Procedură : 2010/0115(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0235/2010

Texte depuse :

A7-0235/2010

Dezbateri :

PV 07/09/2010 - 13
CRE 07/09/2010 - 13

Voturi :

PV 08/09/2010 - 6.2
CRE 08/09/2010 - 6.2
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0309

RAPORT     *
PDF 397kWORD 763k
20.7.2010
PE 441.223v02-00 A7-0235/2010

referitor la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre: Partea a II-a a Orientărilor integrate Europa 2020

(COM(2010)0193 – C7‑0111/2010 – 2010/0115(NLE))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Raportor: Csaba Őry

AMENDAMENTE
PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ AL ComisiEI pentru afaceri economicE ŞI monetare
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeiI Şi egalitatea de gen
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre: Partea a II-a a Orientărilor integrate Europa 2020

(COM(2010)0193 – C7‑0111/2010 – 2010/0115(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2010)0193),

–   având în vedere articolul 148 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0111/2010),

–   având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare, precum și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0235/2010),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE);

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  își reiterează solicitarea adresată deja de mai multe ori Comisiei și Consiliului de a se asigura că Parlamentului i se acordă timpul necesar, de cel puțin cinci luni, pentru a-și îndeplini rolul consultativ definit la articolul 148 alineatul (2) din TFUE în ceea ce privește revizuirea orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Amendamentul  1

Propunere de decizie

Considerentul 1a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a) Articolul 157 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că Parlamentul European și Consiliul adoptă măsuri necesare pentru a asigura punerea în aplicare a principiului egalității șanselor și al egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește munca și locul de muncă, inclusiv a principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă echivalentă.

Amendamentul  2

Propunere de decizie

Considerentul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Tratatul privind Uniunea Europeană prevede, la articolul 3 alineatul (3), că Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția sociale și prevede asigurarea de către inițiativele Uniunii a coordonării politicilor sociale ale statelor membre. Articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind garantarea unei protecții sociale corespunzătoare și de combaterea excluziunii sociale.

(2) Tratatul privind Uniunea Europeană prevede, la articolul 3 alineatul (3), că Uniunea tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția sociale și prevede asigurarea de către inițiativele Uniunii a coordonării politicilor sociale ale statelor membre. Articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație și formare profesională.

Amendamentul  3

Propunere de decizie

Considerentul 2a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a) Articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că, în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei. Articolul 10 din același tratat stipulează că în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că societatea europeană este caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între bărbați și femei.

Amendamentul  4

Propunere de decizie

Considerentul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4) Strategia de la Lisabona lansată în 2000 s-a bazat pe recunoașterea nevoii UE de a-și spori productivitatea și competitivitatea, consolidând totodată coeziunea socială, în condițiile concurenței globale, transformărilor tehnologice și ale unei populații în curs de îmbătrânire. Strategia de la Lisabona a fost relansată în 2005, după o revizuire intermediară care a condus la punerea unui accent mai puternic pe creștere și pe locuri de muncă mai multe și mai bune.

(4) Strategia de la Lisabona lansată în 2000 s-a bazat pe recunoașterea nevoii UE de a-și spori productivitatea bazată pe cunoaștere și competitivitatea și de a recrea condițiile pentru ocuparea integrală a forței de muncă, consolidând totodată coeziunea socială și regională, în condițiile concurenței globale, ale transformărilor tehnologice și ale unei populații în curs de îmbătrânire. Strategia de la Lisabona a fost relansată în 2005, după o revizuire intermediară care a condus la punerea unui accent mai puternic pe creștere și pe locuri de muncă mai multe și mai bune.

Amendamentul  5

Propunere de decizie

Considerentul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5) Strategia de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă a contribuit la obținerea unui consens cu privire la direcția generală a politicii economice și a politicii privind ocuparea forței de muncă ale UE. În conformitate cu această strategie, Consiliul a adoptat în 20055 orientări generale de politică economică și orientări privind ocuparea forței de muncă, pe care le-a revizuit în 20086. Cele 24 de orientări au constituit baza programelor naționale de reformă, descriind principalele priorități în materie de reformă macroeconomică, microeconomică și a pieței forței de muncă pentru UE în ansamblu. Cu toate acestea, experiența arată că orientările nu au stabilit priorități suficient de clare și că legăturile dintre acestea ar fi putut fi mai puternice. Aceasta a limitat impactul lor asupra elaborării politicilor la nivel național.

(5) Strategia de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă ar fi trebuit să definească direcția generală a politicii economice și a politicii privind ocuparea forței de muncă ale UE. În conformitate cu această strategie, Consiliul a adoptat în 2005 orientări generale de politică economică și orientări privind ocuparea forței de muncă, pe care le-a revizuit în 2008. Cele 24 de orientări au constituit baza programelor naționale de reformă, descriind principalele priorități în materie de reformă macroeconomică, microeconomică și a pieței forței de muncă pentru UE în ansamblu. Cu toate acestea, experiența arată că orientările nu au stabilit obiective suficient de obligatorii pentru participarea socială, politică și culturală a tuturor rezidenților din Uniunea Europeană și pentru o economie durabilă, și că prioritățile ar fi trebuit să fie mai strâns legate între ele. În cele din urmă, obiectivele fundamentale ale strategiei nu au putut fi realizate deoarece nici statele membre nu și-au asumat orientările în cauză.

Amendamentul  6

Propunere de decizie

Considerentul 5a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a) În afară de noi inițiative legislative cu accent social la nivelul UE, Uniunea Europeană trebuie să își îmbunătățească în mod semnificativ politicile actuale și punerea lor în aplicare.

Amendamentul  7

Propunere de decizie

Considerentul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6) Criza financiară și economică declanșată în 2008 a avut drept rezultat pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă și a unei părți considerabile din producția potențială și a condus la o deteriorare dramatică a finanțelor publice. Cu toate acestea, Planul european de redresare economică a ajutat statele membre să abordeze criza, în parte prin intermediul unor stimulente fiscale coordonate, moneda euro îndeplinind un rol de ancoră pentru stabilitatea macroeconomică. Prin urmare, criza a demonstrat că, dacă este consolidată și eficientizată, coordonarea politicilor UE poate produce rezultate semnificative. Criza a evidențiat, de asemenea, interdependența strânsă a economiilor și a piețelor forței de muncă ale statelor membre.

(6) Criza financiară și economică declanșată în 2008 a avut drept rezultat pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă și a unei părți considerabile din producția potențială și a condus la o deteriorare dramatică a finanțelor publice. Cu toate acestea, Planul european de redresare economică a ajutat statele membre să abordeze criza, în parte prin intermediul unor stimulente fiscale coordonate. Criza, care este încă în curs, subliniază lipsa unor mijloace eficiente de reacție rapidă la semnele crizei și, prin urmare, demonstrează că, dacă este consolidată și eficientizată, iar principiul subsidiarității este respectat, coordonarea politicilor UE poate produce rezultate semnificative. Criza evidențiază, de asemenea, interdependența strânsă a economiilor și a piețelor forței de muncă ale statelor membre, fapt pentru care exploatarea pe deplin a potențialului pieței interne devine, de asemenea, una dintre modalitățile esențiale de a spori competitivitatea Europei, și necesitatea unei revizuiri aprofundate a mecanismelor pentru care ocuparea forței de muncă și obiectivele sociale trebuie să constituie în continuare obiective garantate.

Amendamentul  8

Propunere de decizie

Considerentul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7) Comisia a propus crearea unei noi strategii pentru deceniul următor, Strategia Europa 2020, pentru a permite UE să iasă din criză mai puternică și să-și direcționeze economia către o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Cinci obiective principale, enumerate la orientările relevante, reprezintă obiective comune ce orientează acțiunea statelor membre și a Uniunii. Statele membre ar trebui să depună toate eforturile posibile pentru a îndeplini obiectivele naționale și pentru a elimina blocajele care limitează creșterea economică.

(7) Comisia a propus crearea unei noi strategii pentru deceniul următor, Strategia Europa 2020, pentru a permite UE să iasă din criză mai puternică, să reacționeze mai eficient la provocări și crize viitoare, și să-și direcționeze economia către o creștere viabilă, ecologică, durabilă din punct de vedere economic și favorabilă incluziunii, însoțită de un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială. Obiectivele principale, enumerate la orientările relevante, reprezintă obiective comune ce orientează acțiunea statelor membre și a Uniunii. Statele membre ar trebui să se angajeze să îndeplinească obiectivele naționale. Ele ar trebui să se concentreze pe creșterea ocupării forței de muncă și să elimine obstacolele din calea creșterii economice ca urmare a legislației, birocrației și alocării defectuoase a resurselor la nivel național.

Amendamentul 9

Propunere de decizie

Considerentul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8) Ca parte a unor strategii cuprinzătoare de ieșire din criza economică, statele membre ar trebui să realizeze reforme ambițioase pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și durabilitatea finanțelor publice, pentru a îmbunătăți competitivitatea, pentru a reduce dezechilibrele macroeconomice și a îmbunătăți performanța pieței forței de muncă. Retragerea stimulentelor fiscale ar trebui pusă în aplicare și coordonată în cadrul Pactului de stabilitate și creștere.

(8) Ca parte a unor strategii cuprinzătoare de ieșire din criza economică și a unor strategii globale de creare a condițiilor pentru creșterea economică, statele membre trebuie să realizeze și să mențină reforme structurale orientate spre asigurarea stabilității macroeconomice, promovarea unor locuri de muncă mai multe și mai bune, precum și durabilitatea finanțelor publice, pentru a îmbunătăți competitivitatea și productivitatea, pentru a reduce dezechilibrele macroeconomice, a consolida coeziunea socială, a combate sărăcia și a îmbunătăți performanța pieței forței de muncă. Retragerea treptată a stimulentelor fiscale, care trebuie inițiată de îndată ce redresarea durabilă a economiei este sigură, ar trebui pusă în aplicare și coordonată, printre altele, în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Cu toate acestea, pentru a realiza în practică obiectivele de coeziune economică și socială durabilă, ar trebui eliminate dezechilibrele și disparitățile macroeconomice majore existente între statele membre.

Amendamentul  10

Propunere de decizie

Considerentul 8a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(8a) Europa 2020 ar trebui să fie o strategie care să aducă în prim-plan oamenii și protecția mediului, de ieșire din criza economică, de prevenire a aprofundării crizei economice și sociale, strâns corelată cu politica de coeziune și structurală, de stimulare a economiilor noastre pe termen mediu și lung, precum și de soluționare a provocărilor cu care se confruntă piața forței de muncă, generate de îmbătrânirea societății.

Amendamentul  11

Propunere de decizie

Considerentul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9) În cadrul Strategiei Europa 2020, statele membre ar trebui să pună în aplicare reforme orientate către „creșterea inteligentă”, adică către o creștere bazată pe cunoaștere și inovație. Reformele ar trebui să vizeze îmbunătățirea calității educației, asigurarea accesului pentru toți și consolidarea performanței în domeniul cercetării și al afacerilor, pentru a promova inovația și transferul cunoștințelor în întreaga UE. Acestea ar trebui să încurajeze spiritul întreprinzător și să ajute la transformarea ideilor creatoare în produse, servicii și procese inovative, care pot genera creștere, locuri de muncă de calitate, coeziune teritorială, economică și socială și pot aborda mai eficient provocările sociale europene și globale. În acest context, este esențial să se valorifice la maximum tehnologiile informației și comunicațiilor.

(9) În cadrul Strategiei Europa 2020, statele membre ar trebui să pună în aplicare reforme orientate către „creșterea inteligentă”, adică către o creștere bazată pe cunoaștere și inovație. Reformele ar trebui să vizeze îmbunătățirea calității educației, asigurarea accesului pentru toți, reducerea numărului persoanelor care nu reușesc să își finalizeze școlarizarea sau formarea profesională, afirmarea dreptului fiecărei persoane la învățarea de-a lungul vieții, astfel încât aptitudinile să poată fi dezvoltate, recunoscute și certificate, precum și consolidarea performanței în domeniul cercetării și al afacerilor, pentru a promova inovarea și transferul cunoștințelor pe întreg teritoriul Uniunii Europene, contribuind astfel la eliminarea dezechilibrelor regionale și la prevenirea „exodului de creiere”. Acestea ar trebui să încurajeze spiritul întreprinzător, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și să ajute la transformarea ideilor creatoare în produse inovatoare, servicii și procese inovatoare și cu valoare socială, care pot genera creștere, locuri de muncă durabile și de calitate, coeziune teritorială, economică și socială și pot aborda mai eficient provocările sociale europene și globale. În acest context, este esențial să se valorifice la maximum tehnologiile informației și comunicațiilor.

Amendamentul  12

Propunere de decizie

Considerentul 9a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9a) Pentru a stimula creșterea economică, statele membre ar trebui să combată măsurile care o încetinesc, de exemplu sarcina birocratică, reglementarea și standardele excesive, nivelul ridicat al impozitării și tendințele de protecționism.

Amendamentul  13

Propunere de decizie

Considerentul 9b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9b) Realizarea unei piețe unice profund integrate și eficiente reprezintă un element esențial pentru asigurarea performanței macroeconomice globale a UE; este deosebit de important, pentru soliditatea uniunii economice și monetare, să fie produse beneficii economice, să fie restabilită creșterea economică și să fie create noi locuri de muncă.

Amendamentul  14

Propunere de decizie

Considerentul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10) Prin programele lor de reformă, statele membre ar trebui, de asemenea, să urmărească „creșterea durabilă”. Creșterea economică durabilă înseamnă construirea unei economii durabile, competitive și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, distribuția echitabilă a costurilor și beneficiilor și exploatarea rolului de lider al Europei în cursa pentru dezvoltarea unor noi procese și tehnologii, inclusiv a tehnologiilor ecologice. Statele membre ar trebui să pună în aplicare reformele necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a utiliza resursele în mod eficient. Ar trebui, de asemenea, să își îmbunătățească mediul de afaceri, să stimuleze crearea de locuri de muncă ecologice și să își modernizeze baza industrială.

(10) Prin programele lor de reformă și vizând crearea unor locuri de muncă decente, statele membre ar trebui, de asemenea, să urmărească „creșterea durabilă”. Creșterea economică durabilă înseamnă construirea unei economii durabile, competitive și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, distribuția echitabilă a costurilor și beneficiilor, cu o finanțare adecvată în vederea realizării restructurării și exploatarea rolului de lider al Europei în cursa pentru dezvoltarea unor noi procese și tehnologii, inclusiv a tehnologiilor foarte ecologice care creează mai multe locuri de muncă. Aceste tehnologii ar trebui să fie accesibile, pe cât posibil, tuturor întreprinderilor, inclusiv microîntreprinderilor și IMM-urilor. Statele membre ar trebui să pună în aplicare reformele necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a utiliza resursele în mod eficient. Acestea ar trebui, de asemenea, să își îmbunătățească mediul de afaceri, să stimuleze crearea de locuri de muncă durabile în economia veche și nouă, inclusiv prin garantarea formării profesionale și a competențelor necesare pentru aceste locuri de muncă, și să își modernizeze baza industrială, în special în domeniul conversiei.

Amendamentul  15

Propunere de decizie

Considerentul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11) Programele de reformă ale statelor membre ar trebui să urmărească, de asemenea, „creșterea incluzivă”. Creșterea favorabilă incluziunii înseamnă construirea unei societăți bazate pe coeziune, în care oamenii au capacitatea să anticipeze și să gestioneze schimbările, participând astfel activ în societate și în economie. Prin urmare, reformele statelor membre ar trebui să asigure acces și oportunități pentru toți de-a lungul întregii vieți, reducând astfel sărăcia și excluziunea socială, prin eliminarea barierelor în calea participării pe piața forței de muncă, în special în cazul femeilor, lucrătorilor vârstnici, tinerilor, persoanelor cu handicap și migranților legali. Aceste reforme ar trebui, de asemenea, să garanteze că toți cetățenii și toate regiunile au acces la beneficiile creșterii economice. Programele de reformă ale statelor membre ar trebui așadar să se axeze pe asigurarea unei funcționări eficiente a piețelor forței de muncă, prin investiții în tranziții reușite, dezvoltarea unor competențe adecvate, creșterea calității locurilor de muncă și combaterea segmentării, a șomajului structural și a inactivității, asigurând totodată protecția socială adecvată și durabilă și incluziunea activă, pentru a reduce sărăcia.

(11) Programele de reformă ale statelor membre ar trebui să urmărească, de asemenea, „creșterea incluzivă”. Creșterea incluzivă înseamnă construirea unei societăți bazate pe coeziune, în care oamenii au capacitatea să anticipeze și să gestioneze schimbările, în special cele aduse de noile tehnologii, de automatizare și de revoluția informatică, participând astfel activ în societate și în economie. Prin urmare, reformele statelor membre ar trebui să asigure acces și oportunități pentru toți de-a lungul întregii vieți, reducând astfel sărăcia și excluziunea socială, prin eliminarea barierelor în calea participării pe piața forței de muncă, în special în cazul femeilor, lucrătorilor vârstnici, tinerilor, persoanelor care îngrijesc de alte persoane, persoanelor cu dizabilități, lucrătorilor necalificați, minorităților, în special rromi, migranților legali și persoanelor care nu sunt capabile să participe pe piața muncii. Prin punerea în aplicare a unor instrumente adecvate, statele membre ar trebui, de asemenea, să garanteze că toți cetățenii și toate regiunile au acces la beneficiile creșterii economice. Programele de reformă ale statelor membre ar trebui așadar să se axeze pe asigurarea unei funcționări eficiente a piețelor forței de muncă, prin investiții în tranziții reușite, sisteme de formare și dezvoltarea unor competențe corelate cu necesitățile de pe piața forței de muncă, creșterea calității locurilor de muncă și consolidarea egalității de gen, combaterea segmentării prin oferirea unei siguranțe lucrătorilor indiferent de forma de angajare, a discriminării, a șomajului structural, în special în rândul tinerilor, și a inactivității, asigurând totodată protecția socială adecvată și durabilă și incluziunea activă, pentru a reduce sărăcia.

