RAPORT referitor la realizarea pieţei interne în ceea ce priveşte comerţul electronic
7.9.2010 - (2010/2012(INI))
Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor
Raportor: Pablo Arias Echeverría
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la realizarea pieţei interne în ceea ce priveşte comerţul electronic
Parlamentul European,
– având în vedere hotărârile CEJ referitoare la Google (Hotărârea din 23 martie 2010 pronunţată în cauzele conexate C-236/08–C-238/08) şi la BergSpechte (Hotărârea din 25 martie 2010 pronunţată în cauza C-278/08) care definesc „[utilizatorul] de internet normal informat şi suficient de atent” ca fiind utilizatorul standard de internet,
– având în vedere Rezoluţia sa din 9 martie 2010 referitoare la protecţia consumatorilor[1],
– având în vedere raportul anual pe 2008 al SOLVIT cu privire la dezvoltarea şi performanţa reţelei SOLVIT (SEC(2009)0142), documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 8 mai 2008 cu privire la un plan de acţiune referitor la o abordare integrată pentru furnizarea de servicii de asistenţă pe piaţa unică cetăţenilor şi întreprinderilor (SEC(2008)1882) şi Rezoluţia Parlamentului din 9 martie 2010 referitoare la SOLVIT[2],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 3 decembrie 2009, intitulat „Orientări cu privire la implementarea/aplicarea Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale” (SEC(2009)1666),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 octombrie 2009 privind comerţul electronic transfrontalier dintre întreprinderi şi consumatori în Uniunea Europeană (COM(2009)0557),
– având în vedere studiul intitulat „Evaluare prin metoda clientului misterios a comerţului electronic transfrontalier din UE”, realizat pentru Comisia Europeană, DG SANCO, de YouGovPsychonomics şi publicat la 20 octombrie 2009,
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 22 septembrie 2009 privind măsurile luate în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul ca urmare a graficului de realizări privind pieţele de consum (SEC(2009)1251),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 iulie 2009 privind o metodă armonizată de clasificare şi comunicare a reclamaţiilor şi cererilor de informaţii din partea consumatorilor (COM(2009)0346) şi proiectul de recomandare aferent al Comisiei (SEC(2009)0949),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2009 privind aplicarea acquis-ului în domeniul protecţiei consumatorilor (COM(2009)0330),
– având în vedere Raportul Comisiei din 2 iulie 2009 cu privire la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autorităţile naţionale însărcinate să asigure aplicarea legislaţiei în materie de protecţie a consumatorului („Regulamentul privind cooperarea în materie de protecţie a consumatorului”) (COM(2009)0336),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 5 martie 2009, intitulat „Raport privind comerţul electronic transfrontalier din UE” (SEC(2009)0283),
– având în vedere Rezoluţia sa din 5 februarie 2009 referitoare la comerţul internaţional şi internetul[3],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 ianuarie 2009, intitulată „Monitorizarea rezultatelor privind consumatorii în interiorul pieţei unice: A doua ediţie a tabloului de bord al pieţelor de consum” (COM(2009)0025), şi documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei, intitulat „Al doilea tablou de bord al pieţelor de consum” (SEC(2009)0076),
– având în vedere Rezoluţia sa din 21 iunie 2007 privind încrederea consumatorilor în mediul digital[4],
– având în vedere articolul 20 alineatul (2) din Directiva 2006/123/CE[5] din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne,
– având în vedere Directiva 2006/114/CE[6] a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înşelătoare şi comparativă (versiune codificată),
– având în vedere Rezoluţia sa din 23 martie 2006 referitoare la legislaţia europeană privind contractele şi revizuirea acquis-ului: calea de urmat[7] şi Rezoluţia sa din 7 septembrie 2006 referitoare la legislaţia europeană privind contractele[8],
– având în vedere legislaţia comunitară actuală din domeniul protecţiei consumatorilor, al comerţului electronic şi al dezvoltării societăţii informaţiei,
– având în vedere Comunicarea Comisiei privind revizuirea cadrului de reglementare al UE pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (COM(2006)0334),
– având în vedere primul raport de aplicare din 21 noiembrie 2003 referitor la Directiva privind comerţul electronic (COM(2003)0702),
– având în vedere Directiva 2002/65/CE[9] a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanţă a serviciilor financiare de consum şi de modificare a Directivei 90/619/CEE a Consiliului şi a Directivelor 97/7/CE şi 98/27/CE,
– având în vedere legea tip a UNCITRAL din 1996 privind comerţul electronic, legea tip a UNCITRAL din 2001 privind semnăturile electronice şi Convenţia UNCITRAL din 2005 privind utilizarea mijloacelor electronice de comunicare în încheierea de contracte internaţionale[10],
– având în vedere articolul 11 din TFUE, care prevede că „[c]erinţele de protecţie a mediului trebuie integrate în definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor Uniunii, în special pentru promovarea dezvoltării durabile”,
– având în vedere articolul 12 din TFUE, care prevede că „[c]erinţele din domeniul protecţiei consumatorilor se iau în considerare în definirea şi punerea în aplicare a celorlalte politici şi acţiuni ale Uniunii”,
– având în vedere articolul 14 din TFUE şi Protocolul 26 la acesta privind serviciile de interes (economic) general,
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor şi avizul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, precum şi cel al Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0226/2010),
A. întrucât Europa ar trebui nu numai să caute mijloace de dezvoltare în continuare a pieţei unice în ceea ce priveşte comerţul electronic, ci şi să examineze modul în care dezvoltarea în continuare a comerţului electronic ar putea contribui la o relansare durabilă a pieţei interne;
B. întrucât raportul lui Mario Monti din 9 mai 2010, „O nouă strategie pentru piaţa unică”, subliniază faptul că „piaţa unică este mai nepopulară ca niciodată şi totuşi mai necesară ca niciodată”; întrucât raportul sesizează şi faptul că comerţul electronic, împreună cu serviciile inovatoare şi industriile ecologice, deţine potenţialul cel mai mare în termeni de creştere şi de ocupare a forţei de muncă pentru viitor şi, prin urmare, reprezintă o nouă frontieră a pieţei unice;
C. întrucât comerţul electronic este o forţă vitală a internetului şi reprezintă un catalizator important pentru realizarea obiectivelor strategiei UE 2020 în ceea ce priveşte piaţa internă; întrucât este important ca toate părţile interesate să coopereze pentru a elimina barierele rămase;
D. întrucât comerţul electronic facilitează şi promovează dezvoltarea unor noi nişe pe piaţă pentru IMM-uri care, altfel, nu ar exista;
E. întrucât, pentru a debloca întregul potenţial al pieţei unice a UE, comercianţii din sectorul comerţului electronic ar trebui să fie încurajaţi să îşi promoveze produsele în toate statele membre ale UE, folosind instrumente de marketing direct sau alte instrumente de comunicare;
F. întrucât comerţul electronic reprezintă o piaţă esenţială a secolului 21 pentru Uniunea Europeană, având potenţialul de a redefini piaţa internă europeană, de a contribui la economia bazată pe cunoaştere, de a oferi valoare şi oportunităţi pentru consumatorii şi întreprinderile europene în această perioadă de restrişte financiară şi de a influenţa în mod semnificativ şi pozitiv crearea de locuri de muncă şi creşterea economică; întrucât dezvoltarea comerţului electronic poate conduce la îmbunătăţirea competitivităţii economiei UE în cadrul strategiei 2020 a Comisiei, incluzând dezvoltarea şi promovarea unor noi forme de antreprenoriat pentru întreprinderile mici şi mijlocii;
G. întrucât funcţionarea eficace a pieţei interne este un element esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor agendei de la Lisabona de a stimula creşterea economică, concurenţa şi crearea de locuri de muncă inclusive şi competitive în beneficiul celor 500 de milioane de consumatori din UE şi pentru bunăstarea lor; întrucât comerţul electronic transfrontalier aduce beneficii socio-economice importante consumatorilor europeni, cum ar fi creşterea confortului şi a capacităţilor acestora, consolidarea drepturilor consumatorilor, creşterea transparenţei şi a concurenţei, accesul la o varietate mai largă de produse şi servicii pe care le pot compara şi alege, precum şi un potenţial considerabil de a face economii;
H. întrucât, în timpul crizei economice recente, dezvoltarea societăţii digitale şi realizarea pieţei interne în domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) au permis sectorului comerţului electronic să se dezvolte şi să ofere locuri de muncă în continuare, ajutând întreprinderile on-line să rămână active din punct de vedere economic şi consumatorii să profite de o mai mare varietate de oferte şi de preţuri mai bune; întrucât comerţul electronic transfrontalier aduce beneficii semnificative societăţilor din UE, în special IMM-urilor, care pot furniza servicii şi produse inovatoare, de înaltă calitate şi favorabile consumatorilor în cadrul pieţei interne electronice europene, consolidând poziţia acestora şi oferindu-le posibilitatea de a rămâne competitive în economia globală;
I. întrucât comerţul electronic oferă consumatorilor o gamă mai largă de opţiuni, în special celor care locuiesc în zone mai puţin accesibile, îndepărtate sau periferice, precum şi celor cu mobilitate redusă, care, altfel, nu ar avea acces la o gamă largă a ofertei de bunuri; întrucât comerţul electronic este deosebit de benefic pentru cetăţenii din zonele rurale, îndepărtate şi periferice, care, altfel, nu pot avea acces la o varietate largă de bunuri într-un mod atât de facil şi la o astfel de valoare;
J. întrucât cel de-al doilea raport de aplicare a Directivei privind comerţul electronic se află cu cinci ani în întârziere, publicarea sa fiind prevăzută pentru 2005 (articolul 21 din Directiva 2000/31/CE);
K. întrucât Agenda digitală pentru Europa stabileşte obiective de performanţă rezonabile pentru acoperirea cu internet în bandă largă de mare viteză şi ultrarapid şi pentru răspândirea comerţului electronic;
L. întrucât încrederea consumatorilor şi a societăţilor din Europa în mediul digital este scăzută din cauza obstacolelor inutile în calea comerţului electronic, cum ar fi fragmentarea pieţei UE, nesiguranţa consumatorilor cu privire la confidenţialitatea datelor, securitatea tranzacţiilor şi drepturile consumatorilor în caz de probleme şi întrucât, în anumite aspecte ale comerţului electronic, Europa este depăşită de Statele Unite şi de Asia; întrucât crearea „pieţei unice digitale”, prin facilitarea tranzacţiilor transfrontaliere într-un mediu on-line, pentru toţi consumatorii din Uniunea Europeană, este un element important pentru revigorarea pieţei unice, deoarece pune la dispoziţia cetăţenilor o gamă mai largă de produse şi servicii; întrucât depăşirea barierelor din calea comerţului electronic transfrontalier şi creşterea încrederii consumatorilor sunt esenţiale pentru realizarea unei pieţe digitale unice atractive şi integrate pentru Europa şi pentru stimularea pieţelor de consum şi a economiei în ansamblu;
M. având în vedere Comunicarea Comisiei privind Agenda digitală, care recunoaşte faptul că, adesea, consumatorii din UE aleg să facă tranzacţii cu entităţi situate în afara UE, de pildă în SUA, ceea ce indică necesitatea dezvoltării unei politici pentru încurajarea unor forme globale de comerţ electronic, precum şi necesitatea de a promova importanţa internaţionalizării guvernanţei internetului în conformitate cu Agenda de la Tunis; întrucât nici consumatorii, nici mediul de afaceri nu pot beneficia de o piaţă unică digitală, deoarece foarte puţini vânzători cu amănuntul îşi vând produsele sau serviciile în alte state membre, iar cea mai mare parte dintre aceştia vând numai într-un număr limitat de state membre; întrucât trebuie rezolvată problema discriminării consumatorilor, inclusiv în momentul plăţii, adoptând dispoziţii referitoare la efectuarea şi primirea plăţilor, precum şi la livrarea produselor; întrucât comerţul electronic reprezintă, în prezent, o parte semnificativă a fluxului economic principal, iar întreprinderile şi consumatorii utilizează din ce în ce mai mult atât practicile comerciale electronice, cât şi pe cele neelectronice, în funcţie de nevoile lor;
N. întrucât comerţul electronic este internaţional şi nu poate fi limitat la graniţele UE;
O. întrucât Agenda digitală pentru Europa stabileşte obiective de performanţă rezonabile pentru acoperirea cu internet în bandă largă de mare viteză şi ultrarapid şi pentru răspândirea comerţului electronic;
