RAPORT referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011 - toate secțiunile

    11.10.2010 - (12699/2010 – C7‑0202/2010 – 2010/2001(BUD))

    și scrisorile rectificative nr. 1/2011 (SEC(2010)1064), nr. 2/2011 (SEC(2010)0000) și nr. 3/2011 (SEC(2010)0000) privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011
    Partea 1: Propunere de rezoluție
    Comisia pentru bugete
    Raportoare: Sidonia Elżbieta Jędrzejewska - (secțiunea III - Comisia)
    Helga Trüpel - (alte secțiuni)


    Procedură : 2010/2001(BUD)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    A7-0284/2010

    PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011 – toate secțiunile (12699/2010 – C7‑0202/2010 – 2010/2001(BUD)) și scrisorile rectificative nr. 1/2011 (SEC(2010)1064), nr. 2/2011 (SEC(2010)xxxx) și nr. 3/2010 (SEC(2010)xxxx) privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011

    Parlamentul European,

    –       având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

    –       având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii ale Comunităților Europene[1],

    –       având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene[2],

    –       având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară[3],

    –       având în vedere Rezoluția sa din 25 martie 2010 referitoare la prioritățile pentru bugetul aferent exercițiului financiar 2011 – secțiunea III – Comisia[4],

    –       având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2010 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2011[5],

    –       având în vedere proiectul preliminar de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011, prezentat de Comisie la 27 aprilie 2010 (COM(2010)0300),

    –       având în vedere poziția Consiliului privind proiectul de buget al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011, adoptată de Consiliu la 12 august 2010 (12699/2010 - C7-0202/2010),

    –       având în vedere Scrisoarea rectificativă nr. 1/2011 privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011, prezentată de Comisie la 15 septembrie 2010,

    –       având în vedere articolul 75b din Regulamentul său de procedură,

    –       având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A7-0284/2010),

    SECȚIUNEA III

    Principalele chestiuni și priorități pentru bugetul 2011

    1.      este ferm convins că procedura bugetară prevăzută de noul Tratat privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) necesită implicarea politică deplină și la nivel înalt a tuturor instituțiilor interesate; subliniază că procedura de conciliere vizează reconcilierea opiniilor celor două ramuri ale autorității bugetare și că proiectul comun privind bugetul 2011 va trebui să fie aprobat de ambele ramuri în conformitate cu normele proprii ale acestora și cu articolul 314 alineatul (7) din tratat;

    2.      consideră că procedura scrisă de adoptare a poziției Consiliului este extrem de nepotrivită pentru procedura bugetară și, în același timp, contestabilă în lipsa unei susțineri politice publice și clare de către Consiliu la nivel ministerial a unei componente esențiale a legislației UE;

    3.      în plus, este destul de preocupat de modul în care ar putea evalua poziția Consiliului privind proiectul de buget (PB) 2011, întrucât reducerile adoptate nu corespund unor obiective clar definite, ci, dimpotrivă, par să fie distribuite la întâmplare și radical în ansamblul bugetului; consideră că reducerile arbitrare ale creditelor nu sunt conforme cu o bună întocmire a bugetului;

    4.      consideră că intrarea în vigoare a TFUE, care consolidează politicile UE și creează domenii noi de competență, în special politica externă și de securitate comună, competitivitatea și inovarea, spațiul, turismul, lupta împotriva schimbărilor climatice, politica socială, politica energetică, justiția și afacerile interne, implică o adaptare la tratat a bugetului și, prin urmare, necesită din partea ambelor ramuri ale autorității bugetare coerență și consecvență în ceea ce privește capacitățile financiare sporite;

    5.      reamintește faptul că, în pofida modificărilor consecutive ale tratatelor și a responsabilităților crescute transferate la nivelul Uniunii, bugetul UE se ridică la un nivel modest de 1% din VNB; se opune, prin urmare, reducerilor severe adoptate de Consiliu;

    6.      înțelege îngrijorarea manifestată de unele delegații din cadrul Consiliului, care au declarat că, pentru exercițiul financiar 2011, bugetele statelor membre sunt supuse unor presiuni deosebit de intense și că este cu atât mai mult necesar să se facă economii, dar, cu toate acestea, consideră că reducerile arbitrare ale creditelor de plată nu sunt conforme cu o bună întocmire a bugetului; consideră, în plus, că reducerile arbitrare ale creditelor de angajament pun în pericol implementarea politicilor și programelor deja convenite ale Uniunii;

    7.      reamintește încă o dată că bugetul UE nu ar trebui în niciun caz să fie perceput și evaluat drept un simplu articol financiar adăugat ca o povară la bugetele naționale ci, dimpotrivă, trebuie să fie înțeles ca o ocazie de a pregăti inițiativele și investițiile care prezintă interes și valoare adăugată pentru UE în ansamblul său, majoritatea dintre ele fiind adoptate în codecizie de Parlament și Consiliu și, prin urmare, dobândind legitimitate și la nivel național; solicită instituțiilor UE să definească un mecanism adecvat de evaluare a „costului non-Europei”, care să scoată în evidență economiile de la nivelul bugetelor naționale obținute datorită punerii în comun a resurselor;

    8.      reafirmă că natura complementară a bugetului UE față de bugetele naționale și elanul pe care îl generează nu ar trebui limitate și restrânse prin reduceri arbitrare ce reprezintă o parte infinitezimală (mai puțin de 0,02%) în comparație cu bugetele cumulate ale celor 27 de state membre;

    9.      reamintește că politicile din domeniul tineretului, educației și mobilității au fost identificate de Parlament drept unele dintre cele mai importante priorități ale sale, menționate în rezoluția Parlamentului referitoare la mandatul privind trilogul adoptată în iunie 2010, pentru bugetul 2011 deoarece sunt părți esențiale și necesare ale strategiei UE de redresare economică și ale Strategiei Europa 2020; subliniază că majorarea creditelor propusă la anumite linii bugetare servește atât unor strategii pe termen scurt, cât și unora pe termen lung pentru viitorul UE;

    10.    își reiterează convingerea fermă că, în contextul unor resurse limitate și al unei recesiuni economice mondiale, finanțarea politicilor UE ar trebui să fie monitorizată atent pentru a se evita orice cheltuială care nu este justificată de un obiectiv clar și identificabil, ținând cont de valoarea adăugată europeană a bugetului UE, deoarece este o expresie a solidarității și a eficienței fiindcă reunește resurse financiare care, altfel, ar fi fost dispersate la nivel național, regional și local; subliniază, de asemenea, faptul că o parte covârșitoare a cheltuielilor din bugetul UE sprijină investiții pe termen lung necesare pentru stimularea creșterii economice în UE;

    11.    atrage atenția asupra faptului că marjele care reies din cadrul financiar multianual (CFM) nu permit o marjă reală de manevră, mai ales la subrubricile 1a și 3b și la rubrica 4, reducând astfel capacitatea UE de a reacționa la modificări ale politicilor și la nevoi neprevăzute fără a-și modifica prioritățile; subliniază faptul că dimensiunea provocărilor cu care se confruntă UE ar impune mijloace care depășesc cu mult actualele plafoane din cadrul financiar multianual; reamintește, în această privință, că o revizuire bugetară substanțială este absolut necesară și că diversele dificultăți și noile priorități apărute fac inevitabilă o revizuire imediată a plafoanelor actualului CFM, precum și a anumitor dispoziții ale Acordului interinstituțional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară;

    12.    îndeamnă Consiliul să țină seama pe deplin de condițiile clare stabilite în Rezoluția Parlamentului European din 22 septembrie 2010 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2007-2013 (COM(2010)00722010/0048(APP))[6], pe baza căreia Parlamentul va aproba noul regulament privind CFM, astfel cum prevede TFUE;

    13.    reamintește că finanțarea priorităților sale și a noilor politici care decurg din intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona nu ar fi fost posibilă în limitele plafoanelor din CFM; subliniază că, pentru a facilita negocierile din cadrul Comitetului de conciliere, a propus, cu prețul unor mari sacrificii, finanțarea acestor politici în limitele plafoanelor; atrage totuși atenția asupra faptului că acest lucru poate fi realizat doar prin reducerea creditelor de la alte linii bugetare, alese cu atenție;

    14.    în ceea ce privește creditele de plată, refuză să ia în considerare valoarea lor totală din poziția Consiliului ca o țintă finală atinsă prin reducerea sau majorarea cheltuielilor de la diferite linii bugetare, fără o evaluare aprofundată a nevoilor reale;

    15.    reamintește că această practică a Consiliului ar putea să afecteze rata de execuție a angajamentelor pentru același exercițiu, încetinind ritmul semnării de noi contracte, îndeosebi în ultimul trimestru al anului, și perturbând, astfel, ciclurile multianuale de viață ale programelor UE;

    16.    este de părere, în general, că cheltuielile administrative în sprijinul programelor UE nu ar trebui reduse, pentru a garanta implementarea lor rapidă, precum și calitatea și monitorizarea lor adecvată; prin urmare, respinge toate reducerile operate de Consiliu la liniile bugetare privind gestionarea administrativă a programelor respective;

    Subrubrica 1a

    17.    reamintește că prioritățile orizontale ale PE pentru bugetul 2011 - tineretul, educația și mobilitatea - necesită investiții transsectoriale specifice în cadrul politicilor corespunzătoare pentru a favoriza creșterea și dezvoltarea UE; declară, așadar, că dorește să se majoreze creditele pentru toate programele legate de aceste priorități, și anume „Învățarea de-a lungul vieții”, „Oameni” și „Erasmus Mundus”;

    18.    consideră, în special, că mobilitatea profesională a tinerilor este un instrument esențial pentru a asigura dezvoltarea în Europa a unei piețe a muncii competitive și dinamice și, prin urmare, trebuie stimulată; este, așadar, în favoarea majorării creditelor pentru Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă și sprijină ferm în acest scop lansarea acțiunii pregătitoare „Primul tău loc de muncă EURES”, destinată să ajute tinerii să intre pe piața muncii sau să aibă acces la posturi specializate într-un alt stat membru, ca un prim pas în direcția unui program neacademic de mobilitate a tinerilor;

    19.    recunoaște valoarea adăugată reprezentată de activitățile de cercetare finanțate de UE, care imprimă o anumită dinamică eforturilor și investițiilor naționale separate din domeniul cercetării, în special în domeniul cercetării privind energia, inclusiv domeniul energiei regenerabile, precum și rolul central al IMM-urilor în ceea ce privește rata de creștere și cea de ocupare a forței de muncă în Europa; își reiterează în consecință sprijinul pentru Programul-cadru pentru inovație și competitivitate, în special pentru Programul pentru inovație și spirit antreprenorial și programul „Energie inteligentă – Europa”, majorând creditele de angajament și de plată la anumite linii bugetare; constată că ar trebui să se garanteze implementarea fără probleme a programelor de cercetare și dezvoltare pentru a se evita transferul de credite de la sfârșitul perioadei bugetare către alte întrebuințări decât cele prevăzute inițial;

    20.    este deosebit de preocupat de insuficiența resurselor disponibile pentru finanțarea politicilor de bază din domeniul competitivității pentru creștere și ocuparea forței de muncă și de înrăutățirea situației ca urmare a viitoarei finanțări a Strategiei Europa 2020; reamintește că investițiile în politici cum ar fi educația, cercetarea, inovația, transporturile (în special TEN-T) și turismul dețin un rol esențial în stimularea creșterii și a ocupării forței de muncă;

    21.    consideră că este deosebit de important ca autoritățile financiare europene nou înființate să fie finanțate încă de la început într-un mod adecvat și suficient care să le permită să contribuie la stabilitatea sistemului financiar european și internațional;

    22.    este convins că fondurile alocate pentru Euratom - Întreprinderea comună europeană pentru ITER ar trebui reexaminate ținând cont de propunerea Comisiei privind finanțarea ITER pentru exercițiile 2012 și 2013; nu este pregătit să accepte redistribuirea în cadrul celui de-al șaptelea program-cadru de cercetare actual pentru a finanța nevoile financiare în creștere care nu mai corespund propunerii inițiale; prin urmare, consideră că, având în vedere întârzierile înregistrate la punerea în aplicare și pentru a lansa negocierile cu Consiliul cu privire la viitoarea finanțare a ITER, reducerea cu 47 de milioane EUR a creditelor de angajament și de plată de la linia 08 20 02 este opțiunea bugetară cea mai potrivită;

    23.    sprijină propunerea Comisiei de a introduce credite de plată la linia bugetară aferentă Fondului european de ajustare la globalizare pentru a simplifica procedurile financiare pentru cererile aprobate de cele două componente ale autorității bugetare; în consecință, reinstituie valoarea inițială, observând că aceasta ar putea fi insuficientă pentru necesitățile din 2011;

    24     are convingerea că este necesară o perspectivă strategică asupra situației energetice din Europa; remarcă elaborarea de către Comisie a Planului strategic european pentru tehnologiile energetice (Planul SET) care prezintă în continuare condiții financiare neclare; prin urmare, a înființat linii p.m. pentru anumite domenii din Planul SET care ar trebui să devină curând active;

    Subrubrica 1b

    25.    constată că poziția Consiliului nu modifică propunerea Comisiei în ceea ce privește creditele de angajament și subliniază că această poziție referitoare la creditele de angajament este coerentă cu alocarea prevăzută în CFM, având în vedere ajustarea tehnică a cadrului financiar pentru 2011 prevăzută la punctul 17 din Acordul interinstituțional (AII) din 17 iunie 2006;

    26.    regretă abordarea restrictivă de către Consiliu a plăților, care au fost reduse cu 1 075 de milioane EUR (din care jumătate pentru finalizarea perioadei de programare 2006-2010) față de estimările Comisiei privind necesarul de plăți pentru 2011; subliniază că acestea din urmă au fost deja evaluate de către Parlamentul European ca fiind posibil subestimate și că abordarea Consiliului poate pune în pericol recuperarea întârzierii înregistrate în implementarea programului după demararea lentă a acestuia la începutul perioadei 2007-2013, precum și recentele modificări legislative convenite între Parlament și Consiliu în cadrul Planului european de redresare economică;

    27.    reinstituie, așadar, creditele de plată reduse de Consiliu la nivelul din PB, menținându-și totodată poziția inițială potrivit căreia Comisia și Consiliul ar trebui să prezinte și să adopte fără întârziere un buget rectificativ în cazul în care creditele de plată se dovedesc a fi insuficiente în raport cu necesitățile; salută declarația Consiliului în această privință;

    28.    reamintește că Strategia UE privind Planul de acțiune pentru regiunea Mării Baltice prevede că acțiunile propuse ar trebui, în măsura posibilului, să fie finanțate din sursele existente, inclusiv din fondurile structurale și din Fondul de coeziune; reamintește că în Concluziile Consiliului privind strategia pentru regiunea Mării Baltice se afirmă că aceasta se bazează pe o utilizare mai eficientă a instrumentelor și a fondurilor existente ale UE, precum și a altor resurse și instrumente financiare existente; reamintește că această strategie trebuie să beneficieze de o recunoaștere și o finanțare adecvate;

    Rubrica 2

    29.    subliniază că scopul principal al PAC ar trebui să fie să asigure stabilitatea piețelor, securitatea alimentară, venituri din prețuri decente pentru agricultori, inclusiv protecția mediului și a peisajelor naturale, și invită, prin urmare, Comisia să prevadă în bugetul 2011 un tampon financiar pentru acoperirea mijloacelor necesare pentru simplificarea accesului la finanțare în cazul în care piețele manifestă volatilitate în decursul exercițiului 2011;

    30.    recunoaște beneficiile aduse de fondurile cu caracter excepțional în valoare de 300 milioane EUR alocate sectorului produselor lactate, prevăzute în bugetul 2010; sprijină crearea unei noi linii bugetare care să acționeze ca un fond pentru produse lactate menit să ofere asistență pentru modernizare, diversificare și restructurare și să îmbunătățească marketingul; subliniază că instituirea unui fond pentru produse lactate a fost deja aprobată de Comisie;

    31.    consideră că programele naționale de sprijinire a sectorului vitivinicol ar trebui menținute, chiar și la un nivel redus; atrage atenția asupra faptului că, în momentul reformării regimului pieței vitivinicole, Comisia a declarat explicit că reforma nu ar trebui să aibă implicații bugetare;