Amendamentul  16

Propunere de decizie

Considerentul 11a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11a) În contextul obiectivului privind „creșterea incluzivă”, statele membre ar trebui să elaboreze, la inițiativa Comisiei, un cadru legislativ adecvat pentru noile forme de muncă. Un astfel de cadru ar trebui să acorde atenție asigurării unor forme flexibile de angajare, evitând totodată segmentarea pieței forței de muncă și garantând o protecție globală a drepturilor individuale și colective de muncă, inclusiv reconcilierea vieții profesionale și a celei private, precum și o securitate socială adecvată pentru lucrători.

Amendamentul  17

Propunere de decizie

Considerentul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12) Reformele structurale ale UE și ale statelor membre pot contribui eficient la creșterea economică și crearea de locuri de muncă dacă sporesc competitivitatea UE în economia globală, deschid noi oportunități pentru exportatorii europeni și oferă un acces competitiv la importuri vitale. Prin urmare, ar trebui să se țină seama de implicațiile reformelor asupra competitivității externe pentru a încuraja creșterea economică și participarea europeană pe piețe deschise și echitabile la nivel mondial.

(12) Reformele structurale ale UE și ale statelor membre pot contribui eficient la creșterea economică calitativă și crearea durabilă de locuri de muncă de calitate dacă reacționează în mod adecvat la criza economică și financiară persistentă și sporesc astfel competitivitatea UE în economia globală, deschid noi oportunități pentru exportatorii europeni și oferă un acces competitiv la importuri vitale. Prin urmare, ar trebui să se țină seama de implicațiile reformelor asupra competitivității externe pentru a încuraja creșterea economică pe teritoriul Uniunii Europene și participarea europeană pe piețe deschise și echitabile la nivel mondial, iar UE ar trebui să realizeze o supraveghere strictă la nivel mondial a actorilor de pe piață care au o influență semnificativă asupra ocupării forței de muncă, a mobilității muncii și a produselor financiare cu caracter social, cum sunt pensiile.

Amendamentul  18

Propunere de decizie

Considerentul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13) Strategia Europa 2020 trebuie să fie sprijinită printr-un set integrat de politici pe care statele membre ar trebui să le aplice în mod complet și în același ritm, pentru a obține efectele pozitive de contagiune ale reformelor structurale coordonate.

(13) Strategia Europa 2020 trebuie să fie sprijinită printr-un set integrat de politici pe care statele membre ar trebui să le aplice eficient, ținând seama în mod corespunzător de situațiile la nivel național și de dificultățile specifice fiecărui stat, pentru a obține efectele pozitive de contagiune ale reformelor structurale coordonate. Ar trebui să se asigure coerența acțiunilor întreprinse de statele membre în domeniile economic, social și al ocupării forței de muncă.

Amendamentul  19

Propunere de decizie

Considerentul 13a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13a) Crearea de condiții pentru accesul femeilor și tinerelor la sectoarele în care femeile sunt subreprezentate într-o proporție mare, precum și pentru combaterea stereotipurilor care domină încă aceste profesii este esențială pentru a asigura atât egalitatea de gen, cât și furnizarea de personal pe piața forței de muncă. Prin urmare, toate politicile și măsurile elaborate în cadrul Strategiei Europa 2020 ar trebui să promoveze în mod ferm egalitatea de șanse și egalitatea de gen și să integreze dimensiunea de gen. Acest lucru include inițiative care urmăresc să consolideze drepturile femeilor și să combată discriminarea împotriva femeilor. Ar trebui revizuite sistemele de protecție socială pentru a elimina elementele care generează inegalități de gen. Ar trebui îmbunătățite condițiile de muncă în sectoarele în care femeile sunt suprareprezentate. Ar trebui să se abordeze problema angajărilor involuntare cu fracțiune de normă. Egalitatea de gen în formare și educație ar trebui consolidată. Până în 2020, diferența de salarizare între genuri ar trebuie redusă la 0-5%. O modalitate importantă de a facilita și de a promova procesul de asigurare a egalității de gen constă în furnizarea la scară mai largă a unor servicii de asistență accesibile, flexibile și de înaltă calitate pentru toți, în special a accesului la facilitățile de îngrijire a copiilor.

Amendamentul  20

Propunere de decizie

Considerentul 13b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13b) Statele membre ar trebui să ia în considerare Strategia Europa 2020, în special aspectele sale sociale și cele legate de ocuparea forței de muncă, atunci când programează și pun în aplicare măsurile de finanțare ale UE, inclusiv cele din cadrul Fondului social european, al Fondului european de dezvoltare regională și al Fondului de coeziune. Importanța acestui lucru este evidențiată de necesitatea unei utilizări mai intense a sinergiilor și a complementarităților dintre diversele instrumente financiare disponibile pentru a realiza obiectivele complexe ale Strategiei UE 2020 privind o creștere economică inteligentă, incluzivă și ecologică, precum și pentru a sprijini într-un mod mai eficace microregiunile cele mai dezavantajate și grupurile cele mai vulnerabile care se confruntă cu dezavantaje multidimensionale complexe. Utilizarea finanțării din partea UE trebuie să reducă numărul obstacolelor birocratice și să faciliteze măsurile pe termen lung.

Amendamentul  21

Propunere de decizie

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14) Cu toate că aceste orientări se adresează statelor membre, Strategia Europa 2020 ar trebui aplicată în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, printr-o asociere strânsă cu parlamentele, precum și partenerii sociali și reprezentanții societății civile, care vor contribui la elaborarea programelor naționale de reformă, la punerea în aplicare a acestora și la comunicarea generală privind strategia.

(14) Cu toate că aceste orientări se adresează statelor membre, Strategia Europa 2020 ar trebui aplicată în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, printr-o asociere strânsă cu parlamentele, precum și cu partenerii sociali și reprezentanții societății civile, care vor contribui la elaborarea programelor naționale de reformă, la punerea în aplicare a acestora și la comunicarea generală privind strategia, întrucât politicile sociale trebuie să corespundă circumstanțelor și preferințelor locale.

Amendamentul  22

Propunere de decizie

Considerentul 14a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(14a) Pentru a asigura aplicarea orientărilor privind ocuparea forței de muncă în statele membre, metoda deschisă de coordonare ar trebui îmbunătățită, având în vedere faptul că impactul acesteia în statele membre este prea mic.

Justificare

Având în vedere progresul inegal înregistrat în aplicarea Strategiei de la Lisabona în diversele țări din UE, există îndoieli din ce în ce mai mari în ceea ce privește utilitatea metodei deschise de coordonare. De aceea, aceasta trebuie îmbunătățită pentru ca aplicarea obiectivelor stabilite să aibă un impact mai mare.

Amendamentul  23

Propunere de decizie

Considerentul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15) Strategie Europa 2020 este bazată pe un set mai restrâns de orientări, care înlocuiește fostul set de 24 de orientări și abordează aspectele privind ocuparea forței de muncă și politica economică generală într-un mod coerent. Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre anexate prezentei decizii, sunt intrinsec legate de orientările pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, anexate Recomandării […] a Consiliului din […]. Aceste orientări fac parte din „Orientările integrate Europa 2020”.

(15) Strategia Europa 2020 este bazată pe un set de orientări care înlocuiește fostul set de 24 de orientări și abordează aspectele privind ocuparea forței de muncă, consolidarea coeziunii sociale și politica economică generală într-un mod coerent. Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, anexate prezentei decizii, sunt intrinsec legate de orientările pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, anexate Recomandării […] a Consiliului din […]. Împreună, acestea formează „Orientările integrate Europa 2020”.

Amendamentul  24

Propunere de decizie

Considerentul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16) Aceste noi orientări integrate reflectă concluziile Consiliului European. Acestea oferă statelor membre o orientare precisă cu privire la definirea programelor lor naționale de reformă și la punerea în aplicare a reformelor, reflectând interdependența și respectând Pactul de stabilitate și creștere. Aceste orientări vor forma baza pentru orice recomandări specifice fiecărei țări pe care Consiliul le-ar putea adresa statelor membre. Orientările vor constitui, de asemenea, baza pentru redactarea raportului comun pentru ocuparea forței de muncă, trimis anual de către Consiliu și Comisie Consiliului European.

(16) Aceste noi orientări integrate reflectă concluziile Consiliului European. Acestea oferă statelor membre o orientare precisă cu privire la definirea programelor lor naționale de reformă și la punerea în aplicare a reformelor, reflectând interdependența și respectând Pactul de stabilitate și creștere. Aceste orientări vor forma baza pentru orice recomandări specifice fiecărei țări pe care Consiliul le-ar putea adresa statelor membre, ținând seama de diferitele puncte de plecare ale statelor membre. Orientările vor constitui, de asemenea, baza pentru redactarea raportului comun pentru ocuparea forței de muncă, trimis anual de către Consiliu și Comisie Consiliului European.

Amendamentul 25

Propunere de decizie

Considerentul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17) Cu toate că trebuie să fie elaborate anual, aceste orientări ar trebui să rămână constante în mare parte până în 2014 pentru a asigura concentrarea asupra punerii în aplicare,

(17) Aceste orientări ar trebui să rămână constante în mare parte până în 2020 pentru a se putea verifica în mod corespunzător îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul acestora. Evaluarea obiectivelor îndeplinite ar trebui efectuată la fiecare trei ani.

Amendamentul  26

Propunere de decizie

Considerentul 17a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(17a) Între timp, măsurile luate și rezultatele acestora ar trebui analizate în mediile academice și revizuite în mod critic.

Amendamentul  27

Propunere de decizie

Articolul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Politicile privind ocuparea forței de muncă din statele membre țin cont de orientările din anexă și acest lucru se include în rapoartele elaborate în cadrul programelor naționale de reformă. Statele membre ar trebui să elaboreze programe de reformă conforme cu obiectivele stabilitate în „Orientările integrate Europa 2020”.

Politicile privind ocuparea forței de muncă din statele membre trebuie să pună în aplicare orientările din anexă și programele naționale de reformă. Ocuparea forței de muncă și impactul social al programelor naționale de reformă, care trebuie să fie conforme cu obiectivele stabilite în aceste orientări, trebuie să fie monitorizate cu atenție.

Amendamentul  28

Propunere de decizie

Articolul 2a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 2a

Atunci când elaborează și pun în aplicare programele lor naționale de reformă, ținând seama de orientările din anexă, statele membre asigură gestiunea eficientă a politicilor de ocupare a forței de muncă și a politicilor sociale. Părțile interesate, inclusiv cele de la nivel regional și local, precum și cele vizate de diferitele aspecte ale Strategiei Europa 2020, organele parlamentare și partenerii sociali trebuie să fie implicate îndeaproape pe parcursul elaborării și aplicării, monitorizării și evaluării programelor respective, inclusiv în stabilirea obiectivelor și a indicatorilor.

 

Obiectivele principale ale UE, astfel cum sunt menționate în anexă, trebuie urmărite cu ajutorul unor obiective secundare și indicatori adecvați, inclusiv indicatori de realizare și de rezultat, precum și al unor obiective, indicatori și tabele de evaluare naționale. Statele membre țin seama de aceste obiective și indicatori, precum și de orientările și recomandările adresate de Consiliu fiecărei țări în parte.

 

Statele membre monitorizează îndeaproape impactul social și asupra ocupării forței de muncă al reformelor aplicate în cadrul respectivelor programe naționale de reformă.

 

Atunci când raportează cu privire la aplicarea orientărilor din anexă, statele membre trebuie să respecte structura ce urmează a fi convenită la nivelul Uniunii și să includă aceleași elemente pentru a garanta claritatea, transparența și comparabilitatea între statele membre.

Amendamentul  29

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 7 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Orientarea 7: Îmbunătățirea participării pe piața forței de muncă și reducerea șomajului structural

Orientarea 7: Crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune, reducerea șomajului și sporirea participării pe piața forței de muncă la 75% din populația activă

Amendamentul  30

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 7 – paragraful -1 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Statele membre își vor stabili obiectivele naționale vizând ridicarea ratei de ocupare a forței de muncă pentru femei și bărbați la 75% până în 2020, scopul fiind acela al ocupării integrale a forței de muncă, în special printr-o mai mare participare pe piața forței de muncă a tinerilor, a lucrătorilor în vârstă, a persoanelor slab calificate și a celor cu dizabilități, precum și printr-o mai bună integrare a migranților legali. În plus, statele membre își vor stabili obiectivele naționale astfel încât rata femeilor și a bărbaților cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani în curs de instruire, formare sau angajați să se ridice la cel puțin 90%.

 

Statelor membre vor crește rata ocupării forței de muncă cu 10% până în 2014, focalizându-și efortul pe anumite grupuri:

 

- tinerii cu vârsta între 15 și 25 de ani;

 

- lucrătorii în vârstă cu vârsta între 50 și 64 de ani;

 

- femeile;

 

- lucrătorii necalificați;

 

- persoanele cu dizabilități;

 

- persoanele provenind din familii de migranți.

 

Proporția persoanelor care se află în șomaj de lungă durată ar trebui redusă cu 10%.

Amendamentul  31

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 7 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre ar trebui să integreze principiile privind flexicuritatea aprobate de Consiliul European în politicile lor privind piața forței de muncă și să le aplice, profitând pe deplin de sprijinul Fondului Social European, în vederea creșterii participării pe piața forței de muncă și a combaterii segmentării și a inactivității, a inegalității dintre femei și bărbați, reducând totodată șomajul structural. Măsurile de creștere a flexicurității și a securității ar trebui să fie echilibrate și, în același timp, să se susțină reciproc. Prin urmare, statele membre ar trebui să introducă o combinație de contracte de muncă flexibile și fiabile, politici active privind piața forței de muncă, învățare de-a lungul vieții eficientă, politici pentru promovarea mobilității forței de muncă și sisteme adecvate de securitate socială pentru a oferi securitate tranzițiilor profesionale, corelate cu drepturi și responsabilități clare pentru șomerii care caută de lucru în mod activ.

Pentru a realiza acest obiectiv, statele membre ar trebui să promoveze creșterea economică, creând astfel noi locuri de muncă decente, să crească potențialul de inovare al economiei, în special al IMM-urilor, și să înlăture obstacolele administrative și netarifare din calea industriei. În acest scop, statele membre ar trebui să dezvolte, de asemenea, instrumente de reglementare și sprijin care iau în considerare diversitatea întreprinderilor și drepturile lucrătorilor, astfel încât toate formele de întreprinderi să beneficieze de condiții echivalente în ceea ce privește concurența și promovarea. Pentru a facilita accesul femeilor și al tinerilor pe piața forței de muncă, ținând seama de provocările demografice, ar trebui create condiții pentru asigurarea unor facilități adecvate de îngrijire a copiilor, astfel încât fiecărui preșcolar să i se poată oferi un loc de îngrijire în afara familiei, iar fiecărui tânăr, în strânsă colaborare cu partenerii sociali, să i se ofere un loc de muncă real, posibilitatea de formare sau de continuare a instruirii, în termen de șase luni după absolvirea școlii. Șomerii de lungă durată ar trebui să primească propuneri privind măsuri de sporire a șanselor de angajare, iar pentru aceste măsuri ar trebui stabilite obiective cantitative pentru a consolida politicile preventive privind piața forței de muncă. Prin urmare, cel puțin 25% dintre toți șomerii de lungă durată ar trebui să participe în cadrul unei măsuri active privind piața muncii sub formă de formare avansată, instruire și/sau reorientare ocupațională.

Amendamentul  32

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 7 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre ar trebui să intensifice dialogul social și să combată segmentarea pieței forței de muncă prin intermediul unor măsuri care să vizeze angajările temporare și precare, subocuparea și munca nedeclarată. Mobilitatea profesională ar trebui să fie răsplătită. Calitatea locurilor de muncă și condițiile de încadrare în muncă ar trebui să fie abordate prin combaterea remunerațiilor mici și prin asigurarea unei securități sociale adecvate și pentru lucrătorii cu contracte cu durată determinată și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă. Serviciile de ocupare a forței de muncă ar trebui să fie consolidate și accesibile tuturor, inclusiv tinerilor și persoanelor amenințate de șomaj, iar persoanele care se situează cel mai departe de piața muncii ar trebui să fie vizate de servicii personalizate.