P. întrucât fragmentarea unei părţi a pieţei electronice din UE pune în pericol drepturile stipulate în acquis-ul comunitar;
Q. întrucât consumatorii şi întreprinderile europene nu dispun de o certitudine juridică solidă în ceea ce priveşte comerţul electronic transfrontalier, iar o singură tranzacţie electronică face obiectul mai multor dispoziţii juridice care prevăd cerinţe diferite, ceea ce înseamnă că operatorii comerciali şi clienţii nu beneficiază de norme clare şi uşor de aplicat;
R. întrucât acest lucru este valabil şi pentru comerţul electronic din afara Europei, deoarece consumatorii europeni adesea nu fac diferenţa între ţări europene sau ţări terţe atunci când cumpără sau vând on-line; întrucât există, prin urmare, necesitatea de a implica şi ţările terţe în eforturile de a face comerţul electronic mai transparent, mai fiabil şi mai responsabil;
S. întrucât dezvoltarea dimensiunii transfrontaliere a pieţelor de consum aduce noi provocări pentru autorităţile de aplicare a legii, care se confruntă cu constrângeri legate de graniţele jurisdicţionale şi de fragmentarea cadrului de reglementare;
T. întrucât existenţa unor servicii on-line ilegale ridică obstacole serioase în calea dezvoltării pieţelor legitime pentru anumite servicii digitale, în special pentru muzică, filme şi, în măsură din ce în ce mai mare, cărţi şi reviste; întrucât proprietatea intelectuală joacă un rol esenţial în lumea digitală şi întrucât protecţia acesteia, în special pe internet, rămâne o provocare deosebită;
U. întrucât utilizatorii comerţului electronic au dreptul la despăgubiri atunci când sunt afectaţi de practicile ilegale, dar, în realitate, aceştia se confruntă cu obstacole considerabile pentru a aduce aceste situaţii în faţa instanţei, din cauza necunoaşterii legislaţiilor aplicabile în diverse ţări, din cauza procedurilor lungi şi complexe şi a riscurilor asociate litigiilor, în special în cauzele transfrontaliere, precum şi din cauza costurilor ridicate;
V. întrucât respectarea dreptului fundamental la viaţă privată şi la protecţia datelor cu caracter personal constituie o condiţie importantă pentru comerţul electronic;
W. întrucât, în pofida potenţialului pe care îl prezintă mecanismele de soluţionare alternativă a litigiilor, numai 5% dintre comercianţii cu amănuntul le folosesc cu regularitate, iar 40% dintre aceştia nu cunosc posibilităţile de utilizare a acestor mecanisme;
X. întrucât uniformizarea drepturilor de bază ale consumatorilor, precum şi a costurilor poştale şi bancare, a impozitării drepturilor de autor, a procedurilor în materie de TVA şi a practicilor de protecţie a datelor ar contribui semnificativ la crearea unei adevărate pieţe unice pentru întreprinderi şi consumatori; subliniază că statele membre trebuie să îşi păstreze competenţa în privinţa procedurilor legate de TVA;
Y. întrucât trebuie simplificate şi clarificate diferitele sisteme de impozitare a drepturilor de autor existente în statele membre, astfel încât furnizorii on-line să poată vinde produse şi servicii şi consumatorilor din alte state membre; întrucât această revizuire a sistemelor de impozitare a drepturilor de autor ar conferi furnizorilor de produse şi servicii on-line o mai mare certitudine juridică atunci când oferă consumatorilor produse şi servicii; întrucât garantarea unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor este absolut esenţială pentru a promova încrederea în bunurile şi serviciile on-line, asigurându-se faptul că piaţa digitală respectă practicile comerciale; întrucât există în continuare o serie de bariere structurale şi de reglementare importante în calea unei pieţe interne europene pentru comerţul electronic pe deplin funcţionale, cum ar fi fragmentarea la nivel naţional în ceea ce priveşte normele de protecţie a consumatorilor şi normele privind TVA, taxele de reciclare şi impozitele, precum şi abuzurile în cazul normelor care reglementează acordurile de distribuţie exclusivă şi selectivă;
Z. întrucât accesul la servicii poştale convenabile ca preţ, fiabile şi de înaltă calitate în Uniunea Europeană constituie o prioritate pentru realizarea unei pieţe interne reale pentru comerţul electronic; întrucât actualele acorduri verticale de distribuţie sunt adesea utilizate pentru a evita sau a restricţiona vânzările on-line, împiedicând astfel accesul detailiştilor la pieţe mai extinse, subminând dreptul consumatorilor la o gamă mai largă de opţiuni şi la preţuri mai bune şi creând astfel obstacole în calea extinderii comerţului; întrucât comerţul electronic transfrontalier între întreprinderi poate stimula competitivitatea societăţilor europene, permiţându-le să îşi procure cu uşurinţă piese, servicii şi know-how de pe întreaga piaţă internă (creând, de asemenea, noi economii de scară) şi, mai mult decât atât, reprezintă o şansă pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, de a-şi internaţionaliza clientela, fără a fi nevoite să investească în prezenţa fizică într-un alt stat membru;
AA. întrucât comerţul electronic încurajează dezvoltarea unei pieţe unice ecologice prin utilizarea tehnologiilor, standardelor, etichetelor, produselor şi serviciilor ecologice şi cu emisii scăzute de carbon;
AB. întrucât protecţia juridică şi încrederea cumpărătorilor în comerţul electronic trebuie sporite, fără a se uita însă faptul că vânzătorii şi oamenii de afaceri au şi ei nevoie de protecţie juridică;
AC. întrucât flexibilitatea pieţelor este modul cel mai eficace de a încuraja creşterea economică; solicită instituţiilor europene să se asigure că pieţele on-line sunt cât mai flexibile posibil pentru a permite dezvoltarea spiritului antreprenorial în acest sector şi extinderea acestuia; întrucât piaţa unică digitală poate fi realizată numai prin punerea corectă în aplicare, la nivelul tuturor statelor membre, a dispoziţiilor legislative importante privind piaţa unică, inclusiv a Directivei privind serviciile; întrucât este esenţial să fie asigurată certitudinea juridică şi transparenţa procedurii de autorizare a drepturilor atunci când un vânzător cu amănuntul pe internet încarcă pe un site internet un conţinut protejat de drepturile de autor; întrucât, în timp ce internetul este canalul de comercializare cu amănuntul cu cea mai mare creştere, iar comerţul electronic se intensifică în mod constant la nivel naţional, decalajul dintre comerţul electronic intern şi cel transfrontalier în cadrul UE se măreşte, iar consumatorii europeni din unele state membre se confruntă cu restricţii geografice, tehnice şi organizaţionale care le limitează alegerile;
AD. întrucât „Tabloul de bord al pieţelor de consum” elaborat de Comisie este un bun instrument pentru monitorizarea situaţiei comerţului electronic transfrontalier în UE, indicând în ce măsură consumatorii pot beneficia de bunuri şi servicii pe piaţa internă;
AE. întrucât extinderea serviciilor de internet în bandă largă în statele membre ale UE în cadrul obiectivului stabilit pentru 2013 este vitală pentru a oferi acces atât consumatorilor, cât şi întreprinderilor la economia digitală,
Introducere
1. salută Comunicarea Comisiei din 22 octombrie 2009 privind comerţul electronic transfrontalier dintre întreprinderi şi consumatori în Uniunea Europeană;
2. salută Comunicarea Comisiei din 19 mai 2010 privind o Agendă digitală pentru Europa în care se prezintă strategia Comisiei destinată, printre altele, să faciliteze tranzacţiile on-line şi să construiască încrederea în mediul digital;
3. invită Comisia să răspundă situaţiei urgente prezentate în raportul Monti, „O nouă strategie pentru piaţa unică”, care conchide că UE ar trebui să găsească soluţii de urgenţă la obstacolele care persistă în calea creării unei pieţe paneuropene on-line cu amănuntul până în 2012, ca instrument esenţial pentru viitorul pieţei interne;
4. salută promovarea, prin strategia UE 2020, a unei economii bazate pe cunoaştere şi încurajează Comisia să ia măsuri rapide în ceea ce priveşte creşterea vitezei serviciilor în bandă largă, precum şi raţionalizarea sarcinilor pentru astfel de servicii pe teritoriul Uniunii, pentru a se realiza o piaţă unică mai eficace pentru comerţul electronic;
5. solicită Comisiei să armonizeze toate definiţiile principale din acest domeniu într-o perioadă rezonabilă de timp, recunoscând în acelaşi timp eforturile considerabile deja depuse în domeniile relevante pentru comerţul electronic;
6. subliniază că realizarea pieţei unice pentru comerţul electronic presupune o abordare orizontală din partea Comisiei, care să implice o coordonare efectivă între direcţiile generale; prin urmare, salută angajamentul recent al Comisiei de a constitui un „grup de comisari” (în raportul său privind o Agendă digitală pentru Europa) cu scopul de a asigura o politică comună eficace;
7. subliniază că comerţul electronic ar trebui să fie considerat un instrument în plus pentru a spori competitivitatea IMM-urilor şi nu un ţel în sine;
8. subliniază importanţa utilizării la maximum a potenţialului comerţului electronic ca parte a efortului de a creşte competitivitatea UE pe plan mondial;
9. invită Comisia să trateze promovarea unei pieţe unice digitale funcţionale pentru bunuri şi servicii ca o problemă urgentă, astfel încât să se poată beneficia de potenţialul imens şi neexploatat al acesteia în ceea ce priveşte creşterea şi locurile de muncă;
10. subliniază necesitatea unei politici active care să permită cetăţenilor şi întreprinderilor să beneficieze de toate avantajele pieţei interne şi care oferă bunuri şi servicii de calitate la preţuri competitive; consideră că, în contextul actualei crize economice, o astfel de politică este cu atât mai importantă ca mijloc de combatere a inegalităţilor în creştere şi de protejare a consumatorilor vulnerabili, care locuiesc în regiuni îndepărtate sau au o mobilitate redusă, a categoriilor cu venituri scăzute, precum şi a întreprinderilor mici şi mijlocii care îşi manifestă în mod deosebit dorinţa de a folosi comerţul electronic;
Contracararea fragmentării de pe piaţa internă on-line
11. solicită o mai bună armonizare a informaţiilor precontractuale în sectorul comerţului electronic în vederea asigurării unui grad ridicat de protecţie a consumatorilor şi în măsura în care această armonizare poate fi adaptată, pentru a se garanta o mai mare transparenţă şi încredere între consumatori şi vânzători, reţinându-se însă o abordare de minimă armonizare pentru contractele încheiate în anumite sectoare;
12. reaminteşte că există diferenţe majore între normele şi practicile comercianţilor la distanţă în ceea ce priveşte garanţiile şi răspunderea pe care le oferă în interiorul şi în afara graniţelor naţionale şi beneficiile pe care armonizarea le-ar aduce pentru aceştia; solicită o analiză aprofundată a impactului consecinţelor pe care îl poate avea pentru comerţul electronic o eventuală armonizare a normelor privind garanţia legală de conformitate cu legislaţiile naţionale în vigoare;
13. solicită uniformizarea normelor şi a practicilor pentru a permite comercianţilor la distanţă să poată depăşi graniţele naţionale în ceea ce priveşte garanţiile şi răspunderea oferite;
14. încurajează elaborarea unui sistem adecvat, eficient, sigur și inovator de plăți on-line care să poată oferi consumatorilor libertatea şi posibilitatea de a alege modul de plată, care să nu implice taxe ce ar putea împiedica sau limita alegerea şi care să asigure protecţia datelor consumatorilor;
15. subliniază importanţa consolidării încrederii în sistemele transfrontaliere de plată prin internet (de exemplu, cărţile de credit şi debit şi portofelul electronic), prin promovarea unei game de metode de plată, creşterea interoperabilităţii şi consolidarea standardelor comune, eliminarea barierelor tehnice, sprijinirea celor mai sigure tehnologii pentru tranzacţii electronice, armonizarea şi consolidarea legislaţiei privind confidenţialitatea şi securitatea, combaterea activităţilor frauduloase, precum şi prin informarea şi educarea publicului;
16. invită Comisia să prezinte o propunere de creare a unui instrument financiar european privind cărţile de credit şi de debit pentru a facilita procesarea tranzacţiilor electronice cu cărţi bancare;
17. reafirmă importanţa comerţului electronic transfrontalier între întreprinderi ca un mijloc pentru societăţile europene, în special pentru IMM-uri, de a se dezvolta, de a fi mai competitive şi de a crea mai multe produse şi servicii inovatoare; invită Comisia şi statele membre să creeze un cadru juridic şi de reglementare sănătos şi sigur pentru a oferi întreprinderilor europene garanţiile de care acestea au nevoie pentru a desfăşura cu încredere tranzacţii comerciale electronice transfrontaliere între întreprinderi;