    32.    subliniază faptul că Parlamentul a dezaprobat în mod explicit alocarea de credite pentru creșterea de animale ce sunt folosite în coride mortale și relevă faptul că se așteaptă din partea Comisiei să pună în practică această restricție;

    33.    recunoaște că programul de distribuire a fructelor în școli și programul de distribuire a laptelui în școli sunt programe importante pentru încurajarea unei diete sănătoase în rândul copiilor; salută majorarea propusă de Comisie a fondurilor pentru aceste două programe și decide să majoreze în plus creditele aferente acestora; subliniază importanța programului pentru persoane defavorizate și decide să majoreze creditele aferente acestuia, dar reamintește că programul trebuie implementat în lumina cauzelor aflate pe rol la Tribunal;

    34.    sprijină, în concordanță cu prioritățile sale, crearea unui proiect-pilot destinat să promoveze schimbul de bune practici între tinerii agricultori, în special în ceea ce privește problemele cu care se confruntă sectorul agricol european;

    35.    este convins că LIFE+ (Instrument financiar pentru mediu - 2007-2013) ar trebui consolidat în continuare pentru a se conforma măsurilor suplimentare; subliniază că aspectele de mediu sunt o prioritate a politicii de mediu și a celei agricole și că majorarea fondurilor este esențială pentru conservarea naturii și a biodiversității; consideră că, în plus față de programul LIFE+, ar trebui integrate criterii de dezvoltare durabilă în cadrul tuturor instrumentelor relevante ale UE;

    Subrubrica 3a

    36.    consideră că anumite programe, cum ar fi „Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului”, sunt cruciale pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm și își reiterează sprijinul pentru programul „Daphne – Combaterea violenței”, în cadrul căruia o serie de programe care merită să primească fonduri nu pot fi finanțate din lipsă de credite, precum și pentru programul „Prevenirea consumului de droguri și informarea opiniei publice”; în acest context, acordă o atenție deosebită combaterii violenței îndreptate împotriva femeilor, inclusiv prin avortul forțat, mutilarea organelor genitale, sterilizarea forțată sau orice alt tratament crud, inuman sau degradant;

    37.    ca urmare a informațiilor insuficiente prezentate Parlamentului cu privire la următoarele faze ale proiectului SIS II, consideră că înscrierea creditelor în rezervă este cea mai bună modalitate de a obține informațiile cerute privind îmbunătățirile necesare;

    38.    consideră că planificarea din documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 21 septembrie 2010 nu este suficientă pentru a satisface cerințele Parlamentului de informare privind îmbunătățirile necesare și pentru a avea o imagine completă asupra înscrierii în buget a sistemului SIS II;

    Subrubrica 3b

    39.    reamintește că rubrica 3b include politici care au un impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni și este ferm convins că potențialul real al acestei rubrici nu poate fi exploatat integral în condițiile marjei limitate fixate de actualul CFM; evidențiază faptul că finanțarea acestor instrumente propusă de Consiliu nu corespunde principalelor priorități de la această rubrică și subliniază în special că ratele de execuție extrem de ridicate de până acum ale programelor pentru tineri dovedesc că merită investiții mult mai însemnate;

    40.    își reafirmă intenția de a majora creditele pentru programul „Tineret în acțiune”, Jocurile Olimpice Speciale Mondiale de Vară, centrele de informare și acțiunea pregătitoare în curs din domeniul sportului; ia act de inițiativa Consiliului de a prezenta o nouă acțiune pregătitoare privind siturile comemorative din Europa și este de părere că această acțiune pregătitoare ar putea promova cetățenia UE prin conservarea unor situri istorice aparținând memoriei europene comune și facilitarea accesului la acestea;

    Rubrica 4

    41.    este ferm convins că rolul UE ca actor mondial nu poate fi finanțat corespunzător în limitele marjelor prevăzute de CFM și că lipsa resurselor nu ar trebui remediată de către cele două componente ale autorității bugetare prin compromisuri de ultim moment fără o analiză atentă a nevoilor pe termen mediu; reamintește că revizuirea CFM și revizuirea plafonului de la rubrica 4 ce ar trebui efectuată pentru a lua în calcul nevoile apărute care nu ar fi putut fi prevăzute în 2006 constituie o condiție sine qua non pentru a garanta buna gestionare și sustenabilitatea acestei rubrici;

    42.    consideră că, în contextul marjei de manevră extrem de limitate de la această rubrică și al eforturilor de economisire inițiate de Consiliu, finanțarea priorităților poate fi garantată doar prin reducerea specifică a creditelor de la câteva linii bugetare; este de părere că creditele destinate asistenței pentru reabilitarea Afganistanului și asistenței macrofinanciare ar putea fi reduse parțial fără ca operațiunile respective să fie afectate negativ în mod considerabil; în același spirit, decide să reinstituie creditele pentru Politica externă și de securitate comună la nivelul din bugetul 2010, lucru permis de punctul 42 din AII;

    43.    își reiterează angajamentul de a nu reduce arbitrar creditele destinate asistenței pentru Palestina, procesului de pace și UNRWA; își reafirmă, cu toate acestea, convingerea fermă că discrepanța dintre asistența sa financiară la nivel mondial – UE în ansamblu fiind cel mai important donator – și influența sa limitată asupra procesului de pace nu este nici justificată, nici de înțeles și trebuie abordată prin toate mijloacele, îndeosebi prin intermediul Serviciului European de Acțiune Externă nou creat;

    44.    își reafirmă opoziția clară față de redistribuirea creditelor aferente mai multor instrumente și programe către măsurile complementare din sectorul bananelor și către Instrumentul de cooperare cu țările industrializate (ICI+), a căror finanțare nu fusese prevăzută în momentul adoptării CFM actual, reiterându-și totuși sprijinul pentru aceste instrumente; subliniază că Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare nu poate fi considerat un fond la care se poate apela pentru finanțarea oricărei noi nevoi apărute în domeniul vizat de rubrica 4, deoarece acesta a fost instituit și finanțat pentru o listă specifică de obiective pe care UE s-a angajat în repetate rânduri să le realizeze; prin urmare, solicită Consiliului să convină asupra unei finanțări multianuale a acestor măsuri prin toate mijloacele prevăzute în AII;

    45.    hotărăște să înscrie în rezervă o parte din creditele pentru mediu și gestionarea durabilă a resurselor naturale, inclusiv pentru energie, în așteptarea prezentării de către Comisie a unui document obligatoriu din punct de vedere politic care să demonstreze că pachetul financiar cu „aplicare rapidă” pentru schimbările climatice este cu adevărat complementar, că alocă resursele UE în regiunile partenere într-un mod echilibrat din punct de vedere geografic și că nu este în detrimentul programelor existente de cooperare pentru dezvoltare, precum și a unei informări clare privind criteriile de selecție a beneficiarilor și privind detaliile acordurilor cu țările în curs de dezvoltare;

    46.    inițiază o abordare integrată a sprijinului UE pentru comerțul echitabil în ansamblul titlurilor bugetare;

    47.    consideră că, în concordanță cu negocierile cvadripartite privind înființarea Serviciului European de Acțiune Externă, ar trebui urmărită o identificare mai precisă a misiunilor din cadrul PESC și PESA, în scopul unei transparențe sporite și al facilitării controlului bugetar; decide, în consecință, să separe liniile 19 03 01, 19 03 03 și 19 03 07 pentru a crea linii bugetare separate pentru EUMM Georgia, EULEX Kosovo și EUPOL Afganistan - principalele misiuni desfășurate în cadrul PESC/PESA în exercițiul 2011;

    48.    consideră, așa cum a precizat în rezoluțiile sale privind relațiile transatlantice, că parteneriatul strategic UE-SUA trebuie să fie clar identificat prin crearea unei linii bugetare specifice „Cooperarea cu Statele Unite ale Americii”;

    49.    este convins de necesitatea unei majorări suplimentare a pachetului financiar destinat sprijinirii comunității turco-cipriote, pentru a asigura finanțarea adecvată a lucrărilor Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru, precum și a proiectelor de restaurare ale Comisiei Tehnice pentru Patrimoniul Cultural; consideră că activitatea acestor comisii este de o importanță capitală pentru ambele comunități din Cipru;

    Rubrica 5

    50.    respinge poziția generală a Consiliului cu privire la cheltuielile de la rubrica 5, care constă într-o reducere globală de peste 115 milioane EUR obținută prin neincluderea în buget a ajustării de 1,85% a salariilor și pensiilor și o reducere generală a liniilor bugetare aferente școlilor europene, care contravine priorităților Parlamentului privind tineretul, educația și mobilitatea;

    51.    subliniază că o astfel de abordare restrictivă, deși generează economii pe termen scurt pentru bugetul UE și pentru statele membre, pune în pericol aplicarea politicilor și a programelor UE; subliniază, de asemenea, că instituțiile ar trebui să beneficieze de resurse adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile, în special după intrarea în vigoare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene;

    52.    prin urmare, reinstituie în general reducerile impuse de Consiliu și înscrie în rezervă sumele corespunzătoare ajustării salariale de 1,85% până la pronunțarea hotărârii Curții de Justiție în această cauză; consideră că înscrierea acestor cheltuieli în buget relevă de buna gestiune bugetară și de prudența bugetară;

    53.    reinstituie proiectul de buget propus de Comisie pentru toate reducerile menționate mai sus, cu excepția uneia (conferințe, reuniuni și comitete); consideră inacceptabilă reducerea bugetului școlilor europene; se întreabă, în plus, cum poate Consiliul să estimeze efectivele de personal din cadrul serviciilor Comisiei cu mai multă acuratețe decât Comisia însăși;

    54.    solicită Consiliului să adopte rapid Scrisoarea rectificativă nr. 1/2011, astfel încât Serviciul European de Acțiune Externă să își poate începe activitatea cu resurse adecvate chiar la începutul lui 2011, dar decide să înscrie în rezervă creditele aferente până când organele relevante ale Parlamentului se vor fi consultat cu Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate asupra priorităților care urmează a fi realizate cu resursele disponibilizate prin comasarea actualelor structuri ale Comisiei și Consiliului;

    55.    constituie rezerve la anumite linii administrative, până la realizarea anumitor acțiuni, luarea anumitor măsuri sau prezentarea anumitor propuneri de către Comisie sau pentru a obține informații suplimentare de la Comisie; solicită în mod deosebit o revizuire a Codului de conduită pentru comisari și aplicarea strictă a acestui cod în ceea ce privește modalitățile de alocare a pensiilor foștilor membri, în vederea eliberării anumitor credite aferente din rezervă;

    Agenții

    56.    sprijină, în general, estimarea Comisiei cu privire la necesitățile bugetare ale agențiilor și respinge principiile pe care se bazează poziția Consiliului referitoare la bugetele agențiilor descentralizate comparativ cu 2010, și anume:

    - limitarea creșterilor la 1,5% pentru agențiile ce funcționează în mod normal;

    - limitarea creșterilor la 3% pentru agențiile ce primesc noi competențe, aprobându-se doar

    - jumătate din posturile solicitate;

    - fără modificări la propunerea Comisiei pentru noile agenții.

    57.    consideră totuși că subvenția UE pentru agențiile care încasează onorarii nu ar trebui redusă cu valoarea veniturilor alocate pentru a le conferi acestor agenții flexibilitatea bugetară adecvată ținând seama de volatilitatea onorariilor încasate;

    58.    decide, în plus, să majoreze fondurile alocate în 2011 pentru cele trei noi agenții de supraveghere în domeniul financiar în conformitate cu estimările disponibile cu privire la impactul bugetar al rezultatului negocierilor purtate cu Consiliul, să constituie o rezervă pentru Colegiul European de Poliție, până la finalizarea procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul 2008 și să majoreze fondurile europene acordate Fundației Europene de Formare, conform priorităților Parlamentului, precum și să majoreze bugetul alocat Agenției pentru Controlul Pescuitului, pentru a-i permite să își îndeplinească obligațiile de control în apele internaționale;

    Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare

    59.    subliniază că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare, limitate ca număr, au fost analizate și evaluate cu atenție, și din perspectiva primei evaluări pe care Comisia făcut-o în iulie 2010 și care s-a dovedit utilă și constructivă, pentru a evita dublarea acțiunilor deja incluse în programele existente ale UE; reamintește că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare au ca scop formularea priorităților politice și pregătirea terenului pentru noi inițiative care ar putea deveni viitoare activități și programe ale UE;

    ***

    SECȚIUNILE I, II, IV, V, VI, VII, VIII, IX

    Cadru general

    60.    reamintește că instituțiile ar trebui să își elaboreze bugetele pe baza principiilor bunei gestiuni financiare și a eficienței și, ținând seama de efectele actualei crize financiare, să facă eforturile necesare pentru a utiliza în mod eficace resursele, astfel încât să fie în măsură să își respecte obligațiile ce le revin în temeiul Tratatului de la Lisabona, și, în același timp, să încerce să facă economii atunci când acest lucru este posibil;

    61.    atrage atenția asupra cauzei înaintate de Comisie în fața Curții de Justiție referitoare la ajustările salariale și a decis să înscrie în rezervă, conform principiului prudenței bugetare, credite care să acopere efectele care ar apărea în 2011 în cazul în care Curtea ar hotărî în favoarea Comisiei în ceea ce privește ajustarea salarială de 1,85% în cauză;

    62.    ia act de faptul că Consiliul a redus creditele aferente aderării Croației, plecând de o ipoteză de lucru diferită de cea a Comisiei cu privire la data aderării Croației; decide, în absența unor noi elemente care să justifice o modificare în acest moment, să urmeze abordarea Comisiei;

    63.    a decis, în urma unei evaluări a cererilor fiecărei instituții, să reinstituie o parte din reducerile aplicate de Consiliu bugetelor instituțiilor, în cazurile în care cererile specifice ale fiecărei instituții erau pe deplin justificate;

    64.    subliniază că, întrucât Consiliul nu a fost în măsură să formuleze o poziție cu privire la bugetul rectificativ nr. 2/2010 referitor la Comitetul Regiunilor și la Comitetul Economic și Social European, singura opțiune posibilă este de a include conținutul bugetului rectificativ în cauză în discuțiile pentru bugetul 2011;

    Secțiunea 1 – Parlamentul European

    Cadru general

    65.    subliniază că au avut loc negocieri în cursul a două reuniuni organizate înainte de conciliere, în martie și aprilie 2010, și că, pentru un număr mare de aspecte, s-a ajuns la rezultate clare încă din etapa întocmirii estimărilor; salută natura binevoitoare și constructivă a acestor reuniuni; salută faptul că Scrisoarea rectificativă adoptată de Birou în septembrie 2010 nu implică modificări majore față de estimări;

    66.    este conștient de faptul că trebuie găsit un echilibru dificil, dar satisfăcător, între nevoia de a îndeplini pe deplin sarcinile ce îi revin Parlamentului prin Tratatul de la Lisabona și care necesită tot mai multe resurse, pe de o parte, și aplicarea principiilor bunei gestiuni bugetare și al austerității într-o perioadă de criză financiară, pe de altă parte; prin urmare, a analizat atent diversele linii bugetare și a făcut unele adaptări ale creditelor înscrise în estimări;

    67.    atrage atenția asupra faptului că nivelul general al bugetului său reprezintă 1 700 349 283, adică 20,21% din cheltuielile de la rubrica 5 (credite administrative) din cadrul financiar multianual, în conformitate cu rezoluțiile sale anterioare, conform cărora cheltuielile ar trebui să reprezinte în jur de 20%;

    68.    subliniază, în acest sens, că această sumă a absorbit o extindere considerabilă a competențelor sale conform Tratatului de la Lisabona, precum și nevoile conexe de personal și de resurse de altă natură;

    69.    ia act de faptul că suma globală stabilită de autoritatea bugetară reprezintă o reducere netă de 6 198 071 EUR comparativ cu proiectul de buget și 25 029 014 EUR față de propunerea inițială de buget, înainte de concilierea cu Biroul;

    70.    își menține poziția conform căreia, în orice caz, o politică de identificare a economiilor posibile și continuarea reorganizării și redistribuirii resurselor existente sunt elemente cruciale ale politicii bugetare a Parlamentului, în special în această perioadă de criză economică;