Statele membre, în cooperare cu partenerii sociali, ar trebui să crească rata ocupării forței de muncă prin intermediul unor măsuri de implicare în viața activă, în special în cazul tinerilor, al persoanelor slab calificate și al persoanelor care au nevoie de protecție și/sau sprijin special, prin intermediul serviciilor de consiliere, al educației și al formării profesionale adaptate la necesitățile de pe piața forței de muncă. Statele membre ar trebui să protejeze și să consolideze egalitatea de tratament și principiul unei remunerații egale pentru o muncă egală efectuată în același loc de muncă, astfel cum se prevede la articolele 18 și 157 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Calitatea locurilor de muncă ar trebui să fie abordată și prin reducerea numărului lucrătorilor săraci. În plus, statele membre ar trebui să sporească șansele de inserție profesională a migranților legali prin programe adecvate. Sunt necesare, de asemenea, eforturi neîntrerupte și programe inovatoare pentru reintegrarea pe piața forței de muncă a persoanelor cu dizabilități, inclusiv prin intermediul unor locuri de muncă subvenționate. Statele membre ar trebui să elimine barierele din calea pătrunderii pe piață a noilor lucrători, să sprijine crearea de locuri de muncă, să promoveze inovarea socială și să crească calitatea și eficacitatea oficiilor forței de muncă, inclusiv ale serviciilor publice de ocupare a forței de muncă. Centrele de ocupare a forței de muncă trebuie să ofere programe de formare și de îndrumare, în special în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor, precum și acces la internet de înaltă viteză pentru persoanele care caută de lucru, în special persoanele în vârstă, migranții legali, minoritățile etnice și persoanele cu dizabilități pentru a facilita cât mai mult căutarea unui loc de muncă. În acest context, ar trebui sprijinite formele individuale și colective de activități independente prin întreprinderi specifice economiei sociale. Pentru a împiedica segmentarea pe genuri a pieței forței de muncă, ar trebui luate măsuri speciale pentru reducerea numărului disproporționat de femei în condiții de muncă prost plătită și pentru promovarea femeilor în posturi de conducere. În special, programele de lucru ar trebui adaptate pentru a permite o derulare a activității care să corespundă cerințelor de compatibilitate între viața de familie și cea profesională, precum și o ieșire mai flexibilă de pe piața forței de muncă la pensie. Statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a încuraja implicarea taților în îngrijirea copiilor și să își revizuiască sistemele fiscale pentru a fi mai favorabile ocupării forței de muncă. Pentru a putea reacționa mai eficient la ciclurile de producție, strategiile externe și interne de flexicuritate care vizează creșterea flexibilității ar trebui aplicate mai consistent prin politici active de ocupare a forței de muncă și prin sisteme de securitate socială adecvate, puse la dispoziția lucrătorilor, indiferent de forma de angajare, astfel încât schimbarea locului de muncă să nu conducă la pierderi financiare disproporționate. Trebuie subliniat faptul că flexibilitatea fără securitate socială nu este o modalitate durabilă de creștere a ocupării forței de muncă. Aceste acțiuni ar trebui însoțite de un angajament clar de a sprijini activ căutarea unui loc de muncă. Noile forme de organizare a muncii, cum ar fi munca temporară atipică, cu fracțiune de normă, munca la distanță sau mobilitatea lucrătorilor nu trebuie să conducă la reducerea drepturilor individuale și colective de muncă și a securității sociale a persoanelor vizate. Ar trebui garantat faptul că nu sunt create noi forme de angajare în detrimentul contractelor obișnuite (cu normă întreagă, pe durată nedeterminată). Ar trebui, de asemenea, să se depună eforturi pentru a combate munca nedeclarată prin intermediul unor măsuri eficiente de monitorizare și aplicare a drepturilor lucrătorilor. Munca decentă, astfel cum este promovată de OIM și „munca de calitate”, ca principii directoare, trebuie să se afle atât la baza creării de locuri de muncă, cât și a integrării pieței forței de muncă. În procesul de consolidare a funcționării și a performanței pieței forței de muncă, statele membre ar trebui să promoveze parteneriatele sociale, să implice în mod activ partenerii sociali în elaborarea politicilor naționale și să respecte pe deplin dreptul acestora, în conformitate cu legislația și practicile naționale, de a încheia și de a pune în aplicare acorduri colective.

Amendamentul  33

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 7 – paragraful 2a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Este deosebit de important să se creeze locuri de muncă de înaltă calitate care sunt necesare pe termen lung și care au o valoare adăugată mare. De aceea, este vital ca politicile în materie de educație și ocupare a forței de muncă să sprijine schimbările din structura economică. Ca regulă generală, locurile de muncă pierdute în criza economică nu vor fi recreate în același număr și în aceleași sectoare. De aceea, sistemul de învățământ trebuie să răspundă în mod flexibil cerințelor de pe piața muncii care însoțesc o nouă structură economică. Politica privind ocuparea forței de muncă trebuie să garanteze faptul că lucrătorii pot asigura o tranziție cât mai ușoară între sectoarele economiei și între diversele situații de pe piața forței de muncă. De aceea, este mai important decât în trecut să se elaboreze obiective pe termen lung ca punct de plecare și să se pună mai mult accent pe măsurile coordonate din cadrul politicilor privind întreprinderile, învățământul și ocuparea forței de muncă.

Amendamentul  34

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 7 – paragraful 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Pentru a crește competitivitatea și nivelurile de participare, în special pentru lucrătorii slab calificați, și în conformitate cu orientarea 2 privind politica economică, statele membre ar trebui revizuiască sistemul fiscal și sistemul de beneficii, precum și capacitatea serviciilor publice de a furniza sprijinul necesar. Statele membre ar trebui să crească nivelul de participare a forței de muncă prin politici de promovare a îmbătrânirii active, a egalității de șanse și de remunerație între femei și bărbați și a integrării tinerilor, persoanelor du dizabilități, migranților legali și a altor grupuri vulnerabile pe piața forței de muncă. Politicile privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată ar trebui, prin furnizarea de servicii de îngrijire accesibile și prin inovarea în domeniul organizării muncii, să fie orientate către creșterea ratei ocupării forței de muncă, în special pentru tineri, lucrători în vârstă și femei, în principal pentru păstrarea femeilor cu o calificare foarte înaltă în domeniile științific și tehnic. Statele membre ar trebui, de asemenea,îndepărteze barierele din calea pătrunderii pe piață a noilor lucrători, să sprijine desfășurarea de activități independente și crearea de locuri de muncă, inclusiv de locuri de muncă ecologice, precum și serviciile de asistență pentru persoanele aflate în întreținere, și să promoveze inovarea socială.

În acest context, creditele din Fondul social european ar trebui utilizate integral pentru a crește șansele de inserție profesională și calitatea locurilor de muncă prin măsuri de dezvoltare a competențelor personale și de îndeplinire a cerințelor calitative în profesiile de viitor. Pentru a promova mobilitatea profesională statele membre ar trebui să sporească deschiderea cetățenilor față de mobilitate în cadrul Uniunii Europene prin acordarea de stimulente. Pentru a realiza acest lucru, ar trebui examinate și, dacă este posibil, simplificate normele privind obținerea de subvenții de la Fondul social european. Bugetele naționale și bugetul UE, inclusiv Fondul social european și Fondul european de ajustare la globalizare, ar trebui coordonate și orientate către pregătirea forței de muncă pentru o economie durabilă. În acest sens, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a publica informațiile cu privire la scopul acestor fonduri și condițiile de accesare.

Amendamentul  35

Anexă – orientarea 7 – paragraful 3a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Statele membre promovează instrumentul UE de microfinanțare ca un exemplu de îmbinare a măsurilor economice și sociale în vederea stimulării creșterii economice și a ocupării forței de muncă.

 

Instrumentele naționale și europene de microfinanțare sunt însoțite de programe specifice de formare și îndrumare profesională, precum și de sisteme de ajutoare sociale care să asigure un venit minim în primul an după înființarea unei întreprinderi pentru a transforma antreprenoriatul într-o opțiune reală.

Amendamentul  36

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 7 – paragraful 3b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Statele membre ar trebui, de asemenea, să promoveze și să investească în servicii sociale de interes general care să includă ocuparea forței de muncă, serviciile medicale, precum și acordarea de locuințe, toate acestea necesitând o finanțare suficientă.

Amendamentul  37

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 7 – paragraful 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Obiectivul principal al UE, în baza căruia statele membre își vor stabili obiectivele naționale, este de a aduce rata de ocupare a forței de muncă pentru femei și bărbați cu vârsta între 20 și 64 de ani la 75% până în 2020, inclusiv printr-o mai mare participare a tinerilor, a lucrătorilor în vârstă și a lucrătorilor necalificați și printr-o mai bună integrare a migranților legali.

eliminat

(Ultimul paragraf din Orientarea 7 din textul Comisiei se deplasează înaintea primului paragraf din amendamentul Parlamentului.)

Amendamentul  38

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 8 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Orientarea 8: Dezvoltarea unei forțe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieței forței de muncă, promovarea calității locurilor de muncă și a învățării de-a lungul vieții

Orientarea 8: Promovarea calității locurilor de muncă și a învățării de-a lungul vieții, consolidarea muncii decente și dezvoltarea unei forțe de muncă calificate

Amendamentul  39

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 8 – paragraful -1 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Statele membre își vor stabili obiectivele naționale, vizând reducerea ratei abandonului școlar sub 10% până în 2020 și creșterea simultană a proporției persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani care au absolvit instituții de învățământ superior sau echivalente la cel puțin 40%.

Amendamentul  40

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 8 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre ar trebui să promoveze productivitatea și șansele de inserție profesională prin furnizarea adecvată de cunoștințe și competențe care să răspundă cererii actuale și viitoare de pe piața forței de muncă. Educația inițială de calitate și formarea profesională atrăgătoare trebuie să fie completate cu stimulente eficiente pentru învățarea de-a lungul vieții, acordarea unei a doua șanse, asigurarea oportunităților de dezvoltare a calificărilor pentru fiecare adult, precum și cu o migrație orientată și politici de integrare. Statele membre ar trebui să dezvolte sisteme pentru recunoașterea competențelor dobândite, să înlăture barierele din calea mobilității ocupaționale și geografice a lucrătorilor, să promoveze dezvoltarea competențelor transversale și a creativității și să își concentreze eforturile în special pe sprijinirea lucrătorilor slab calificați și creșterea șanselor de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă, îmbunătățind în același timp formarea, competențele și experiența lucrătorilor cu calificare înaltă, inclusiv a cercetătorilor.

Educația inițială de calitate și formarea profesională atrăgătoare, care să îi ajute pe lucrători să își ajusteze competențele în funcție de nevoile pieței muncii, reprezintă priorități absolute pentru statele membre. Acestea trebuie să fie completate cu acordarea unei a doua șanse, în special tinerilor cu vârsta între 25 și 35 de ani, care să includă o ofertă obligatorie de formare educațională și profesională și stimulente eficiente pentru învățarea de-a lungul vieții, partenerii sociali fiind solicitați să își dedice din timp în acest scop și să sprijine formarea profesională și din punct de vedere financiar. Statele membre ar trebui, în special, să reducă rata abandonului școlar sub 10% și să completeze politica în materie de migrație și integrare prin cursuri de limbă și educație civică. Statele membre ar trebui, de asemenea, să dezvolte sisteme pentru recunoașterea competențelor și abilităților dobândite.

Amendamentul  41

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 8 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În cooperare cu partenerii sociali și întreprinderile, statele membre ar trebui să îmbunătățească accesul la formare, să consolideze orientarea în domeniul educației și al carierei combinată cu informarea sistematică cu privire la noi locuri de muncă disponibile, promovarea antreprenoriatului și o mai bună anticipare a necesităților în ceea ce privește competențele. Investițiile în dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea competențelor și participarea la sistemele de învățare de-a lungul vieții ar trebui să fie promovate prin contribuții financiare comune din partea guvernelor, persoanelor fizice și angajatorilor. În vederea sprijinirii tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, nu studiază sau nu se află în proces de formare, statele membre, în cooperare cu partenerii sociali, ar trebui să instituie sisteme prin care să-i sprijine pe noii absolvenți să-și găsească un prim loc de muncă sau oportunități pentru studii sau formare suplimentară, inclusiv sub formă de ucenicie, și să intervină rapid atunci când tinerii devin șomeri. O monitorizare periodică a performanței dezvoltării competențelor și politicile de anticipare ar trebui să faciliteze identificarea necesităților de ameliorare și să crească reactivitatea sistemelor de educație și formare în fața necesităților pieței forței de muncă. Statele membre ar trebui să mobilizeze pe deplin fondurile UE în vederea sprijinirii acestor obiective.

În cooperare cu partenerii sociali și cu întreprinderile, statele membre ar trebui să îmbunătățească accesul la formare, inclusiv la formare profesională, să consolideze orientarea în domeniul educației și al carierei combinată cu informarea sistematică și măsuri adecvate de promovare a noilor locuri de muncă disponibile, a antreprenoriatului și a dezvoltării IMM-urilor, și să asigure o mai bună anticipare a necesităților în ceea ce privește cerințele de calitate. Dezvoltarea resurselor umane, a unor calificări mai înalte și a formării profesionale ar trebui să fie finanțate prin contribuții financiare comune din partea angajatorilor și guvernelor. Accesul la formare generală și profesională de înaltă calitate, precum și reintegrarea în sistemul educațional a celor care abandonează școala ar trebui să fie posibile pentru toți și oricând. Statele membre ar trebui să alineze investițiile în sistemul de învățământ astfel încât să se atingă obiectivul de creștere a nivelului de calificare a populației active, luând în considerare și învățarea în contexte informale și neformale. În acest sens, reformele ar trebui să vizeze, în special în ceea ce privește șansele de angajare, garantarea dobândirii competențelor-cheie de care are nevoie fiecare angajat pentru a reuși în contextul unei economii bazate pe cunoaștere, prin formare sau competențe în domeniul tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC). Ar trebui să se ia măsuri pentru a garanta că mobilitatea educațională a tinerilor și a profesorilor devine un fenomen curent. Statele membre ar trebui să amelioreze deschiderea și relevanța sistemelor lor de învățământ general și profesional și formarea profesională la orice vârstă, în special prin punerea în aplicare a cadrelor naționale privind calificarea, ce permit parcursuri de studiu flexibile, și prin dezvoltarea de parteneriate între instituțiile de învățământ general și profesional și câmpul muncii, inclusiv prin efectuarea unor ucenicii remunerate, pentru a crește substanțial ponderea diplomelor de învățământ superior și de formare profesională.

Amendamentul  42

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 8 – paragraful 2a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

O monitorizare periodică a performanței dezvoltării competențelor și politicile de anticipare ar trebui să faciliteze identificarea domeniilor care necesită îmbunătățiri și să crească reactivitatea sistemelor de educație și formare la necesitățile pieței forței de muncă. Statele membre ar trebui să mobilizeze pe deplin fondurile UE în vederea sprijinirii acestor obiective.

Amendamentul  43

Propunere de decizie

Anexă - orientarea 8a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Orientarea 8a: Consolidarea politicii de coeziune economică și socială în sprijinul ocupării forței de muncă

 

Statele membre se angajează să aranjeze, să completeze, să coordoneze și să ajusteze obiectivele lor naționale pe plan intern și între ele, astfel încât dezechilibrele de dezvoltare economică dintre regiuni să fie reduse.

 

Statele membre sunt conștiente că politica de coeziune reprezintă un instrument complementar eficient, dar care nu este subordonat orientărilor, ținând seama de specificul regional, sprijinind regiunile să își depășească dificultățile socio-economice și reducând discrepanțele.

 

O abordare integrată, o guvernanță pe mai multe niveluri și principiile de parteneriat ar trebui să constituie nucleul guvernanței și fundamentul strategiei, în timp ce nivelurile regional și local, în special, trebuie să joace un rol esențial, venind în întâmpinarea nenumăraților actori economici și sociali care trăiesc și produc în Uniune, în special IMM-urile, mai ales în cadrul unei economii sociale.

 

Prin urmare, politica de coeziune nu este doar o sursă de alocări financiare stabile, ci și un instrument puternic pentru dezvoltarea economică și, în acest fel, un instrument pentru ocuparea forței de muncă în toate regiunile Uniunii.

 

Statele membre ar trebui să investească mai mult în transporturi, energie, telecomunicații și infrastructura TI și să utilizeze pe deplin fondurile structurale europene.

 

Participarea beneficiarilor potențiali la programe cofinanțate de Uniune ar trebui să fie încurajată prin simplificarea sistemelor de alocare.

 

În acest scop, statele membre ar trebui să creeze sinergii între politicile lor de coeziune și alte politici sectoriale actuale, în conformitate cu abordarea integrată, deoarece coeziunea nu reprezintă un cost, ci conferă putere, valorifică potențialul neutilizat, reduce diferențele structurale dintre țări și regiuni, stimulează creșterea și ameliorează competitivitatea regiunilor Uniunii într-o lume globalizată, contracarează efectele crizei economice mondiale și generează capitalul social al Uniunii.

Amendamentul  44

Propunere de decizie

Anexă - orientarea 9 - titlu și paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Orientarea 9: Îmbunătățirea performanței sistemelor de educație și formare la toate nivelurile și participarea sporită la învățământul terțiar

eliminat

Pentru a asigura accesul tuturor la învățământ și formare de calitate și pentru a îmbunătăți rezultatele sistemului de învățământ, statele membre ar trebui să investească în mod eficient în sistemele de învățământ și formare, în special pentru a ridica nivelul de competență al forței de muncă din UE, permițând acesteia să răspundă necesităților în proces de transformare rapidă ale piețelor moderne ale forței de muncă. Acțiunile ar trebui să acopere toate nivelurile de învățământ (de la învățământul preșcolar și școlar, până la învățământul superior, învățământul și formarea profesionale, precum și formarea adulților), ținând cont, de asemenea, învățarea în contexte informale și non-formale. Reformele ar trebui să vizeze garantarea dobândirii competențelor-cheie de care are nevoie fiecare persoană pentru a reuși în contextul unei economii bazate pe cunoaștere, în special în ceea ce privește șansele de angajare, formarea suplimentară și competențele în domeniul tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor. Ar trebui să se ia măsuri pentru a garanta că mobilitatea elevilor și profesorilor devine un fenomen curent. Statele membre ar trebui să amelioreze deschiderea și relevanța sistemelor lor de învățământ și formare, în special prin punerea în aplicare a cadrelor naționale privind calificarea, care permit parcursuri de studiu flexibile, și prin dezvoltarea de parteneriate între sfera învățământului și formării și cea profesională. Ar trebui să se ia măsuri pentru a face mai atrăgătoare profesia de profesor. Învățământul superior ar trebui să devină mai deschis față de studenții netradiționali, iar participarea la învățământul terțiar sau echivalent ar trebi să crească. În vederea reducerii numărului tinerilor care nu au un loc de muncă, nu studiază și nu se află în proces de formare, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a preveni abandonul școlar timpuriu.

 

(Orientarea 9 din textul Comisiei se deplasează și fuzionează cu al doilea paragraf din Orientarea 8 din amendamentul Parlamentului.)

Amendamentul  45

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 9 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Obiectivul principal al UE, în baza căruia statele membre își vor formula obiectivele naționale, este de a reduce rata abandonului școlar la 10%, crescând totodată proporția de persoane cu vârsta între 30 și 34 de ani care au absolvit instituții de învățământ terțiar sau echivalente la cel puțin 40% până în 2020.

eliminat

(Ultimul paragraf din Orientarea 9 din textul Comisiei se deplasează înaintea primului paragraf din Orientarea 8 din amendamentul Parlamentului.)

Amendamentul  46

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 10 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Orientarea 10: Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei

Orientarea 10: Combaterea sărăciei și promovarea incluziunii și protecției sociale

Amendamentul  47

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 10 – paragraful -1 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Statele membre își vor elabora obiectivele naționale pentru a reduce cu 25% numărul europenilor care trăiesc sub pragul național al sărăciei, scoțând din sărăcie peste 20 de milioane de oameni, în special prin locuri de muncă și măsuri de politică educațională.