18. salută propunerea Comisiei de a promova facturarea electronică şi invită Consiliul să ajungă rapid la un acord cu Parlamentul; solicită, de asemenea, Comisiei şi statelor membre să propună măsuri şi să ajungă la acorduri în vederea simplificării şi raţionalizării obligaţiilor de raportare în materie de TVA în cadrul comerţului electronic transfrontalier şi în vederea simplificării procedurilor de declarare a TVA;
19. salută propunerea Comisiei de simplificare a obligaţiilor de raportare în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi de realizare a unei „facturi simplificate” pentru vânzările la distanţă şi atrage atenţia asupra faptului că în domeniul legislaţiei fiscale, inclusiv în ceea ce priveşte TVA, principiul subsidiarităţii ar trebui respectat;
20. solicită Comisiei să pună la dispoziţie un sistem integrat de colectare a TVA, pentru a încuraja IMM-urile să realizeze schimburi comerciale transfrontaliere la un cost administrativ mai scăzut;
21. subliniază necesitatea de a clarifica impactul pe care pachetul TVA îl are asupra serviciilor poştale transfrontaliere, în vederea evitării incertitudinilor juridice şi a creşterii preţurilor; consideră că scutirea de TVA pentru serviciile poştale universale în conformitate cu Directiva UE privind TVA nu trebuie să fie afectată în urma stabilirii unei noi norme fiscale bazată pe locul de furnizare a serviciilor;
22. invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului cu privire la crearea sau desemnarea unor autorităţi naţionale care să gestioneze cererile de înregistrare pentru comerţ electronic transfrontalier depuse de societăţi sau antreprenori din respectivul stat membru şi cu privire la o autoritate europeană care să coordoneze activitatea autorităţilor naţionale pentru a permite realizarea rapidă a pieţei interne;
23. subliniază necesitatea de a simplifica şi raţionaliza măsurile privind deşeurile electrice şi electronice, managementul transfrontalier al impozitării drepturilor de autor pentru vânzările de suporturi media neînregistrate şi de dispozitive de înregistrare, acordarea de licenţe la nivelul UE pentru conţinut, precum şi normele UE care reglementează emiterea de facturi electronice transfrontaliere în cadrul operaţiunilor de vânzare la distanţă;
24. sprijină simplificarea sistemului actual de impozitare a drepturilor de autor, deoarece acesta generează importante impedimente pentru consumatori şi constituie o barieră în calea pieţei unice;
25. invită Comisia să prezinte măsuri pentru sprijinirea iniţiativei privind facturile electronice pentru a garanta o utilizare a acestora la nivelul european până în 2020;
26. propune crearea unui regim de „ghişeu unic” la nivel european care să permită găsirea unor soluţii transfrontaliere pentru aplicarea diferitelor reguli şi norme ale statelor membre, la fel ca în cazul declarării şi plăţii TVA sau a altor taxe aplicabile;
27. invită Comisia să examineze opţiunile privind o modalitate de a promova un acces mai bun la conţinutul creativ pe internet, cum ar fi lucrările muzicale sau audiovizuale, şi o modalitate de a răspunde cererii cetăţenilor de servicii transfrontaliere uşor de utilizat de consumatori;
28. solicită statelor membre şi Comisiei să integreze mai bine centrele pieţei unice, incluzând SOLVIT, „ghişeele unice” (în conformitate cu Directiva privind serviciile), centrele de produse (prevăzute în Regulamentul privind recunoaşterea reciprocă) şi alte informaţii, inclusiv dispoziţiile legale necesare întreprinderilor pentru a putea comercializa bunuri în afara frontierelor şi pe internet; subliniază că funcţionarea „ghişeului unic” este esenţială pentru realizarea pieţei unice pentru comerţul electronic;
29. reaminteşte Comisiei faptul că mai există încă diferenţe la nivelul cadrului legislativ privind serviciile on-line şi invită Comisia să iniţieze propuneri legislative specifice pentru a creşte încrederea consumatorilor în produsele şi serviciile comercializate on-line, pentru a le facilita accesul la acestea şi pentru a le oferi o abordare simplă, de tip„ ghişeu unic”;
30. subliniază importanţa simplificării normelor transfrontaliere şi a reducerii costurilor legate de asigurarea conformităţii pentru comercianţii cu amănuntul şi antreprenori prin furnizarea unor soluţii practice la aspecte cum ar fi declararea şi facturarea TVA, taxele pentru deşeurile electronice şi reciclare, impozitele pe drepturile de autor, protecţia consumatorilor, normele privind etichetarea şi cele specifice sectoarelor; în acest sens, solicită crearea unor sisteme de tip „ghişeu unic” şi promovarea soluţiilor de administrare electronică transfrontalieră, cum ar fi facturarea electronică şi achiziţiile publice electronice;
31. regretă că Directiva privind serviciile nu a fost încă transpusă integral în anumite state membre; solicită Comisiei şi statelor membre să elimine discriminarea împotriva consumatorilor bazată pe adresa electronică sau pe locul de reşedinţă, să asigure punerea efectivă în aplicare a articolului 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile, precum şi aplicarea corectă de către autorităţile şi instanţele naţionale, în sistemele juridice ale statelor membre, a dispoziţiilor interne de punere în aplicare a regulii de nediscriminare;
32. subliniază importanţa liberei circulaţii a bunurilor şi serviciilor pentru continuarea dezvoltării comerţului electronic, în special principiul nediscriminării, în cadrul pieţei interne, pe baza naţionalităţii sau a locului de reşedinţă al beneficiarului; reiterează faptul că principiul nediscriminării nu este compatibil cu impunerea unor cerinţe juridice şi administrative suplimentare resortisanţilor altor state membre care doresc să beneficieze de un serviciu sau de condiţii sau preţuri mai avantajoase; invită, prin urmare, Comisia să ia măsuri împotriva unei astfel de forme de discriminare, în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile în cadrul pieţei interne;
33. subliniază importanţa eliminării discriminărilor împotriva consumatorilor şi a ţărilor de origine ale acestora în mediul on-line, instituind plata on-line din toate cele 27 de state membre ale UE, inclusiv oferind consumatorilor posibilitatea de a alege între diferite mijloace de plată on-line;
34. solicită o abordare politică integrată pentru realizarea pieţei unice în domeniul transporturilor, care să acopere toate mijloacele de transport (inclusiv cabotajul rutier şi transportul feroviar de marfă), precum şi în ceea ce priveşte legislaţia din domeniul mediului, în vederea evitării ineficienţei în lanţul de aprovizionare şi a majorărilor inutile ale costurilor pentru vânzătorii la distanţă şi pentru clienţii comerţului electronic;
35. consideră că reformarea sectorului poştei şi promovarea interoperabilităţii şi cooperării între sistemele şi serviciile poştale pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării comerţului electronic transfrontalier, care necesită mecanisme ieftine şi eficiente de distribuţie şi urmărire a produselor; subliniază, prin urmare, necesitatea unei aplicări rapide a celei de a treia Directive poştale (2008/6/CE);
Realizarea pieţei interne cu ajutorul comerţului electronic
36. solicită luarea de măsuri pentru a contribui la creşterea numărului de utilizatori de internet şi la îmbunătăţirea calităţii, preţului şi vitezei internetului în acele ţări şi regiuni din cadrul Uniunii care nu dispun de conexiuni de bună calitate, asigurând accesul în bandă largă pe întreg teritoriul UE până în 2013; subliniază nevoia de a asigura accesul fiecărui cetăţean la internetul în bandă largă şi subliniază că accesul la o conexiune rapidă de internet ar trebui să fie posibil şi în zonele rurale, izolate sau periferice, acordându-se o atenţie specială consumatorilor şi întreprinderilor din zonele muntoase sau din regiunile insulare unde, pe lângă accesul mai restricţionat la internet, taxele poştale sunt foarte ridicate, iar termenele de livrare foarte lungi pentru bunurile cumpărate sau vândute;
37. ia act de faptul că, în contextul revizuirii Directivei privind serviciul universal, dezvoltarea prioritară a accesului rapid şi accesibil în bandă largă este esenţială pentru dezvoltarea comerţului electronic, deoarece lipsa accesului la internet reprezintă în continuare una dintre cele mai importante bariere în calea utilizării comerţului electronic de către cetăţenii europeni;
38. susţine obiectivele Comisiei în materie de servicii în bandă largă pentru a permite accesul tuturor cetăţenilor UE la serviciile de bază în bandă largă până în 2013 şi la internetul în bandă largă de minimum 30Mbps până în 2020, urmând ca jumătate dintre cetăţenii Uniunii Europene să aibă acces în bandă largă de 100Mbps, şi solicită măsuri concrete pentru a se asigura că aceste obiective vor fi îndeplinite; subliniază că ar trebui să se introducă măsuri specifice pentru protejarea copiilor şi a tinerilor, în special prin dezvoltarea unor sisteme de verificare a vârstei şi prin interzicerea practicilor de marketing on-line care au un impact negativ asupra comportamentului copiilor;
39. solicită Comisiei să demareze elaborarea de standarde europene pentru a facilita comerţul electronic transfrontalier, pentru a elimina diferenţele dintre legile în vigoare în diferite state membre şi pentru a suprima obligaţia, într-o reţea de distribuţie selectivă, de a dispune de un magazin clasic înainte de a putea vinde on-line, atunci când se arată că o astfel de obligaţie este în contradicţie cu dreptul concurenţei ori nu se justifică prin natura contractului pentru bunurile şi serviciile vândute, permiţând astfel întreprinderilor mici şi mijlocii şi consumatorilor să exploateze la maximum potenţialul pieţei interne în mediul electronic; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la decizia Comisiei de a elimina obligaţia de a avea un magazin clasic înainte de a putea vinde on-line, deoarece această cerinţă limitează în mod radical vânzările on-line;
40. consideră că platformele on-line au jucat un rol important în stimularea (mai ales transfrontalieră) a comerţului electronic în Europa, permiţând accesul pe piaţă pentru sute de mii de IMM-uri şi oferind consumatorilor o gamă mai largă de opţiuni, introducând totodată numeroase exemple de bune practici pentru a spori încrederea şi informarea transparentă cu privire la drepturi şi obligaţii şi facilitând soluţionarea la nevoie a litigiilor dintre părţile la o tranzacţie on-line; invită platformele on-line să ofere bunuri şi servicii tuturor consumatorilor europeni fără nicio discriminare teritorială în funcţie de statul membru;
41. subliniază importanţa unui format deschis de schimb de documente pentru interoperabilitatea afacerilor electronice şi invită Comisia să ia măsuri concrete pentru a sprijini crearea şi diseminarea acestuia;
42. subliniază importanţa unei mai bune îndrumări şi a accesibilităţii facilităţilor financiare pentru IMM-uri pentru a le ajuta să îşi creeze o dimensiune de comerţ electronic în plus faţă de magazinul lor clasic;
43. subliniază importanţa unui acces deschis şi neutru la conexiuni internet de mare viteză fără de care comerţul electronic nu ar putea exista;
44. subliniază că realizarea pieţei unice pentru comerţul electronic nu trebuie să se limiteze la măsuri şi controale legislative, ci, mai mult, trebuie să fie însoţită de consolidarea altor domenii ale internetului, şi anume guvernarea electronică şi învăţământul on-line;
45. subliniază necesitatea de a monitoriza aplicarea normelor adoptate recent în Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei din 20 aprilie 2010 privind distribuţia exclusivă şi selectivă, pe baza informaţiilor despre piaţă din partea părţilor interesate şi a autorităţilor naţionale de concurenţă şi, dacă este cazul, de a reduce obstacolele cu care se confruntă comerţul on-line; invită Comisia să înainteze propuneri de soluţionare a acestor probleme înainte de sfârşitul lui 2011;
46. invită Comisia să consolideze dreptul la viaţă privată al consumatorilor şi să se asigure că toate datele privind consumatorii, inclusiv datele privind cumpărarea şi vizualizarea, sunt puse la dispoziţia consumatorilor la cerere şi sunt deţinute de furnizori pentru o durată de timp acceptată în conformitate cu legislaţia UE;
47. solicită Comisiei, de asemenea, să depună eforturi pentru a crea noi norme şi standarde, astfel încât non-interoperabilitatea programelor informatice aferente site-urilor comerciale şi de socializare să nu împiedice consumatorii să îşi schimbe opţiunile de cumpărare;
48. subliniază importanţa semnăturilor electronice şi a infrastructurii de chei publice (PKI) pentru serviciile sigure de guvernare electronică paneuropeană şi invită Comisia să înfiinţeze un sistem european de autorităţi de validare cu scopul de a asigura interoperabilitatea transfrontalieră pentru semnăturile electronice;