    Resurse umane

    71.    ia act de accentul deosebit pus pe propunerea Biroului privind asistența indirectă acordată deputaților, propunere aprobată de Comisia pentru bugete și materializată prin consolidarea unor domenii precum capacitatea de cercetare și de analiză politică a Parlamentului, serviciile bibliotecii, departamentele de politici și alte domenii conexe; reamintește că această propunere completează, ca urmare a lărgirii și consolidării rolului Parlamentului, măsurile de asistență directă deja consolidate în bugetul 2010 și în bugetul rectificativ nr. 1/2010;

    72.    reamintește Rezoluția sa privind estimarea bugetului 2011 și schema de personal conexă, adoptate la 18 mai 2010; decide să facă anumite ajustări, descrise în punctele de mai jos;

    73.    reamintește decizia sa de a consolida capacitatea serviciilor bibliotecii, confirmând 15 noi posturi pentru 2011 și transformând 13 agenți contractuali în posturi permanente în cadrul acestui proces; decide să reducă creditele legate de 8 dintre aceste posturi, pentru a defalca recrutările pe o perioadă de doi ani;

    74.    a decis să înscrie în rezervă creditele pentru 30 de posturi (6 AD5 și 24 AST1) pentru „alte sectoare”, până la primirea informațiilor suplimentare solicitate;

    75.    decide să aprobe internalizarea serviciului de acreditare, conform propunerii din scrisoarea rectificativă, și, în consecință, să creeze 16 posturi noi în schema de personal (1 AD 5 și 15 AST1) și să pună la dispoziție creditele necesare;

    76.    aprobă, conform Scrisorii rectificative, următoarele măsuri fără implicații bugetare:

    - transformarea a 5 posturi temporare existente în posturi permanente (1 AD9T în 1 AD5P, 1 AD8T în 1 AD5P, 1 AD5T în 1 AD5P și 2 AST3T în 2 AST1P);

    - promovarea a două posturi temporare AD11 în posturi AD12;

    - transformarea a 15 posturi AST ( 5 AST10, 5 AST6 și 5 AST5) în 15 posturi AD5;

    77.    a eliberat credite în valoare de 3 milioane EUR înscrise în rezervă aferente aderării Croației, în conformitate cu decizia sa privind transferul C1/2010, și a transferat aceste credite la linia bugetară pentru angajarea agenților contractuali;

    Asistența directă acordată deputaților

    78.    decide, pe baza dezbaterii detaliate cu privire la indemnizația asistenților desfășurate anterior, în contextul bugetului rectificativ nr. 1/2010, și a propunerilor Biroului vizând o a doua etapă de consolidare pentru 2011, să înscrie în rezervă aceste credite; ia act de reacțiile primite de administrație, dar nu le consideră întemeiate pentru a justifica o nouă majorare în acest moment; reamintește cererea de informații care a fost votată în Rezoluția Parlamentului din 25 martie 2010 privind orientările referitoare la procedura bugetară 2011;

    79.    respinge cererea Biroului de a promova asistenții chestorilor de la AST4 la AST8;

    Politica imobiliară

    80.    a modificat denumirea liniei bugetare 2 0 0 8 referitoare la acest post bugetar pentru a asigura o transparență sporită în legătură cu diversele proiecte imobiliare;

    81.    solicită să fie informat periodic cu privire la evoluția proiectelor imobiliare care au un impact semnificativ asupra bugetului, cum ar fi, de exemplu, clădirea KAD, și așteaptă informații cu privire la impactul bugetar al unor posibile proiecte imobiliare paralele la Bruxelles;

    Politica de comunicare și de informare

    82.    ia act de răspunsul primit cu privire la situația sistemului intern de gestionare a cunoștințelor și de faptul că, în această etapă a proiectului, nu se poate totuși evalua dacă acesta se va ridica la înălțimea așteptărilor; relevă nevoia unui calendar privind implementarea acestui sistem; reamintește cererea formulată în rezoluția privind orientările ca acest sistem să fie ușor accesibil cetățenilor europeni pe internet; solicită informații privind modul în care pot fi făcute economii în urma implementării sistemului intern de gestionare a cunoștințelor;

    83.    ia act de faptul că un număr mare de deputați au adresat întrebări cu privire la conținutul și situația proiectului de mobilitate informatică, ceea ce ar putea justifica o analiză și o discuție mai aprofundate; a decis să înscrie în rezervă pentru moment creditele aferente acestui proiect, pentru a permite o astfel de analiză și discuție;

    84.    solicită să fie informat cu privire la evoluția postului de televiziune al Parlamentului (WEB TV) și decide să înscrie în rezervă 1 milion EUR;

    Chestiuni de mediu

    85.    reiterează sprijinul pentru punerea în practică în mod eficace a unor stimulente și măsuri concrete pentru a intensifica și a eficientiza utilizarea unor mijloace de transport mai puțin poluante decât avioanele și autovehiculele, cum ar fi transportul public și bicicletele, și observă că acest lucru ar putea contribui, de asemenea, la identificarea unor viitoare economii posibile la posturi bugetare precum „mijloace de transport”;

    86.    în același spirit, subliniază necesitatea de dezvolta noi măsuri de îmbunătățire a eficienței resurselor atât din punct de vedere bugetar, cât și din punctul de vedere al mediului;

    87.    își exprimă satisfacția în legătură cu faptul că se pot realiza economii suplimentare la postul bugetar aferent cheltuielilor de deplasare ale deputaților și la postul aferent consumului de energie, totalizând 4 milioane EUR;

    Proiecte multianuale și alte elemente de cheltuieli

    88.    în ceea ce privește Casa istoriei europene decide să înscrie în rezervă suma solicitată pentru studii suplimentare, în valoare de 2,5 milioane EUR; observă că, până la evaluarea proiectelor prezentate de arhitecți, nu există o estimare a costurilor globale ale proiectului; reiterează celelalte solicitări incluse în diverse rezoluții ale Parlamentului cărora nu li s-a dat curs, cum ar fi de exemplu posibila cooperare cu alte instituții și alți posibili parteneri interesați;

    89.    decide să ajusteze creditele de la câteva alte posturi bugetare și să creeze câteva rezerve în cazuri în care creditele necesare sunt dificil de anticipat cu exactitate și s-ar putea înregistra nevoi suplimentare sau, dimpotrivă, s-ar putea realiza economii în cursul exercițiului;

    90.    reamintește faptul că, în etapa de estimare și în cursul procedurii de conciliere dintre Comisia pentru bugete și Birou, suma inițială de 1,2 milioane EUR, preconizată pentru finanțarea deciziei Biroului de a introduce o indemnizație pentru deputații care dețin funcții oficiale, a fost redusă la 400 000 EUR; reamintește, de asemenea, că sumele cheltuite aferente acestei indemnizații pentru deputații care dețin funcții oficiale pot fi rambursate numai dacă sunt prezentate documente justificative pentru costurile respective; subliniază că alte majorări efectuate în comparație cu exercițiul financiar 2010 vizează în principal reînnoirea stocului de articole de reprezentare pentru serviciile de protocol; consideră că, dacă acest stoc este reînnoit în cursul acestui exercițiu, atunci cheltuielile aferente acestui post se vor reduce probabil în anii următori; atrage atenția asupra necesității de a respecta principiul prudenței bugetare în ceea ce privește cererile de misiuni între locurile de desfășurare a activității Parlamentului și în afara acestora și de a da dovadă de cea mai mare austeritate în legătură cu cheltuielile de reprezentare în această perioadă de criză economică; salută călduros, prin urmare, reducerea acestor cheltuieli în cursul exercițiului în comparație cu nevoile prevăzute inițial;

    Secțiunea IV - Curtea de Justiție

    91.    decide să creeze 29 de posturi noi din totalul de 39 de posturi solicitate, în special ca urmare a creșterii semnificative a numărului de cauze și a volumului de muncă aferent, care justifică cererile de posturi suplimentare de juriști-lingviști și traducători (24 de posturi), și a unui număr redus de alte cereri justificate;

    92.    ia act de faptul că, în cursul lecturii sale, Consiliul a aplicat creditelor incluse la acest post o reducere care nu reflectă în mod adecvat rata mare de ocupare a posturilor înregistrată de Curtea de Justiție în 2009 și în prima jumătate a lui 2010; a decis, prin urmare, că reducerea de 3% impusă de Consiliu (care echivalează cu creșterea ratei standard de reducere de la 2,5% la 5,5%) trebuie diminuată la 1% pentru a răspunde nevoilor specifice din schema de personal a Curții și pentru a-i permite acesteia să își exercite atribuțiile în mod corect;

    93.    adoptă o poziție de compromis cu privire la diverse linii aferente cheltuielilor de sprijin, acordând mai mult decât Consiliul, dar mai puțin decât prevedea proiectul de buget; face o excepție pentru anumite cheltuieli în domeniul informaticii, dând curs recomandărilor din auditul extern și reinstituind întreaga sumă la două linii bugetare;

    Secțiunea V - Curtea de Conturi

    94.    constată că proiectul de buget al Curții a fost doar într-o mică măsură modificat de Consiliu și că, în general, nivelurile la care s-a ajuns sunt acceptabile; constată că, în urma creșterii efectivului cu 32 de posturi de auditori în ultimii doi ani și contrar planurilor inițiale, nu au fost cerute posturi suplimentare, din motive de austeritate autoimpusă;

    95.    salută angajamentul sistematic al Curții pentru reducerea costurilor sale de sprijin administrativ și pentru organizarea de audituri bugetare interne; dorește să examineze mai detaliat în ce măsură alte instituții pot beneficia de experiența Curții din acest domeniu;

    Secțiunea VI — Comitetul Economic și Social European

    96.    decide să introducă o soluție de compromis privind noile posturi solicitate ca urmare a Tratatului de la Lisabona, urmând propunerea făcută deja de Președinția spaniolă în vară, care constă în crearea a 11 posturi noi pentru a face față competențelor sporite și volumului de muncă mărit, după cum urmează: 6 AD5, 3 agenți temporari AD9 și 2 AST3;

    97.    constată că aceste posturi sunt destinate, inter alia, să mărească capacitatea Comitetului în domeniile activității consultative, programării și relațiilor cu societatea civilă și că reprezintă un compromis acceptabil între solicitările inițiale ale Comitetului și proiectul de buget al Consiliului;

    98.    decide, după ce a luat act de actuala rată de neocupare a posturilor și după ce a audiat Comitetul, să aplice o rată de reducere de 4,5% a salariilor, în locul procentului de 5,5% sugerat de Consiliu, pentru a nu împiedica recrutarea eficace de personal pe posturile vacante;

    99.    subliniază necesitatea de a aplica fără întârziere decizia de principiu a Comitetului de a rambursa biletele de călătorie ale membrilor pe baza costurilor lor reale și de a elimina actualul sistem forfetar cât mai curând posibil; salută această decizie în principiu, a pus la dispoziție creditele necesare pentru schimbarea sistemului și va continua să monitorizeze această chestiune;

    100.  este de acord cu câteva majorări față de poziția Consiliului, majorări care nu readuc totuși diversele linii de cheltuieli de sprijin la nivelul din PB;

    Secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

    101.  decide să introducă o soluție de compromis privind noile posturi solicitate ca urmare a Tratatului de la Lisabona, urmând propunerea făcută deja de Președinția spaniolă în vară, care constă în crearea a 18 posturi noi pentru a face față competențelor sporite și volumului de muncă mărit, după cum urmează: 2 AD9, 5 AD7, 7 AD5, 2 AST3 și 2 AST1;

    102.  constată că aceste posturi sunt destinate, inter alia, să mărească capacitatea Comitetului în domeniile subsidiarității, coeziunii teritoriale, evaluărilor de impact, activității consultative și activităților interregionale extinse;

    103.  decide să introducă o reducere forfetară generală de 5% după audierea argumentelor Comitetului în ceea ce privește nivelul recrutărilor și al posturilor vacante;

    104.  adoptă o poziție de compromis între cererile Comitetului și reducerile Consiliului pentru diverse linii de cheltuieli de sprijin;

    Secțiunea VIII - Ombudsmanul European

    105.  consideră că proiectul de buget al Ombudsmanului este într-o mare măsură satisfăcător și remarcă, de asemenea, că Consiliul a operat puține modificări;

    106.  subliniază totuși că nu este de acord cu opinia Consiliului în ceea ce privește crearea unui post temporar, fără impact bugetar, deoarece aceeași sumă este în prezent plătită în temeiul unor contracte, și, prin urmare, decide să aprobe acest post;

    Secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

    107.  ținând seama de volumul de muncă combinat al acestei instituții, generat de obligațiile existente anterior și de noile obligații ce îi revin prin Tratatul de la Lisabona, care conduc la mai multe consultări asupra actelor legislative care afectează protecția datelor, decide să creeze două noi posturi în 2011 (1 AD6 și 1 AD9);

    108.  a adoptat o abordare restrictivă în ceea ce privește majorările solicitate pentru alte linii și solicită Autorității să gestioneze nevoile respective pe plan intern, în limita bugetelor existente;

    ***

    109.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și celorlalte instituții și organe vizate.

    EXPUNERE DE MOTIVE

    I.         Introducere

    1.        Tratatul de la Lisabona (TL) introduce modificări substanțiale în ceea ce privește arhitectura financiară a UE. Consecințele acestor modificări au fost analizate în cadrul Rezoluției privind aspectele financiare ale Tratatului de la Lisabona, adoptate de PE în luna mai 2009 pe baza raportului elaborat de Catherine Guy-Quint în numele Comisiei pentru bugete. Rezoluția menționată constituie fundamentul prezentului document de lucru, care prezintă pe larg, de asemenea, unele aspecte referitoare la consecințele principalelor schimbări aduse de TL procedurii bugetare în ceea ce privește organizarea activității în cadrul Parlamentului și la evoluția dialogului interinstituțional, la urmările sale în ceea ce privește calendarul etc. Luând permanent în considerare orientările politice formulate în cadrul rezoluției amintite, documentul de lucru cuprinde elementele asupra cărora Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit în Declarația comună (DC) privind măsurile tranzitorii aplicabile procedurii bugetare după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și modificările aduse Regulamentului de procedură al Parlamentului. Declarația comună are caracter temporar. Date fiind dificultățile momentului, acest acord temporar ar trebui transformat într-unul permanent pe baza experienței procedurii bugetare 2011.

    2.        Schimbările introduse de TL cu privire la aspectele financiare se referă în principal la cadrul financiar multianual (CFM) și la procedura bugetară anuală.

    3.        CFM devine un act obligatoriu din punct de vedere juridic, care este adoptat de Consiliu, hotărând în unanimitate, după obținerea avizului conform al PE (care hotărăște cu majoritatea membrilor care îl compun).

    4.        În ceea ce privește bugetul anual, principala rezidă eliminarea distincției dintre cheltuielile obligatorii (CO) și cele neobligatorii (CNO), ceea ce înseamnă că PE și Consiliul devin coresponsabili pentru toate cheltuielile UE, asupra cărora decid împreuna.

    Această modificare implică schimbări importante în procedura bugetară anuală, care devine o procedură legislativă specială (bugetul este adoptat printr-un regulament), ceea ce poate fi considerat ca un caz special al codeciziei, sau, pentru a nu exista confuzii, ca o decizie comună a PE și a Consiliului.

    TL simplifică și mai mult procedura, în cadrul căreia fiecare instituție va avea dreptul la o singură lectură, după care, dacă cele două componente ale autorității bugetare nu au ajuns la un acord, este convocat un comitet de conciliere (CC).

    Pe ansamblu, echilibrul instituțional este menținut, iar controlul democratic al bugetului este consolidat, întrucât PE va avea drept de codecizie asupra întregului buget. Mai mult, în timp ce bugetul nu poate fi adoptat împotriva voinței PE, este posibil (cel puțin în teorie) ca, în anumite cazuri, PE să impună un buget împotriva voinței Consiliului.

    II.       Noua procedură bugetară anuală

    1. Inițiativă: Comisia prezintă un PB în locul unui PPB

    Proiectul preliminar de buget (PPB) nu mai există. În schimb, Comisia prezintă proiectul de buget (PB), care constituie propunerea pe baza căreia se va desfășura procedura [articolul 314 alineatul (2) din TFUE].