Amendamentul  48

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 10 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Eforturile statelor membre de a reduce sărăcia ar trebui să fie concentrate pe promovarea unei participări depline în societate și în economie și pe extinderea oportunităților de angajare, prin utilizarea deplină a Fondului Social European. Eforturile ar trebui să se concentreze de asemenea pe garantarea egalității de șanse, inclusiv prin accesul la servicii și servicii publice abordabile, durabile și de înaltă calitate (inclusiv servicii online, în conformitate cu orientarea 4) și în special la serviciile de asistență medicală. Statele membre ar trebui să pună în aplicare măsuri eficiente de combatere a discriminării. În egală măsură, pentru a combate excluziunea socială, a oferi oamenilor instrumente adecvate și a promova participarea la piața forței de muncă, ar trebui să se îmbunătățească sistemele de protecție socială și politicile de învățare de-a lungul vieții și de incluziune activă, cu scopul de a crea oportunități în diferite etape ale vieții oamenilor și de a-i proteja pe aceștia de riscul excluziunii. Sistemele de securitate socială și de pensii trebuie să fie modernizare pentru a garanta că pot fi utilizate pe deplin pentru a asigura un sprijin adecvat pentru venituri și accesul la serviciile de asistență medicală – lucruri care conduc la coeziunea socială – conservând, în același timp, viabilitatea financiară. Sistemele de beneficii ar trebui să se concentreze pe garantarea securității venitului în perioade de tranziție profesională și pe reducerea sărăciei, în special pentru grupurile cel mai expuse riscului excluziunii sociale, cum ar fi familiile cu un singur părinte, minoritățile, persoanele cu dizabilități, copiii și tinerii, persoanele în vârstă, migranții legali și persoanele fără adăpost. Statele membre ar trebui, de asemenea, să promoveze în mod activ economia socială și inovarea socială în sprijinul celor mai vulnerabili.

Combaterea sărăciei și a excluziunii rămâne o provocare vitală. Pentru a realiza acest obiectiv, este necesar să se creeze oportunități de participare sau de reîntoarcere pe piața forței de muncă pentru toate grupurile sociale, indiferent de domiciliu sau de nivelul de educație. Este esențial să se obțină un echilibru între oferirea unui sentiment suficient de siguranță cetățenilor și păstrarea motivației acestora de a munci și de a avea un venit. În vederea realizării acestui obiectiv, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a reduce sărăcia, inclusiv sărăcia persoanelor încadrate în muncă, pentru a promova participarea deplină și liberă la viața politică, socială, culturală și economică, precum și pentru a extinde oportunitățile de angajare prin utilizarea Fondului social european. Statele membre ar trebui să acorde atenție specială, în acest caz, creșterii numărului lucrătorilor săraci. În vederea formulării unor obiective specifice de combatere a sărăciei, ar trebui clarificat modul în care aceasta ar trebui măsurată. Trebuie specificat că, potrivit definiției standard, a câștiga 60% din venitul mediu înseamnă a fi în stare de sărăcie. Sărăcia nu poate fi definită prin intermediul unui indicator unic. Trebuie să se garanteze menținerea egalității de șanse, precum și a accesului la servicii și servicii publice abordabile, durabile și de înaltă calitate (inclusiv servicii online, în conformitate cu orientarea 4) și în special la serviciile din domeniul social, al ocupării forței de muncă, al sănătății, precum și al locuințelor, garantând faptul că acestea sunt puse și la dispoziția categoriilor mai vulnerabile și mai defavorizate ale populației. Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că informațiile orale sau scrise pe care le furnizează serviciile publice sunt clare și complete și, în eventualitatea unui refuz de acordare a unui drept, acesta trebuie motivat, cu menționarea căilor de atac de care dispune persoana respectivă. Principiul potrivit căruia este interzisă discriminarea între bărbați și femei în cazul unei pregătiri și al unei activități echivalente ar trebui să devină obligatoriu din punct de vedere juridic în statele membre pentru toate tipurile de raporturi de muncă. Pentru a combate excluziunea socială, a permite oamenilor să joace un rol activ în societate și a promova participarea la piața muncii, trebuie să se îmbunătățească în continuare sistemele de protecție socială și politicile de incluziune activă, cu scopul de a crea oportunități și perspective profesionale, luând în considerare diversele nevoi și responsabilități, în diferite etape ale vieții, de a-i proteja pe aceștia de riscul excluziunii și de a oferi sprijin, în special persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii, pentru a avea acces la locuri de muncă de calitate. Prin urmare, în cadrul unei politici active privind piața muncii trebuie elaborate abordări eficiente în privința formării și creării de locuri de muncă pentru cei care sunt excluși de pe piața muncii din cauza lipsei de formare. În același timp, sistemele de securitate socială și de pensii trebuie să fie modernizate astfel încât să poată fi utilizate pe deplin pentru a asigura venituri peste pragul de sărăcie, pentru a permite participarea la viața socială și accesul la serviciile de asistență medicală, conservând, în același timp, sustenabilitatea financiară a acestor sisteme. Sistemele de beneficii ar trebui să garanteze securitatea venitului în perioade de tranziție profesională și să reducă sărăcia, în special pentru grupurile cele mai expuse riscului excluziunii sociale, cum ar fi familiile monoparentale, minoritățile, persoanele cu dizabilități, copiii și tinerii, persoanele în vârstă, migranții legali și persoanele fără adăpost. În special, statele membre se angajează să abordeze problema sărăciei infantile prin măsuri adecvate, astfel încât copiii să nu fie împiedicați să se dezvolte pe plan personal și să nu fie dezavantajați atunci când își încep viața profesională din cauză că nu au putut să se dezvolte liber ca urmare a sărăciei. Este deosebit de important să se asigure accesul egal la educație și egalitatea de șanse pentru copiii care provin din familii defavorizate, astfel încât să se asigure protecția acestora ca adulți împotriva excluziunii sociale. Pentru a consolida securitatea venitului în diferitele etape ale vieții, statele membre ar trebui să asigure venituri minime adecvate care să se situeze cel puțin deasupra pragului de sărăcie, în conformitate cu diversele practici, convențiile colective și legislația statelor membre. Statele membre ar trebui, de asemenea, să promoveze în mod activ economia socială și inovările sociale menite să soluționeze diferitele riscuri sociale ce intervin în viața normală, îndeosebi în cazul persoanelor celor mai vulnerabili, și să aplice eficient măsurile adoptate de combatere a discriminării. În procesul de consolidare a sustenabilității finanțelor publice, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită efectelor pozitive pe care îmbunătățirile aduse coeziunii sociale le au asupra bugetelor naționale. Reducerea sărăciei și participarea sporită au ca rezultat diminuarea cheltuielilor sociale și creșterea veniturilor din taxe. Statele membre ar trebui să garanteze un nivel înalt al standardelor minime pentru calitatea locurilor de muncă cu scopul de a eradica sărăcia printre angajați.

Amendamentul  49

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 10 – paragraful 1a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Sistemele de protecție socială, inclusiv pensiile și sistemul de asistență medicală, ar trebui consolidate și modernizate, pentru a asigura adecvarea socială, sustenabilitatea financiară și capacitatea acestora de adaptare la evoluția necesităților și pentru a oferi, în același timp, tuturor cetățenilor Uniunii Europene o protecție adecvată față de lipsa de securitate socială, cum ar fi problemele de sănătate, șomajul și sărăcia.

 

Statele membre ar trebui să îmbunătățească protecția socială a contractelor pe termen scurt care afectează femeile și, în special, femeile însărcinate.

Amendamentul  50

Propunere de decizie

Anexă – orientarea 10 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Obiectivul principal al UE, în baza căruia statele membre își vor elabora obiectivele naționale, este de a reduce cu 25% numărul europenilor care trăiesc sub pragul național al sărăciei, scoțând din sărăcie peste 20 de milioane de oameni.

eliminat

(Ultimul paragraf din textul Comisiei se deplasează înaintea primului paragraf din amendamentul Parlamentului.)


EXPUNERE DE MOTIVE

La 27 aprilie 2010, Comisia a prezentat o propunere intitulată „Orientările integrate Europa 2020”, care constituie cadrul pentru noua strategie și reformele ce urmează să fie aplicate de statele membre. Propunerea constă din orientări generale ale politicilor economice, în temeiul articolului 121 din TFUE, și din orientări privind ocuparea forței de muncă, în temeiul articolului 148 din TFUE. Conform propunerii Comisiei, aceste două acte juridice sunt instrumente distincte, dar interconectate, formând împreună un pachet de orientări integrate, al căror număr este limitat pentru a asigura o mai bună coerență și o mai mare claritate. Ele sunt pilonii pe care se va baza aplicarea Strategiei Europa 2020 și conțin prioritățile principale ale Comunicării Comisiei privind Europa 2020 din 3 martie. Cele 10 orientări integrate - un set semnificativ mai redus, care înlocuiește cele 24 de orientări anterioare - includ 6 orientări în domeniul economic și 4 în cel al ocupării forței de muncă. În conformitate cu propunerea Comisiei, orientările integrate care se referă la ocuparea forței de muncă sunt orientarea 7 – Îmbunătățirea participării pe piața forței de muncă și reducerea șomajului structural, orientarea 8 – Dezvoltarea unei forțe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieței forței de muncă, promovarea calității locurilor de muncă și a învățării de-a lungul vieții, orientarea 9 – Îmbunătățirea performanței sistemelor de educație și formare la toate nivelurile și participarea sporită la învățământul terțiar și orientarea 10 – Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei. Prezentul raport abordează Orientările integrate privind ocuparea forței de muncă, ținând seama de propunerile Comisiei privind politica economică.

Noile Orientări privind ocuparea forței de muncă din Strategia Europa 2020 sunt discutate în contextul actualei crize economice, care va avea, cu siguranță, un impact profund asupra pieței forței de muncă în următorii câțiva ani. În pofida unor semne încurajatoare privind relansarea creșterii economice, economia rămâne fragilă în majoritatea statelor membre. Prin urmare, efectele directe ale crizei asupra ocupării forței de muncă încă nu s-au resimțit pe deplin. Astfel, trebuie depuse toate eforturile pentru a garanta o redresare durabilă și a consolida potențialul de creare de locuri de muncă al economiilor europene, precum și pentru a ajuta populația să se angajeze. În plus, provocările pe termen mai lung cu care se confruntă majoritatea statelor membre, cum ar fi schimbările demografice, globalizarea și adoptarea de noi tehnologii, inclusiv tehnologii cu emisii scăzute de carbon, persistă și trebuie abordate atât în timpul redresării, cât și după aceea. În consecință, este foarte important ca o strategie europeană privind ocuparea forței de muncă pentru deceniul următor să abordeze și să găsească un echilibru între provocările imediate rezultate în urma crizei și cele pe termen mediu și mai lung.

În acest context, raportorul susține, în general, abordarea Comisiei de limitare a numărului de orientări. Totuși, raportorul consideră, de asemenea, că un număr mai redus de orientări și obiective comune la nivelul UE nu trebuie să fie în detrimentul clarității și utilității lor operaționale pentru orientarea politicilor statelor membre.

Raportorul consideră, prin urmare, că anumite aspecte ale propunerii Comisiei necesită o analiză și clarificare suplimentare. Aspectele respective cuprind, în special, următoarele:

- Având în vedere actuala criză economică și financiară și provocările pe termen lung cu care se confruntă societățile europene, politica privind ocuparea forței de muncă joacă un rol foarte important, pe lângă politica economică, socială, educațională și alte politici. În plus, trebuie să se asigure coerența acțiunilor întreprinse de statele membre în diferite domenii, cum ar fi domeniul economic, social și cel al ocupării forței de muncă. În cadrul Strategiei Europa 2020 și al programelor statelor membre de reformă, aceasta înseamnă un angajament puternic pentru a garanta că investițiile într-o creștere economică durabilă facilitează și crearea de locuri de muncă durabile. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că complementaritățile și coerența dintre orientările integrate economice și cele privind ocuparea forței de muncă sunt foarte importante.

- Raportorul sprijină propunerile de a întreprinde acțiuni ferme pentru a crește ratele de angajare a femeilor și bărbaților din Europa, dar este de părere că acest obiectiv poate fi realizat doar dacă se acordă o atenție specială de către statele membre promovării mobilității și a participării pe piața forței de muncă a tinerilor, a persoanelor în vârstă, a celor cu dizabilități și a femeilor.

- În plus, utilizarea adecvată a principiilor flexicurității, o educație de calitate, învățarea pe tot parcursul vieții și combaterea șomajului structural reprezintă condiții necesare pentru a îndeplini obiectivele comune și obiectivele privind ocuparea forței de muncă, precum și cele sociale, și pentru a garanta punerea la dispoziția angajatorilor a unei forțe de muncă competente și calificate.

- În acest context, având în vedere situația de pe piețele forței de muncă, eforturile Uniunii Europene și ale statelor membre de punere în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a Orientărilor privind ocuparea forței de muncă ar trebui să țină seama, de asemenea, de multiplicarea noilor forme de muncă și a contractelor de muncă atipice, fiind necesară elaborarea unui cadru legislativ adecvat în acest domeniu.

- Pe lângă aceasta, garantarea disponibilității unei forțe de muncă calificate trebuie însoțită de creșterea investițiilor în crearea de locuri de muncă, IMM-urile având un rol extrem de important în acest sens, și în stimularea creșterii economice ce generează un număr mare de locuri de muncă, în general.

- Pe baza experienței legate de Strategia de la Lisabona, raportorul consideră, de asemenea, că Europa 2020 ar trebui să presupună eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți gestionarea strategiei și a instrumentelor de punere în aplicare. Rolul partenerilor sociali și al dialogului social, pentru a numi doar un aspect, este extrem de important în această privință.

- În fine, raportorul este ferm convins că, pentru a asigura eficiența strategiei Europa 2020 și a orientărilor aferente privind ocuparea forței de muncă, trebuie acordată atenția cuvenită și garantării depășirii discrepanțelor socio-economice dintre statele membre și dintre regiuni. Din acest motiv, trebuie urmărite obiectivele ce țin de politica de coeziune și trebuie create sinergii între politica respectivă și alte politici sectoriale. Fondurile structurale ale UE și Fondul de coeziune din perioada actuală de programare, precum și orice instrument viitor de finanțare al UE trebuie să joace un rol esențial în această privință.

Amendamentele propuse de raportor vizează, prin urmare, consolidarea clarității și a consistenței textului, pe de o parte, și abordarea chestiunilor enumerate mai sus, pe de altă parte.


AVIZ AL ComisiEI pentru afaceri economicE ŞI monetare  (28.6.2010)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre: Partea a II-a a Orientărilor integrate Europa 2020

(COM(2010)0193 – C7‑0111/2010 – 2010/0115(NLE))

Raportor pentru aviz: Hans-Peter Martin

AMENDAMENTELE

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul  1

Propunere de decizie

Considerentul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Tratatul privind Uniunea Europeană prevede, la articolul 3 alineatul (3), că Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția sociale și prevede asigurarea de către inițiativele Uniunii a coordonării politicilor sociale ale statelor membre. Articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind garantarea unei protecții sociale corespunzătoare și de combaterea excluziunii sociale.

(2) Tratatul privind Uniunea Europeană prevede, la articolul 3 alineatul (3), că Uniunea combate excluziunea socială și discriminările, promovează justiția socială și oferă protecție socială; se așteaptă ca Uniunea să lanseze inițiative de coordonare a politicilor sociale ale statelor membre. Articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.

Amendamentul  2

Propunere de decizie

Considerentul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5) Strategia de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă a contribuit la obținerea unui consens cu privire la direcția generală a politicii economice și a politicii privind ocuparea forței de muncă ale UE. În conformitate cu această strategie, Consiliul a adoptat în 2005 orientări generale de politică economică și orientări privind ocuparea forței de muncă, pe care le-a revizuit în 2008. Cele 24 de orientări au constituit baza programelor naționale de reformă, descriind principalele priorități în materie de reformă macroeconomică, microeconomică și a pieței forței de muncă pentru UE în ansamblu. Cu toate acestea, experiența arată că orientările nu au stabilit priorități suficient de clare și că legăturile dintre acestea ar fi putut fi mai puternice. Aceasta a limitat impactul lor asupra elaborării politicilor la nivel național.

(5) Strategia de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă a contribuit la obținerea unui consens cu privire la direcția generală a politicii economice și a politicii privind ocuparea forței de muncă ale UE. În conformitate cu această strategie, Consiliul a adoptat în 2005 orientări generale de politică economică și orientări privind ocuparea forței de muncă, pe care le-a revizuit în 2008. Cele 24 de orientări au constituit baza programelor naționale de reformă, descriind principalele priorități în materie de reformă macroeconomică, microeconomică și a pieței forței de muncă pentru UE în ansamblu. Strategia de la Lisabona nu a răspuns așteptărilor. În privința Europa 2020, trebuie acum să se tragă învățăminte din lipsurile strategiei anterioare și, prin urmare, să se elaboreze măsuri și strategii coerente, ce pot fi finanțate, fezabile și verificabile și ale căror rezultate ar trebui evaluate în permanență pentru a putea verifica constant îndeplinirea obiectivelor stabilite.

Amendamentul  3

Propunere de decizie

Considerentul 5a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a) Înainte să creeze noi inițiative, Uniunea Europeană trebuie să îmbunătățească în mod semnificativ politicile existente și punerea lor în aplicare.

Amendamentul  4

Propunere de decizie

Considerentul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7) Comisia a propus crearea unei noi strategii pentru deceniul următor, Strategia Europa 2020, pentru a permite UE să iasă din criză mai puternică și să-și direcționeze economia către o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Cinci obiective principale, enumerate la orientările relevante, reprezintă obiective comune ce orientează acțiunea statelor membre și a Uniunii. Statele membre ar trebui să depună toate eforturile posibile pentru a îndeplini obiectivele naționale și pentru a elimina blocajele care limitează creșterea economică.