49. invită Comisia şi statele membre, având în vedere cât de importantă este exploatarea întregului potenţial al pieţei unice, să se asigure că, până în 2015, cel puţin 50% din achiziţiile publice sunt efectuate prin mijloace electronice, astfel cum prevede planul de acţiune aprobat de Conferinţa ministerială privind guvernarea electronică, care a avut loc la Manchester în 2005;
50. consideră că o componentă semnificativă a comerţului electronic poate fi comerţul mobil („m-comerţul”) , capabil să se adreseze milioanelor de cetăţeni europeni care folosesc telefoane mobile, dar nu folosesc calculatoare personale, contribuind astfel la convergenţa internetului şi a tehnologiilor mobile şi consolidând poziţia de lider a UE în domeniul comunicaţiilor mobile;
51. consideră că dezvoltarea şi sprijinirea specificaţiilor şi standardelor tehnice şi operaţionale comune şi deschise (pentru compatibilitate, interoperabilitate, accesibilitate, securitate, logistică, livrare etc.) vor facilita comerţul electronic transfrontalier prin asistenţa oferită consumatorilor, în special utilizatorilor de calculatoare personale vulnerabili şi neexperimentaţi, şi prin înlăturarea barierelor operaţionale, tehnice, culturale şi lingvistice care există între diferitele state membre;
52. recunoaşte provocările juridice deosebite legate de dezvoltarea unei pieţe interne pentru comerţul mobil (m-comerţ) care să fie capabilă să asigure confidenţialitatea datelor, precum şi protecţia drepturilor consumatorilor şi a clienţilor minori; invită Comisia să examineze în mod aprofundat acest aspect;
53. insistă asupra necesităţii de a mări transparenţa lanţului de aprovizionare din cadrul comerţului electronic, astfel încât consumatorul să cunoască în orice moment identitatea furnizorului, precum şi denumirea comercială a acestuia, adresa geografică, datele de contact şi numărul de înregistrare fiscală şi să ştie dacă acesta este un intermediar sau furnizorul final, lucru deosebit de important în contextul licitaţiilor on-line;
54. invită Comisia să stabilească standardele clare necesare pentru comerţul electronic transfrontalier la nivelul UE, cum ar fi obligaţia unui comerciant de a furniza clienţilor şi autorităţilor publice acces uşor, direct, permanent şi gratuit la informaţiile referitoare la numele şi numărul de înregistrare al comerciantului sau al furnizorului de servicii, la preţurile bunurilor şi serviciilor oferite şi la orice costuri suplimentare de livrare care ar putea fi facturate;
55. invită Comisia să oblige întreprinzătorii care utilizează voluntar contracte standardizate, precum şi termeni şi condiţii generale comerciale standardizate, să semnaleze dispoziţiile care se abat de la acestea;
56. consideră că normele de reglementare a contractelor încheiate la distanţă ar trebui să reglementeze şi contractele dintre consumatori şi comercianţi profesionişti în cadrul licitaţiilor on-line şi solicită Comisiei să examineze şi să evalueze în continuare normele care reglementează contractele la distanţă specifice din domeniul serviciilor turistice (bilete de avion, cazare la hotel, închiriere de autoturisme, servicii pentru petrecerea timpului liber etc.) comandate individual pe internet, în special pentru a creşte gradul de răspundere în cadrul licitaţiilor on-line în vederea protejării mai eficace a drepturilor consumatorilor;
57. solicită Comisiei să clarifice normele privind oferirea (directă sau indirectă) de servicii nesolicitate efectuată din alte state membre prin intermediul internetului;
Consolidarea protecţiei juridice a utilizatorilor în sectorul comerţului electronic transfrontalier
58. solicită introducerea obligaţiei de audit extern pentru anumite tipuri de servicii electronice specifice, în cazul cărora garantarea unei siguranţe depline este foarte importantă, pentru a proteja datele şi informaţiile personale (în cazul tranzacţiilor bancare prin internet, de exemplu);
59. subliniază că utilizatorii (consumatori şi vânzători) au nevoie de securitate juridică când îşi desfăşoară activitatea on-line şi salută propunerea Comisiei din Comunicarea sa „O Agendă digitală pentru Europa” de actualizare a dispoziţiilor privind răspunderea limitată a serviciilor societăţii informaţionale pentru a fi în pas cu progresul tehnologic, în contextul Directivei privind comerţul electronic (a se vedea nota de subsol nr. 13 din comunicare);
60. îndeamnă Comisia să adopte măsuri pentru a asigura certitudinea juridică şi pentru a elimina fragmentarea pronunţată existentă în procesul de autorizare a drepturilor şi existenţa jurisdicţiilor multiple în statele membre în materie de încărcare a unui conţinut media pe site-urile internet;
61. consideră că ar trebui acordată prioritate eliminării, până în 2013, a barierelor administrative şi de reglementare din calea comerţului electronic transfrontalier, prin introducerea unui pachet de norme pentru consumatorii şi întreprinderile din cele 27 de state membre ale UE care va crea un mediu digital favorabil, va oferi certitudine juridică atât întreprinderilor, cât şi consumatorilor, va simplifica procedurile, va reduce costurile legate de asigurarea conformităţii, va diminua concurenţa neloială şi va debloca potenţialul pieţei comerţului electronic din UE; subliniază că, în acest scop, interpretarea şi aplicarea uniforme ale instrumentelor legislative, cum ar fi Directiva privind drepturile consumatorului, Directiva privind comerţul electronic (2000/31/CE), articolul 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile în cadrul pieţei interne (2006/123/CE) şi Directiva privind practicile comerciale neloiale (2005/29/CE), pot avea o importanţă deosebită; invită, prin urmare, Comisia să accelereze evaluarea în curs de desfăşurare a acquis-ului comunitar legat de piaţa unică digitală şi să propună acţiuni legislative specifice, care să soluţioneze principalele impedimente;
62. consideră că, pentru creşterea gradului de încredere a consumatorilor, este esenţială consolidarea mecanismelor de supraveghere a pieţei, a transparenţei normelor şi a controlului aplicării legii, întrucât cheltuielile de consum vor fi un factor important pentru relansarea economiei; este de părere că autorităţile publice trebuie să dispună de mai multe resurse pentru anchetarea şi, în cele din urmă, combaterea practicilor comerciale ilegale; solicită Comisiei să creeze un sistem european de avertizare timpurie, inclusiv o bază de date, pentru combaterea activităţilor frauduloase de pe piaţa digitală; solicită Comisiei să actualizeze RAPEX (sistemul de alertă rapidă), acolo unde este necesar; subliniază că astfel de iniţiative trebuie să respecte normele privind protecţia datelor;
63. solicită autorităţilor publice să acţioneze rapid împotriva site-urilor internet dăunătoare, acordând o atenţie sporită drepturilor consumatorilor, inclusiv prin intermediul măsurilor prin care se urmăreşte introducerea unor etichete pentru site-uri internet sigure şi securizate, şi garantând că societăţile care oferă servicii de publicitate sponsorizate nu fac publicitate unor site-uri internet ilegale;
64. consideră că încrederea consumatorilor poate fi câştigată prin standarde şi coduri de conduită care să permită furnizorilor on-line să ţină pasul cu progresele rapide ale tehnologiei;
65. subliniază că selecţia şi crearea de profiluri on-line ar trebui să respecte pe deplin normele privind protecţia datelor;
66. subliniază că este necesar să se asigure o interpretare uniformă a normelor UE referitoare la datele personale, pentru a se garanta protecţia datelor şi a se promova încrederea consumatorului în sistemele de plată on-line;
67. consideră că o îmbunătăţire a regimului de protecţie a consumatorilor în întreaga UE, inclusiv împotriva fraudării cărţilor de credit, poate asigura încrederea consumatorilor în tranzacţiile transfrontaliere efectuate on-line;
68. invită Comisia să se asigure că asigurarea consecventă a aplicării legislaţiei în materie de drepturi de autor nu este eludată în sectorul comerţului electronic;
69. consideră că publicitatea şi căutarea transfrontalieră pe internet ar trebui să ofere consumatorilor şi comercianţilor informaţii de o calitate mai bună şi să amelioreze capacitatea acestora de a face comparaţii şi de a identifica ofertele; îşi exprimă îngrijorarea, în acest sens, cu privire la posibile denaturări ale concurenţei cu care s-ar putea confrunta consumatorii şi antreprenorii în anumite state membre ale UE; invită Comisia să remedieze, în cooperare cu acest sector, deficienţele legate de platformele de căutare şi de publicitate pe internet şi să încurajeze utilizarea acestora la nivel transfrontalier, de exemplu prin promovarea domeniilor .eu;
70. invită Comisia să se asigure prin monitorizare că aplicarea coerentă a legislaţiei în materie de drepturi de autor nu este eludată în sectorul comerţului electronic;
71. solicită Comisiei să iniţieze şi să efectueze o evaluare urgentă de impact asupra celei mai bune metode de abordare a impozitării drepturilor de autor, incluzând posibilitatea de a aplica impozitul în momentul şi în locul în care produsul este plasat pe piaţă prima dată în Uniunea Europeană, având în vedere faptul că părţile interesate nu pot ajunge la un acord;
72. împărtăşeşte opinia Comisiei că mecanismele alternative de soluţionare a litigiilor, cum ar fi medierea, arbitrarea sau soluţionarea extrajudiciară a diferendelor, pot reprezenta o opţiune practică şi atractivă pentru consumatori; constată că diverşi actori privaţi, cum ar fi platformele on-line, au creat iniţiative de succes pentru a creşte încrederea consumatorilor, utilizând instrumente interne de soluţionare a litigiilor; îndeamnă statele membre să încurajeze dezvoltarea acestor mecanisme pentru a consolida protecţia consumatorilor şi a maximiza respectarea legislaţiei; reaminteşte experienţele pozitive ale SOLVIT şi ale reţelei centrelor europene de consumatori; solicită crearea unui sistem de informare pentru utilizatorii europeni de comerţ electronic, care să ofere orientări şi informaţii detaliate cu privire la drepturi şi obligaţii pe piaţa digitală; subliniază însă că aceste mecanisme ar trebui să vină în completarea căilor de atac judiciare şi administrative şi nu să se substituie acestora;
73. subliniază importanţa creşterii nivelului în prezent redus de încredere a consumatorilor în tranzacţiile transfrontaliere, prin consolidarea aplicării on-line şi transfrontaliere a normelor existente, prin responsabilizarea autorităţilor pentru protecţia consumatorilor, prin promovarea cooperării între autorităţile publice şi prin crearea unor mecanisme eficiente la nivelul UE de monitorizare a pieţei şi de realizare a auditurilor, de gestionare a plângerilor şi de soluţionare a litigiilor;
74. încurajează recurgerea la mecanisme alternative de soluţionare a litigiilor, cu posibilitatea de a le folosi prin proceduri on-line, mecanisme care să fie accesibile fără întârziere prin portalul european e-Justice, din momentul în care acesta va fi disponibil;
75. subliniază necesitatea de a elabora şi standardiza norme care să ofere un nivel înalt de protecţie juridică pentru minori şi încurajează lansarea de campanii de informare şi de formare pentru părinţi, profesori şi tutori, vizând sensibilizarea acestora cu privire la responsabilitatea lor în educarea copiilor în ceea ce priveşte riscurile utilizării comerţului electronic şi importanţa supravegherii utilizării internetului de către copii;
76. solicită Comisiei şi statelor membre să adopte măsuri rapide pentru a combate serviciile on-line ilegale, care nu respectă normele privind protecţia consumatorilor, protecţia minorilor, drepturile de autor, taxele şi majoritatea celorlalte legi aplicabile;
77. subliniază că ar trebui să fie evitate riscurile provocate de produsele ilegale oferite pe internet, în special medicamentele contrafăcute şi produsele de asistenţă medicală, prin promovarea competenţelor în materie de sănătate şi prin atenţionarea, prin intermediul paginilor de internet specifice ale domeniilor .eu, cu privire la informaţiile înşelătoare;
78. invită Comisa să propună măsuri adecvate sau sancţiuni în cazul comerţului electronic cu bunuri şi medicamente contrafăcute, inclusiv etichete pentru site-uri internet sigure şi securizate, cum ar fi sistemele de certificare pentru farmaciile autorizate;
79. subliniază necesitatea formării şi educării corespunzătoare a funcţionarilor publici şi a autorităţilor judiciare în ceea ce priveşte normele UE în materie de protecţie a consumatorilor;
O strategie de construire a încrederii în mediul electronic pentru utilizatorii serviciilor de comerţ electronic