    Comisia poate modifica PB până la momentul convocării comitetului de conciliere [articolul 314 alineatul (2) din TFUE]. Acest lucru poate provoca probleme în ceea ce privește disponibilitatea informațiilor referitoare la anul agricol și transmiterea la timp, înainte de convocarea CC, a tradiționalei scrisori rectificative pentru cheltuielile agricole.

    Calendar: articolul 314 alineatul (2) din TFUE prevede că PB va fi prezentat până la 1 septembrie

    Calendar pragmatic[1]: Comisia va prezenta proiectul de buget până la sfârșitul lunii aprilie/începutul lunii mai (până cel mai târziu în săptămâna 18) în conformitate cu alineatul (5) din Declarația comună – practică aproximativ identică cu cea existentă până acum.

    (Trilogul din martie - a se vedea p. 7 de mai jos)

    2. Lectura Consiliului.

    Consiliul adoptă poziția sa privind PB până la 1 octombrie [articolul 314 alineatul (3) din TFUE].

    Calendar pragmatic: Consiliul va prezenta poziția sa până la sfârșitul lunii iulie (săptămâna 30 - alineatul (5) din DC)

    (Trilogul din iulie - a se vedea p. 7 de mai jos)

    3. Lectura PE

    PE are la dispoziție 42 de zile (după 1 octombrie) pentru a aproba proiectul de buget în forma modificată de Consiliu sau pentru a adopta amendamente la acesta [articolul 314 alineatul (2) din TFUE].

    Calendar pragmatic: PE va înainta lectura sa în săptămâna 42 (jumătatea lunii octombrie); BUDG va vota până la sfârșitul săptămânii 39 [alineatul (5) din DC].

    Consecințele lecturii PE [articolul 314 alineatul (4) din TFUE]:

    -       în cazul în care PE adoptă PB în forma modificată de Consiliu sau nu ia nicio măsură, bugetul este considerat adoptat [articolul 314 alineatul (4), literele (a) și (b)];

    -       în cazul în care PE adoptă amendamente (cu majoritatea absolută a membrilor care îl compun) la poziția Consiliului, Președintele PE trebuie să convoace fără întârziere comitetul de conciliere, după contactarea Președintelui Consiliului [articolul 314 alineatul (4) litera (c)].

    Cu toate acestea, comitetul de conciliere nu se va întruni în cazul în care Consiliul, în termen de zece zile, informează PE că acceptă toate amendamentele acestuia [articolul 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE].

    În acest caz, bugetul va fi considerat adoptat ca atare.

    4. Comitetul de conciliere

    Comitetul de conciliere are la dispoziție 21 de zile pentru a conveni asupra unui proiect comun [articolul 314 alineatul (6) din TFUE]. Comitetul ar trebui să își încheie lucrările până la sfârșitul săptămânii 45 [alineatul (5)].

    Membri:

    CC va fi compus dintr-un număr egal de reprezentanți ai statelor membre și ai PE (în principiu, 27 de membri din fiecare delegație).

    Membrii delegației PE vor fi numiți de grupurile politice, de preferință „din rândul membrilor comisiei competente pentru chestiunile bugetare și al celorlalte comisii interesate” [articolul 75d alineatul (3) din Regulamentul de procedură]. Delegația este condusă de Președintele PE, care poate delega acest rol „[...] unui vicepreședinte cu experiență în domeniul bugetar sau președintelui comisiei competente pentru chestiunile bugetare".

    Organizare și activitate:

    Organizarea și metodele de lucru ale CC vor trebui stabilite prin acordul comun al instituțiilor, după cum se menționează la alineatul 7 din Decizia comună. Rezoluția privind aspectele financiare ale Tratatului de la Lisabona, menționată mai sus, cuprinde o serie de orientări privind organizarea activității CC, acestea reprezentând actualul mandat al negociatorilor PE. Chestiunile ce trebuie abordate includ nivelul de reprezentare a participanților în cadrul CC, pregătirea reuniunilor la nivel politic, organizarea secretariatului CC, documentele care trebuie pregătite pentru activitatea CC etc.

    Iată un exemplu clar al chestiunilor ce trebuie soluționate, fie la nivel intern, fie la nivel interinstituțional: obiectivul CC este de a ajunge la un acord asupra unui proiect comun în vederea finalizării bugetului. Din punct de vedere practic, 27 de membri și 27 de consilieri nu pot îndeplini laolaltă această activitate. Așa cum se obișnuia până la intrarea în vigoare a TL, decizia putea fi pregătită de o echipă mai mică. Se pare că, în această negociere, este de dorit ca, în ceea ce privește reprezentanții PE, alături de președintele Comisiei pentru bugete și raportorul pentru buget, în funcție de subiect, raportori permanenți sau raportori pentru aviz în numele comisiilor specializate să poată, de asemenea, participa. Prin urmare, această parte a echipei de negocieri ar putea fi schimbată în funcție de subiect.

    Până acum, singurul element asupra căruia instituțiile au convenit se referă la angajamentul că „vor coopera strâns în vederea finalizării lucrărilor comitetului de conciliere în termen de 21 de zile” și că „în vederea pregătirii pentru un acord [...] documentația necesară va face obiectul schimbului între instituții cât mai repede posibil” [alineatul (5) din Declarația comună]. Într-un document de lucru ulterior, raportorii ar putea prezenta o serie de propuneri cu privire la aceste chestiuni, care ar trebui, în orice caz, aprobate PE.

    Procedura de decizie:

    Comitetul de conciliere va decide cu majoritatea calificată a membrilor delegației Consiliului și cu majoritatea absolută a membrilor delegației PE [articolul 314 alineatul (5) din TFUE)].

    Comitetul de conciliere lucrează pe baza pozițiilor Consiliului și PE.

    Comisia nu mai poate modifica în mod oficial proiectul său de buget, din momentul în care a fost convocat CC, dar va juca un rol important în vederea facilitării unui acord între cele două componente ale autorității bugetare.

    Încheierea lucrărilor CC – fără acord asupra unui proiect comun:

    În cazul în care CC nu ajunge la un acord asupra unui proiect comun în termenul de 21 de zile, Comisia trebuie să prezinte un nou PB, cu reluarea întregii proceduri [articolul 314 alineatul (8) din TFUE].

    Încheierea lucrărilor CC - acord asupra unui proiect comun:

    În situația în care CC ajunge la un acord asupra unui proiect comun, acesta va fi prezentat ambelor componente ale autorității bugetare, care vor dispune de un termen de 14 zile pentru a-l adopta [articolul 314 alineatul (6) din TFUE]. La alineatul (5) din Declarația comună instituțiile au convenit că „vor acționa în sensul aprobării rezultatului comitetului de conciliere cât mai repede posibil, în cadrul prevăzut de articolul 314 alineatul (6) din TFUE, în conformitate cu propriile regulamente de procedură”.

    Rezultatele posibile ale acordului asupra unui proiect comun în cadrul CC pot fi rezumate după cum urmează:

    Bugetul este adoptat în cazul în care:

    - PE aprobă + Consiliul aprobă

    - PE aprobă + Consiliul nu emite un aviz

    - PE aprobă + Consiliul respinge (buget adoptat conform amendamentelor PE sau un proiect comun)

    - PE nu emite un aviz + Consiliul aprobă

    - PE nu emite un aviz + Consiliul nu emite un aviz

    Bugetul este respins în cazul în care:

    - PE nu emite un aviz + Consiliul respinge

    - PE respinge + Consiliul aprobă

    - PE respinge + Consiliul nu emite un aviz

    - PE respinge + Consiliul respinge

    Demn de observat că respingerea proiectului comun de către PE necesită o majoritate a membrilor care îl compun [articolul 314 alineatul (7) din TFUE și articolul 75d alineatul (6) din Regulamentul de procedură], în timp ce o majoritate simplă va fi suficientă pentru aprobarea acestuia (având mereu în vedere că, în absența unei decizii, proiectul comun este considerat adoptat).

    Conform articolului 75d alineatul (6) din Regulamentul de procedură, proiectul comun va face obiectul unui singur vot. Proiectul comun este considerat adoptat dacă nu este respins de majoritatea membrilor care compun Parlamentul [articolul 75d alineatul (6) din Regulamentul de procedură].

    Respingerea proiectului comun:

    În cazul în care proiectul comun este respins, Comisia este cea care trebuie să prezinte un nou PB, cu reluarea întregii proceduri.

    Dacă este necesar, va fi aplicat sistemul provizoriu al doisprezecimilor (articolul 315 din TFUE).

    Votul de confirmare:

    În situația în care PE aprobă proiectul comun și Consiliul îl respinge, PE va avea la dispoziție 14 zile (după respingerea de către Consiliu) pentru a confirma amendamentele pe care le-a adoptat în cadrul lecturii sale (sunt necesare majoritatea membrilor care îl compun și trei cincimi din totalul voturilor exprimate). Cu toate că este mai degrabă o posibilitate teoretică, aceasta înseamnă că, în stabilirea calendarului său anual, PE ar trebui să ia în considerare necesitatea de a organiza o ședință plenară în termenul de 14 zile a unei eventuale decizii negative a Consiliului (ar fi de asemenea recomandabil ca PE și Consiliul să convină asupra unor orientări comune privind modul în care trebuie procedat pentru a evita problemele în ceea ce privește acest calendar strâns[2]).

    În acest caz, bugetul va fi considerat adoptat în forma modificată de PE. Cu privire la acele linii bugetare care fac obiectul unor amendamente pe care PE nu le-a putut confirma cu majoritatea prevăzută, proiectul comun va fi considerat adoptat [articolul 314 alineatul (7) litera (d) din TFUE].

    Conform Regulamentului de procedură, Comisia pentru bugete este cea care înaintează în plen amendamentele pentru care consideră că este necesar un vot de confirmare [articolul 75d alineatul (7) din Regulamentul de procedură]. O examinare mai atentă a modului în care BUDG ar trebui să procedeze în aceste împrejurări (o rezoluție care să indice ce amendamente ar trebui supuse votului în plen?) va fi necesară.

    În ciuda calendarului foarte strâns, ar fi recomandabilă, din punct de vedere politic, organizarea unei proceduri informale de consultare între raportorul general și raportorii comisiilor specializate, pentru ca BUDG să poată beneficia de contribuțiile acestor comisii, înainte de a decide pentru care amendamente să propună în plen votul de confirmare.

    III.      Activitățile pregătitoare și dialogul interinstituțional informal

    Modificările procedurii bugetare anuale necesită o pregătire aprofundată pe plan intern și un dialog interinstituțional consolidat, ca mijloace de asigurare a unei încheieri cu succes a procedurii.

    Pe plan intern, practica Comisiei pentru bugete de a organiza reuniuni cu raportorii bugetari ai comisiilor specializate încă de la începutul exercițiului bugetar a fost admisă de Conferința președinților. A fost necesară crearea unei Conferințe a raportorilor pentru planificarea bugetară și legislativă[3], în vederea îmbunătățirii pregătirii dezbaterilor privind strategia politică anuală (SPA) și orientările bugetare, precum a urmăririi și pregătirii dezbaterilor privind programul anual legislativ etc., ca și componente ale programării legislative și bugetare reînnoite pentru care TL pregătește terenul.

    În anul 2010, ca urmare a situației excepționale datorate numirii Comisiei, nu va exista nicio dezbatere privind SPA. Cu toate acestea, coordonatorii BUDG au sprijinit intenția raportorului general de a organiza o dezbatere privind orientările budgetare și de a vota o rezoluție elaborată de BUDG.

    Acest lucru confirmă și mai mult nevoia de a începe lucrul cu raportorii comisiilor specializate. O primă reuniune pregătitoare ar putea deja fi convocată în cursul primei ședințe plenare din luna februarie de la Strasbourg.

    Dezbaterile privind orientările bugetare ar putea eventual să aibă loc în timpul uneia din sesiunile plenare din luna martie (a se vedea calendarul din anexa 1).

    În ceea ce privește dialogul interinstituțional, așa cum se menționează în raportul Guy-Quint, consolidarea și facilitarea acestuia vor fi extrem de importante, cu scopul de a influența pregătirea PB de către Comisie și de a permite ca lectura PB de către ambele componente ale autorității bugetare să aibă loc în condiții optime.

    În acest context, trilogul tradițional din primăvară ar putea deveni un moment important în care Parlamentul și Consiliul supun dezbaterii prioritățile bugetare proprii. În acest scop, ar fi important ca PE să adopte propriul raport privind prioritățile bugetare înaintea derulării trilogului, chiar și într-o situație specială ca cea din anul acesta, în care Comisia nu își va prezenta SPA.

    Trilogul tradițional din luna iulie ar trebui, de asemenea, amânat puțin, pentru a facilita dezbaterile între cele două componente ale autorității bugetare cu privire la propriile priorități pe baza proiectului de buget al Comisiei. Trilogul ar putea, de asemenea, să favorizeze identificarea principalelor disensiuni din cadrul dezbaterilor ulterioare și să stabilească domeniile în care un acord între instituții ar părea posibil.

    Calendarul din anexa 1 propune un proiect preliminar al principalelor „date-cheie” ale acestui dialog interinstituțional.

    Procedura bugetară 2011 - Calendar provizoriu

    (actualizat: 3 feb. 2010)

    Săptămână

    Eveniment

    Săptămâna 6 (10 februarie)

    Prima reuniune cu raportorii bugetari ai comisiilor specializate

    Săptămâna 8 (23 februarie)

    Prezentarea proiectului de raport privind prioritățile bugetare pentru 2011

    Săptămâna 9 (4 martie)

    Adoptarea de către BUDG a raportului privind prioritățile bugetare pentru 2011

    Săptămâna 11 (16 martie)

    Orientările bugetare (Consiliul ECFIN)

    Săptămâna 12 (24-25 martie)

    Adoptarea în ședință plenară a raportului privind prioritățile bugetare pentru 2011

    Săptămâna 11 (17 martie) sau

    săptămâna 12 (23 martie)

    Trilog (urmează să fie confirmat)

    Săptămâna 17 (28 aprilie)

    Proiectul de buget adoptat de Comisie și prezentarea acestuia în fața COBU la data de 28 aprilie

    Săptămâna 20 (17-20 mai)

    A doua reuniune cu raportorii bugetari ai comisiilor specializate (urmează să fie confirmată)

    Săptămâna 25 (22 iunie) sau

    săptămâna 26 (30 iunie)

    Trilog (urmează să fie confirmat)

    Săptămâna 27 (5-8 iulie)

    Lectura Consiliului. Adoptarea poziției Consiliului privind proiectul de buget

    Săptămâna 36 (6 -9 septembrie)

    Data-limită de depunere a amendamentelor bugetare de către comisii și deputați

    Săptămâna 37 (13-17 septembrie)

    Data-limită de depunere a amendamentelor bugetare de către grupurile politice

    Săptămâna 38 (20-24 septembrie)

    A treia reuniune cu raportorii bugetari ai comisiilor specializate (urmează să fie confirmată)

    Săptămâna 39 (28-30 septembrie)

    Comisia BUDG: examinarea și votarea amendamentelor bugetare

    Săptămâna 40 (4-8 octombrie) sau

    săptămâna 41 (11-15 octombrie)

    Adoptarea de către BUDG a proiectelor de rezoluții (secțiunea III și alte secțiuni)

    Săptămâna 42 (18-22 octombrie)

    Lectura PE. Adoptarea amendamentelor PE privind poziția Consiliului. Convocarea de către Președintele PE a comitetului de conciliere.

    Săptămânile 43-45 (25 octombrie-12 noiembrie)

    Comitetul de conciliere stabilește un proiect comun în termen de 21 de zile (înainte de 12 noiembrie)

    Etapa de conciliere / Reuniuni pregătitoare [4]

    Săptămâna 47 (22-25 noiembrie)

    Adoptarea unui proiect comun (ședință plenară)

    1. Programarea financiară anuală

    1. Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 prevede, la punctul 46, o actualizare regulată a programării financiare: de două ori pe an, drept urmare a adoptării bugetului și împreună cu PPB. Comisia transmite prin aceasta o prezentare generală a programării, integrând decizia celor două ramuri ale autorității bugetare din decembrie și înglobând propunerile de priorități definite de Comisie. Prin urmare, această programare financiară reprezintă o imagine „statică”, ajustată în mod regulat.

