărirea fiecărei pungi sau cutii;

(b)    autenticitatea și aspectul vizual se verifică pe baza unui eșantion de cel puțin 10% din totalul monedelor depuse.

2.    În cazul în care, în urma controalelor, se constată existența unor anomalii sau a unor diferențe față de dispozițiile articolului 9, se verifică întreaga pungă sau cutie.

2a.    Statele membre pot, de asemenea, refuza să accepte monede euro, atunci când acceptarea sau procesarea acestor monede constituie un risc la adresa sănătății persoanelor care efectuează procesarea sau dacă o cantitate de monede depuse nu respectă standardele privind ambalarea și etichetarea și pot prevedea adoptarea de măsuri în ceea ce privește persoanele fizice și juridice care au depus monedele respective.

Capitolul IV: Dispoziții finale

Articolul 12

Rapoarte, comunicare și evaluare

1.      În fiecare an, statele membre prezintă rapoarte Comisiei privind activitățile de autentificare a monedelor euro. Informațiile furnizate includ numărul controalelor efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2), numărul aparatelor de procesare a monedelor testate, rezultatele testelor, volumul monedelor procesate de aceste aparate, numărul monedelor suspecte analizate și numărul monedelor euro improprii circulației care au fost rambursate, precum și derogările menționate la articolul 4 alineatul (1a) și la articolul 6 alineatul (3b).

1a.    Pentru a permite statelor membre să monitorizeze conformitatea instituțiilor cu prezentul regulament, instituțiile furnizează statelor membre, dacă li se solicită acest lucru, cel puțin în fiecare an următoarele informații, reprezentând cerința minimă:

(a)    tipurile și numărul de aparate utilizate;

(b)    locul în care se află fiecare aparat; precum și

(c)    volumul de monede procesate în cazul fiecărui aparat, pentru fiecare an și fiecare cupiură în parte, cel puțin pentru cele mai mari trei cupiuri.

1b.    Statele membre se asigură că informațiile privind autoritățile desemnate pentru rambursarea sau înlocuirea monedelor și modalitățile specifice, precum cerințele în materie de ambalare și comisioane, sunt publicate pe site-urile internet și în publicațiile corespunzătoare.

2.      După analizarea rapoartelor primite de la statele membre, Comisia prezintă un raport anual Comitetului economic și financiar privind evoluția și rezultatele autentificării monedelor euro și a monedelor euro improprii circulației.

2a.      Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului până la 30 iunie 2014 un raport cu privire la funcționarea și efectele prezentului regulament. Raportul poate fi însoțit, dacă este cazul, de propuneri legislative de implementare în detaliu sau de modificare a dispozițiilor prezentului regulament, în special în ceea ce privește conținutul articolelor 6 și 7.

Articolul 13a

Sancțiuni

Statele membre stabilesc regimul sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea acestora în aplicare. Aceste sancțiuni trebuie să fie eficiente, proporționale și disuasive.

Articolul 14

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2012 cu excepția prevederilor din Capitolul III care se aplică începând cu data intrării în vigoare.

Regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre, în conformitate cu tratatele.

Adoptat la,

Pentru Parlamentul european                                            Pentru Consiliu,

Președintele                                                         Președintele

(1)

      JO C 284, 25.11.2009, p. 6.

(2)

*            Amendments: new or amended text is highlighted in bold italics; deletions are indicated by the symbol ▌.

(3)

               JO C 284, 25.11.2009, p. 6.

(4)

                 Poziția Parlamentului European din …

(5)

                 JO L 181, 4.7.2001, p. 6.

(6)

                JO L 184, 15.7.2005, p. 60.

(7)

                 JO L 19, 21.1.2005, p. 73.


EXPUNERE DE MOTIVE

Obiectivul prezentei propuneri de regulament este stabilirea unor proceduri privind autentificarea monedelor euro și procesarea monedelor euro improprii circulației.

Falsificarea monedelor euro constituie o amenințare importantă, în special pentru cupiurile cu valoarea cea mai ridicată. Lipsa unui cadru comun obligatoriu în ceea ce privește autentificarea monedelor poate împiedica, în unele state membre, căutarea activă a monedelor falsificate de către instituțiile responsabile; această situație generează diferențe în ceea ce privește gradul de protecție al monedei la nivelul Uniunii Europene. Propunerea de regulament constituie un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic, care este necesar în prezent pentru stabilirea unei metode comune privind autentificarea monedei euro de aplicat de instituțiile responsabile și pentru instituirea controalelor necesare care să fie efectuate de către statele membre.

În acest context, prezenta propunere are ca scop asigurarea unei puneri în practică efective, în întreaga zonă euro, a unor proceduri comune de autentificare a monedelor euro aflate în circulație și a unor mecanisme prin care autoritățile să controleze aceste proceduri.

În calitate de raportor, sunt de acord cu abordarea Comisiei și cu propunerile Consiliului (inclusiv cu corecturile de ordin lingvistic din text). Pentru a obține o versiune îmbunătățită și mai precisă a textului regulamentului, am dori să introducem o serie de modificări ale propunerii Comisiei.