80. solicită elaborarea unui instrument juridic unic care că combine diversele texte aflate în vigoare pentru a clarifica normele aplicabile comerţului electronic; salută propunerea Comisiei de directivă privind drepturile consumatorilor şi solicită, acolo unde este relevant, un nivel adecvat de armonizare a anumitor aspecte ale dreptului contractelor cu consumatorii, în special în ceea ce priveşte tratarea anumitor tipuri de solicitări de utilizare a garanţiei; consideră că acest lucru ar trebui să includă şi alte directive, precum cea privind vânzarea la distanţă de servicii financiare şi cea privind comerţul electronic;
81. solicită Comisiei să evalueze dacă crearea unui portal pentru comerţul electronic, monitorizat de Comisie şi la care să participe părţile interesate şi statele membre, ar putea să contribuie mai bine la difuzarea celor mai bune practici şi a informaţiilor şi, prin urmare, să consolideze încrederea consumatorilor şi să intensifice comerţul electronic transfrontalier;
82. invită Comisia să analizeze în continuare motivele pentru care consumatorii resping comerţul electronic pentru a putea elabora orientări eficiente pentru o legislaţie adecvată şi propune crearea unui grafic de realizări destinat exclusiv comerţului electronic cu scopul de a obţine o imagine comportamentală a consumatorului de comerţ electronic şi de a identifica factorii care afectează şi determină alegerile acestuia;
83. recunoaşte că cetăţenii nu vor interacţiona, nu îşi vor exprima opiniile în deplină libertate şi nu vor încheia tranzacţii dacă nu au suficientă încredere în cadrul juridic al noului spaţiu digital; întrucât garantarea şi asigurarea respectării drepturilor fundamentale în acest context reprezintă o condiţie esenţială pentru câştigarea încrederii cetăţenilor; întrucât garantarea protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală (IPR) şi a altor drepturi este o condiţie esenţială pentru câştigarea încrederii întreprinderilor;
84. invită Comisia să elimine obligaţia de a avea un magazin clasic înainte de a putea vinde on-line, deoarece această cerinţă limitează în mod radical vânzările on-line;
85. subliniază importanţa, pentru continuarea dezvoltării comerţului electronic, a stabilirii unui cadru coerent la nivelul UE, în limitele acquis-ului comunitar, pentru protecţia şi punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală, intensificând lupta împotriva bunurilor ilegale şi contrafăcute şi informând consumatorii europeni cu privire la aceste aspecte;
86. subliniază că este necesar să se introducă o legislaţie aplicabilă tuturor tranzacţiilor electronice, aceasta având un rol esenţial în protejarea drepturilor utilizatorilor serviciilor de comerţ electronic;
87. solicită dezvoltarea, în programele-cadru pentru cercetare, de proiecte de cercetare inovatoare, care să vizeze promovarea şi unificarea pieţei UE a comerţului electronic, prin creşterea încrederii, a responsabilizării şi a numărului de opţiuni aflate la dispoziţia consumatorilor în mediul electronic;
88. solicită monitorizarea eficientă a evoluţiilor juridice, tehnice şi economice în comerţul electronic şi subliniază necesitatea unei evaluări a impactului tuturor deciziilor care afectează piaţa digitală unică şi societatea informaţională; în acest scop, un grafic de realizări privind comerţul electronic ar fi un instrument util pentru evaluarea pieţei on-line europene;
89. consideră că încrederea consumatorilor poate fi câştigată prin înlăturarea barierelor în calea comerţului electronic transfrontalier, păstrând totodată cel mai înalt nivel de protecţie a consumatorilor, iar această încredere poate fi construită cu ajutorul autorităţilor europene acreditate sau a mărcilor de încredere, care garantează fiabilitatea şi calitatea bunurilor disponibile pe piaţa electronică transfrontalieră; consideră că trebuie creată o marcă europeană durabilă şi de încredere, cu norme clare, transparente şi monitorizate de către Comisie; întrucât un astfel de sistem de mărci europene de încredere trebuie să fie susţinut de un control al standardelor sau de un mecanism de asigurare a aplicării, aşa cum este cazul la nivel naţional în unele state membre; recunoaşte că un sistem transfrontalier de mărci europene de încredere poate funcţiona doar în contextul legislaţiei UE pe care marca europeană de încredere se poate întemeia; consideră că orice sistem european de mărci de încredere trebuie să facă obiectul unei evaluări detaliate de impact şi trebuie să fie implementat în cooperare cu mărcile de încredere existente în statele membre;
90. subliniază importanţa promovării şi aplicării de sigle, mărci de siguranţă şi mărci de calitate la nivelul UE, care vor ajuta consumatorii să identifice comercianţii on-line cu o bună reputaţie, care vor răsplăti cele mai bune practici şi vor încuraja inovaţiile, sprijinind astfel eforturile societăţilor din UE de a depăşi graniţele pieţelor naţionale;
91. subliniază că în mediul on-line, în care vânzătorul şi cumpărătorul nu se află în acelaşi loc, iar cumpărătorul nu poate evalua exact calităţile fizice ale produsului, accesul la informaţii corecte şi clare este esenţial pentru transparenţă;
92. subliniază efortul Comisiei şi al autorităţilor naţionale de reglementare în domeniul poştei pentru punerea în aplicare corectă şi rapidă a celei de-a treia Directive privind serviciile poştale (2008/06/CE) în cele 27 de state membre pentru a obţine o intensificare a concurenţei, preţuri mai mici şi servicii mai bune şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de livrare a bunurilor cumpărate prin intermediul comerţului electronic transfrontalier; subliniază în plus importanţa asigurării disponibilităţii serviciilor de asigurare pentru livrarea coletelor;
93. solicită crearea unui program şi utilizarea instrumentelor financiare existente pentru proiecte vizând sporirea încrederii utilizatorilor în comerţul electronic, inclusiv campanii educative şi de informare, atât la nivel european, cât şi naţional, şi proiecte care verifică în practică nivelul de calitate a serviciilor on-line (cum ar fi metoda „clientului misterios”); subliniază necesitatea de a elabora instrumente on-line pentru instruirea consumatorilor cu privire la comerţul electronic şi la noua tehnologie digitală (drepturile principale ale consumatorilor de internet, comerţul electronic, normele de protecţie a datelor etc.), cum ar fi proiectul Dolceta (Development of On-Line Consumer Education Tools for Adults - Elaborarea de instrumente de instruire on-line a consumatorilor adulţi), permiţând astfel cetăţenilor să îşi perfecţioneze competenţele digitale şi cunoştinţele cu privire la drepturile şi obligaţiile lor şi să profite în mod responsabil şi independent de avantajele comerţului electronic într-o societate digitală;
94. consideră că încrederea consumatorilor poate fi consolidată în continuare prin asigurarea încrederii publice în mediul electronic, prin soluţionarea preocupărilor privind protecţia datelor cu caracter personal, prin reglementarea colectării datelor, a marketingului comportamental, a creării de profiluri şi a publicităţii, precum şi prin sensibilizarea publicului prin campanii educaţionale şi de informare; invită Comisia să prezinte o propunere privind adaptarea Directivei privind protecţia datelor la actualul mediu digital;
95. subliniază necesitatea de a simplifica şi mări transparenţa lanţului de aprovizionare şi a termenilor şi condiţiilor tranzacţiilor comerciale on-line la nivel transfrontalier, prin stabilirea de norme privind inducerea în eroare sau informarea incompletă în legătură cu drepturile consumatorilor, costurile totale şi datele de contact ale comerciantului, precum şi prin promovarea celor mai bune şi mai corecte practici, recomandări şi orientări pentru magazinele electronice; recunoaşte eforturile depuse în acest domeniu de UE pentru clarificarea termenilor, condiţiilor şi tarifelor pentru transportul aerian ca un exemplu pozitiv de urmat;
96. subliniază importanţa aplicării rapide şi eficiente a instrumentului european de microfinanţare Progress, operaţional din iunie 2010, care ar putea da un nou imbold în vederea promovării întreprinderilor on-line, în special în rândurile persoanelor care şi-au pierdut recent locurile de muncă;
97. consideră că sensibilizarea şi cunoştinţele în domeniul informaticii şi al mass-media sunt esenţiale pentru dezvoltarea mediului digital european; propune, prin urmare, lansarea unui „plan de acţiune pentru îmbunătăţirea competenţelor în domeniul digital şi participarea la mediul digital” la nivelul UE şi al statelor membre, care să conţină îndeosebi: oportunităţi specifice de formare în domeniul informatic pentru şomeri şi grupurile confruntate cu riscul excluziunii, stimulente pentru iniţiativele din sectorul privat care vizează să ofere tuturor angajaţilor formare în domeniul competenţelor digitale, o iniţiativă „Fii deştept on-line!”, la nivel european, prin care toţi studenţii, inclusiv cei angajaţi în procese de învăţare de-a lungul întregii vieţi şi de formare profesională, să se familiarizeze cu utilizarea în siguranţă a TIC şi a serviciilor on-line şi un sistem comun la nivel european de certificare în domeniul TIC;
98. salută angajamentul Comisiei de a publica până în 2012 un cod al drepturilor on-line în UE care să sintetizeze în mod clar şi accesibil drepturile actuale în UE ale utilizatorului de mediu digital, completat de o examinare anuală a cazurilor de încălcare a legislaţiei privind protecţia consumatorilor on-line şi a măsurilor adecvate de asigurare a aplicării, în colaborare cu reţeaua europeană a agenţiilor de protecţie a consumatorilor;
99. consideră că dezvoltarea unor coduri de conduită de autoreglementare de către organizaţiile de comercianţi, profesionişti şi consumatori şi aplicarea dispoziţiilor din raportul Parlamentului European referitor la „o nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu” , prin care se solicită crearea unei carte europene a drepturilor cetăţenilor şi consumatorilor în mediul digital şi dezvoltarea unei „a cincea libertăţi” care să permită libera circulaţie a conţinutului şi a cunoştinţelor, ar consolida încrederea consumatorilor în comerţul electronic, prin clarificarea drepturilor şi obligaţiilor tuturor actorilor din cadrul societăţii informaţionale;
100. invită Comisia să acţioneze rapid şi să prezinte un raport în 2012 cu privire la progresele înregistrate în combaterea celor zece obstacole în calea comerţului electronic transfrontalier, prezentate în Comunicarea din 22 octombrie 2009 privind comerţul electronic transfrontalier dintre întreprinderi şi consumatori în Uniunea Europeană (COM(2009)0557); invită Comisia şi statele membre să garanteze un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor în comerţul electronic şi să se asigure de înlăturarea tuturor obstacolelor în calea dezvoltării comerţului electronic, identificate în comunicarea Comisiei din 2010 privind Agenda digitală şi în cea din 2009 privind comerţul electronic transfrontalier dintre întreprinderi şi consumatori în Uniunea Europeană, atât prin mijloace legislative, cât şi nelegislative; invită Comisia să lanseze un dialog între părţile interesate şi SUA în vederea examinării mijloacelor de dezvoltare a unei pieţe electronice transatlantice;
° °
101. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre.
- [1] Texte adoptate la acea dată, P7_TA(2010)0046.
- [2] Texte adoptate la acea dată, P7_TA-PROV(2010)0047.
- [3] JO C 67 E, 18.3.2010, p. 112.
- [4] JO C 146 E, 12.6.2008, p. 370.
- [5] JO L 376, 27.12.2006, p. 36.
- [6] JO L 376, 27.12.2006, p. 21.
- [7] JO C 292 E, 1.12.2006, p. 109.
- [8] JO C 305 E, 14.12.2006, p. 247.
- [9] JO L 271/16, 9.10.2002.
- [10] http://www.un.or.at/unictral
EXPUNERE DE MOTIVE
Introducere
Comerţul electronic este o forţă vitală a internetului şi reprezintă un catalizator important pentru realizarea obiectivelor strategiei UE 2020 în ceea ce priveşte piaţa internă. Este important ca toate părţile interesate să coopereze pentru a elimina barierele rămase.
Lacunele pieţei unice devin şi mai evidente atunci când se analizează problema comerţului transfrontalier. Libera circulaţie a bunurilor în Europa este considerabil afectată de seturile fragmentate de reglementări naţionale. Cifrele referitoare la situaţia comerţului electronic în UE arată că, în 2009, un consumator european din trei a cumpărat cel puţin un produs on-line, dar că numai 7% din consumatorii europeni au îndrăznit să cumpere on-line într-un alt stat membru. Cercetările realizate în secret de UE cu privire la practicile de comerţ electronic au arătat că 60% dintre încercările clienţilor de a cumpăra produse în afara graniţelor UE eşuează, tranzacţia sau expedierea fiind refuzate de către vânzător, deşi cumpărătorul ar fi putut economisi cel puţin 10% cumpărând on-line în străinătate (chiar şi luând în calcul costurile de expediere) în jumătate dintre cele 11 000 de cazuri examinate.