    2. Astfel cum s-a subliniat în documentul de lucru privind revizuirea la jumătatea perioadei a CFM (raportor Reimer Böge), programarea rămâne orientativă deoarece creditele sunt stabilite de autoritatea bugetară în cadrul procedurii anuale.

    3. Mai mult, trebuie reamintit faptul că există o anumită marjă de manevră:

    - deși pachetul financiar global al unui program adoptat în temeiul codeciziei constituie referința primară (punctul 37 din AII), autoritatea bugetară are posibilitatea de a anticipa și de a întârzia creditele de-a lungul anilor

    - pachetul financiar global al unui program adoptat doar de Consiliu reprezintă o „sumă de referință financiară” (și nu un pachet financiar) și lasă o marjă pentru flexibilitate și adaptare (punctul 38 din AII)

    - acțiunile finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei, astfel cum sunt definite la punctul 49 alineatul (6) din AII, pot fi luate, de asemenea, în considerare într-o situație de capacități financiare restrânse. S-a anexat lista liniilor bugetare pentru finanțarea acțiunilor desfășurate de Comisie în virtutea sarcinilor care decurg din prerogativele sale instituționale.

    4. Aceste diverse mijloace potențiale pentru flexibilitate crescută ar putea fi completate de prevederea de la punctul 37 din AII care stipulează că este permisă o variație de 5% de la cuantumul pachetului financiar al programelor adoptate prin procedura de codecizie (în anumite circumstanțe). Raportoarea subliniază că, ținând seama de faptul că bugetul pe 2011 este cel de-al patrulea dintr-un număr de șapte al actualului CFM, această flexibilitate are sens pe deplin acum și ar trebui luată în considerare în mod clar pe parcursul procedurii bugetare anuale.

    2. Includerea proiectelor pilot și a acțiunilor pregătitoare în buget

    5. Articolul 49 alineatul (6) din Regulamentul financiar stipulează faptul că proiectele pilot și acțiunile pregătitoare (PP/AP) pot deroga de la principiul în temeiul căruia creditele pot fi introduse în bugetul UE doar dacă anterior s-a adoptat un document juridic.

    6. În ceea ce privește plafonul acestora, AII stabilește o sumă totală de credite de 140 de milioane în orice an bugetar: 40 de milioane pentru PP și 100 de milioane pentru AP (din care 50 de milioane sunt pentru noile AP).

    7. Comisia nu include creditele programate pentru PP/AP în momentul actualizării programării sale financiare pentru anul N+1. Acest lucru implică faptul că plafoanele prevăzute în AII pentru PP/AP se subordonează plafoanelor CFM: fără cel puțin o marjă echivalentă în rubrici, autoritatea bugetară nu ar putea să utilizeze plafoanele PP/AP din AII. Prin analogie, creditele pentru PP/AP reduc marjele disponibile în consecință.

    3. Situația din rubricile CFM

    Rubrica 1a

    8. Trebuie reamintit faptul că în temeiul bugetului 2010, a rămas o marjă extrem de limitată de 147 000 de euro. S-a convenit cu dificultate asupra finanțării din subrubrica 1a deoarece prioritățile și apoi necesitatea finanțării planului de relansare intrau în conflict cu capacitățile financiare restrânse.

    9. În ceea ce privește dezafectarea centralei nucleare de la Kozlodui, nu s-a inclus nicio prevedere în cadrul CFM 2007-2013, deși problema era deja identificată în mod adecvat. Pe parcursul procedurii bugetare 2010, s-a convenit asupra unei soluții temporare prin intermediul mobilizării instrumentului de flexibilitate (75 de milioane) pentru a respecta angajamentul politic luat față de Bulgaria. Cu toate acestea, mai trebuie găsită în continuare suma suplimentară de 225 de milioane pe parcursul perioadei 2011-2013, cu un pachet financiar anual de 75 de milioane.

    10. Finanțarea programului de monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES) reprezintă un alt angajament extraordinar care trebuie îndeplinit. Angajamentele sunt stabilite la 10 milioane pentru anul 2011.

    Creditele pentru noul instrument de microfinanțare, 25 de milioane în 2011, sunt compensate în cadrul rubricii 1a printr-o redistribuire echivalentă din programul comunitar Progress, astfel cum s-a convenit în cadrul procedurii de conciliere.

    12. În fine, celor trei noi agenții descentralizate din domeniul serviciilor financiare, care raportează și efectuează audituri, li se va aloca un buget global de 15 milioane.

    13. Comisia propune finanțarea acestor necesități prin

    - redistribuirea, printre altele, a creditelor din cadrul Programului pentru competitivitate și inovare (PCI): acest program s-a redus cu 6,5 milioane în 2011 (19 milioane pentru perioada 2011-2013), deși aceasta a fost una dintre puținele priorități pe care Parlamentul a reușit să le asigure și să le promoveze la cea de-a doua lectură.

    - reducerea marjei: în mai 2009, marja prevăzută pentru bugetul 2011 se ridica la 127 de milioane. În ianuarie 2010, această marjă programată s-a redus la 37 de milioane.

    14. Raportoarea este pe deplin conștientă că o astfel de marjă mică nu lasă nicio marjă de manevră pentru lectura din octombrie. Ea dorește să reamintească faptul că în PPB din 2010, marja a fost de 119 milioane, o sumă deja estimată de Parlament ca fiind prea mică pentru a permite finanțarea priorităților sale.

    15. Astfel cum s-a menționat anterior, PP/AP nu sunt incluse în programarea financiară. PP/AP din rubrica 1a se ridica la 28,1 milioane în bugetul 2010: dorește doar să ajungă la același nivel de credite pentru PP/AP (și să introducă noi PP/AP pentru sumă ca și cele finalizate), marja va scădea sub 9 milioane, ceea ce reprezintă 0,07% din plafonul pentru rubrica 1a.

    16. Această situație scoate la lumină faptul că finanțarea priorităților pentru bugetul 2011, astfel cum este definită în rezoluția PE care urmează să fie adoptată în martie 2010, va fi matematic imposibilă fără redistribuirea din cadrul anumitor programe și instrumente (posibil pe baza ratelor nesatisfăcătoare de punere în aplicare) sau, pentru alt moment în perioada 2007-2013, utilizarea unuia dintre mijloacele furnizate de AII.

     

    Buget

    Prog. Fin.

    2010

    2011

    RUBRICA 1A - COMPETITIVITATE PENTRU CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

    Programe de codecizie

    12 969,288

    11 600,469

     

     

     

    Cadrul de cercetare (CE)

    6 932,938

    7 959,302

    Programul-cadru pentru competitivitate și inovare

    525,708

    557,860

    Programul comunitar PROGRESS

    109,570

    88,631

    Măsuri împotriva poluării

    20,500

    23,000

    Marco Polo II

    63,940

    66,000

    Galileo

    894,400

    195,942

    Rețeaua transeuropeană de transport

    1 062,440

    1 242,000

    Rețeaua transeuropeană de energie

    21,460

    22,100

    Programul Safer Internet Plus

     

     

    Programul Safer Internet Plus (continuare)

    11,070

    11,000

    Conținutul digital european pentru rețelele globale (eContent Plus)

     

     

    Vama 2008-2013

    51,450

    55,900

    Informatizarea sistemului de accize (EMCS)

     

     

    Programul Fiscalis 2003-2007

     

     

    Programul Fiscalis 2008-2013

    24,000

    27,800

    Erasmus Mundus

     

     

    Erasmus Mundus 2

    97,988

    98,838

    Institutul European de Tehnologie

    30,200

    62,800

    Învățarea pe tot parcursul vieții

    1 009,301

    1 037,000

    Hercule II

    14,100

    14,200

    IDABC

     

     

    Soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA)

    23,800

    26,000

    Producerea de informații statistice

     

     

    Programul statistic comunitar 2008-2012

    54,519

    58,546

    MEETS

    10,655

    11,200

    Sprijinirea serviciilor financiare și de audit

    6,000

    7,350

    Programul energetic european pentru redresare

    1 980,000

     

    Instrumentul european de microfinanțare

    25,250

    25,000

    Programul european de observare a pământului (GMES)

     

    10,000

     

     

     

    Deciziile Consiliului

    885,887

    896,865

    Cadrul de cercetare (EURATOM)

    609,487

    631,365

    Cadrul de cercetare (EURATOM) reactor suplimentar cu flux ridicat

     

     

    Dezafectarea nucleară: Bohunice

    60,000

    62,000

    Dezafectarea nucleară: Ignalina

    120,000

    121,000

    Dezafectarea nucleară: Kozlodui

    75,000

    75,000

    Anul european al egalității de șanse pentru toți (2007) - spre o societate egalitară

     

     

    Pericles

    0,900

    1,000

    Sistemul de informații antifraudă

    5,500

    6,500

     

    15,000

     

     

     

     

    Total programe rubrica 1A (fără FEG)

    13 855,176

    12 497,334

    Alte cheltuieli

    506,678

    452,625

     

     

     

    TOTAL RUBRICA 1A (Fără FEG)

    14 361,853

    12 949,959

    Plafonul cadrului financiar

    14 167,000

    12 987,000

    Marjă

    0,147

    37,041

    FLEX

    195,000

     

    Rezervă pentru Fondul european de ajustare la globalizare

    500,000

     

    Toate tabelele în milioane de euro, sursă: Comisia Europeană

    Rubricile 1b, 2 și 3a

    17. Reflecția asupra marjei din subrubrica 1b este irelevantă deoarece programarea financiară este adaptată la necesitățile identificate de statele membre.

    În ceea ce privește rubrica 2, marja rămâne neschimbată deși este programată trecerea sumei de 53 de milioane de la cheltuieli de piață și ajutoare directe la dezvoltarea rurală, astfel cum se prevede în decizia Comisiei.

    Marja din subrubrica 3a rămâne neschimbată la 19,7 milioane pentru 2011, dar nu este clar în acest moment din partea Comisiei dacă Programul de la Stockholm este inclus în această programare.

     

    Buget

    Prog. Fin.

    2010

    2011

    RUBRICA 1B - COEZIUNE PENTRU CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

    Total fonduri structurale

    39 191,847

    39 688,663

    Total Fonduri de coeziune

    10 190,245

    10 961,150

     

     

     

    Total programe rubrica 1B

    49 382,092

    50 649,813

    Alte cheltuieli

    5,500

     

     

     

     

    TOTAL RUBRICA 1B

    49 387,592

    50 649,813

    Plafonul cadrului financiar

    49 388,000

    50 651,000

    Marjă

    0,408

    1,187

    RUBRICA 2 - CONSERVAREA ȘI GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE

    Programe de codecizie

    306,855

    326,057

    Cheltuieli de piață și ajutoare directe (după transferul către dezvoltarea rurală) inclusiv următoarele programe co-decise: Anchete privind structura exploatațiilor agricole

    306,855

    326,057

    Anchete privind structura exploatațiilor agricole (incluse în „Cheltuieli de piață și ajutoare directe”)

    15,100

    0,550

     

     

     

    Deciziile Consiliului

    59 104,925

    59 865,062

    Cheltuieli de piață și ajutoare directe (după transferul către dezvoltare rurală)

    43 819,802

    44 437,590

    Dezvoltarea rurală

    14 363,565

    14 465,117

    Politica comună în domeniul pescuitului și dreptului mării

    277,530

    304,070

    Fondul European pentru Pescuit

    644,029

    658,285

     

     

     

    Total programe rubrica 2

    59 411,780

    60 191,119

    Alte cheltuieli

    87,053

    44,807

    Acțiuni privind schimbările climatice

    15,000

     

     

     

     

    TOTAL RUBRICA 2

    59 498,833

    60 235,926

    Plafonul cadrului financiar

    59 955,000

    60 338,000

    Marjă

    456,167

    102,074

    RUBRICA 3A - LIBERTATE, SECURITATE ȘI JUSTIȚIE

    Programe de codecizie

    403,850

    507,080

    Fondul European pentru Refugiați

    102,650

    104,030

    Fondul pentru Frontierele Externe

    208,000

    254,000

    Daphne

    18,350

    18,000

    Justiție civilă

    15,800

    16,000

    Prevenirea consumului de droguri și informarea publicului

    3,050

    3,050

    Sistemul de Informații Schengen (SIS II)

    35,000

    (1)

    Sistemul de Informații privind Vizele (VIS)

    21,000

    112,000

     

     

     

    Deciziile Consiliului

    348,200

    419,950

    Integrare țări terțe

    111,000

    132,000

    Drepturi fundamentale

    14,000

    14,100

    Justiție penală

    26,300

    26,850

    Terorismul

    20,520

    23,400

    Infracționalitatea

    86,380

    109,600

    Fondul European pentru Refugiați

     

     

    Fondul European de Returnare

    88,000

    114,000

    Eurodac

    2,000

     

     

     

     

    Total programe rubrica 3A

    752,050

    927,030

    Alte cheltuieli

    254,437

    259,310

     

     

     

    TOTAL RUBRICA 3A

    1 006,487

    1 186,340

    Plafonul cadrului financiar

    1 025,000

    1 206,000

    Marjă

    18,513

    19,660

    Rubrica 3b

    18. Rubrica 3b reprezintă, împreună cu rubrica 1a, un element fundamental pentru finanțarea priorităților PE în bugetul 2011 și, mai general, pentru modelarea unei „Europe pentru cetățeni”.

    19. Datorită unei anticipări a creditelor în 2009 pentru răspunsul UE la gripa pandemică porcină, în 2011 este programată o ușoară creștere, pentru o marjă de 9,4 milioane. În cadrul PPB 2010, marja a fost de două ori mai mare, la 18,7 milioane. În decembrie 2009, autoritatea bugetară a votat un buget cu marjă zero în rubrica 3b.

    20. Marja programată nu va permite cu siguranță finanțarea unor noi priorități în favoarea programului Tineret și a acțiunilor conexe, deoarece, de exemplu, PP/AP însuma deja 9 milioane în cadrul bugetului 2010 pentru rubrica 3b. O marjă potențială rămasă de 400 000 de euro (calculată dintr-o potențială extindere a tuturor PP/AP deduse din marjă) nu este acceptabilă drept punct de pornire și aceleași soluții ar trebui luate în considerare și în ceea ce privește rubrica 1a.

     

    Buget

    Prog. Fin.

    2010

    2011

    RUBRICA 3B - CETĂȚENIE

    Programe de codecizie

    406,134

    415,614

    Sănătatea publică

    51,370

    52,700

    Protecția consumatorilor

    21,920

    22,800

    Cultura 2007

    58,164

    61,514

    Tineret

    127,800

    127,700

    Media 2007

    111,005

    114,000

    Cetățenii

    35,875

    31,900

    Programul Media Mundus

     

    5,000

     

     

     

    Deciziile Consiliului

    18,000

    19,150

    Instrumentul financiar de protecție civilă

    18,000

    19,150

     

     

     

    Total programe rubrica 3B

    424,134

    434,764

    Alte cheltuieli

    243,866

    238,900

     

     

     

    TOTAL RUBRICA 3B

    668,000

    673,664

    Plafonul cadrului financiar

    668,000

    683,000

    Marjă

     

    9,336

    Rubrica 4

    21. Marja rămasă în bugetul 2010 a fost doar de 900 000, având în vedere prioritățile tradiționale aflate în competiție pe care le sprijină PE și necesitățile neprevăzute din țările terțe care au apărut în cursul procedurii bugetare.

    22. O marjă de 128 de milioane este programată în R4 pentru 2011, ceea ce reprezintă doar 1,5% din plafon. Finanțarea măsurilor complementare în sectorul bananelor, de 25 de milioane, a redus marja programată în consecință, în ciuda reticenței extrem de puternice a Parlamentului de a utiliza marja pentru finanțarea unor măsuri care nu erau prevăzute în CFM. După cum s-a reamintit în mod repetat, „măsurile noi necesită fonduri noi”.