(7) Comisia a propus crearea unei noi strategii pentru deceniul următor, Strategia Europa 2020, pentru a permite UE să iasă din criză mai puternică și să-și direcționeze economia către o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Cinci obiective principale, enumerate la orientările relevante, reprezintă obiective comune ce orientează acțiunea statelor membre și a Uniunii. Statele membre ar trebui să se angajeze să îndeplinească obiectivele naționale. Ele ar trebui să se concentreze pe creșterea ocupării forței de muncă și să elimine obstacolele din calea creșterii economice, care rezultă de pe urma legislației, birocrației și alocării defectuoase a resurselor la nivel național.

Amendamentul  5

Propunere de decizie

Considerentul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8) Ca parte a unor strategii cuprinzătoare de ieșire din criza economică, statele membre ar trebui să realizeze reforme ambițioase pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și durabilitatea finanțelor publice, pentru a îmbunătăți competitivitatea, pentru a reduce dezechilibrele macroeconomice și a îmbunătăți performanța pieței forței de muncă. Retragerea stimulentelor fiscale ar trebui pusă în aplicare și coordonată în cadrul Pactului de stabilitate și creștere.

(8) Ca parte a unor strategii cuprinzătoare de ieșire din criza economică, statele membre ar trebui să realizeze reforme structurale ambițioase pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și durabilitatea finanțelor publice, pentru a îmbunătăți competitivitatea, pentru a reduce dezechilibrele macroeconomice, a consolida coeziunea socială și a îmbunătăți productivitatea și performanța pieței forței de muncă. Retragerea treptată a stimulentelor fiscale, care trebuie inițiată imediat după ce economia se îndreaptă către o redresare durabilă, ar trebui pusă în aplicare și coordonată, printre altele, în cadrul Pactului de stabilitate și creștere.

Amendamentul  6

Propunere de decizie

Considerentul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9) În cadrul Strategiei Europa 2020, statele membre ar trebui să pună în aplicare reforme orientate către „creșterea inteligentă”, adică către o creștere bazată pe cunoaștere și inovație. Reformele ar trebui să vizeze îmbunătățirea calității educației, asigurarea accesului pentru toți și consolidarea performanței în domeniul cercetării și al afacerilor, pentru a promova inovația și transferul cunoștințelor în întreaga UE. Acestea ar trebui să încurajeze spiritul întreprinzător și să ajute la transformarea ideilor creatoare în produse, servicii și procese inovative, care pot genera creștere, locuri de muncă de calitate, coeziune teritorială, economică și socială și pot aborda mai eficient provocările sociale europene și globale. În acest context, este esențial să se valorifice la maximum tehnologiile informației și comunicațiilor.

(9) În cadrul Strategiei Europa 2020, statele membre ar trebui să pună în aplicare reforme orientate către „creșterea inteligentă”, adică către o creștere bazată pe cunoaștere și inovație. Reformele ar trebui să vizeze îmbunătățirea calității educației în comparație cu cea la nivel internațional, asigurarea accesului pentru toți și consolidarea performanței în domeniul cercetării și al afacerilor, pentru a promova inovația și transferul cunoștințelor în întreaga UE. Acestea ar trebui să încurajeze în mod activ spiritul întreprinzător prin legislație și resurse și să ajute astfel la transformarea ideilor creatoare în produse, servicii și procese inovative, care pot genera creștere, locuri de muncă de calitate, coeziune teritorială, economică și socială și pot aborda mai eficient provocările sociale europene și globale. În acest context, este esențial să se valorifice la maximum tehnologiile informației și comunicațiilor.

Amendamentul  7

Propunere de decizie

Considerentul 9a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9a) Pentru a stimula creșterea economică, statele membre ar trebui să reducă povara birocratică, să simplifice legislația, să scadă impozitele ridicate și să evite politicile protecționiste.

Amendamentul  8

Propunere de decizie

Considerentul 9b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9b) Realizarea unei piețe unice eficiente reprezintă un element esențial pentru evaluarea performanței macroeconomice generale a UE; este în special foarte important ca uniunea monetară să ofere beneficii economice, să relanseze creșterea și să creeze noi oportunități în domeniul locurilor de muncă.

Amendamentul  9

Propunere de decizie

Considerentul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10) Prin programele lor de reformă, statele membre ar trebui, de asemenea, să urmărească „creșterea durabilă”. Creșterea economică durabilă înseamnă construirea unei economii durabile, competitive și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, distribuția echitabilă a costurilor și beneficiilor și exploatarea rolului de lider al Europei în cursa pentru dezvoltarea unor noi procese și tehnologii, inclusiv a tehnologiilor ecologice. Statele membre ar trebui să pună în aplicare reformele necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a utiliza resursele în mod eficient. Ar trebui, de asemenea, să își îmbunătățească mediul de afaceri, să stimuleze crearea de locuri de muncă ecologice și să își modernizeze baza industrială.

(10) Prin programele lor de reformă, statele membre ar trebui, de asemenea, să urmărească „creșterea durabilă”. Creșterea economică durabilă înseamnă construirea unei economii durabile, competitive și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, distribuția echitabilă a costurilor și beneficiilor și exploatarea rolului de lider al Europei în cursa pentru dezvoltarea unor noi procese și tehnologii, inclusiv a tehnologiilor ecologice. Aceste tehnologii ar trebui, în măsura posibilului, să devină accesibile tuturor societăților, inclusiv microîntreprinderilor și IMM-urilor, astfel încât să poată fi realizate schimbări ample pentru a consolida sustenabilitatea. Statele membre ar trebui să pună în aplicare reformele necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a utiliza resursele în mod eficient. Ar trebui, de asemenea, să își îmbunătățească mediul de afaceri, să stimuleze crearea de locuri de muncă ecologice și să își modernizeze baza industrială. Criza financiară nu ar trebui să împiedice sau să întârzie această transformare esențială către o economie ecologică și sustenabilă.

Amendamentul  10

Propunere de decizie

Considerentul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11) Programele de reformă ale statelor membre ar trebui să urmărească, de asemenea, „creșterea incluzivă”. Creșterea favorabilă incluziunii înseamnă construirea unei societăți bazate pe coeziune, în care oamenii au capacitatea să anticipeze și să gestioneze schimbările, participând astfel activ în societate și în economie. Prin urmare, reformele statelor membre ar trebui să asigure acces și oportunități pentru toți de-a lungul întregii vieți, reducând astfel sărăcia și excluziunea socială, prin eliminarea barierelor în calea participării pe piața forței de muncă, în special în cazul femeilor, lucrătorilor vârstnici, tinerilor, persoanelor cu handicap și migranților legali. Aceste reforme ar trebui, de asemenea, să garanteze că toți cetățenii și toate regiunile au acces la beneficiile creșterii economice. Programele de reformă ale statelor membre ar trebui așadar să se axeze pe asigurarea unei funcționări eficiente a piețelor forței de muncă, prin investiții în tranziții reușite, dezvoltarea unor competențe adecvate, creșterea calității locurilor de muncă și combaterea segmentării, a șomajului structural și a inactivității, asigurând totodată protecția socială adecvată și durabilă și incluziunea activă, pentru a reduce sărăcia.

(11) Programele de reformă ale statelor membre ar trebui să urmărească, de asemenea, „creșterea incluzivă”. Creșterea favorabilă incluziunii înseamnă construirea unei societăți bazate pe coeziune, în care oamenii au capacitatea să anticipeze și să gestioneze schimbările, în special cele provocate de noile tehnologii, automatizare și revoluția informatică, participând astfel activ în societate și în economie. Prin urmare, reformele statelor membre ar trebui să asigure acces și oportunități pentru toți de-a lungul întregii vieți, reducând astfel sărăcia și excluziunea socială, prin eliminarea barierelor în calea participării pe piața forței de muncă, în special în cazul femeilor, lucrătorilor vârstnici, tinerilor, persoanelor cu handicap și migranților legali. Aceste reforme ar trebui, de asemenea, să garanteze că toți cetățenii și toate regiunile au acces la beneficiile creșterii economice. Programele de reformă ale statelor membre ar trebui așadar să se axeze pe asigurarea funcționării eficiente a unor piețe flexibile ale forței de muncă, prin investiții în tranziții reușite, dezvoltarea unor competențe adecvate, creșterea calității locurilor de muncă și combaterea segmentării, a șomajului structural și a inactivității, asigurând totodată protecția socială adecvată și durabilă și incluziunea activă, pentru a reduce sărăcia.

Amendamentul  11

Propunere de decizie

Considerentul 11a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(11a) Ținând seama de obiectivul „creșterii incluzive”, statele membre ar trebui să creeze, la inițiativa Comisiei, un cadru legislativ pentru noile forme de ocupare a forței de muncă, care să garanteze lucrătorilor vizați egalitatea juridică și să permită o ocupare a forței de muncă ce nu promovează segmentarea suplimentară a pieței muncii și care să garanteze o protecție cuprinzătoare a drepturilor individuale și colective ale lucrătorilor și să asigure securitatea socială adecvată a lucrătorilor.

Amendamentul 12

Propunere de decizie

Considerentul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12) Reformele structurale ale UE și ale statelor membre pot contribui eficient la creșterea economică și crearea de locuri de muncă dacă sporesc competitivitatea UE în economia globală, deschid noi oportunități pentru exportatorii europeni și oferă un acces competitiv la importuri vitale. Prin urmare, ar trebui să se țină seama de implicațiile reformelor asupra competitivității externe pentru a încuraja creșterea economică și participarea europeană pe piețe deschise și echitabile la nivel mondial.

(12) Reformele structurale ale UE și ale statelor membre pot contribui eficient la creșterea economică calitativă și crearea durabilă de locuri de muncă dacă reacționează în mod adecvat la criza economică și financiară persistentă și sporesc astfel competitivitatea UE în economia globală, deschid noi oportunități pentru exportatorii europeni și oferă un acces competitiv la importuri vitale. Prin urmare, ar trebui să se țină seama de implicațiile reformelor asupra competitivității externe pentru a încuraja creșterea economică în Uniunea Europeană și participarea pe piețe deschise și echitabile la nivel mondial.

Amendamentul  13

Propunere de decizie

Considerentul 12a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12a) În procesul de elaborare și implementare a reformelor structurale, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită garantării faptului că se promovează creșterea economică bazată pe o cerere masivă de forță de muncă și că aceasta este însoțită de crearea unui număr substanțial de locuri de muncă în economia reală.

Amendamentul 14

Propunere de decizie

Considerentul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13) Strategia Europa 2020 trebuie să fie sprijinită printr-un set integrat de politici pe care statele membre ar trebui să le aplice în mod complet și în același ritm, pentru a obține efectele pozitive de contagiune ale reformelor structurale coordonate.

(13) Strategia Europa 2020 trebuie să fie sprijinită printr-un set integrat de politici pe care statele membre ar trebui să le aplice în mod complet și - în funcție de diferitele lor structuri - într-un ritm cât mai rapid, pentru a obține efectele pozitive de contagiune ale reformelor structurale coordonate.

Amendamentul  15

Propunere de decizie

Considerentul 13a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13a) Statele membre ar trebui să ia în considerare Strategia Europa 2020, în special aspectele sale sociale și cele legate de ocuparea forței de muncă, atunci când programează și pun în aplicare fondurile UE, inclusiv cele care provin din Fondul social european și Fondul de coeziune.

Amendamentul  16

Propunere de decizie

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14) Cu toate că aceste orientări se adresează statelor membre, Strategia Europa 2020 ar trebui aplicată în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, printr-o asociere strânsă cu parlamentele, precum și partenerii sociali și reprezentanții societății civile, care vor contribui la elaborarea programelor naționale de reformă, la punerea în aplicare a acestora și la comunicarea generală privind strategia.

(14) Cu toate că aceste orientări se adresează statelor membre, este esențial ca Strategia Europa 2020 să fie aplicată în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, printr-o asociere strânsă cu parlamentele, precum și reprezentanții societății civile. În acest sens, un rol deosebit revine partenerilor sociali de la nivel național, deoarece fără implicarea acestora nu este posibilă o transpunere practică a strategiei de ocupare a forței de muncă în întreprinderi. Toți actorii trebuie implicați în condiții de egalitate în elaborarea programelor naționale de reformă, în punerea în aplicare a acestora și în comunicarea generală privind strategia, deoarece politicile sociale trebuie să răspundă condițiilor și preferințelor locale.

Amendamentul  17

Propunere de decizie

Considerentul 14a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14a) Eforturile statelor membre în vederea realizării unor reforme ambițioase și a îndeplinirii obiectivelor naționale ar trebui să fie însoțite de reducerea birocrației și a obstacolelor administrative și legislative, precum și de concentrarea pe eficiența și transparența programelor și măsurilor.

Amendamentul  18

Propunere de decizie

Considerentul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15) Strategie Europa 2020 este bazată pe un set mai restrâns de orientări, care înlocuiește fostul set de 24 de orientări și abordează aspectele privind ocuparea forței de muncă și politica economică generală într-un mod coerent. Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre anexate prezentei decizii, sunt intrinsec legate de orientările pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, anexate Recomandării […] a Consiliului din […]. Împreună, acestea formează „Orientările integrate Europa 2020”.

(15) Strategia Europa 2020 este bazată pe un set de orientări, care înlocuiește fostul set de 24 de orientări și abordează aspectele privind ocuparea forței de muncă și politica economică generală într-un mod coerent. Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre anexate prezentei decizii sunt intrinsec legate de orientările pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, anexate Recomandării […] a Consiliului din […]. Împreună, acestea formează „Orientările integrate Europa 2020”.

Amendamentul  19

Propunere de decizie

Considerentul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17) Cu toate că trebuie să fie elaborate anual, aceste orientări ar trebui să rămână constante în mare parte până în 2014 pentru a asigura concentrarea asupra punerii în aplicare,

(17) Aceste orientări ar trebui să rămână constante în mare parte până în 2020 pentru a se putea verifica în mod corespunzător îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul acestora. Evaluarea obiectivelor îndeplinite ar trebui efectuată la fiecare trei ani,

Amendamentul  20

Propunere de decizie

Considerentul 17a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(17a) Între timp, măsurile luate și rezultatele acestora ar trebui analizate în mediile academice și revizuite în mod critic.

Amendamentul  21

Propunere de decizie

Orientarea 7 – paragraful -1 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Toate politicile elaborate și măsurile luate în cadrul Strategiei Europa 2020 ar trebui să promoveze în mod ferm egalitatea de șanse și egalitatea de gen și să integreze dimensiunea de gen. Acest lucru include inițiative care urmăresc să consolideze drepturile femeilor și să combată discriminarea împotriva femeilor. Ar trebui revizuite sistemele de protecție socială pentru a elimina elementele care generează inegalități de gen. Ar trebui îmbunătățite condițiile de muncă în sectoarele unde femeile sunt suprareprezentate. Ar trebui să se abordeze problema angajărilor involuntare cu fracțiune de normă. Egalitatea de gen în formare și educație ar trebui garantată. Până în 2020, diferența de salarizare între genuri ar trebuie redusă la 0-5 %. O modalitate importantă de a facilita și de a promova procesul de asigurare a egalității de gen constă în furnizarea la scară mai largă a unor servicii de asistență accesibile, flexibile și de înaltă calitate pentru toți, în special a accesului la facilitățile de îngrijire a copiilor.

Amendamentul  22

Propunere de decizie

Orientarea 7 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre ar trebui să intensifice dialogul social și să combată segmentarea pieței forței de muncă prin intermediul unor măsuri care să vizeze angajările temporare și precare, subocuparea și munca nedeclarată. Mobilitatea profesională ar trebui să fie răsplătită. Calitatea locurilor de muncă și condițiile de încadrare în muncă ar trebui să fie abordate prin combaterea remunerațiilor mici și prin asigurarea unei securități sociale adecvate și pentru lucrătorii cu contracte cu durată determinată și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă. Serviciile de ocupare a forței de muncă ar trebui să fie consolidate și accesibile tuturor, inclusiv tinerilor și persoanelor amenințate de șomaj, iar persoanele care se situează cel mai departe de piața muncii ar trebui să fie vizate de servicii personalizate.

Statele membre ar trebui să intensifice dialogul social și să răspundă la segmentarea pieței forței de muncă printr-o protecție socială adecvată care să vizeze angajările temporare și precare și ar trebui, de asemenea, să combată munca nedeclarată. Mobilitatea profesională ar trebui să fie răsplătită. Calitatea locurilor de muncă și condițiile de încadrare în muncă ar trebui să fie abordate prin combaterea remunerațiilor mici și prin asigurarea unei securități sociale adecvate și pentru lucrătorii cu contracte cu durată determinată și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă. Serviciile de ocupare a forței de muncă ar trebui să fie consolidate și accesibile tuturor, inclusiv tinerilor și persoanelor amenințate de șomaj, iar persoanele care se situează cel mai departe de piața muncii ar trebui să fie vizate de servicii personalizate.

Amendamentul  23

Propunere de decizie

Orientarea 7 – paragraful 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Pentru a crește competitivitatea și nivelurile de participare, în special pentru lucrătorii slab calificați, și în conformitate cu orientarea 2 privind politica economică, statele membre ar trebui să revizuiască sistemul fiscal și sistemul de beneficii, precum și capacitatea serviciilor publice de a furniza sprijinul necesar. Statele membre ar trebui să crească nivelul de participare a forței de muncă prin politici de promovare a îmbătrânirii active, a egalității de șanse și de remunerație între femei și bărbați și a integrării tinerilor, persoanelor du dizabilități, migranților legali și a altor grupuri vulnerabile pe piața forței de muncă. Politicile privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată ar trebui, prin furnizarea de servicii de îngrijire accesibile și prin inovarea în domeniul organizării muncii, să fie orientate către creșterea ratei ocupării forței de muncă, în special pentru tineri, lucrători în vârstă și femei, în principal pentru păstrarea femeilor cu o calificare foarte înaltă în domeniile științific și tehnic. Statele membre ar trebui, de asemenea, să îndepărteze barierele din calea pătrunderii pe piață a noilor lucrători, să sprijine desfășurarea de activități independente și crearea de locuri de muncă, inclusiv de locuri de muncă ecologice, precum și serviciile de asistență pentru persoanele aflate în întreținere, și să promoveze inovarea socială.