Tratatul de la Lisabona, care este acum ratificat şi vizează raţionalizarea proceselor politice din cadrul UE, ar putea contribui la remedierea acestei fragmentări.
În contextul actualei crize economice, este cu atât mai important ca Europa să depună eforturi serioase pentru a elimina rapid aceste bariere. Piaţa unică a UE numără peste 500 de milioane de consumatori. Acest lucru este mai puţin evident atunci când încercăm să facem cumpărături on-line. În prezent, piaţa unică îşi dezamăgeşte consumatorii, în special pe aceia care recurg la comerţul electronic. Comerţul electronic transfrontalier nu cunoaşte o dezvoltare la fel de rapidă ca şi comerţul electronic naţional din cauza mai multor obstacole:
- Numeroase site-uri web nu permit efectuarea de cumpărături on-line în cazul clienţilor care locuiesc într-o anumită ţară. Conform unui studiu, 61% dintre tranzacţiile transfrontaliere nu pot fi încheiate deoarece magazinele on-line nu livrează în ţara din care provine consumatorul. Trebuie create stimulente şi pentru comercianţi.
- Chiar dacă jumătate dintre gospodăriile din UE dispun de o conexiune de mare viteză la internet, lipsa de încredere a consumatorilor îi împiedică totuşi pe aceştia să cumpere on-line. Un alt studiu a arătat că numai 12% dintre utilizatorii de internet din UE consideră că nu îşi asumă riscuri atunci când efectuează tranzacţii pe internet. Aspectul încurajator aici este că există o dorinţă puternică de a profita de avantajele pieţei unice. O treime dintre consumatori ia în calcul posibilitatea de a cumpăra on-line într-o altă ţară deoarece ar avea astfel acces la produse mai ieftine sau mai bune. Din păcate, numai 7% fac într-adevăr acest lucru. Consolidând încrederea consumatorilor, am putea debloca întregul potenţial economic al pieţei unice europene on-line, care reprezintă peste 100 de miliarde EUR sub formă de venituri.
- Lipsesc mecanismele eficace de atac şi de asigurare a respectării normelor, care sunt esenţiale pentru buna funcţionare a pieţelor. Diferenţele majore dintre statele membre în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor în cadrul comerţului electronic transfrontalier provoacă nemulţumirea consumatorilor.
Pentru a consolida încrederea tuturor operatorilor prezenţi pe piaţa comerţului electronic este necesară o ameliorare rapidă a punerii în aplicare a legislaţiei europene, în beneficiul tuturor consumatorilor şi comercianţilor cu amănuntul din UE. Este esenţial ca liderii şi factorii de decizie din UE să analizeze actualul cadru de reglementare privind acordurile de distribuţie, normele privind mărcile şi dispoziţiile referitoare la servicii şi consumatori pentru a se asigura că acestea corespund pe deplin cerinţelor pieţei secolului 21 şi oferă beneficii atât pentru consumatori, cât şi pentru comercianţii cu amănuntul.
Principala provocare cu care ne confruntăm astăzi este realizarea unei adevărate pieţe unice on-line pentru Europa. Acest obiectiv poate fi atins numai adaptând economia Europei la piaţa internaţională competitivă a secolului 21. Trebuie creată o piaţă europeană puternică, de natură să permite UE să concureze pe piaţa internaţională. Europa trebuie să se echipeze cu un set coerent de norme care să consolideze încrederea consumatorilor şi a comercianţilor cu amănuntul şi care să permită ocuparea unei poziţii de lider internaţional în domeniul economiei digitale. În acest scop, este important ca utilizatorii serviciilor de comerţ electronic să dispună de recomandări clare, în special în ceea ce priveşte caracteristicile principale ale divulgării de informaţii şi practicile comerciale loiale pe care întreprinderile ar trebui să le aplice şi la care consumatorii ar trebui să se aştepte în contextul comerţului electronic.
Este important să fie depuse eforturi serioase pentru a promova comerţul electronic şi pentru a-i încuraja pe utilizatori să dea dovadă de mai multă încredere, informându-i cu privire la drepturile lor şi la modul de asigurare a respectării acestora în sectorul comerţului electronic.
Atât Comisia, cât şi autorităţile naţionale responsabile cu asigurarea respectării normelor trebuie deci să îşi intensifice eforturile pentru a obţine un nivel ridicat de protecţie a utilizatorilor serviciilor de comerţ electronic şi pentru a le insufla acestora încrederea de care au nevoie pentru a exploata pe deplin potenţialul pieţei unice. Consolidarea mecanismelor de supraveghere a pieţei şi de asigurare a respectării normelor pentru a insufla încredere producătorilor şi consumatorilor reprezintă un aspect esenţial al comerţului electronic transfrontalier. Acest lucru ar determina consumatorii să cheltuiască mai mult, element crucial pentru redresarea economică.
Raportorul salută cele 13 recomandări de acţiune pentru dezvoltarea politicilor şi practicilor din domeniul comerţului electronic transfrontalier, identificate în comunicarea Comisiei. Raportorul susţine o analiză critică mai aprofundată a posibilelor opţiuni de urmat în cele şase domenii de acţiune prioritară care, în opinia sa, sunt esenţiale pentru dezvoltarea şi consolidarea comerţului electronic transfrontalier:
1. Accesul utilizatorilor europeni la internet ar trebui consolidat. Pentru a putea cumpăra on-line, consumatorii trebuie să dispună de un acces de calitate la internet. Ar trebui întreprinse anumite acţiuni pentru a contribui la creşterea numărului de utilizatori de internet şi la îmbunătăţirea calităţii şi vitezei internetului în acele ţări şi regiuni din cadrul Uniunii care nu dispun de conexiuni de bună calitate.
2. Trebuie remediată problema fragmentării pieţei on-line. Numeroşi vânzători impun bariere pentru pieţele transnaţionale, unele servicii nefiind disponibile on-line pentru persoane din anumite regiuni sau ţări din UE. Această problemă este cauzată uneori de faptul că utilizatorii sunt redirecţionaţi către site-urile web naţionale atunci când este detectată o adresă IP provenită dintr-o altă ţară sau, pur şi simplu, de faptul că vânzătorii refuză să vândă consumatorilor din anumite ţări. Prin urmare, este necesar să se consolideze punerea în aplicare a articolului 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile, care interzice discriminarea clienţilor pe bază de naţionalitate sau loc de reşedinţă.
3. Trebuie remediată problema fragmentării normelor în materie de protecţie a consumatorilor. Aplicarea noii directive privind drepturile consumatorilor va reprezenta un progres în ceea ce priveşte semnarea contractelor şi ar putea contribui la depăşirea problemelor potenţiale dintre cumpărător şi vânzător, care fac obiectul aceleiaşi reglementări.
4. Este necesar să se consolideze încrederea consumatorilor care cumpără on-line. Numeroşi consumatori nu cumpără on-line deoarece nu au încredere în siguranţa oferită de această piaţă, din mai multe motive. Unii consumatori se simt lipsiţi de apărare atunci când cumpără de la o persoană pe care nu o pot vedea, deoarece consideră că aceste persoane îi pot înşela sau le pot oferi un produs cu defecte ori un produs diferit de cel pe care îl văd pe ecranul calculatorului lor. Pentru a consolida încrederea consumatorilor pe piaţa on-line, trebuie luate anumite măsuri:
· crearea şi punerea în aplicare a unei mărci europene de încredere;
· consolidarea vigilenţei pe internet şi a supravegherii acestuia;
· trebuie elaborate campanii vizând informarea consumatorilor cu privire la drepturile lor, la elementele pe care un site web trebuie să le aibă pentru a fi demn de încredere, la formele sigure de plată etc.;
· asigurarea protecţiei consumatorilor prin intermediul securităţii şi al protecţiei datelor personale. .
5. Trebuie elaborate iniţiative pentru a stimula comercianţii să îşi desfăşoare activitatea pe internet. Numeroşi comercianţi nu propun servicii de comerţ electronic din cauza inconvenientelor majore cu care s-ar putea confrunta. Anumite norme, legate de taxe, gestionarea deşeurilor etc. diferă extrem de mult de la o piaţă naţională la alta, ceea ce creează un mediu de afaceri complex, costisitor şi imprevizibil. De aceea, este esenţial să se adopte propuneri normative care să stimuleze comercianţii cu amănuntul să promoveze acest tip de comerţ şi care vor crea astfel oportunităţi pentru consumatori:
· simplificarea obligaţiilor de raportare a TVA pentru vânzătorii la distanţă;
· îmbunătăţirea mecanismelor de plată utilizate on-line;
· uniformizarea costurilor bancare şi poştale în UE;
· găsirea de soluţii practice la problemele legate de plăţi şi drepturile de proprietate intelectuală, astfel încât furnizorii să nu fie obligaţi să plătească în ţări diferite pentru aceleaşi bunuri;
· reglementarea la nivel european a volumului de publicitate difuzată pe internet;
· îmbunătăţirea mecanismelor de soluţionare a disputelor dintre furnizor şi consumator.
6. Trebuie depuse eforturi pentru a garanta securitatea minorilor care utilizează internetul. Trebuie create la nivel european mecanisme eficace pentru a împiedica accesul minorilor la conţinuturi dăunătoare pentru ei, inclusiv pornografie, cumpărarea de tutun sau alcool, pariuri on-line, conversaţii cu străini şi utilizarea reţelelor sociale.
Raportorul consideră că elementele esenţiale în acest context sunt punerea în aplicare şi adaptarea normelor europene existente pentru comerţul off-line la piaţa on-line pentru a realiza o veritabilă piaţă unică europeană, pregătită să facă faţă provocărilor economiei mondiale a secolului 21.
AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (4.6.2010)
destinat Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor
referitor la realizarea pieţei interne pentru comerţul electronic
Raportor: Ioannis A. Tsoukalas
SUGESTII
Comisia pentru industrie, cercetare şi energie recomandă Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât comerţul electronic reprezintă o piaţă esenţială a secolului XXI pentru Uniunea Europeană, care are potenţialul de a redefini piaţa internă europeană, de a contribui la economia bazată pe cunoaştere, de a oferi valoare şi oportunităţi pentru consumatorii şi întreprinderile europene în această perioadă de restrişte financiară şi de a influenţa în mod semnificativ şi pozitiv crearea de locuri de muncă şi creşterea economică;
B. întrucât comerţul electronic transfrontalier aduce beneficii socio-economice importante consumatorilor europeni, cum ar fi creşterea confortului şi a responsabilizării acestora, consolidarea drepturilor consumatorilor, creşterea transparenţei şi a concurenţei, accesul la o varietate mai largă de produse şi servicii pe care le pot compara şi alege, precum şi un potenţial considerabil de a face economii;
C. întrucât comerţul electronic este deosebit de benefic pentru cetăţenii din zonele rurale, îndepărtate şi periferice care, altfel, nu pot avea acces la o varietate largă de bunuri într‑un mod atât de comod şi la o astfel de valoare;
D. întrucât, în timpul crizei economice recente, dezvoltarea societăţii digitale şi realizarea pieţei interne în domeniul TIC au permis sectorului comerţului electronic să se dezvolte şi să ofere locuri de muncă în continuare, ajutând întreprinderile online să rămână active din punct de vedere economic şi consumatorii să profite de a mai mare varietate şi de preţuri mai bune;
E. întrucât comerţul electronic transfrontalier aduce beneficii semnificative societăţilor din UE, în special IMM-urilor, care pot furniza servicii şi produse inovatoare, de înaltă calitate şi favorabile consumatorilor în cadrul pieţei interne electronice europene, consolidând poziţia acestora şi oferindu-le posibilitatea de a rămâne competitive în economia globală;
F. întrucât comerţul electronic reprezintă, în prezent, o parte semnificativă a fluxului economic principal, iar întreprinderile şi consumatorii utilizează din ce în ce mai mult atât practicile comerciale electronice, cât şi pe cele neelectronice, în funcţie de necesităţile lor;
G. întrucât există în continuare o serie de bariere structurale şi de reglementare importante în calea unei pieţe interne europene pentru comerţul electronic pe deplin funcţionale, cum ar fi fragmentarea la nivel naţional în privinţa normelor de protecţie a consumatorilor şi a normelor privind TVA, taxelor de reciclare şi impozitelor, precum şi abuzurile în cazul normelor care reglementează acordurile de distribuţie exclusivă şi selectivă;
H. întrucât comerţul electronic transfrontalier între întreprinderi poate stimula competitivitatea societăţilor europene, permiţându-le să determine cu uşurinţă sursa componentelor, serviciilor şi cunoştinţelor din întreaga piaţă internă (creând, de asemenea, noi economii de scară) şi, mai mult decât atât, reprezintă o şansă pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, de a-şi internaţionaliza clientela, fără a fi nevoite să investească în prezenţa fizică într-un alt stat membru;
I. întrucât, în timp ce internetul este canalul de comercializare cu amănuntul cu cea mai mare creştere şi comerţul electronic creşte în mod constant la nivel naţional, decalajul între comerţul electronic intern şi cel transfrontalier în cadrul UE se măreşte, iar consumatorii europeni din unele state membre se confruntă cu restricţii geografice, tehnice şi organizaţionale care le limitează alegerile;
J. întrucât depăşirea barierelor din calea comerţului electronic transfrontalier şi creşterea încrederii consumatorilor sunt esenţiale pentru realizarea unei pieţe electronice unice atractive şi integrate pentru Europa şi pentru stimularea pieţelor de consum şi a economiei în ansamblu,
1. consideră că ar trebui acordată prioritate eliminării, până în 2013, a barierelor administrative şi de reglementare din calea comerţului electronic transfrontalier, prin introducerea unui pachet de norme pentru consumatorii şi întreprinderile din cele 27 de state membre ale UE care va crea un cadru electronic favorabil, va oferi certitudine juridică atât întreprinderilor, cât şi consumatorilor, va simplifica procedurile, va reduce costurile legate de asigurarea conformităţii, va diminua concurenţa neloială şi va debloca potenţialul pieţei comerciale electronice a UE; subliniază că, în acest scop, interpretarea şi aplicarea uniforme ale instrumentelor legislative, cum ar fi Directiva privind drepturile consumatorului, Directiva privind comerţul electronic (2000/31/CE), articolul 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile în cadrul pieţei interne (2006/123/CE) şi Directiva privind practicile comerciale neloiale (2005/29/CE), pot avea o deosebită importanţă; invită, prin urmare, Comisia să accelereze evaluarea în curs de desfăşurare a acquis-ului comunitar care afectează piaţa unică digitală şi să propună acţiuni legislative specifice, care să soluţioneze principalele impedimente;
2. subliniază importanţa liberei circulaţii a bunurilor şi serviciilor pentru continuarea dezvoltării comerţului electronic, în special principiul nediscriminării, în cadrul pieţei interne, pe baza naţionalităţii sau a locului de reşedinţă al beneficiarului; reiterează faptul că principiul nediscriminării nu este compatibil cu impunerea unor cerinţe legale şi administrative suplimentare resortisanţilor altor state membre care doresc să beneficieze de un serviciu sau de condiţii sau preţuri mai avantajoase; invită, prin urmare, Comisia să ia măsuri împotriva unei astfel de forme de discriminare, în baza articolului 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile în cadrul pieţei interne;
3. subliniază importanţa simplificării normelor transfrontaliere şi a reducerii costurilor legate de asigurarea conformităţii pentru comercianţii cu amănuntul şi antreprenori, prin furnizarea unor soluţii practice la aspecte cum ar fi raportarea şi facturarea TVA, taxele pentru deşeurile electronice şi reciclare, impozitele pe drepturile de autor, protecţia consumatorilor, normele privind etichetarea şi cele specifice sectorului; în acest sens, solicită crearea unor sisteme de tip „ghişeu unic” şi promovarea unor soluţii transfrontaliere de administraţie online, cum ar fi facturarea electronică şi achiziţiile publice electronice;
4. invită Comisia să elimine obligaţia de a avea un magazin offline înainte de a putea vinde online, deoarece această cerinţă limitează în mod radical vânzările online;
5. subliniază importanţa creşterii nivelului în prezent redus de încredere a consumatorilor în tranzacţiile transfrontaliere, prin consolidarea aplicării online şi transfrontaliere a normelor existente, responsabilizarea autorităţilor pentru protecţia consumatorilor, promovarea cooperării între autorităţile publice şi crearea unor mecanisme eficiente la nivelul UE de monitorizare a pieţei şi de realizare a auditurilor, de gestionare a plângerilor şi de soluţionare a litigiilor;
6. invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului privind crearea sau desemnarea unor autorităţi naţionale care să gestioneze cererile de înregistrare pentru comerţ electronic transfrontalier depuse de societăţi sau antreprenori din respectivul stat membru şi privind o autoritate europeană care să coordoneze activitatea autorităţilor naţionale pentru a permite realizarea rapidă a pieţei interne;
7. invită Comisia să stabilească standardele clare necesare pentru comerţul electronic transfrontalier la nivelul UE, cum ar fi obligaţia unui comerciant de a furniza clienţilor şi autorităţilor publice acces uşor, direct, permanent şi gratuit la informaţiile referitoare la numele şi numărul de înregistrare al comerciantului sau al furnizorului de servicii, la preţurile bunurilor şi serviciilor oferite şi la orice costuri suplimentare de livrare care ar putea fi facturate;
8. consideră că încrederea consumatorilor poate fi consolidată în continuare prin asigurarea încrederii publice în mediul electronic, prin soluţionarea preocupărilor privind protecţia datelor cu caracter personal, prin reglementarea colectării datelor, prin orientarea comportamentală, prin crearea de profiluri şi publicitate, precum şi prin sensibilizarea publicului prin campanii educaţionale şi de informare; invită Comisia să prezinte o propunere privind adaptarea Directivei privind protecţia datelor la actualul mediu digital;
9. reiterează faptul că respectarea dreptului fundamental la confidenţialitate şi protecţia datelor este un factor esenţial pentru facilitarea comerţului electronic;
10. subliniază necesitatea de a simplifica şi mări transparenţa lanţului de aprovizionare şi a termenilor şi condiţiilor tranzacţiilor comerciale online la nivel transfrontalier, prin stabilirea de norme privind inducerea în eroare sau informarea incompletă în legătură cu drepturile consumatorilor, costurile totale şi datele de contact ale comerciantului, precum şi prin promovarea celor mai bune şi mai corecte practici, recomandări şi orientări pentru magazinele electronice; recunoaşte eforturile depuse în acest domeniu de UE pentru clarificarea termenilor, condiţiilor şi tarifelor pentru transportul aerian ca un exemplu pozitiv de urmat;
11. consideră că dezvoltarea unor coduri de conduită de autoreglementare de către organizaţiile de comercianţi, profesionişti şi consumatori şi aplicarea dispoziţiilor din raportul Parlamentului European referitor la „o nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu” , prin care se solicită crearea unei carte europene a drepturilor cetăţenilor şi consumatorilor în mediul digital şi dezvoltarea unei „a cincea libertăţi” care să permită libera circulaţie a conţinutului şi a cunoştinţelor, ar consolida încrederea consumatorilor în comerţul electronic, prin clarificarea drepturilor şi obligaţiilor tuturor actorilor din cadrul societăţii informaţionale;
12. subliniază importanţa promovării şi aplicării de sigle, mărci de siguranţă şi mărci de calitate la nivelul UE care vor ajuta consumatorii să identifice comercianţii online cu o bună reputaţie, care vor răsplăti cele mai bune practici şi vor încuraja inovaţiile, sprijinind astfel eforturile societăţilor din UE de a depăşi graniţele pieţelor naţionale;
13. subliniază importanţa consolidării încrederii în sistemele transfrontaliere de plată prin internet (de exemplu, cărţile de credit şi debit şi portofelul electronic), prin promovarea unei game de metode de plată, creşterea interoperabilităţii şi consolidarea standardelor comune, eliminarea barierelor tehnice, sprijinirea celor mai sigure tehnologii pentru tranzacţii electronice, armonizarea şi consolidarea legislaţiei privind confidenţialitatea şi securitatea, combaterea activităţilor frauduloase, precum şi prin informarea şi educarea publicului;
14. invită Comisia să prezinte o propunere de creare a unui instrument financiar european privind cărţile de credit şi de debit pentru a facilita procesarea tranzacţiilor electronice cu cărţi de credit;
15. consideră că reformarea sectorului poştei şi promovarea interoperabilităţii şi cooperării între sistemele şi serviciile poştale pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării comerţului electronic transfrontalier, care necesită modalităţi de distribuţie şi urmărire a produselor ieftine şi eficiente; subliniază, prin urmare, necesitatea unei aplicări rapide a celei de-a treia directive privind serviciile poştale (2008/6/CE);
16. subliniază importanţa semnăturilor electronice şi a infrastructurii cu chei publice (PKI) pentru serviciile sigure de guvernare electronică paneuropeană şi invită Comisia să înfiinţeze un sistem european de autorităţi de validare cu scopul de a asigura interoperabilitatea transfrontalieră pentru semnăturile electronice;
17. invită Comisia să prezinte măsuri pentru sprijinirea iniţiativei privind facturile electronice pentru a garanta o utilizare a acestora la nivelul întregii Europe până în 2020;
18. având în vedere cât de importantă este exploatarea întregului potenţial al pieţei unice, invită Comisia şi statele membre să se asigure că, până în 2015, cel puţin 50% din achiziţiile publice sunt efectuate prin mijloace electronice, astfel cum prevede planul de acţiune stabilit la Conferinţa ministerială privind administraţia electronică, care a avut loc la Manchester, în 2005;
19. consideră că o componentă semnificativă a comerţului electronic poate fi comerţul mobil („m‑comerţul”) , capabil să se adreseze milioanelor de cetăţeni europeni care folosesc telefoane mobile, dar nu folosesc calculatoare personale, crescând astfel convergenţa internetului şi a tehnologiilor mobile şi susţinând calitatea UE de lider în domeniul comunicaţiilor mobile;
20. consideră că dezvoltarea şi sprijinirea specificaţiilor şi standardelor tehnice şi operaţionale comune şi deschise (pentru compatibilitate, interoperabilitate, accesibilitate, securitate, logistică, livrare etc.) vor facilita comerţul electronic transfrontalier prin asistenţa oferită consumatorilor, în special utilizatorilor de calculatoare personale vulnerabili şi neexperimentaţi, şi prin înlăturarea barierelor operaţionale, tehnice, culturale şi lingvistice care există între diferitele state membre;
21. recunoaşte provocările juridice deosebite legate de dezvoltarea unei pieţe interne pentru comerţul mobil (m-comerţ) care să fie capabilă să asigure confidenţialitatea datelor, precum şi protecţia drepturilor consumatorilor şi a clienţilor minori; invită Comisia să examineze în mod aprofundat acest aspect;
22. consideră că publicitatea şi căutarea transfrontaliere pe internet ar trebui să ofere consumatorilor şi comercianţilor informaţii de o calitate mai bună şi să amelioreze capacitatea acestora de a face comparaţii şi de a identifica ofertele; îşi exprimă îngrijorarea, în acest sens, cu privire la posibile denaturări ale concurenţei cu care s-ar putea confrunta consumatorii şi antreprenorii în anumite state membre ale UE; invită Comisia să remedieze, în cooperare cu acest sector, deficienţele legate de platformele de căutare şi de publicitate pe internet şi să încurajeze utilizarea acestora la nivel transfrontalier, de exemplu prin promovarea domeniilor .eu;