    23. Mai mult, trebuie reamintit faptul că PE și-a exprimat întotdeauna opoziția puternică față de metoda recurentă utilizată de Comisie de a subevalua, în cadrul propunerii sale, creditele solicitate pentru Palestina, pretinzând că necesitățile reale nu pot fi evaluate în această perioadă a anului.

    24. Marja din rubrica 4 trebuie pusă în perspectivă cu faptul că PP/AP din rubrica 4 a primit 26 de milioane în bugetul 2010 și cu absența oricărei programări în 2011 atât pentru Strategia UE pentru Marea Baltică, cât și pentru programele de informare și comunicare pentru țările nemembre (respectiv 20 și 10 milioane în bugetul 2010). Ar fi interesant, în acest stadiu preliminar al elaborării proiectului de buget al Comisiei, să știm motivația din spatele acestei absențe a programării pentru Strategia UE pentru Marea Baltică, care a fost întotdeauna clar identificată drept o prioritate a PE.

     

    Buget

    Prog. Fin.

    2010

    2011

    RUBRICA 4 - UNIUNEA EUROPEANĂ CA ACTOR GLOBAL

    Programe de codecizie

    5 329,491

    5 514,847

    Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP)

    1 675,359

    1 704,675

    Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD)

    2 469,857

    2 532,166

    Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO)

    164,198

    163,112

    Instrumentul pentru stabilitate (IPS)

    219,559

    290,200

    Ajutorul umanitar

    800,518

    824,693

     

     

     

    Deciziile Consiliului

    2 226,637

    2 622,229

    Instrumentul pentru pre-aderare

    1 587,100

    1 796,793

    Instrumentul pentru cooperarea în materie de securitate nucleară

    70,453

    75,813

    Asistența macro financiară

    98,985

    114,869

    Politica externă și de securitate comună

    281,541

    327,374

    Rezerva de garantare a împrumutului

    93,810

    200,000

    Instrumentul de finanțare a cooperării cu țările industrializate și alte țări și teritorii cu venituri ridicate

    24,094

    24,663

    Instrumentul de finanțare a cooperării cu țările industrializate și alte țări și teritorii cu venituri ridicate ICI +

    34,500

    45,000

    Instrumentul financiar de protecție civilă

    8,000

    9,000

    Cooperarea cu Groenlanda

    28,154

    28,717

     

     

     

    Total programe rubrica 4

    7 556,128

    8 137,076

    Alte cheltuieli

    165,996

    164,832

     

     

     

    TOTAL RUBRICA 4 (fără EAR)

    7 892,124

    8 301,908

    Plafonul cadrului financiar

    7 893,000

    8 430,000

    Marjă

    0,876

    128,092

    Rezerva pentru ajutorul de urgență

    248,882

    253,860

    Rubrica 5

    25. Situația marjei din această rubrică pentru 2011 se bazează parțial pe rezultatul hotărârii Curții de Justiție ca urmare a introducerii unei contestații de către Comisie și Parlamentul European în ceea ce privește creșterea remunerației pentru 2009. Deoarece Curtea a refuzat recent să trateze cazul prin intermediul unei proceduri accelerate, este probabil ca orice alte remunerații complementare (în cazul unei astfel de decizii) să fie bugetate în 2011.

    26. Drept memento, diferența care trebuie plătită, cu efect retroactiv, ar putea ajunge la 135 de milioane pentru toate instituțiile, de comparat cu marja programată de 109 milioane în 2011.

    27. În fine, raportoarea dorește să reamintească faptul că Parlamentul și-a exprimat întotdeauna dorința ca toate cheltuielile administrative să fie încadrate în rubrica 5 și dezacordul său în ceea ce privește repartizarea anumitor cheltuieli administrative în cadrul altor rubrici.

     

    Buget

    Prog. Fin.

    2010

    2011

    RUBRICA 5 - ADMINISTRAȚIE

    Cheltuielile Comisiei, exclusiv pensiile și școlile europene

    3 604,622

    3 749,042

    Pensiile (toate instituțiile)

    1 192,789

    1 302,764

    Școlile europene

    154,212

    162,861

    Cheltuielile altor instituții, exclusiv pensiile

    2 937,432

    3 091,950

     

     

     

    TOTAL RUBRICA 5

    7 889,055

    8 306,617

    Plafonul cadrului financiar

    7 962,000

    8 416,000

    Marjă

    72,945

    109,383

    ANEXĂ

    I.  Cadru juridic pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare

    1.        Proiectele-pilot (PP) și acțiunile pregătitoare (AP) au fost introduse de Parlamentul European în 1975 și au evoluat, prin intermediul unor diverse negocieri interinstituționale, în instrumente importante pentru formularea priorităților politice și introducerea unor noi inițiative care pot fi transformate în activități și programe UE.

    2.        Articolul 49 alineatul (6) din Regulamentul financiar stipulează temeiul juridic al acestora, și anume prin menționarea derogărilor de la principiul conform căruia creditele pot fi înregistrate în bugetul UE numai dacă în prealabil a fost adoptat un act juridic; în cazul PP/AP, o decizie bugetară este luată, așadar, înaintea oricărei decizii legislative.

    3.        Regulamentul financiar definește explicit natura și scopul acestor două instrumente:

    PP sunt definite ca proiecte de natură experimentală, destinate testării fezabilității unei acțiuni și a utilității sale. Creditele de angajament relevante pot fi înscrise în buget numai pentru două exerciții financiare succesive;

    AP sunt definite ca acțiuni în domeniile de aplicare a Tratatului CE și a Tratatului Euratom, precum și a Titlului VI din TUE, destinate pregătirii de propuneri în vederea adoptării unor acțiuni viitoare. Acțiunile pregătitoare trebuie să urmeze o abordare coerentă și pot lua forme diferite. Creditele de angajament relevante pot fi înscrise în buget pentru cel mult trei exerciții financiare succesive. Procedura legislativă trebuie încheiată înainte de sfârșitul celui de-al treilea exercițiu financiar.

    4.        Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 definește în continuare cadrul și regulile privind punerea în aplicare a PP și a AP. Punctul D din anexa II la AII prevede că pentru a permite Comisiei să evalueze în timp util posibilitățile de punere în aplicare a modificărilor avute în vedere de autoritatea bugetară prin care se creează acțiuni pregătitoare/proiecte pilot noi sau se prelungesc cele existente, cele două componente ale autorității bugetare informează Comisia până la mijlocul lunii iunie cu privire la intențiile pe care le au în acest sens, astfel încât o primă discuție să poată avea loc deja în cadrul reuniunii de conciliere organizate cu ocazia primei lecturi a Consiliului.

    5.        În ceea ce privește plafoanele, AII stipulează că instituțiile convin să limiteze cuantumul total al creditelor pentru proiecte pilot la 40 de milioane EUR pentru un an bugetar. Instituțiile convin, de asemenea, să limiteze cuantumul total al creditelor pentru noi acțiuni pregătitoare la 50 milioane EUR pentru un an bugetar, iar cuantumul total al creditelor angajate efectiv pentru acțiuni pregătitoare la 100 milioane EUR.

    II.       Modificări în urma Tratatului de la Lisabona

    6.        Tratatul de la Lisabona nu introduce nicio prevedere care să aibă un efect direct asupra PP și a AP; cu toate acestea, trebuie introduse noi reguli pentru Regulamentul financiar, care rezultă din intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, și pentru un nou AII.

    7.        În recentul „pachet” propus privind modificarea AII și a Regulamentului financiar, Comisia aduce modificări cadrului pentru PP și AP:

               -          anexa D a AII nu mai face nicio referire la plafoanele pentru PP și AP;

    -          cele două ramuri ale autorității bugetare se angajează ca, până la jumătatea lunii iunie, să informeze Comisia cu privire la intențiile lor privind PP și AP, astfel încât o primă discuție să poată avea loc la trilogul din iunie;

    -          articolul 32 din Normele de aplicare a Regulamentului financiar stipulează plafoanele, care sunt neschimbate.

    Raportoarele subliniază faptul că aceste elemente nu determină dinainte rezultatul negocierilor interinstituționale privind AII și Regulamentul financiar modificate.

    8.        În afară de aceste modificări tehnice propuse, trebuie reamintit în mod clar că modificările introduse de Tratatul de la Lisabona ar putea avea implicații clare în ceea ce privește adoptarea PP și AP: până la procedura bugetară 2010, PP și AP erau clasificate drept „cheltuieli neobligatorii” și intrau, prin urmare, în atribuțiile PE, care avea ultimul cuvânt în ceea ce privește aceste cheltuieli. Abrogarea categoriilor de cheltuieli implică faptul că Consiliul se află acum în postura de a avansa propuneri pentru PP și AP și de a solicita includerea „pachetului de compromis” tradițional privind PP și AP în negocierile generale privind Bugetul 2011 pe durata concilierii.

    III.      Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare în Bugetul 2010: date și cifre

    9.        În Bugetul 2010, au fost adoptate 56 PP și 47 AP. Proiectelor-pilot le-au fost alocate credite de angajament cuprinse între 2,5 milioane (PP privind serviciile medicale îmbunătățite pentru victimele actelor de violență sexuală din Republica Democratică Congo) și 1 milion (este vorba de 18 PP; celelalte au doar mențiunea p.m.).

    10.       În ceea ce privește AP, pachetul financiar variază de la 7,5 milioane (AP privind capacitatea de răspuns rapid a UE) la 0,5 milioane (AP privind programul Erasmus pentru jurnaliști).

    11.       Suma totală adoptată pentru PP în 2010 este de 40 de milioane în credite de angajament (suma maximă prevăzută în AII) și 61,9 milioane în credite de plată (AII nu prevede nicio limită); AP au fost finanțate cu suma de 63,25 milioane (sub pragul de 100 de milioane), împărțită între noile AP (13,75 milioane, sub pragul de 50 de milioane) și cele în desfășurare (49,5 milioane, sub pragul de 50 de milioane).

    IV.      Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare în Bugetul 2010: punerea în aplicare

    12.       La 3 martie, Comisia a înaintat primul său raport intermediar privind punerea în aplicare a PP și a AP 2010, subliniind modalitatea în care intenționează să le pună în aplicare (acest document este atașat). Un raport mai detaliat și mai cuprinzător va fi transmis împreună cu proiectul de buget pentru 2011, care urmează a fi prezentat la 28 aprilie. Raportorii se așteaptă ca acest raport care va urma să scoată clar în evidență fezabilitatea punerii în aplicare și mecanismul optim de execuție.

    V. Concluzii pentru pregătirea primei lecturi a PE

    13.       În ceea ce privește programul pentru adoptarea PP și AP, raportorii ar dori să propună următorul program provizoriu:

    - săptămâna 6 (10 februarie):                    Prima reuniune cu raportorii bugetari ai comisiilor specializate

    - săptămâna 9 (3 martie):                          Primul raport intermediar al Comisiei privind punerea în aplicare a PP/AP în cadrul bugetului

    - săptămâna 11 (16-17 martie):                 Prezentarea unui document de lucru privind PP/AP în cadrul Comisiei pentru bugete (COBU)

    - săptămâna 17 (28 aprilie):                       Adoptarea unui proiect de buget de către Comisie

    - săptămâna 20 (19 mai):                          A doua reuniune cu raportorii bugetari ai comisiilor specializate

    - săptămâna 22 (31 mai - 4 iunie):              Transmiterea de către raportorii bugetari ai comisiilor specializate a propunerilor pentru PP/AP către COBU și pregătirea unui document consolidat

    - săptămâna 23 (7-11 iunie):                    Transmiterea propunerilor pentru PP/AP către Comisie

    - săptămâna 25 (21-25 iunie):                   Trilogul

    - săptămâna 27 (5-8 iulie) :                       Raportul de evaluare al Comisiei privind propunerile pentru PP/AP

    - săptămâna 36 (6-10 septembrie)             Data limită de depunere a amendamentelor bugetare de către comisii

    - săptămâna 38 (20-24 septembrie)           A treia reuniune cu raportorii bugetari ai comisiilor specializate

    - săptămâna 39 (27-30 septembrie)          Votarea amendamentelor bugetare în cadrul COBU

    - săptămâna 42 (18-22 octombrie):           Prima lectură a PE privind Bugetul 2011

    Primul raport intermediar al Comisiei privind punerea în aplicare a proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare 2010

    PUNEREA ÎN APLICARE A PROIECTELOR-PILOT

    PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    EXPUNERE DE MOTIVE

    Punerea în aplicare a proiectelor-pilot

    Rubrica 1a

    Condițiile de muncă și de viață ale lucrătorilor detașați (04 03 09)

    Măsuri pentru păstrarea locurilor de muncă (04 03 10)

    Intensificarea mobilității și a integrării lucrătorilor în cadrul UE (04 03 11)

    Cooperare integrală între autoritățile publice, companiile comerciale și întreprinderile nonprofit privind integrarea persoanelor în societate și ocuparea forței de muncă (04 03 12)

    Stimularea transformării muncii precare în muncă cu drepturi (04 04 08)

    Prevenirea abuzurilor asupra persoanelor în vârstă (04 04 11)

    Ocuparea persoanelor autiste (04 04 13)

    Portplus – Un plan de energie durabilă pentru porturi (06 04 08)

    Recuperarea și valorificarea deșeurilor pentru a genera energie nepoluantă (06 04 15)

    Costurile de studiu pentru studenții care provin din țările PEV, precum și pentru activitățile academice aferente (15 02 31)

    Politica europeană de vecinătate – consolidarea educației prin burse și schimburi (15 02 32)

    Transparență și stabilitate pe piețele financiare (17 02 04)

    Rubrica 1b

    Intensificarea cooperării regionale și locale prin promovarea politicii regionale a UE la scară mondială (13 03 23)

    Acțiuni legate de sectorul textil și de cel al încălțămintei (13 03 25)

    Rubrica 2

    Sprijin pentru cooperative agricole (05 02 17 01)

    Observatorul european al prețurilor și al adaosurilor comerciale în domeniul agricol (05 02 17 02)

    Sprijin pentru inițiative ale agricultorilor și ale consumatorilor de reducere a emisiilor de carbon și a consumului de energie și de comercializare pe plan local a producției de alimente (05 02 17 03)

    Desfășurarea unor activități de prevenire pentru a stopa deșertificarea în Europa ('07 03 16)

    Recuperarea navelor vechi care nu sunt utilizate pentru pescuitul profesionist (07 03 18)

    Pierderea economică datorată cantităților mari de apă nefacturate din orașe (07 03 19)

    Certificarea practicilor agricole cu emisii reduse de dioxid de carbon (07 03 21)

    Cercetare complexă asupra metodelor de combatere a răspândirii ambroziei și alergiilor cauzate de polen (07 03 22)

    Promovarea înlocuirii navelor din flota comercială europeană cu nave cu impact redus asupra mediului (11 09 03)

    Un sistem european de rambursare a cutiilor din aluminiu pentru băuturi (17 03 18)

    Rubrica 3a

    Evaluarea de impact a măsurilor legislative în materie de drept contractual (18 06 09)

    Rubrica 3b

    Rețele de alertă rapidă privind patrimoniul cultural (15 04 46)

    Rubrica 4

    Sprijin pentru măsurile de supraveghere și protecție a navelor comunitare care navighează în zone în care pirateria constituie o amenințare (19 06 07)

    Program pentru activitățile de instaurare a păcii desfășurate de ONG-uri (19 06 09)

    Finanțare pentru producția agricolă (21 02 04)

    Servicii medicale îmbunătățite pentru victimele actelor de violență sexuală din Republica Democratică Congo (21 05 01 08)

    Rubrica 5

    Burse europene de cercetare pentru jurnalismul de investigație transfrontalier (16 02 05)

    Sistem interinstituțional de identificare a tendințelor pe termen lung cu care se confruntă UE (25 01 09)

    Punerea în aplicare a acțiunilor pregătitoare

    Rubrica 1a

    Erasmus pentru tineri antreprenori (02 02 03 05)

    Destinații europene de excelență (02 02 08 01)

    Turism durabil (02 02 08 02)

    Turismul social în Europa (02 02 08 03)

    Rubrica 1b

    Promovarea unui mediu mai favorabil microcreditului în Europa (13 03 24)

    Rubrica 2

    Clima din Bazinul Carpatic (07 03 17)

    Capacitatea de reacție rapidă a UE (07 04 05)

    Posturi de control (puncte de odihnă) pentru transporturile de animale (17 04 03 03)

    Rubrica 3b

    Erasmus pentru jurnaliști (09 06 05)

    Acțiune pregătitoare în domeniul sportului (15 05 11)

    Anul european al voluntariatului 2011 (15 06 11)

    Măsuri de monitorizare în domeniul politicii de protecție a consumatorilor (17 02 03)

    Rubrica 4

    Monitorizarea ecologică a bazinului Mării Negre și un Program-cadru european comun pentru dezvoltarea regiunii Mării Negre (07 02 04)

    Punerea în aplicare a programelor MEDIA 2007 în țări terțe (09 06 01 02)

    Răspuns de urgență la criza financiară și economică în țările în curs de dezvoltare (19 06 08)

    Minoritățile în Rusia – Dezvoltarea culturii, a mass-mediei și a societății civile (19 08 01 05)

    UE-Asia – Integrarea politicii și a punerii în aplicare a acesteia (19 10 01 06)

    Gestionarea apei în țările în curs de dezvoltare (21 04 06)

    Transferul de tehnologie în domeniul farmaceutic în favoarea țărilor în curs de dezvoltare (21 05 01 06)

    Cercetare și dezvoltare în domeniul bolilor asociate sărăciei, al celor tropicale și al celor neglijate (21 05 01 07)

    Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural din zonele de conflict (22 02 09)

    Rubrica 5

    Programul Erasmus pentru administrația publică (26 03 03)

    AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe

    AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare

    AVIZ al Comisiei pentru comerȚ internațional

    AVIZ al Comisiei pentru control bugetar

    AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare

    AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

    AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

    AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

    AVIZ al Comisiei pentru transport și turism

    AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională

    AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală

    AVIZ al Comisiei pentru pescuit

    AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație

    AVIZ al Comisiei pentru libertĂȚi civile, justIȚie ȘI afaceri interne

    AVIZ al Comisiei pentru afaceri constitUȚionale

    AVIZ al Comisiei pentru petIȚii

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

    Acesta este primul raport intermediar al Comisiei privind punerea în aplicare a proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare în 2010.