Pentru a crește competitivitatea și nivelurile de participare, în special pentru lucrătorii slab calificați, și în conformitate cu orientarea 2 privind politica economică, statele membre ar trebui să revizuiască sistemul fiscal și sistemul de beneficii, precum și capacitatea serviciilor publice de a furniza sprijinul necesar. Statele membre ar trebui să crească nivelul de participare a forței de muncă prin politici de promovare a îmbătrânirii active, a egalității de șanse și de remunerație între femei și bărbați și a integrării tinerilor, persoanelor du dizabilități, migranților legali și a altor grupuri vulnerabile pe piața forței de muncă. Politicile privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată ar trebui, prin furnizarea de servicii de îngrijire accesibile și prin inovarea în domeniul organizării muncii, să fie orientate către creșterea ratei ocupării forței de muncă, în special pentru tineri, lucrători în vârstă și femei, în principal pentru păstrarea femeilor cu o calificare foarte înaltă în domeniile științific și tehnic. Ar trebui promovat puternic și schimbul de ucenici între statele membre. Statele membre ar trebui, de asemenea, să îndepărteze barierele din calea pătrunderii pe piață a noilor lucrători, să sprijine desfășurarea de activități independente și crearea de locuri de muncă, inclusiv de locuri de muncă ecologice, precum și serviciile de asistență pentru persoanele aflate în întreținere, și să promoveze inovarea socială. În vederea promovării locurilor de muncă ecologice, statele membre ar trebui să propună măsuri de reconversie acelor angajați care lucrează în prezent în sectoare cu emisii ridicate de CO2. Atunci când consolidează funcționarea și performanța pieței forței de muncă, statele membre ar trebui să implice în mod activ partenerii sociali în cadrul elaborării politicilor naționale și ar trebui să respecte pe deplin dreptul acestora – în conformitate cu legislația și practicile naționale – de a încheia și pune în aplicare acorduri colective.

Amendamentul 24

Propunere de decizie

Orientarea 7 – Obiective principale

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Obiectivul principal al UE, în baza căruia statele membre își vor stabili obiectivele naționale, este de a aduce rata de ocupare a forței de muncă pentru femei și bărbați cu vârsta între 20 și 64 de ani la 75% până în 2020, inclusiv printr-o mai mare participare a tinerilor, a lucrătorilor în vârstă și a lucrătorilor necalificați și printr-o mai bună integrare a migranților legali.

Obiectivul principal al UE, în baza căruia statele membre își vor stabili obiectivele naționale, este de a aduce ratele de ocupare a forței de muncă atât pentru femei, cât și pentru bărbați cu vârsta între 20 și 64 de ani la cel puțin 75% până în 2020, inclusiv printr-o mai mare participare a tinerilor, a lucrătorilor în vârstă și a lucrătorilor necalificați – în special a femeilor în vârstă – și printr-o mai bună integrare a migranților legali, precum și de a reduce rata șomajului în rândul tinerilor.

Amendamentul  25

Propunere de decizie

Orientarea 8 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre ar trebui să promoveze productivitatea și șansele de inserție profesională prin furnizarea adecvată de cunoștințe și competențe care să răspundă cererii actuale și viitoare de pe piața forței de muncă. Educația inițială de calitate și formarea profesională atrăgătoare trebuie să fie completate cu stimulente eficiente pentru învățarea de-a lungul vieții, acordarea unei a doua șanse, asigurarea oportunităților de dezvoltare a calificărilor pentru fiecare adult, precum și cu o migrație orientată și politici de integrare. Statele membre ar trebui să dezvolte sisteme pentru recunoașterea competențelor dobândite, să înlăture barierele din calea mobilității ocupaționale și geografice a lucrătorilor, să promoveze dezvoltarea competențelor transversale și a creativității și să își concentreze eforturile în special pe sprijinirea lucrătorilor slab calificați și creșterea șanselor de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă, îmbunătățind în același timp formarea, competențele și experiența lucrătorilor cu calificare înaltă, inclusiv a cercetătorilor.

Statele membre ar trebui să promoveze productivitatea și șansele de inserție profesională prin furnizarea adecvată de cunoștințe și competențe care să răspundă cererii actuale și viitoare de pe piața forței de muncă. Educația inițială de calitate și formarea profesională atrăgătoare trebuie să fie completate cu stimulente eficiente pentru învățarea de-a lungul vieții, acordarea unei a doua șanse, asigurarea oportunităților de dezvoltare a calificărilor pentru fiecare adult, precum și cu o migrație orientată și politici de integrare. Statele membre ar trebui să dezvolte sisteme pentru recunoașterea competențelor dobândite, să înlăture barierele din calea mobilității ocupaționale și geografice a lucrătorilor, să promoveze dezvoltarea competențelor transversale și a creativității și să își concentreze eforturile în special pe sprijinirea lucrătorilor slab calificați și a lucrătorilor în vârstă, precum și pe creșterea șanselor lor de inserție profesională, îmbunătățind în același timp formarea, competențele și experiența lucrătorilor cu calificare înaltă, inclusiv a cercetătorilor. Statele membre ar trebui să elaboreze sisteme prin care calitatea calificărilor profesionale să poată fi comparată și recunoscută corespunzător în întreaga Uniune, după modelul Sistemului european de credite transferabile ce se aplică în cazul studenților.

Amendamentul  26

Propunere de decizie

Orientarea 8 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În cooperare cu partenerii sociali și întreprinderile, statele membre ar trebui să îmbunătățească accesul la formare, să consolideze orientarea în domeniul educației și al carierei combinată cu informarea sistematică cu privire la noi locuri de muncă disponibile, promovarea antreprenoriatului și o mai bună anticipare a necesităților în ceea ce privește competențele. Investițiile în dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea competențelor și participarea la sistemele de învățare de-a lungul vieții ar trebui să fie promovate prin contribuții financiare comune din partea guvernelor, persoanelor fizice și angajatorilor. În vederea sprijinirii tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, nu studiază sau nu se află în proces de formare, statele membre, în cooperare cu partenerii sociali, ar trebui să instituie sisteme prin care să-i sprijine pe noii absolvenți să-și găsească un prim loc de muncă sau oportunități pentru studii sau formare suplimentară, inclusiv sub formă de ucenicie, și să intervină rapid atunci când tinerii devin șomeri. O monitorizare periodică a performanței dezvoltării competențelor și politicile de anticipare ar trebui să faciliteze identificarea necesităților de ameliorare și să crească reactivitatea sistemelor de educație și formare în fața necesităților pieței forței de muncă. Statele membre ar trebui să mobilizeze pe deplin fondurile UE în vederea sprijinirii acestor obiective.

În cooperare cu partenerii sociali și întreprinderile, statele membre ar trebui să îmbunătățească accesul la formare, să consolideze orientarea în domeniul educației și al carierei combinată cu informarea sistematică și măsuri de sprijin adecvate pentru promovarea noilor locuri de muncă disponibile, promovarea participării antreprenoriale la educație, formare și perfecționare profesională și o mai bună anticipare a necesităților în ceea ce privește competențele. Investițiile în gestionarea și dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea competențelor și participarea la sistemele de învățare de-a lungul vieții ar trebui să fie promovate prin contribuții financiare comune din partea guvernelor și angajatorilor. În vederea sprijinirii tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, nu studiază sau nu se află în proces de formare, statele membre, în cooperare cu partenerii sociali, ar trebui să instituie sisteme prin care să-i sprijine pe tinerii cu sau fără diplomă să-și găsească un prim loc de muncă sau oportunități pentru studii sau formare suplimentară, inclusiv sub formă de ucenicie, și să intervină rapid atunci când tinerii devin șomeri. O monitorizare periodică a rezultatelor politicilor de dezvoltare a competențelor și de anticipare ar trebui să faciliteze identificarea necesităților de ameliorare și să crească orientarea sistemelor de educație și formare către sectoarele profesionale de viitor. Pentru a sprijini obiectivul învățării pe tot parcursul vieții, al accesului la educație și al mobilității geografice, statele membre ar trebui să completeze formele tradiționale de educație cu noi forme de învățământ la distanță prin intermediul internetului și de învățământ electronic („e-learning”). Statele membre ar trebui să mobilizeze pe deplin fondurile UE în vederea sprijinirii acestor obiective.

Amendamentul  27

Propunere de decizie

Orientarea 9 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Pentru a asigura accesul tuturor la învățământ și formare de calitate și pentru a îmbunătăți rezultatele sistemului de învățământ, statele membre ar trebui să investească în mod eficient în sistemele de învățământ și formare, în special pentru a ridica nivelul de competență al forței de muncă din UE, permițând acesteia să răspundă necesităților în proces de transformare rapidă ale piețelor moderne ale forței de muncă. Acțiunile ar trebui să acopere toate nivelurile de învățământ (de la învățământul preșcolar și școlar, până la învățământul superior, învățământul și formarea profesionale, precum și formarea adulților), ținând cont, de asemenea, învățarea în contexte informale și non-formale. Reformele ar trebui să vizeze garantarea dobândirii competențelor-cheie de care are nevoie fiecare persoană pentru a reuși în contextul unei economii bazate pe cunoaștere, în special în ceea ce privește șansele de angajare, formarea suplimentară și competențele în domeniul tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor. Ar trebui să se ia măsuri pentru a garanta că mobilitatea elevilor și profesorilor devine un fenomen curent. Statele membre ar trebui să amelioreze deschiderea și relevanța sistemelor lor de învățământ și formare, în special prin punerea în aplicare a cadrelor naționale privind calificarea, care permit parcursuri de studiu flexibile, și prin dezvoltarea de parteneriate între sfera învățământului și formării și cea profesională. Ar trebui să se ia măsuri pentru a face mai atrăgătoare profesia de profesor. Învățământul superior ar trebui să devină mai deschis față de studenții netradiționali, iar participarea la învățământul terțiar sau echivalent ar trebi să crească. În vederea reducerii numărului tinerilor care nu au un loc de muncă, nu studiază și nu se află în proces de formare, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a preveni abandonul școlar timpuriu.

Pentru a asigura accesul tuturor la învățământ și formare de calitate și pentru a îmbunătăți rezultatele sistemului de învățământ, statele membre ar trebui să investească în mod eficient în sistemele de învățământ și de formare și perfecționare profesională, în special pentru a ridica nivelul de competență al forței de muncă din UE, permițând acesteia să răspundă pieței muncii în proces de transformare rapidă. Ar trebui stabilit un standard minimal comun în Uniunea Europeană privind învățământul primar, prin care fiecare copil din UE să aibă dreptul la școlarizare gratuită, indiferent de situația socială a părinților. Acțiunile ar trebui să acopere toate nivelurile de învățământ (de la învățământul preșcolar și școlar, până la învățământul superior, învățământul și formarea profesionale, precum și formarea adulților), ținând cont, de asemenea, învățarea în contexte informale și non-formale. Calitatea învățământului, în special a celui superior și universitar ar trebui să corespundă standardelor internaționale peste medie pentru a garanta astfel competitivitatea durabilă a lucrătorilor din statele membre. Reformele ar trebui să vizeze garantarea dobândirii competențelor-cheie de care are nevoie fiecare persoană pentru a reuși în contextul unei economii bazate pe cunoaștere, în special în ceea ce privește șansele de angajare, formarea suplimentară și competențele în domeniul tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor. Ar trebui să se ia măsuri pentru a garanta că mobilitatea tinerilor și profesorilor este facilitată. Statele membre ar trebui să amelioreze deschiderea și relevanța sistemelor lor de învățământ și formare, în special prin punerea în aplicare a cadrelor naționale privind calificarea, care permit realizarea de parcursuri de studiu, inclusiv pentru persoanele în vârstă, și prin dezvoltarea de parteneriate între sfera învățământului și formării și cea profesională. Ar trebui să se ia măsuri pentru a face mai atrăgătoare profesia de profesor. Învățământul superior ar trebui să devină mai deschis față de studenții netradiționali, iar participarea la învățământul terțiar sau echivalent ar trebi să crească. În principiu, ar trebui ca fiecare persoană care învață să fie sprijinită și să i se pretindă în funcție de capacitățile sale individuale. În vederea reducerii numărului tinerilor care nu au un loc de muncă, nu studiază și nu se află în proces de formare, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a preveni, prin încurajare și sprijin individual, abandonul școlar timpuriu. Pentru ca acei tineri care sunt supradotați și foarte capabili să învețe să își poată dezvolta pe deplin potențialul individual, statele membre ar trebui să ia măsuri specifice pentru a încuraja și sprijini potențialul lor de dezvoltare. În cazul persoanelor care, din diferite motive, nu pot participa la aceste sisteme, trebuie asigurată o protecție socială care să nu vizeze doar preîntâmpinarea sărăciei. Persoanelor care nu își mai pot exercita activitățile profesionale anterioare din cauza bolilor și/sau handicapurilor trebuie să li se ofere măsuri speciale de perfecționare și/sau reconversie profesională.

Amendamentul  28

Propunere de decizie

Orientarea 9 – Obiective principale

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Obiectivul principal al UE, în baza căruia statele membre își vor formula obiectivele naționale, este de a reduce rata abandonului școlar la 10%, crescând totodată proporția de persoane cu vârsta între 30 și 34 de ani care au absolvit instituții de învățământ terțiar sau echivalente la cel puțin 40% până în 2020.

Obiectivele principale ale UE, în baza cărora statele membre își vor formula obiectivele naționale, sunt de a reduce rata abandonului școlar la 10% și de a crește totodată proporția de persoane cu vârsta între 30 și 34 de ani care au absolvit instituții de învățământ terțiar sau echivalente la cel puțin 40% până în 2020. Fiecare stat membru ar trebui să aloce cheltuielilor private și publice pentru instituțiile de învățământ din toate domeniile 6 % din PIB și, dacă este posibil, mai mult, în conformitate cu metodele de calcul omologate de OCDE.

Amendamentul  29

Propunere de decizie

Orientarea 10 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Eforturile statelor membre de a reduce sărăcia ar trebui să fie concentrate pe promovarea unei participări depline în societate și în economie și pe extinderea oportunităților de angajare, prin utilizarea deplină a Fondului Social European. Eforturile ar trebui să se concentreze de asemenea pe garantarea egalității de șanse, inclusiv prin accesul la servicii și servicii publice abordabile, durabile și de înaltă calitate (inclusiv servicii online, în conformitate cu orientarea 4) și în special la serviciile de asistență medicală. Statele membre ar trebui să pună în aplicare măsuri eficiente de combatere a discriminării. În egală măsură, pentru a combate excluziunea socială, a oferi oamenilor instrumente adecvate și a promova participarea la piața forței de muncă, ar trebui să se îmbunătățească sistemele de protecție socială și politicile de învățare de-a lungul vieții și de incluziune activă, cu scopul de a crea oportunități în diferite etape ale vieții oamenilor și de a-i proteja pe aceștia de riscul excluziunii. Sistemele de securitate socială și de pensii trebuie să fie modernizare pentru a garanta că pot fi utilizate pe deplin pentru a asigura un sprijin adecvat pentru venituri și accesul la serviciile de asistență medicală – lucruri care conduc la coeziunea socială – conservând, în același timp, viabilitatea financiară. Sistemele de beneficii ar trebui să se concentreze pe garantarea securității venitului în perioade de tranziție profesională și pe reducerea sărăciei, în special pentru grupurile cel mai expuse riscului excluziunii sociale, cum ar fi familiile cu un singur părinte, minoritățile, persoanele cu dizabilități, copiii și tinerii, persoanele în vârstă, migranții legali și persoanele fără adăpost. Statele membre ar trebui, de asemenea, să promoveze în mod activ economia socială și inovarea socială în sprijinul celor mai vulnerabili.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, statele membre ar trebui să depună eforturi suplimentare în vederea eliminării sărăciei, inclusiv a sărăciei lucrătorilor. Eforturile ar trebui să fie concentrate pe promovarea unei participări depline și libere la viața politică, socială, culturală și economică, precum și pe extinderea oportunităților de angajare, prin utilizarea deplină a Fondului Social European. Eforturile ar trebui să se concentreze de asemenea pe menținerea și realizarea egalității de șanse și a accesului la servicii și servicii publice abordabile, durabile și de înaltă calitate (inclusiv servicii online, în conformitate cu orientarea 4), în special în domeniul serviciilor de asistență medicală și în cel al serviciilor sociale, de ocupare a forței de muncă, de sănătate și de proximitate. Statele membre ar trebui să pună în aplicare măsuri active și eficiente de combatere a discriminării. Principiul potrivit căruia este interzisă discriminarea între bărbați și femei în cazul unei pregătiri și al unei activități echivalente ar trebui să devină obligatoriu din punct de vedere juridic în statele membre pentru toate raporturile de muncă. În egală măsură, pentru a combate excluziunea socială, a oferi oamenilor instrumente adecvate și a promova participarea la piața forței de muncă, ar trebui să se îmbunătățească sistemele de protecție socială și politicile de învățare de-a lungul vieții și de incluziune activă, cu scopul de a crea oportunități în diferite etape ale vieții oamenilor și de a-i proteja pe aceștia de riscul excluziunii. Sistemele de securitate socială și de pensii trebuie să fie modernizare pentru a garanta că pot fi utilizate pe deplin pentru a asigura un venit care să preîntâmpine sărăcia și accesul la serviciile de asistență medicală – lucruri care conduc la coeziunea socială. Sistemele de beneficii ar trebui să se concentreze pe garantarea securității venitului în perioade de tranziție profesională și pe reducerea sărăciei, în special pentru grupurile cel mai expuse riscului excluziunii sociale, cum ar fi minoritățile, persoanele cu dizabilități, copiii și tinerii, persoanele în vârstă, migranții și persoanele fără adăpost. Statele membre ar trebui, de asemenea, să promoveze în mod activ economia socială și inovațiile sociale destinate să elimine diversele riscuri sociale de pe parcursul vieții, în special în ceea ce îi privește pe cei mai vulnerabili. Atunci când consolidează durabilitatea finanțelor publice, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită efectelor pozitive ale ameliorării coeziunii sociale asupra bugetelor naționale. Reducerea sărăciei și creșterea participării conduc la scăderea cheltuielilor publice și la creșterea veniturilor fiscale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

22.6.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

42

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Burkhard Balz, Slavi Binev, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Pascal Canfin, Nikolaos Chountis, George Sabin Cutaș, Leonardo Domenici, Diogo Feio, Elisa Ferreira, Vicky Ford, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Enikő Győri, Liem Hoang Ngoc, Othmar Karas, Wolf Klinz, Jürgen Klute, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Astrid Lulling, Hans-Peter Martin, Arlene McCarthy, Íñigo Méndez de Vigo, Sławomir Witold Nitras, Ivari Padar, Alfredo Pallone, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Edward Scicluna, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Ivo Strejček, Kay Swinburne, Ramon Tremosa i Balcells, Corien Wortmann-Kool

Membri supleanți prezenți la votul final

Elena Băsescu, David Casa, Iliana Ivanova, Syed Kamall, Philippe Lamberts


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeiI Şi egalitatea de gen (23.6.2010)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre: Partea a II-a a orientărilor integrate Europa 2020

(COM(2010)0193 – C7‑0111/2010 – 2010/0115(NLE))

Raportoare pentru aviz: Eva-Britt Svensson

AMENDAMENTELE

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul  1

Propunere de decizie

Considerentul 1a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a) Articolul 157 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că Parlamentul European și Consiliul adoptă măsurile necesare pentru punerea în aplicare a principiului egalității șanselor și al egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește munca și locul de muncă, inclusiv a principiului remunerării egale pentru muncă egală sau pentru o muncă echivalentă.