Unul dintre obiectivele principale ale regulamentului este acela de a asigura faptul că instituțiile garantează aplicarea unui proces de autentificare în cazul monedelor euro repuse în circulație. Autentificarea ar trebui să fie pusă în aplicare prin intermediul aparatelor de procesare a monedelor, incluse în lista menționată la articolul 5 alineatul (3), sau ar trebui efectuată de personalul cu calificarea necesară, în conformitate cu metodele elaborate de statele membre. În plus, datorită faptului că autentificarea monedelor euro implică în mod inevitabil cheltuieli pentru instituțiile implicate în acest proces (instituțiile de credit și o serie de alte instituții, precum transportatorii de numerar), sugerăm să se includă dreptul instituțiilor de a percepe un comision de procesare.

Sugerăm să se adauge un nou alineat, prin care să se prevadă o perioadă de tranziție de trei ani, începând de la 1 ianuarie 2012, în timpul căreia statele membre pot să ofere derogări speciale de la dispozițiile primei teze a articolului 4 alineatul (1), pentru aparatele de procesare a monedelor care erau folosite la data intrării în vigoare a prezentului regulament și care s-au dovedit a fi capabile să detecteze monedele euro falsificate, monedele euro improprii circulației, precum și alte obiecte similare care nu reprezintă monede euro autentice, chiar dacă aceste aparate nu sunt incluse pe lista de pe site-ul internet menționat la articolul 5 alineatul (3). Aceste derogări sunt adoptate după consultarea GEMF. Dispoziția de mai sus va asigura o mai mare flexibilitate în ceea ce privește includerea pe listă a aparatelor.

În ceea ce privește articolul 6 alineatul (2), considerăm că statele membre ar trebui să aibă obligația de a pune în aplicare proceduri și orientări în vederea garantării instruirii adecvate și suficiente a personalului implicat în procesul de autentificare a monedelor euro. Acest lucru este clarificat în amendamentul propus de către Consiliu, dar am introdus o precizare suplimentară, și anume faptul că statele membre obțin o asigurare din partea instituțiilor de autentificare a monedelor, prin care se atestă că personalul instituțiilor respective are calificarea necesară în acest scop.

În ceea ce privește numărul de aparate care sunt verificate anual în fiecare stat membru, sprijinim varianta de compromis, care ia în calcul 25% din volumul net cumulat total al monedelor emise de statul membru în cauză de la introducerea monedelor euro până la sfârșitul anului precedent. Acesta reprezintă un volum de monede rezonabil, nu numai pentru statele membre mici ale UE, ci și pentru acele state membre care dețin un număr ridicat de aparate și, în același timp, considerăm că aceste măsuri reprezintă minimul necesar pentru a asigura îndeplinirea obiectivului principal al regulamentului, și anume protecția monedelor euro împotriva falsificării. Am sugerat și o altă dispoziție, pe care o considerăm indispensabilă pentru a extinde procentul de aparate verificate pe termen lung, și anume, cerința de a verifica în mod alternativ aparatele de autentificare a monedelor.

Din dorința de a asigura și a respecta întotdeauna transparența proceselor din instituții, precum și accesibilitatea și eficiența activității acestora, am sugerat introducerea cerinței conform căreia Comisia, după primirea și analizarea rapoartelor transmise de statele membre, prezintă un raport anual Comitetului economic și financiar privind evoluția și rezultatele autentificării monedelor euro și a monedelor euro improprii circulației.

În concluzie, am dori să menționăm că prezentul raport a fost elaborat respectând principiile subsidiarității și proporționalității.


PROCEDURĂ

Titlu

Autentificarea monedelor euro și procesarea monedelor euro improprii circulației

Referințe

COM(2009)0459 – C7-0207/2009 – 2009/0128(COD)

Data prezentării la PE

11.9.2009

Comisie competentă în fond

       Data anunțului în plen

ECON

7.10.2009

Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare

       Data anunțului în plen

LIBE

7.10.2009

 

 

 

Avize care nu au fost emise

       Data deciziei

LIBE

6.10.2009

 

 

 

Raportor(i)

       Data numirii

Slavi Binev

20.10.2009

 

 

Examinare în comisie

26.4.2010

2.6.2010

 

 

Data adoptării

22.6.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Burkhard Balz, Slavi Binev, Godfrey Bloom, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Pascal Canfin, Nikolaos Chountis, George Sabin Cutaș, Rachida Dati, Leonardo Domenici, Diogo Feio, Elisa Ferreira, Vicky Ford, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Enikő Győri, Liem Hoang Ngoc, Othmar Karas, Wolf Klinz, Jürgen Klute, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Astrid Lulling, Hans-Peter Martin, Arlene McCarthy, Íñigo Méndez de Vigo, Sławomir Witold Nitras, Ivari Padar, Alfredo Pallone, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Edward Scicluna, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Ivo Strejček, Kay Swinburne, Ramon Tremosa i Balcells, Corien Wortmann-Kool

Membri supleanți prezenți la votul final

Elena Băsescu, David Casa, Saïd El Khadraoui, Sari Essayah, Carl Haglund, Iliana Ivanova, Syed Kamall, Philippe Lamberts

Data depunerii

28.6.2010

Aviz juridic - Politica de confidențialitate