    Acesta acoperă proiecte/acțiuni adoptate de autoritatea bugetară pentru Bugetul 2010, concentrându-se pe cele 32 proiecte/22 acțiuni noi și proiecte/acțiuni existente pentru care au fost aprobate credite de angajament suplimentare. Acesta identifică ordonatorii de credite responsabili de punerea în aplicare a acestor acțiuni și schițează planurile de punere în aplicare. Un al doilea raport va fi transmis împreună cu proiectul de buget (PB) 2011, conform dispozițiilor articolului 49 alineatul (6) literele (a) și (b) din Regulamentul financiar revizuit. Acesta va fi mai detaliat și va oferi, de asemenea, informații privind proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare care se află în faza de încheiere, adică cele pentru care nu există niciun angajament nou în 2010, dar care încă beneficiază de credite de plată.

    • [1]  Calendarul pragmatic a fost stabilit de-a lungul anilor prin acordul comun al instituțiilor, cunoscându-se necesitatea de a acționa înainte de expirarea termenelor prevăzute de tratate. În ceea ce privește procedura bugetară 2011, calendarul pragmatic este parțial prezentat în Declarația comună privind normele tranzitorii, menționată în text.
    • [2]  De exemplu, în ceea ce privește alegerea momentului transmiterii oficiale de către Consiliu a deciziei de respingere, pentru a garanta că o ședință plenară este programată în termenul de 14 zile prevăzut de TFUE și care trebuie respectat de PE, termen în care trebuie organizat un vot de confirmare.
    • [3]  Decizia Conferinței președinților din 18.9.2008 privind al doilea raport preliminar al Grupului de lucru pentru reforma Parlamentului European.
    • [4]  Formatul reuniunilor ar trebui stabilit în conformitate cu ordinea de zi: Președintele PE, președinții comisiilor și raportorii, comisiile specializate, conferința raportorilor etc.

    Punerea în aplicare a proiectelor-pilot

    Rubrica 1a

    Condițiile de muncă și de viață ale lucrătorilor detașați (04 03 09)

    1. Obiectiv

    Dezvoltând acțiunile de anul trecut, obiectivul general este de a obține date mai precise privind modul în care detașarea lucrătorilor are loc în practică.

    2. Punerea în aplicare

    Obiectivul este urmărit prin intermediul a trei acțiuni distincte:

    1.  Oferirea de burse pentru inițiative care contribuie la studierea condițiilor reale de muncă și de viață ale lucrătorilor detașați și a modului în care statele membre, partenerii sociali și inspectoratele de muncă își desfășoară activitatea în practică. Obiectivele specifice ale acestei măsuri sunt:

    - promovarea schimbului de informații relevante, stabilirea bunelor practici și publicarea unei prezentări de ansamblu a situației din statele membre și

    - examinarea oricăror chestiuni și dificultăți care ar putea apărea în punerea în aplicare a legislației privind detașarea lucrătorilor, precum și în respectarea acesteia.

    2. Un studiu privind aspectele juridice ale detașării lucrătorilor în cadrul furnizării de servicii în Uniunea Europeană, care va examina orice dificultăți care ar putea apărea în punerea în aplicare a legislației privind detașarea lucrătorilor, precum și în respectarea acesteia.

    3.  Un studiu privind impactul economic și social al detașării lucrătorilor în Uniunea Europeană, care va avea ca scop evaluarea efectelor economice și sociale legate de fenomenul detașării lucrătorilor în contextul furnizării de servicii transfrontaliere, punând accentul pe acele sectoare în care detașarea lucrătorilor este cel mai răspândită și pe acele state membre cu o prezență relativ mai mare de lucrători detașați, fie că este vorba de țări care primesc, fie de țări care trimit lucrători detașați.

    În cursul anului 2009, au fost lansate cereri de propuneri pentru toate cele trei acțiuni, iar contractele au fost semnate până la sfârșitul lui 2009.

    3. Previziuni pentru 2010

    Primele rezultate ale acestor acțiuni sunt așteptate în al treilea trimestru din 2010. O a doua cerere de propuneri referitoare la inițiative privind cercetarea condițiilor reale de muncă și de viață ale lucrătorilor detașați și modul în care situația este gestionată în practică este planificată pentru al doilea trimestru din 2010. Un al doilea studiu privind aspectele juridice ale detașării lucrătorilor, care acoperă acele state membre care nu au putut fi incluse în primul studiu, va fi lansat în 2010.

    Măsuri pentru păstrarea locurilor de muncă (04 03 10)

    1. Obiectiv

    Potrivit comentariului bugetar inclus în bugetul pentru 2010, pentru a contribui la diminuarea consecințelor sociale și a celor privind ocuparea forței de muncă generate de actuala criză, un proiect-pilot ar trebui lansat pentru a testa noi modalități de consolidare a eforturilor colective pentru reducerea impactului negativ al crizei la nivel european. Prin intermediul proiectului-pilot, ar trebui să se analizeze în ce măsură locurile de muncă aflate în pericol din cauza crizei financiare și economice pot fi menținute în mod eficient prin introducerea de măsuri, cum ar fi acordurile privind șomajul parțial și stagiile de formare. Ar trebui stabilite cele mai bune practici și promovat schimbul de informații relevante.

    2. Punerea în aplicare

    Pentru a îndeplini aceste obiective, vor fi publicate trei cereri de ofertă în primul trimestru din 2010 în ceea ce privește următoarele chestiuni.

    Studiu privind „acordul pentru șomajul parțial pe perioada crizei și lecțiile care trebuie învățate”

    În numeroase state membre, piețele forței de muncă au reacționat inițial la criză adaptând producția și timpul de lucru total pentru a face față scăderii drastice a cererii, mai degrabă decât reducând nivelurile de ocupare a forței de muncă. Programele de compensare a șomajului parțial, prin care angajatorii pot solicita asistență temporară din partea statului pentru a completa salariile lucrătorilor al căror program de lucru s-a redus, au protejat locurile de muncă europene în fața impactului inițial al recesiunii. Studiul ar trebui să analizeze în ce măsură aceste programe au afectat într-adevăr relativa elasticitate demonstrată de piața forței de muncă din Uniunea Europeană (UE) până în prezent din cauza acestor măsuri interne de ajustare (de ex., regimurile de șomaj parțial și reducerea programului de lucru, închideri temporare etc.) și cum poate fi comparat acest lucru cu experiențele anterioare în care au fost adoptate măsuri similare în situațiile de criză precedente. De asemenea, studiul ar trebui să evalueze măsurile luate de guverne pentru a asigura că aceste acorduri au fost cât se poate de eficiente, de exemplu, analizând dispozițiile privind criteriile de eligibilitate. În plus, studiul ar trebui să examineze eficacitatea măsurilor care asociază acordurile privind șomajul parțial cu formări legate de lucru în ceea ce privește impactul acestora asupra capacității de inserție profesională a lucrătorilor în cauză (de ex., dacă aceste măsuri facilitează eventuala tranziție către noi locuri de muncă). Studiul ar trebui, de asemenea, să analizeze dacă și în ce mod riscurile privind pierderile nerecuperabile legate de aceste măsuri au fost limitate. În plus, studiul ar trebui să examineze rolul diferitelor părți interesate în acest context, inclusiv cel al autorităților naționale, al serviciilor publice pentru ocuparea forței de muncă, al partenerilor sociali, al municipalităților și al altor părți interesate de pe piața forței de muncă.

    Studiu privind „oferta de programe de ucenicie din statele membre”

    Obiectivul studiului este de a evalua impactul pe care criza îl are asupra situației persoanelor (tinere) care termină studiile în această perioadă și de a analiza care este riscul ulterior cu care se confruntă aceste persoane în ceea ce privește șomajul și perioadele de inactivitate și dacă acest lucru riscă să afecteze capacitatea de inserție profesională a acestora chiar în urma redresării economice. Studiul ar trebui să facă recomandări privind modalitatea optimă de a ajuta tinerii care încearcă să intre pe piața muncii, de exemplu, sub forma plasamentelor, a formărilor profesionale practice sau a accesului la studii suplimentare pentru dobândirea de competențe cheie necesare integrării cu succes pe piața muncii. Studiul ar trebui, de asemenea, să evalueze practicile actuale privind ucenicia în cadrul întreprinderilor și în sectorul public și să evalueze potențialul privind fixarea unor obiective naționale și diversificarea posibilităților de mobilitate pentru studiu, inclusiv în cazul ucenicilor, al educației și formării profesionale și al stagiarilor de nivel postuniversitar. De asemenea, studiul ar trebui să identifice rolul UE în răspândirea bunelor practici și a proiectelor de studiu reciproce, în sporirea calității uceniciei, precum și să ofere recomandări privind măsurile potențiale care ar trebui preconizate pentru a stimula întreprinderile private să ofere mai multe locuri pentru stagii și să depună eforturi pentru a crește capacitatea de inserție profesională a noilor angajați, inclusiv a ucenicilor.

    Studiu privind „o privire de ansamblu cuprinzătoare asupra programelor de stagii din statele membre”

    În ultimii ani, au persistat două deficiențe structurale majore în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața muncii: nivelurile ridicate ale șomajului în rândul tinerilor în numeroase state membre și calitatea redusă și nesiguranța multor locuri de muncă ocupate de tineri. Deficiențele în procesul de ocupare a unui loc de muncă la scurt timp după terminarea studiilor și numărul constant ridicat de tineri care au un nivel de aptitudini și competențe prea redus (în special cei care abandonează școala prematur) constituie obstacole în calea unei tranziții reușite și ușoare de la educație la ocuparea unui loc de muncă. În numeroase țări, problemele sunt concentrate în rândul unor grupuri specifice de tineri, imigranți și în cadrul unor minorități etnice. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât acești tineri alcătuiesc o proporție din ce în ce mai mare în cadrul populației tinere, în special în zonele urbane. În același timp, cererea de lucrători de înaltă calificare este din ce în ce mai dificil de satisfăcut, întrucât educația și formarea profesională atractivă și de înaltă calitate este insuficientă în numeroase state membre. Studiul ar trebui să cerceteze modul în care programele de stagii din statele membre tratează aceste probleme. În acest scop, studiul va oferi o prezentare generală pentru fiecare stat membru în ceea ce privește disponibilitatea de locuri de stagiu pentru tineri în cadrul companiilor private și în sectorul public și modalitatea de desfășurare a acestor stagii. Studiul va identifica eventualele schimbări în acest context din ultimii cinci ani și va aborda în special consecințele crizei. Studiul va evalua potențialul programelor de stagii în ceea ce privește oferirea unei securități tinerilor și relația dintre aceste programe și opțiunile individuale privind educația și căile de formare. De asemenea, studiul va căuta modalități de a include educația profesională oferită în cadrul școlii și acordurile de muncă temporare ca baze de pornire pentru tinerii care pătrund pe piața muncii. În plus, studiul va analiza eficiența programelor de stagii în ceea ce privește oferirea de oportunități de ocupare a unui loc de muncă de către tineri și evitarea perioadelor mai lungi de șomaj în rândul tinerilor.

    Pe de altă parte, pentru a promova schimbul de informații relevante și a stabili și a da publicității bunele practici în urma rezultatelor studiilor care vor fi lansate, vor fi organizate evenimente de diseminare.

    Comisia va publica trei cereri de ofertă care cuprind acțiunile de mai sus. Comisia va utiliza suma alocată, în valoare de 1 000 000 EUR, pentru această acțiune.

    3. Previziuni pentru 2010

    Cererile de ofertă vor fi publicate în primul trimestru din 2010. Această acțiune va fi pusă în aplicare începând cu 3 octombrie 2010 și se va încheia în cursul anului 2011.

    Intensificarea mobilității și a integrării lucrătorilor în cadrul UE (04 03 11)

    1. Obiectiv

    În timp ce libera circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană (UE) este în mare măsură pozitivă, există efecte secundare potențial negative, în special pentru lucrătorii vulnerabili. Scopul acestui proiect-pilot este de a contribui la depășirea câtorva dintre aceste dificultăți, inclusiv a diferitelor dificultăți sociale cu care se confruntă lucrătorii vulnerabili în țara gazdă. Proiectul recunoaște că deficiențele în materie de sprijin pentru lucrătorii vulnerabili sunt adesea acoperite de societatea civilă. Rolul său ar trebui, prin urmare, sprijinit pentru a se crea rețele și parteneriate și pentru ca serviciile de consiliere să poată fi comasate în structuri de consiliere.

    2. Punerea în aplicare

    În decembrie 2009, Comisia a prezentat Orientările pentru acțiunile EURES din perioada 2010-2013. În timpul discuțiilor privind aceste linii directoare, Comisia a luat în considerare opinia Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale cu privire la „Planul de acțiune european privind mobilitatea locurilor de muncă (2007-2010)”, care invită, inter alia, Comisia să faciliteze mobilitatea grupurilor vulnerabile ale populației și să contribuie la înlăturarea obstacolelor întâlnite de acestea prin crearea mai multor locuri de muncă de calitate, combaterea discriminării, abordarea noilor forme de excludere socială, sprijinirea egalității dintre sexe, susținerea familiei și asigurarea eficientă a accesului la locul de muncă, la locuințe și la mijloacele de transport.

    În propunerea sa privind orientările EURES, Comisia a prezentat o măsură prin care solicită membrilor EURES să: „Stabilească mecanisme de cooperare cu organizațiile active în furnizarea de informații și asistență pentru integrarea lucrătorilor și a familiilor acestora, în special a grupurilor vulnerabile. Țările gazdă ar trebui să pună în aplicare această măsură.”

    Comisia propune alocarea sumei de 1 000 000 EUR pentru această măsură, care urmează a fi pusă în aplicare prin intermediul subvențiilor anuale pentru EURES începând din iunie 2010. Ca un prim pas, un grup select de țări va fi invitat să pună în aplicare aceste activități.

    Comisia a publicat o cerere de propuneri (VP/2009/008) în decembrie 2009, care conține măsura menționată mai sus. Comisia a alocat suma de 1 000 000 EUR pentru această măsură, care urmează a fi pusă în aplicare prin intermediul subvențiilor anuale pentru EURES.