Amendamentul  2

Propunere de decizie

Considerentul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Tratatul privind Uniunea Europeană prevede, la articolul 3.3 alineatul (3), că Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția sociale și prevede asigurarea de către inițiativele Uniunii a coordonării politicilor sociale ale statelor membre. Articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind garantarea unei protecții sociale corespunzătoare și de combaterea excluziunii sociale.

(2) Tratatul privind Uniunea Europeană prevede, la articolul 3 alineatul (3), că Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția sociale și egalitatea dintre femei și bărbați și prevede asigurarea de către inițiativele Uniunii a coordonării politicilor sociale ale statelor membre. Articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind garantarea unei protecții sociale corespunzătoare și de combaterea excluziunii sociale.

Amendamentul  3

Propunere de decizie

Considerentul 2a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a) Articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că, în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei; Articolul 10 din același tratat stipulează că în definirea și implementarea politicilor și acțiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că societatea europeană este caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, dreptate, solidaritate și egalitatea dintre bărbați și femei.

Amendamentul  4

Propunere de decizie

Considerentul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8) Ca parte a unor strategii cuprinzătoare de ieșire din criza economică, statele membre ar trebui să realizeze reforme ambițioase pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și durabilitatea finanțelor publice, pentru a îmbunătăți competitivitatea, pentru a reduce dezechilibrele macroeconomice și a îmbunătăți performanța pieței forței de muncă. Retragerea stimulentelor fiscale ar trebui pusă în aplicare și coordonată în cadrul Pactului de stabilitate și creștere.

(8) Ca parte a unor strategii cuprinzătoare de ieșire din criza economică, statele membre ar trebui să realizeze reforme ambițioase pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și durabilitatea finanțelor publice, pentru a îmbunătăți competitivitatea, pentru a reduce dezechilibrele macroeconomice și a îmbunătăți performanța pieței forței de muncă, și ar trebui să repună în discuție necesitatea de a-și reforma sistemele de pensii pentru a reflecta situația demografică reală și previziunile creșterii demografice pe termen scurt și pe termen lung și ar trebui să repună în discuție necesitatea de a-și reforma sistemele de pensii pentru a reflecta situația demografică reală și previziunile creșterii demografice pe termen scurt și pe termen lung. Retragerea stimulentelor fiscale ar trebui pusă în aplicare și coordonată în cadrul Pactului de stabilitate și creștere.

Amendamentul  5

Propunere de decizie

Considerentul 8a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(8a) În momentul când preconizează reduceri ale cheltuielilor publice, în special în domeniul sănătății și educației, statele membre ar trebui în primul rând să examineze efectele acestor reduceri asupra ocupării forței de muncă în rândul femeilor.

Amendamentul  6

Propunere de decizie

Considerentul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9) În cadrul Strategiei Europa 2020, statele membre ar trebui să pună în aplicare reforme orientate către „creșterea inteligentă”, adică către o creștere bazată pe cunoaștere și inovație. Reformele ar trebui să vizeze îmbunătățirea calității educației, asigurarea accesului pentru toți și consolidarea performanței în domeniul cercetării și al afacerilor, pentru a promova inovația și transferul cunoștințelor în întreaga UE. Acestea ar trebui să încurajeze spiritul întreprinzător și să ajute la transformarea ideilor creatoare în produse, servicii și procese inovative, care pot genera creștere, locuri de muncă de calitate, coeziune teritorială, economică și socială și pot aborda mai eficient provocările sociale europene și globale. În acest context, este esențial să se valorifice la maximum tehnologiile informației și comunicațiilor.

(9) În cadrul Strategiei Europa 2020, statele membre ar trebui să pună în aplicare reforme orientate către „creșterea inteligentă”, adică către o creștere bazată pe cunoaștere și inovație. Reformele ar trebui să vizeze îmbunătățirea calității educației, combătând stereotipurile sexiste și asigurând , accesului pentru toți, precum și consolidarea performanței în domeniul cercetării și al afacerilor, pentru a promova inovația și transferul cunoștințelor în întreaga UE. Acestea ar trebui să încurajeze spiritul întreprinzător și să ajute la transformarea ideilor creatoare în produse, servicii și procese inovative, care pot genera creștere, locuri de muncă de calitate, coeziune teritorială, economică și socială și pot aborda mai eficient provocările sociale europene și globale. În acest context, este esențial să se valorifice la maximum tehnologiile informației și comunicațiilor.

Amendamentul  7

Propunere de decizie

Considerentul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11) Programele de reformă ale statelor membre ar trebui să urmărească, de asemenea, „creșterea incluzivă”. Creșterea favorabilă incluziunii înseamnă construirea unei societăți bazate pe coeziune, în care oamenii au capacitatea să anticipeze și să gestioneze schimbările, participând astfel activ în societate și în economie. Prin urmare, reformele statelor membre ar trebui să asigure acces și oportunități pentru toți de-a lungul întregii vieți, reducând astfel sărăcia și excluziunea socială, prin eliminarea barierelor în calea participării pe piața forței de muncă, în special în cazul femeilor, lucrătorilor vârstnici, tinerilor, persoanelor cu handicap și migranților legali. Aceste reforme ar trebui, de asemenea, să garanteze că toți cetățenii și toate regiunile au acces la beneficiile creșterii economice. Programele de reformă ale statelor membre ar trebui așadar să se axeze pe asigurarea unei funcționări eficiente a piețelor forței de muncă, prin investiții în tranziții reușite, dezvoltarea unor competențe adecvate, creșterea calității locurilor de muncă și combaterea segmentării, a șomajului structural și a inactivității, asigurând totodată protecția socială adecvată și durabilă și incluziunea activă, pentru a reduce sărăcia.

(11) Programele de reformă ale statelor membre ar trebui să urmărească, de asemenea, „creșterea incluzivă”. Creșterea favorabilă incluziunii înseamnă construirea unei societăți bazate pe coeziune, în care oamenii au capacitatea să anticipeze și să gestioneze schimbările, participând astfel activ în societate și în economie. Prin urmare, reformele statelor membre ar trebui să asigure acces și oportunități pentru toți de-a lungul întregii vieți, reducând astfel sărăcia și excluziunea socială, prin eliminarea barierelor în calea participării pe piața forței de muncă, în special în cazul femeilor, lucrătorilor vârstnici, tinerilor, persoanelor cu handicap și migranților legali. Aceste reforme ar trebui, de asemenea, să garanteze că toți cetățenii și toate regiunile au acces la beneficiile creșterii economice. Programele de reformă ale statelor membre ar trebui așadar să se axeze pe asigurarea unei funcționări eficiente a piețelor muncii, prin investiții în tranziții de succes, dezvoltarea unor competențe adecvate, combaterea stereotipurilor sexiste, creșterea calității locurilor de muncă și combaterea segmentării, a șomajului structural și a inactivității, asigurând totodată protecția socială adecvată și durabilă, șanse egale și incluziunea activă, pentru a reduce sărăcia. Statele membre ar trebui, de asemenea, să crească șansele de angajare pentru lucrătoarele din sectorul agricol, asigurând un tratamentul egal în comparație cu celelalte sectoare de muncă.

Amendamentul  8

Propunere de decizie

Considerentul 13a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13a) În comunicările referitoare la rata ocupării forței de muncă, statele membre ar trebui să ofere date clare și comparabile, defalcate pe gen, care să reflecte corect proporția din timpul de lucru care permite lucrătorului să fie economic independent, locurile de muncă cu normă parțială și șomajul parțial în statisticile privind forța de muncă.

Amendamentul  9

Propunere de decizie

Anexă – Orientarea 7 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Îmbunătățirea participării pe piața forței de muncă și reducerea șomajului structural

Îmbunătățirea participării pe piața forței de muncă, reducerea șomajului și promovarea egalității de gen

Amendamentul  10

Propunere de decizie

Anexă – Orientarea 7 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre ar trebui să intensifice dialogul social și să combată segmentarea pieței forței de muncă prin intermediul unor măsuri care să vizeze angajările temporare și precare, subocuparea și munca nedeclarată. Mobilitatea profesională ar trebui să fie răsplătită. Calitatea locurilor de muncă și condițiile de încadrare în muncă ar trebui să fie abordate prin combaterea remunerațiilor mici și prin asigurarea unei securități sociale adecvate și pentru lucrătorii cu contracte cu durată determinată și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă. Serviciile de ocupare a forței de muncă ar trebui să fie consolidate și accesibile tuturor, inclusiv femeilor, tinerilor și persoanelor amenințate de șomaj, iar persoanele care se situează cel mai departe de piața muncii ar trebui să fie vizate de servicii personalizate.

Statele membre ar trebui să intensifice dialogul social și să combată segmentarea pieței forței de muncă prin intermediul unor măsuri care să vizeze angajările temporare și precare, subocuparea și munca nedeclarată. Mobilitatea profesională ar trebui să fie răsplătită. Calitatea locurilor de muncă și condițiile de încadrare în muncă ar trebui să fie abordate prin combaterea remunerațiilor mici și prin asigurarea unei securități sociale adecvate și pentru lucrătorii cu contracte cu durată determinată și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă. Serviciile de ocupare a forței de muncă ar trebui să fie consolidate și accesibile tuturor, inclusiv femeilor, tinerilor și persoanelor amenințate de șomaj, iar persoanele care se situează cel mai departe de piața muncii ar trebui să fie vizate de servicii personalizate. Statele membre ar trebui să modifice tipurile și condițiile de muncă pentru femei, pentru a le consolida poziția pe piața muncii și a le asigura protecția socială și alte drepturi acordate femeilor, inclusiv celor cu statut de lucrătoare independente.

Amendamentul  11

Propunere de decizie

Anexă – Orientarea 7 – paragraful 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Pentru a crește competitivitatea și nivelurile de participare, în special pentru lucrătorii slab calificați, și în conformitate cu orientarea 2 privind politica economică, statele membre ar trebui să revizuiască sistemul fiscal și sistemul de beneficii, precum și capacitatea serviciilor publice de a furniza sprijinul necesar. Statele membre ar trebui să crească nivelul de participare a forței de muncă prin politici de promovare a îmbătrânirii active, a egalității de șanse și de remunerație între femei și bărbați și a integrării tinerilor, persoanelor du dizabilități, migranților legali și a altor grupuri vulnerabile pe piața forței de muncă. Politicile privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată ar trebui, prin furnizarea de servicii de îngrijire accesibile și prin inovarea în domeniul organizării muncii, să fie orientate către creșterea ratei ocupării forței de muncă, în special pentru tineri, lucrători în vârstă și femei, în principal pentru păstrarea femeilor cu o calificare foarte înaltă în domeniile științific și tehnic. Statele membre ar trebui, de asemenea, să îndepărteze barierele din calea pătrunderii pe piață a noilor lucrători, să sprijine desfășurarea de activități independente și crearea de locuri de muncă, inclusiv de locuri de muncă ecologice, precum și serviciile de asistență pentru persoanele aflate în întreținere, și să promoveze inovarea socială.

Pentru a crește competitivitatea și nivelurile de participare, în special pentru lucrătorii slab calificați, și în conformitate cu orientarea 2 privind politica economică, statele membre ar trebui să revizuiască sistemul fiscal și sistemul de beneficii, precum și capacitatea serviciilor publice de a furniza sprijinul necesar, incluzând eliminarea elementelor descurajante pentru integrarea femeilor pe piața muncii. Statele membre ar trebui să crească nivelul de participare a grupelor de vârstă activă pe piața muncii prin politici care promovează îmbătrânirea activă, egalitatea de șanse și de remunerație între femei și bărbați, accesul femeilor la protecția și beneficiile sociale și legate de muncă. În plus, ar trebui acordată o atenția specială anumitor grupuri vulnerabile, care se confruntă cu dificultăți deosebite în găsirea unui loc de muncă, precum, printre alții, tinerii, persoanele cu dizabilități și migranții. Politicile privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată ar trebui să fie orientate către creșterea ratei ocupării forței de muncă, în special pentru tineri, lucrători în vârstă și femei. Ar trebui luate măsuri active pentru a crește participarea femeilor în domeniile științifice și tehnice, pentru a le reține în aceste domenii și a le crește șansele de promovare. Pentru a îmbunătăți șansele de a concilia viața profesională cu ce privată ale femeilor și bărbaților, statele membre ar trebui să ofere angajaților dreptul la normă parțială și flexibilitatea programului de lucru și a locului de muncă, dreptul de acces la îngrijiri abordabile flexibile și de calitate foarte bună pentru copiii și persoane dependente, precum și dreptul la un concediu adecvat de maternitate, paternitate, filial și de adopție. Pentru a asigura progresul politicilor de egalitate, statele membre ar trebui, de asemenea, să îndepărteze barierele din calea pătrunderii pe piață a noilor lucrători și a femeilor, să sprijine desfășurarea de activități independente și crearea de locuri de muncă, inclusiv de locuri de muncă ecologice, care constituie, de asemene,a o condiție necesară pentru posturi mai bine plătite, înalt calificate și satisfăcătoare pentru femei, precum și serviciile de asistență pentru persoanele aflate în întreținere, și să promoveze inovarea socială.

Amendamentul  12

Propunere de decizie

Anexă – Orientarea 7 – paragraful 3a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Ar trebui luate măsuri specifice pentru a contracara obstacolele cu care se confruntă femeile - în special femeile în vârstă, femeile tinere, femeile migrante, femeile din comunitățile minoritare, lesbienele, persoanele transgender și femeile cu dizabilități - pentru a intra pe piața muncii, inclusiv măsuri care să combată activ formele de discriminare și excludere socială pe care acestea le suferă.

Amendamentul  13

Propunere de decizie

Anexă – Orientarea 7 – paragraful 3b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Din perspectiva egalității de gen, femeile și bărbații ar trebui să aibă aceleași șanse de acces pe piața muncii și de promovare . De aceea, trebuie dezvoltate, printre altele, politici care să promoveze coresponsabilitatea femeilor și a bărbaților în sfera privată și în domeniul îngrijirii, în special prin instituirea dreptului la concediu de paternitate, care să se asigure că se oferă copiilor cu vârsta între 0 și 3 ani îngrijiri la prețuri accesibile, de bună calitate, care să ofere școlarizarea pentru toții copiii cu vârsta între 3 și 6 ani și care să elimine toate formele de discriminare la locul de muncă, cum ar fi actuala diferență de salarizare dintre bărbați și femei.

Amendamentul  14

Propunere de decizie

Anexă – Orientarea 7 – paragraful 3c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Având în vedere diferențele existente între nivelul de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor și în rândul bărbaților din UE, sunt necesare eforturi speciale pentru a integra femeile pe piața muncii, cu obiectivul de a atinge o rată a ocupării forței de muncă în rândul acestora de 75%.

Amendamentul  15

Propunere de decizie

Anexă – Orientarea 7 – paragraful 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Obiectivul principal al UE, în baza căruia statele membre își vor stabili obiectivele naționale, este de a aduce rata de ocupare a forței de muncă pentru femei și bărbați cu vârsta între 20 și 64 de ani la 75% până în 2020, inclusiv printr-o mai mare participare a tinerilor, a lucrătorilor în vârstă și a lucrătorilor necalificați și printr-o mai bună integrare a migranților legali.

Obiectivul principal al UE, în baza căruia statele membre își vor stabili obiectivele naționale, este de a aduce rata de ocupare a forței de muncă pentru femei și bărbați cu vârsta între 20 și 64 de ani la 75% până în 2020, inclusiv printr-o mai mare participare a tinerilor, a lucrătorilor în vârstă și a lucrătorilor necalificați și printr-o mai bună integrare a migranților. Statele membre ar trebui să își propună ca cel puțin 50% din locurile de muncă ale femeilor să le asigure independența economică. Diferența de salarizare între genuri trebuie redusă la 0-5% până în 2020.