23. subliniază importanţa, pentru continuarea dezvoltării comerţului electronic, a stabilirii unui cadru coerent la nivelul UE, în limitele acquis-ului comunitar, pentru protecţia şi punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală, a intensificării combaterii bunurilor ilegale şi contrafăcute şi a sensibilizării consumatorilor europeni în legătură cu aceste aspecte;
24. subliniază importanţa aplicării rapide şi eficiente a instrumentului european de microfinanţare Progress, operaţional din iunie 2010, care ar putea da un nou imbold în vederea promovării întreprinderilor online, în special în rândurile persoanelor care şi-au pierdut recent locurile de muncă;
25. subliniază că ar trebui să fie evitate riscurile provocate de produsele ilegale oferite pe internet, în special medicamentele contrafăcute şi produsele de asistenţă medicală, prin promovarea competenţelor în materie de sănătate şi prin atenţionarea, prin intermediul paginilor de internet specifice ale domeniilor .eu, cu privire la informaţiile înşelătoare;
26. subliniază că este necesar să se introducă o legislaţie aplicabilă tuturor tranzacţiilor electronice, aceasta având un rol esenţial în vederea protejării drepturilor utilizatorilor serviciilor din domeniul comerţului electronic;
27. solicită dezvoltarea, în programele-cadru pentru cercetare, de proiecte de cercetare inovatoare, care să vizeze promovarea şi unificarea pieţei UE a comerţului electronic, prin creşterea încrederii, responsabilizării şi a numărului de opţiuni ale consumatorilor în mediul electronic;
28. consideră că sensibilizarea şi cunoştinţele în domeniul informaticii şi al mass-media sunt esenţiale pentru dezvoltarea mediului digital european şi solicită, prin urmare, lansarea unui „plan de acţiune pentru îmbunătăţirea competenţelor în domeniul digital şi pentru integrare” la nivelul UE şi al statelor membre, care să conţină îndeosebi: oportunităţi specifice de formare în domeniul competenţelor digitale pentru şomeri şi pentru grupurile care riscă să fie excluse, stimulente pentru iniţiativele din sectorul privat care vizează să ofere tuturor angajaţilor formare în domeniul abilităţilor digitale, o iniţiativă „Fii deştept online!” la nivel european, prin care toţi studenţii, inclusiv cei angajaţi în învăţarea continuă şi în formarea profesională, să se familiarizeze cu utilizarea în siguranţă a TIC şi a serviciilor online şi un sistem comun la nivelul UE de certificare în domeniul TIC;
29. solicită monitorizarea eficientă a evoluţiilor juridice, tehnice şi economice în comerţul electronic şi subliniază necesitatea unei evaluări a impactului tuturor deciziilor care afectează piaţa digitală unică şi societatea informaţională; în acest scop, „o tabelă de marcaj privind comerţul electronic” ar fi un instrument util pentru evaluarea pieţei online europene;
30. reafirmă importanţa comerţului electronic transfrontalier între întreprinderi ca un instrument pentru societăţile europene, în special pentru IMM-uri, de a se dezvolta, de a fi mai competitive şi de a crea mai multe produse şi servicii inovatoare; invită Comisia şi statele membre să creeze un cadru juridic şi de reglementare sănătos şi sigur pentru a oferi întreprinderilor europene garanţiile de care acestea au nevoie pentru a desfăşura cu încredere tranzacţii comerciale electronice transfrontaliere între întreprinderi;
31. ia act de faptul că, în contextul revizuirii directivei privind serviciul universal, dezvoltarea prioritară a accesului în bandă largă rapid şi accesibil este esenţială pentru dezvoltarea comerţului electronic, deoarece lipsa accesului la internet reprezintă în continuare una dintre barierele cele mai importante în calea utilizării comerţului electronic de către cetăţenii europeni.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
1.6.2010 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
47 1 1 |
||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Jean-Pierre Audy, Zigmantas Balčytis, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Lena Ek, Ioan Enciu, Gaston Franco, Adam Gierek, Robert Goebbels, Fiona Hall, Jacky Hénin, Oriol Junqueras Vies, Arturs Krišjānis Kariņš, Philippe Lamberts, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Anni Podimata, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Paul Rübig, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Niki Tzavela, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras |
|||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
António Fernando Correia De Campos, Francesco De Angelis, Françoise Grossetête, Oriol Junqueras Vies, Ivailo Kalfin, Ivari Padar, Vladko Todorov Panayotov, Markus Pieper, Mario Pirillo, Catherine Trautmann |
|||||
|
Membri supleanţi (articolul 187 alineatul (2)) prezenţi la votul final |
Jürgen Creutzmann, Ramona Nicole Mănescu, László Surján |
|||||
AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (2.6.2010)
destinat Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor
referitor la realizarea pieţei interne pentru comerţul electronic
Raportor pentru aviz: Sajjad Karim
SUGESTII
Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât dezvoltarea comerţului electronic poate conduce la îmbunătăţirea competitivităţii economiei UE în cadrul Strategiei 2020 a Comisiei, incluzând dezvoltarea şi promovarea unor noi modalităţi de antreprenoriat pentru întreprinderile mici şi mijlocii;
B. întrucât crearea „pieţei unice digitale”, prin facilitarea tranzacţiilor transfrontaliere într-un mediu on-line, pentru toţi consumatorii din Uniunea Europeană, va conduce într-o mare măsură la revigorarea pieţei unice, deoarece pune la dispoziţia cetăţenilor o gamă mai largă de produse şi servicii,
C. întrucât piaţa unică digitală poate fi realizată numai prin implementarea corectă, la nivelul tuturor statelor membre, a unei bune părţi a legislaţiei pieţei unice, inclusiv a Directivei privind serviciile,
D. întrucât nici consumatorii, nici mediul de afaceri nu pot beneficia de o piaţă unică digitală, deoarece sunt foarte puţini vânzători cu amănuntul care îşi vând produsele sau serviciile altor state membre, iar cea mai mare parte dintre aceştia vând numai unui număr limitat de state membre,
E. întrucât proprietatea intelectuală joacă un rol cheie în lumea digitală, protecţia acesteia, în special pe internet, fiind în continuare o provocare deosebită,
F. întrucât trebuie simplificate şi clarificate diferitele tipuri de impozitare a drepturilor de autor existente în statele membre, astfel încât furnizorii de produse şi servicii on-line să le poată vinde şi consumatorilor din alte state membre,
G. întrucât această revizuire a sistemelor de impozitare a drepturilor de autor ar conferi furnizorilor de produse şi servicii on-line o mai mare certitudine juridică atunci când oferă consumatorilor produse şi servicii,
H. întrucât este esenţial să fie asigurată certitudinea juridică şi transparenţa procedurii de autorizare a drepturilor, atunci când un vânzător cu amănuntul pe internet încarcă pe un site internet un conţinut protejat de drepturile de autor,
I. întrucât garantarea unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor este absolut esenţială, pentru a se promova încrederea în bunurile şi serviciile on-line, asigurându-se că piaţa digitală respectă practicile comerciale,
J. întrucât trebuie rezolvată problema discriminării consumatorilor, inclusiv în momentul plăţii, adoptând dispoziţii referitoare la efectuarea şi primirea plăţilor, precum şi a produselor,
1. se declară în sprijinul simplificării sistemului actual de impozitare a drepturilor de autor, deoarece acesta generează importante impedimente pentru consumatori şi constituie o barieră în calea pieţei unice;
2. solicită statelor membre şi Comisiei să integreze mai bine centrele pieţei unice, incluzând SOLVIT, „ghişeele unice” (în conformitate cu Directiva privind serviciile), centrele de produse (prevăzute în regulamentul privind recunoaşterea reciprocă) şi alte informaţii, inclusiv dispoziţiile legale necesare întreprinderilor pentru a putea comercializa bunuri în afara frontierelor şi pe internet; subliniază că funcţionarea „ghişeului unic” este esenţială pentru realizarea pieţei unice pentru comerţul electronic;
3. solicită Comisiei să iniţieze şi să efectueze o evaluare urgentă de impact asupra celei mai bune metode de abordare a impozitării drepturilor de autor, incluzând posibilitatea de a aplica impozitul în momentul şi în locul unde produsul este plasat pe piaţă prima dată în Uniunea Europeană, deoarece părţile interesate nu pot ajunge la un acord;
4. reiterează faptul că respectarea dreptului fundamental la confidenţialitate şi la protecţia datelor este un factor esenţial pentru dezvoltarea comerţului electronic;
5. subliniază că este necesar să se asigure o interpretare uniformă a normelor UE referitoare la datele personale, pentru a se garanta protecţia datelor şi a promova încrederea consumatorilor în sistemele de plată on-line;
6. consideră că o îmbunătăţire a regimului de protecţie a consumatorilor în întreaga UE, inclusiv împotriva fraudării cărţilor de credit, poate asigura încrederea consumatorilor în tranzacţiile transfrontaliere efectuate on-line;
7. subliniază că în mediul on-line, în care vânzătorul şi cumpărătorul sunt la distanţă, iar cumpărătorul nu poate evalua exact calităţile fizice ale produsului, accesul la informaţii corecte şi clare este esenţial pentru transparenţă;
8. solicită autorităţilor publice să acţioneze rapid împotriva site-urilor internet dăunătoare, acordând o atenţie sporită drepturilor consumatorilor, inclusiv prin intermediul măsurilor prin care se urmăreşte introducerea unor etichete pentru site-uri internet sigure şi securizate şi garantând că societăţile care oferă servicii de publicitate sponsorizate nu fac publicitate unor site-uri internet ilegale;
9. invită Comisa să propună măsuri adecvate sau sancţiuni în cazul comerţului electronic cu bunuri şi medicamente contrafăcute, inclusiv etichete pentru site-uri internet sigure şi securizate, cum ar fi sisteme de certificare pentru farmaciile autorizate;
10. invită Comisia să se asigure că aplicarea coerentă a legislaţiei în materia drepturilor de autor nu este eludată în domeniul comerţului electronic;
11. salută propunerea Comisiei de simplificare a obligaţiei de declarare a taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi de realizare a unei „facturi simplificate” pentru vânzările prin corespondenţă şi atrage atenţia asupra faptului că în domeniul legislaţiei fiscale, inclusiv în ceea ce priveşte TVA, principiul subsidiarităţii ar trebui respectat;
12. solicită Comisiei să furnizeze un sistem integrat de colectare a TVA, pentru a încuraja IMM-urile să realizeze schimburi comerciale transfrontaliere la un cost administrativ mai scăzut;
13. subliniază importanţa eliminării discriminărilor împotriva consumatorilor on-line şi a ţării de origine on-line a acestora, instituind plata on-line din toate cele 27 de state membre ale UE, inclusiv dând consumatorilor posibilitatea de a alege între diferite mijloace de plată online;
14. îndeamnă Comisia să adopte măsuri pentru a asigura certitudinea juridică şi pentru a aborda fragmentarea pronunţată existentă în procesul de autorizare a drepturilor şi existenţa jurisdicţiilor multiple în statele membre în materie de încărcare a unui conţinut media pe site-urile internet;
15. reaminteşte Comisiei faptul că mai există încă diferenţe la nivelul cadrului legislativ privind serviciile on-line şi invită Comisia să iniţieze propuneri legislative specifice pentru a creşte încrederea consumatorilor în produse şi servicii comercializate on-line şi accesul la acestea şi pentru a le oferi o abordare simplă, pe baza ghişeului unic;
16. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la decizia Comisiei de a elimina obligaţia de a avea un magazin off-line înainte de a putea vinde on-line, deoarece această cerinţă limitează în mod radical vânzările on-line;
17. consideră că încrederea consumatorilor poate fi câştigată prin standarde şi coduri de conduită care să permită furnizorilor on-line să ţină pasul cu progresele rapide ale tehnologiei;
18. solicită Comisiei să evalueze dacă crearea unui portal pentru comerţul electronic, supravegheat de Comisie şi la care să participe părţile interesate şi statele membre, ar putea să contribuie mai bine la difuzarea celor mai bune practici şi a informaţiilor şi, prin urmare, să consolideze încrederea consumatorilor şi să intensifice comerţul electronic transfrontalier;
19. încurajează recurgerea la mecanisme alternative de soluţionare a litigiilor, cu posibilitatea de a le folosi prin proceduri on-line, accesibile fără întârziere prin portalul european e -Justice, din momentul în care acesta va fi disponibil.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
1.6.2010 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
23 0 0 |
||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Raffaele Baldassarre, Luigi Berlinguer, Sebastian Valentin Bodu, Françoise Castex, Christian Engström, Marielle Gallo, Gerald Häfner, Daniel Hannan, Klaus-Heiner Lehne, Antonio Masip Hidalgo, Alajos Mészáros, Evelyn Regner, Dimitar Stoyanov, Alexandra Thein, Diana Wallis, Rainer Wieland, Cecilia Wikström, Zbigniew Ziobro, Tadeusz Zwiefka |
|||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Piotr Borys, Kurt Lechner, Angelika Niebler |
|||||
|
Membri supleanţi (articolul 187 alineatul (2)) prezenţi la votul final |
Mara Bizzotto, Jutta Steinruck |
|||||
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
24.6.2010 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
32 0 0 |
||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Pablo Arias Echeverría, Cristian Silviu Buşoi, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Christian Engström, Evelyne Gebhardt, Louis Grech, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Philippe Juvin, Sandra Kalniete, Edvard Kožušník, Kurt Lechner, Toine Manders, Hans-Peter Mayer, Mitro Repo, Robert Rochefort, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Kyriacos Triantaphyllides, Emilie Turunen, Bernadette Vergnaud |
|||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Cornelis de Jong, Othmar Karas, Emma McClarkin, Rafał Trzaskowski, Wim van de Camp |
|||||