Amendamentul  16

Propunere de decizie

Orientarea 7a: Egalitatea de gen

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Orientarea 7a: Egalitatea de gen

 

Statele membre ar trebui, prin fixarea unor obiective în materie de egalitate de gen, prin integrarea perspectivei de gen și prin măsuri politice specifice, să crească rata ocupării forței de muncă în rândul femeilor pentru a le asigura independența economică, respectând pe deplin drepturile lucrătorilor și eliminând diferențele de salarizare dintre femei și bărbați, precum și diferențele de gen în privința ratelor de angajare și de șomaj;

 

Statele membre ar trebui să își propună atingerea unei rate a ocupării forței de muncă de 75% în rândul femeilor (în echivalent la normă întreagă) până în 2020, între altele prin:

 

- creșterea investițiilor publice și private, a calității serviciilor publice și a sprijinului pentru familii și indivizi,

 

- îmbunătățirea posibilităților de a combina viața profesională cu cea privată, pentru femei și bărbați, mai ales în cazul sectoarelor dominate de bărbați, oferindu-le angajaților dreptul la normă parțială și flexibilitate a programului de lucru și a locului de muncă, dacă solicită, precum și un concediu adecvat de maternitate, paternitate, filial și de adopție;

 

asigurarea unor servicii accesibile, abordabile ca preț, flexibile și de înaltă calitate, în special asigurarea accesului la servicii de îngrijire a copiilor urmărind obiectivul de a asigura condiții pentru 50% din îngrijirea necesară pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani și pentru 100% din îngrijirea copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani, precum și un acces mai bun la îngrijire pentru alte persoane dependente, în special pentru persoanele în vârstă;

 

- rezolvarea condițiilor precare de muncă și combaterea lucrului involuntar cu normă parțială, deoarece femeile sunt majoritar mai afectate de acest fenomen;

 

- o utilizare mai bună și mai frecventă a aptitudinilor femeilor minoritare și ale celor migrante;

 

- recunoașterea dreptului la asistență al partenerilor prin căsătorie sau recunoscuți oficial, care sunt în majoritate femei și care ajută în manufactură, comerț, agricultură, pescuit și în micile afaceri de familie, pentru ca aceștia să beneficieze de o protecție adecvată în materie de securitate socială și de propria lor muncă;

 

- îmbunătățirea condițiilor de muncă și a valorizării muncii în sectoarele în care femeile sunt puternic reprezentate (cum ar fi îngrijirea și muncile domestice sau anumite sectoare de servicii);

 

- contracara obstacolele cu care se confruntă femeile - în special femeile în vârstă, femeile tinere, femeile migrante, femeile din comunitățile minoritare, lesbienele, persoanele transgender și femeile cu dizabilități - pentru a intra pe piața muncii, inclusiv măsuri care să combată activ formele de discriminare și excludere socială pe care acestea le suferă;

 

- încurajarea unei participări mai accentuate a femeilor în profesiile științifice și tehnice, creșterea șansele lor de promovare în aceste sectoare și asigurarea unui acces egal al lucrătoarelor la formare și educație și, mai ales, includerea lor în programele de calificare pentru locurile de muncă „ecologice”.

 

- acordarea unei atenții speciale grupurilor de femei care se confruntă cu sărăcia, precum mamele singure, tinerele mame, celibatarele fără experiență în muncă, femeile în vârstă și cele migrante, întrucât multe dintre acestea nu sunt (încă) capabile să-și îmbunătățească situația intrând pe piața muncii.

 

Statele membre ar trebui să-și intensifice eforturile pentru a aplica deplin principiul remunerării egale pentru muncă egală și să-și propună drept obiectiv reducerea diferenței de salarizare la 0-5% până în 2020. Aceste obiective vor fi sprijinite de Directiva revizuită 75/117/CEE a Comisiei, care este o propunere legislativă mai eficace decât legislația în vigoare și care prevede măsuri în cazul încălcării dreptului la remunerație egală, măsuri care trebuie să aibă caracter de descurajare și să fie proporționale (de exemplu, sancțiuni mai severe pentru încălcări repetate).

Amendamentul  17

Propunere de decizie

Anexă – Orientarea 8 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre ar trebui să promoveze productivitatea și șansele de inserție profesională prin furnizarea adecvată de cunoștințe și competențe care să răspundă cererii actuale și viitoare de pe piața forței de muncă. Educația inițială de calitate și formarea profesională atrăgătoare trebuie să fie completate cu stimulente eficiente pentru învățarea de-a lungul vieții, acordarea unei a doua șanse, asigurarea oportunităților de dezvoltare a calificărilor pentru fiecare adult, precum și cu o migrație orientată și politici de integrare. Statele membre ar trebui să dezvolte sisteme pentru recunoașterea competențelor dobândite, să înlăture barierele din calea mobilității ocupaționale și geografice a lucrătorilor, să promoveze dezvoltarea competențelor transversale și a creativității și să își concentreze eforturile în special pe sprijinirea lucrătorilor slab calificați și creșterea șanselor de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă, îmbunătățind în același timp formarea, competențele și experiența lucrătorilor cu calificare înaltă, inclusiv a cercetătorilor

Statele membre ar trebui să promoveze productivitatea și șansele de inserție profesională prin furnizarea adecvată de cunoștințe și competențe care să răspundă cererii actuale și viitoare de pe piața forței de muncă. Educația inițială de calitate și formarea profesională atrăgătoare trebuie să fie completate cu stimulente eficiente pentru învățarea de-a lungul vieții, acordarea unei a doua șanse, asigurarea oportunităților de dezvoltare a calificărilor pentru fiecare adult, precum și cu o migrație orientată și politici de integrare. Statele membre ar trebui să dezvolte sisteme pentru recunoașterea competențelor dobândite, să înlăture barierele din calea mobilității ocupaționale și geografice a lucrătorilor, să promoveze dezvoltarea competențelor transversale și a creativității și să își concentreze eforturile în special pe sprijinirea lucrătorilor slab calificați și creșterea șanselor de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă, îmbunătățind în același timp formarea, competențele și experiența lucrătorilor cu calificare înaltă, inclusiv a cercetătorilor, asigurând totodată accesul egal și promovând participarea egală a femeilor și bărbaților.

Amendamentul  18

Propunere de decizie

Anexă – Orientarea 8 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În cooperare cu partenerii sociali și întreprinderile, statele membre ar trebui să îmbunătățească accesul la formare, să consolideze orientarea în domeniul educației și al carierei combinată cu informarea sistematică cu privire la noi locuri de muncă disponibile, promovarea antreprenoriatului și o mai bună anticipare a necesităților în ceea ce privește competențele. Investițiile în dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea competențelor și participarea la sistemele de învățare de-a lungul vieții ar trebui să fie promovate prin contribuții financiare comune din partea guvernelor, persoanelor fizice și angajatorilor. În vederea sprijinirii tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, nu studiază sau nu se află în proces de formare, statele membre, în cooperare cu partenerii sociali, ar trebui să instituie sisteme prin care să-i sprijine pe noii absolvenți să-și găsească un prim loc de muncă sau oportunități pentru studii sau formare suplimentară, inclusiv sub formă de ucenicie, și să intervină rapid atunci când tinerii devin șomeri. O monitorizare periodică a performanței dezvoltării competențelor și politicile de anticipare ar trebui să faciliteze identificarea necesităților de ameliorare și să crească reactivitatea sistemelor de educație și formare în fața necesităților pieței forței de muncă. Statele membre ar trebui să mobilizeze pe deplin fondurile UE în vederea sprijinirii acestor obiective.

În cooperare cu partenerii sociali și întreprinderile, statele membre ar trebui să îmbunătățească accesul la formare, să consolideze orientarea în domeniul educației și al carierei , care ar trebui să includă eliminarea stereotipurilor de gen care conduc șa segregarea de pe piața muncii, și să combine acesta cu informarea sistematică cu privire la noi locuri de muncă disponibile și posibilități mai mari pentru femei în sectorul noilor tehnologii,promovarea participării femeilor la IMM-uri și o mai bună anticipare a necesităților în ceea ce privește competențele acordând o atenție specifică participării egale a femeilor și a bărbaților. Investițiile în dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea competențelor și participarea la sistemele de învățare de-a lungul vieții ar trebui să fie promovate prin contribuții financiare comune din partea guvernelor, persoanelor fizice și angajatorilor. În vederea sprijinirii tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, nu studiază sau nu se află în proces de formare, statele membre, în cooperare cu partenerii sociali, ar trebui să instituie sisteme prin care să-i sprijine pe noii absolvenți să-și găsească un prim loc de muncă sau oportunități pentru studii sau formare suplimentară, inclusiv sub formă de ucenicie, și să intervină rapid atunci când tinerii devin șomeri. O monitorizare periodică a performanței dezvoltării competențelor și politicile de anticipare ar trebui să faciliteze identificarea necesităților de ameliorare și să crească reactivitatea sistemelor de educație și formare în fața necesităților pieței forței de muncă. Statele membre ar trebui să mobilizeze pe deplin fondurile UE în vederea sprijinirii acestor obiective.

Amendamentul  19

Propunere de decizie

Anexă – Orientarea 9 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Pentru a asigura accesul tuturor la învățământ și formare de calitate și pentru a îmbunătăți rezultatele sistemului de învățământ, statele membre ar trebui să investească în mod eficient în sistemele de învățământ și formare, în special pentru a ridica nivelul de competență al forței de muncă din UE, permițând acesteia să răspundă necesităților în proces de transformare rapidă ale piețelor moderne ale forței de muncă. Acțiunile ar trebui să acopere toate nivelurile de învățământ (de la învățământul preșcolar și școlar, până la învățământul superior, învățământul și formarea profesionale, precum și formarea adulților), ținând cont, de asemenea, învățarea în contexte informale și non-formale. Reformele ar trebui să vizeze garantarea dobândirii competențelor-cheie de care are nevoie fiecare persoană pentru a reuși în contextul unei economii bazate pe cunoaștere, în special în ceea ce privește șansele de angajare, formarea suplimentară și competențele în domeniul tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor. Ar trebui să se ia măsuri pentru a garanta că mobilitatea elevilor și profesorilor devine un fenomen curent. Statele membre ar trebui să amelioreze deschiderea și relevanța sistemelor lor de învățământ și formare, în special prin punerea în aplicare a cadrelor naționale privind calificarea, care permit parcursuri de studiu flexibile, și prin dezvoltarea de parteneriate între sfera învățământului și formării și cea profesională. Ar trebui să se ia măsuri pentru a face mai atrăgătoare profesia de profesor. Învățământul superior ar trebui să devină mai deschis față de studenții netradiționali, iar participarea la învățământul terțiar sau echivalent ar trebi să crească. În vederea reducerii numărului tinerilor care nu au un loc de muncă, nu studiază și nu se află în proces de formare, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a preveni abandonul școlar timpuriu.

Pentru a asigura integrarea principiilor egalității de gen în programele de educație și formare, prin accesul oferit tuturor la învățământ și formare de calitate și pentru a îmbunătăți rezultatele sistemului de învățământ, statele membre ar trebui să investească în mod eficient în sistemele de învățământ și formare, în special pentru a ridica nivelul de competență al forței de muncă din UE, permițând acesteia să răspundă necesităților în proces de transformare rapidă ale piețelor moderne ale forței de muncă. Acțiunile ar trebui să acopere toate nivelurile de învățământ (de la învățământul preșcolar și școlar, până la învățământul superior, învățământul și formarea profesionale, precum și formarea adulților), ținând cont, de asemenea, de învățarea în contexte informale și non-formale, și să contribuie la diminuarea segregării de gen pe ocupații, sectoare și niveluri pe piața muncii. Reformele ar trebui să vizeze garantarea dobândirii competențelor-cheie de care are nevoie fiecare persoană pentru a reuși în contextul unei economii bazate pe cunoaștere, în special în ceea ce privește șansele de angajare, formarea suplimentară și competențele în domeniul tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor. Ar trebui să se ia măsuri pentru a garanta că mobilitatea elevilor și profesorilor devine un fenomen curent. Statele membre ar trebui să amelioreze deschiderea și relevanța sistemelor lor de învățământ și formare, în special prin punerea în aplicare a cadrelor naționale privind calificarea, care permit parcursuri de studiu flexibile, și prin dezvoltarea de parteneriate între sfera învățământului și formării și cea profesională. Ar trebui să se ia măsuri pentru a face mai atrăgătoare profesia de profesor. Învățământul superior ar trebui să devină mai deschis față de studenții netradiționali, iar participarea la învățământul terțiar sau echivalent ar trebi să crească. În vederea reducerii numărului tinerilor care nu au un loc de muncă, nu studiază și nu se află în proces de formare, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a preveni abandonul școlar timpuriu.

Amendamentul  20

Propunere de decizie

Anexă – Orientarea 10 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Eforturile statelor membre de a reduce sărăcia ar trebui să fie concentrate pe promovarea unei participări depline în societate și în economie și pe extinderea oportunităților de angajare, prin utilizarea deplină a Fondului Social European. Eforturile ar trebui să se concentreze de asemenea pe garantarea egalității de șanse, inclusiv prin accesul la servicii și servicii publice abordabile, durabile și de înaltă calitate (inclusiv servicii online, în conformitate cu orientarea 4) și în special la serviciile de asistență medicală. Statele membre ar trebui să pună în aplicare măsuri eficiente de combatere a discriminării. În egală măsură, pentru a combate excluziunea socială, a oferi oamenilor instrumente adecvate și a promova participarea la piața forței de muncă, ar trebui să se îmbunătățească sistemele de protecție socială și politicile de învățare de-a lungul vieții și de incluziune activă, cu scopul de a crea oportunități în diferite etape ale vieții oamenilor și de a-i proteja pe aceștia de riscul excluziunii. Sistemele de securitate socială și de pensii trebuie să fie modernizare pentru a garanta că pot fi utilizate pe deplin pentru a asigura un sprijin adecvat pentru venituri și accesul la serviciile de asistență medicală – lucruri care conduc la coeziunea socială – conservând, în același timp, viabilitatea financiară. Sistemele de beneficii ar trebui să se concentreze pe garantarea securității venitului în perioade de tranziție profesională și pe reducerea sărăciei, în special pentru grupurile cel mai expuse riscului excluziunii sociale, cum ar fi familiile cu un singur părinte, minoritățile, persoanele cu dizabilități, copiii și tinerii, persoanele în vârstă, migranții legali și persoanele fără adăpost. Statele membre ar trebui, de asemenea, să promoveze în mod activ economia socială și inovarea socială în sprijinul celor mai vulnerabili.

Având în vedere caracterul multidimensional al sărăciei și al excluderii sociale, eforturile statelor membre de a reduce sărăcia ar trebui să fie concentrate pe promovarea unei participări depline în societate și în economie și pe extinderea oportunităților de angajare pentru toți, prin utilizarea deplină a Fondului Social European. Eforturile ar trebui să se concentreze, de asemenea, pe garantarea egalității de șanse și a participării egale pe piața muncii a femeilor, inclusiv prin accesul la servicii și servicii publice abordabile, durabile și de înaltă calitate (inclusiv servicii online, în conformitate cu orientarea 4) și în special la serviciile de asistență medicală. Statele membre ar trebui să pună în aplicare măsuri eficiente de combatere a discriminării, concentrându-se în special pe femei și ținând seama de feminizarea sărăciei și de integrarea a perspectivei de gen pentru a proteja grupurile de risc și a asigura incluziunea acestora pe piața muncii. În egală măsură, pentru a combate excluziunea socială, a oferi oamenilor instrumente adecvate și a promova participarea la piața forței de muncă, ar trebui să se îmbunătățească sistemele de protecție socială și politicile de învățare de-a lungul vieții și de incluziune activă, cu scopul de a crea oportunități în diferite etape ale vieții oamenilor și de a-i proteja pe aceștia de riscul excluziunii. Sistemele de securitate socială și de pensii trebuie să fie modernizare pentru a garanta că pot fi utilizate pe deplin pentru a asigura un sprijin adecvat pentru venituri și accesul fiecărei persoane la serviciile de asistență medicală – lucruri care conduc la coeziunea socială – conservând, în același timp, viabilitatea financiară. Sistemele de beneficii ar trebui să se concentreze pe garantarea securității venitului în perioade de tranziție profesională și pe reducerea sărăciei, în special pentru grupurile cel mai expuse riscului excluziunii sociale, în contextul egalității de gen,cum ar fi familiile cu un singur părinte, minoritățile, persoanele cu dizabilități, copiii și tinerii, persoanele în vârstă, migranții legali și persoanele fără adăpost, acordând o atenție specială femeilor care sunt victime ale terorismului, criminalității organizate de trafic și violenței domestice. Statele membre ar trebui, de asemenea, să promoveze în mod activ economia socială și inovarea socială în sprijinul celor mai vulnerabili și să opteze pentru politici economice și sociale mai atente la problematica de gen.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

23.6.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

2

12

Membri titulari prezenți la votul final

Edit Bauer, Emine Bozkurt, Andrea Češková, Marije Cornelissen, Silvia Costa, Edite Estrela, Ilda Figueiredo, Iratxe García Pérez, Jolanta Emilia Hibner, Mary Honeyball, Sophia in ‘t Veld, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Philippe Juvin, Nicole Kiil-Nielsen, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Barbara Matera, Antonyia Parvanova, Frédérique Ries, Raül Romeva i Rueda, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Eva-Britt Svensson, Marc Tarabella, Britta Thomsen, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Christa Klaß, Elisabeth Morin-Chartier, Mariya Nedelcheva, Chrysoula Paliadeli

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Julie Girling, Gesine Meissner


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

14.7.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

2

7

Membri titulari prezenți la votul final

Regina Bastos, Edit Bauer, Jean-Luc Bennahmias, Pervenche Berès, Mara Bizzotto, Milan Cabrnoch, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Sergio Gaetano Cofferati, Marije Cornelissen, Tadeusz Cymański, Frédéric Daerden, Karima Delli, Proinsias De Rossa, Sari Essayah, Richard Falbr, Ilda Figueiredo, Pascale Gruny, Thomas Händel, Marian Harkin, Roger Helmer, Stephen Hughes, Vincenzo Iovine, Liisa Jaakonsaari, Danuta Jazłowiecka, Martin Kastler, Ádám Kósa, Patrick Le Hyaric, Veronica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Elizabeth Lynne, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Csaba Őry, Siiri Oviir, Rovana Plumb, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Elisabeth Schroedter, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Jutta Steinruck, Traian Ungureanu

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Raffaele Baldassarre, Françoise Castex, Jelko Kacin, Ria Oomen-Ruijten, Csaba Sógor, Emilie Turunen

Aviz juridic - Politica de confidențialitate