    3. Previziuni pentru 2010

    Această acțiune va fi demarată în iunie 2010 și se va încheia în mai 2011. Ca un prim pas, se poate preconiza că țările gazdă vor pune în aplicare aceste activități.

    Cooperare integrală între autoritățile publice, companiile comerciale și întreprinderile nonprofit privind integrarea persoanelor în societate și ocuparea forței de muncă (04 03 12)

    1. Obiectiv

    Dezvoltarea întreprinderilor din sectorul economiei sociale sporește numărul de locuri de muncă stabile și de calitate, și nu doar în domeniul serviciilor legate de politicile de asistență socială. În conformitate cu Rezoluția Parlamentului European privind economia socială, strategia de la Lisabona și agenda socială, este importantă susținerea dezvoltării companiilor din acest sector prin intermediul unor proiecte de colaborare între guverne și întreprinderi, indiferent dacă acestea sunt cu scop lucrativ sau nu, promovând modele și practici transferabile, în special în vremuri de criză, atunci când numărul persoanelor care riscă să fie marginalizate este în creștere.

    Prin urmare, acest proiect ar trebui să crească nivelul de conștientizare în rândul comunității de afaceri în ceea ce privește responsabilitatea sa socială, prin susținerea companiilor din domeniul integrării forței de muncă; astfel, se extind domeniile forței de muncă la incluziunea socială și încadrarea în muncă a grupurilor dezavantajate (agricultură, industrie, comerț etc.).

    2. Punerea în aplicare

    Proiectele vor fi puse în aplicare prin intermediul unor subvenții acordate în urma unei cereri de propuneri care va fi organizată în 2010.

    Candidații ar trebui să propună soluții eficiente pentru chestiunile socioeconomice specifice teritoriului populațiilor de referință; în esență, prin intermediul colaborării dintre administrații, întreprinderile sociale și cele cu scop lucrativ. Prin urmare, proiectele ar trebui să prevadă crearea de rețele în rândul instituțiilor publice și al întreprinderilor care sunt capabile să aducă inovații în ceea ce privește guvernanța sau să formuleze indicatori de bunăstare socială, cu un impact cantitativ asupra populațiilor de referință. Bugetul disponibil pentru 2010 se ridică la suma de 1 500 000 EUR. Rata contribuției comunitare nu ar trebui să depășească 80% din totalul costurilor eligibile.

    3. Previziuni pentru 2010

    Program orientativ:

    Publicarea cererii de propuneri:            mai/iunie 2010

    Termenul limită pentru trimiterea propunerilor     septembrie 2010

    Decizia de atribuire                                       decembrie 2010

    Punerea în aplicare a proiectului (proiectelor)     în cursul lui 2011

    Stimularea transformării muncii precare în muncă cu drepturi (04 04 08)

    1. Obiectiv

    Obiectivul general al proiectului-pilot este dobândirea unei mai bune înțelegeri a fenomenului „muncii precare”, în sensul său cel mai larg, pe teritoriul Uniunii Europene (UE) și promovarea conversiei relațiilor precare de muncă în contracte de muncă în care să fie incluse mai multe drepturi sociale, în special printr-o examinare amănunțită a măsurilor concrete luate la nivelul statelor membre pentru încurajarea unei astfel de conversii.

    2. Punerea în aplicare

    Obiectivul este urmărit prin intermediul a două acțiuni distincte:

    Oferirea de subvenții pentru proiecte transnaționale în domeniul conversiei muncii precare în muncă cu drepturi. Obiectivele specifice ale acestei măsuri sunt:

    - promovarea analizării și/sau a monitorizării măsurilor concrete luate pentru îmbunătățirea drepturilor lucrătorilor care dețin locuri de muncă precare;

    - schimbul și diseminarea de informații relevante privind practicile naționale sau inițiativele de cooperare menite să abordeze chestiunea conversiei muncii precare în muncă cu drepturi;

    - analizarea rolului muncii precare în cadrul general al evoluțiilor în plan social, economic și demografic, punând accentul pe excluderea socială și sărăcia în rândul salariaților, precum și examinarea impactului pe care munca precară îl are asupra condițiilor de muncă și de viață ale lucrătorilor tineri, ale femeilor și ale migranților;

    - analizarea importanței economice, a cauzelor și a efectelor muncii precare pe fundalul actualelor modele de lucru și în ce măsură aceasta contribuie la flexibilitatea pieței forței de muncă.

    Un studiu care va descrie și va analiza măsurile politice și bunele practici recent puse în aplicare în statele membre pentru a încuraja conversia relațiilor de muncă precare în contracte care să conțină mai multe drepturi sociale. Studiul ar trebui să contribuie la dezvoltarea unui concept clar al precarității în ceea ce privește relațiile de muncă și la identificarea a ceea ce ar putea să constituie drepturi sociale fundamentale.

    3. Previziuni pentru 2010

    Cererea de propuneri și cererea de ofertă sunt planificate pentru al doilea trimestru din 2010.

    Prevenirea abuzurilor asupra persoanelor în vârstă (04 04 11)

    1. Obiectiv

    În conformitate cu comentariile bugetare, proiectul-pilot este destinat finanțării inițiativelor care contribuie la revelarea dimensiunii abuzurilor asupra persoanelor în vârstă în Uniunea Europeană. Acest proiect-pilot se va axa în special pe următoarele activități:

    · evaluarea dimensiunii abuzurilor asupra persoanelor în vârstă conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) (abuz fizic, psihologic și financiar);

    · o mai bună înțelegere a cauzelor care determină abuzurile asupra persoanelor în vârstă;

    · identificarea abordărilor de politică și a bunelor practici existente în statele membre pentru prevenirea abuzurilor asupra persoanelor în vârstă și efectuarea de recomandări privind modul de îmbunătățire a calității îngrijirii persoanelor în vârstă. În ceea ce privește acest aspect, trebuie remarcat faptul că se va încerca pe cât posibil să se răspundă solicitărilor din cadrul comentariilor bugetare.

    Trebuie reținut faptul că ultimul punct este mai puțin ambițios decât solicitările din cadrul comentariilor bugetare („măsurarea eficienței răspunsurilor din cadrul politicii din statele membre”).

    2. Punerea în aplicare

    Comisia va pune în aplicare acest proiect-pilot prin intermediul unei cereri de propuneri, al unei conferințe organizate sub Președinția belgiană și al unei cooperări cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Scopul acestei cereri de propuneri este sprijinirea unei inițiative care ar trebui să examineze cea mai bună modalitate de prevenire a abuzurilor asupra persoanelor în vârstă prin asigurarea demnității și a unei calități înalte a serviciile de îngrijire pe termen lung. Scopul subvenției va fi organizarea unui exercițiu de reflecție în diferite state membre, care să reunească reprezentanți ai autorităților publice responsabile de supravegherea serviciilor de îngrijire pe termen lung, ai furnizorilor, ai îngrijitorilor și ai beneficiarilor de servicii de îngrijire pe termen lung. Pe baza recomandărilor și a cartelor existente la nivel național și european, proiectul ar trebui să examineze modul în care aceste norme pot fi puse în aplicare. Conferința care urmează a fi organizată de Președinția belgiană (al doilea trimestru din 2010) va analiza modul de asigurare a demnității persoanelor în vârstă fragile și va examina proiectele de cercetare finalizate sau aflate în desfășurare privind abuzurile asupra persoanelor în vârstă care au fost finanțate de Uniunea Europeană.

    Comisia intenționează să desfășoare împreună cu OCDE un proiect axat pe politici pentru examinarea inițiativelor disponibile și oferirea de recomandări pentru a concepe politici privind calitatea și satisfacția utilizatorilor cu privire la sistemele de îngrijire pe termen lung din Uniunea Europeană, promovând astfel reforme care să reducă riscurile de abuz asupra persoanelor în vârstă. Proiectul va fi concentrat pe trei elemente principale: i) Monitorizarea calității și sisteme de control; ii) Reglementarea calității sistemelor de îngrijire pe termen lung (ITL); iii) Politici de eliminare a deficiențelor în materie de calitate, inclusiv formarea îngrijitorilor și a lucrătorilor în domeniul ITL.

    3. Previziuni pentru 2010

    1. Cerere de propuneri:

    Mai 2010:                    publicarea cererii de propuneri

    August 2010:               termenul limită pentru trimiterea propunerilor

    Octombrie 2010:           decizia de atribuire a comitetului de evaluare

    Noiembrie 2010:           semnarea contractului (24 luni)

    Noiembrie 2012:           prezentarea și diseminarea rezultatelor finale

    2. Conferința Președinției belgiene

    Conferința ar trebui să aibă loc în a doua jumătate a lui 2010. După ce a contactat guvernul belgian în mai multe rânduri, Comisia încă așteaptă confirmarea finală a părții belgiene cu privire la această inițiativă. În cazul în care conferința planificată nu este organizată sub Președinția belgiană, aceasta ar putea fi organizată de Comisie la începutul lui 2011.

    3. Cooperarea cu OCDE

    Proiectul ar trebui să se bazeze pe un proiect în desfășurare al OCDE care examinează asigurarea pentru îngrijirile pe termen lung și politicile în domeniul forței de muncă și impactul acestora asupra bunăstării îngrijitorilor informali, a accesului și a finanțării durabile a ITL.

    Noiembrie 2010:           semnarea contractului

    Noiembrie 2012:           prezentarea și diseminarea rezultatelor finale

    Ocuparea persoanelor autiste (04 04 13)

    1. Obiectiv

    Obiectivul constă în finanțarea proiectelor care contribuie la conceperea unor politici pentru ocuparea forței de muncă și integrarea socială a persoanelor care suferă de autism. Acesta ar trebui să sprijine proiecte inovatoare și integrate, care să abordeze dezavantajele multiple cu care se confruntă persoanele autiste, ținând seama de punctele forte pe care acestea le oferă. Proiectele ar trebui să contribuie la identificarea răspunsurilor politice eficiente și la stabilirea și promovarea unui schimb de bune practici.

    2. Punerea în aplicare

    Proiectele-pilot vor fi puse în aplicare prin intermediul unei cereri de propuneri. Proiectele propuse vor concepe sau testa abordări privind îmbunătățirea accesului la și menținerea persoanelor autiste în câmpul muncii într-o manieră practică, incluzând toate părțile interesate. Proiectele ar trebui clădite în jurul unor cazuri reale care vor permite unui număr suficient de persoane autiste să efectueze o muncă remunerată în medii favorabile incluziunii sociale. Proiectele propuse trebuie să includă o evaluare detaliată care poate fi utilizată pentru diseminarea rezultatelor proiectului. Proiectele trebuie să fie concepute în așa fel încât să atingă un nivel de durabilitate suficient după încheierea finanțării din partea CE.

    3. Previziuni pentru 2010

    Program orientativ:                   Cererea de propuneri urmează să fie publicată în al doilea trimestru din 2010

                                                   Semnarea acordurilor de finanțare în al patrulea trimestru din 2010 (între 3 și 6 proiecte)

    Sumă orientativă:                      1 000 000 EUR.

    Rata maximă de cofinanțare:     80 % din totalul costurilor eligibile ale programului. Cofinanțarea acordată de Comisie pentru fiecare proiect finanțat va fi între 150 000 și 400 000 EUR. Proiectele vor avea o durată de desfășurare de până la 24 de luni.

    Portplus – Un plan de energie durabilă pentru porturi (06 04 08)

    1. Obiectiv

    Obiectivul, astfel cum este enunțat de Parlamentul European, ar consta în promovarea utilizării surselor de energie regenerabile, sporirea eficienței energetice prin intermediul unor acțiuni destinate structurilor și instalațiilor portuare și oferirea unui dispozitiv de investiții în tehnologii pentru operatorii privați care să le permită economisirea energiei. Această propunere este interesantă prin faptul că integrează activitățile economice industriale și măsurile în domeniul energiei.

    2. Punerea în aplicare

    După cum se știe, o mare parte a Programului-cadru de cercetare (PC7) este consacrată eficienței energetice. Prin urmare, acțiunea propusă s-a potrivit în cadrul PC7. Comisia va propune includerea acestui proiect în următorul său Program de lucru care va fi publicat în iulie 2010. Odată inclus în Programul de lucru, proiectul propus va urma pașii obișnuiți ai ciclului proiectului PC7 și va fi supus regulilor aplicabile de comitologie.

    3. Previziuni pentru 2010

    Nu este prevăzută nicio cheltuială, întrucât finanțarea ar proveni de la PC7.

    Recuperarea și valorificarea deșeurilor pentru a genera energie nepoluantă (06 04 15)

    1. Obiectiv

    Obiectivul, astfel cum este enunțat de Parlamentul European, ar presupune reciclarea deșeurilor menajere aruncate/depozitate pe terenurile pentru deșeuri.

    2. Punerea în aplicare

    În urma unor analize, se pare că excavarea deșeurilor urbane solide (DUS) depozitate din depozite de deșeuri învechite reprezintă o tehnologie netestată cu șanse minime pentru a fi comercializată și pusă în aplicare cu succes. DUS depozitate sunt parțial (sau în mare parte) descompuse și au pierdut deja cantități considerabile din densitatea lor energetică fie prin procese aerobe, fie prin procese anaerobe. De asemenea, conținutul de umezeală este relativ ridicat și, astfel, pe lângă costurile excavării, vor trebui suportate costuri importante (atât din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al consumului energetic) pentru omogenizarea dimensiunilor și uscare. Având în vedere faptul că DUS au rămas depozitate pe perioade lungi, aceasta implică faptul că toate elementele componente vor fi contaminate cu diverși poluanți.

    Excavarea depozitelor de deșeurilor vechi poate cauza apariția unor pericole grave pentru sănătate și mediul înconjurător. În timpul procesului de excavare, vor fi eliberate, de asemenea, cantități considerabile de metan, care este un gaz cu efect de seră de 24 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon, ceea ce va face ca, în final, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în urma unui astfel de proces să fie inexistentă sau, în cel mai bun caz, minimă.

    În ceea ce privește acest proiect-pilot, Comisia consideră că este mult mai eficientă evitarea depozitării deșeurilor prin facilitarea unor politici bazate pe Directiva-cadru privind deșeurile. În cazurile în care depozitarea deșeurilor este încă practicată, trebuie ca gazele provenite de la depozitele de deșeuri să fie colectate și utilizate la scară largă în scopuri energetice. Comisia consideră că acest proiect-pilot, astfel cum este propus, nu va avea o contribuție eficientă la gestionarea energetică ieftină și ecologică și, prin urmare, sugerează ca acesta să nu fie pus în aplicare.

    3. Previziuni pentru 2010

    Nu este prevăzută nicio cheltuială.

    Costurile de studiu pentru studenții care provin din țările PEV, precum și pentru activitățile academice aferente (15 02 31)

    1. Obiectiv

    Scopul acestui proiect-pilot este acela de a permite studenților care provin din țări care participă la politica europeană de vecinătate (PEV) să se familiarizeze cu politicile și instituțiile Uniunii Europene (UE) prin participarea la cursuri de specialitate oferite prin intermediul unui program de burse, în conformitate cu noua politică europeană de vecinătate consolidată.

    2. Punerea în aplicare

    Parlamentul European a desemnat Colegiul Europei (cele două campusuri de la Bruges și de la Natolin/Varșovia) drept instituția academică la care participanții vor urma programe speciale în cadrul acestui proiect-pilot, luând în considerare caracteristicile specifice și nivelul înalt de specializare al Colegiului. Prin urmare, Colegiul Europei se află de facto în postura de monopol pentru executarea sarcinilor acestui proiect-pilot, conform prevederilor articolului 168 alineatul (1) litera (c) din Normele de aplicare a Regulamentului financiar.

    Se așteaptă ca, până în luna martie 2010, Comisia Europeană să adopte un program de lucru anual cu privire la acest proiect. Programul va defini: tipul programelor de formare (cursuri; durată etc.), numărul orientativ de studenți participanți/selectați din țările PEV, criteriile de evaluare (selectare și acordare), condițiile și termenele limită pentru trimiterea formularelor de candidatură de către studenți și suma și elementele acoperite de bursă (rate forfetare).

    3. Previziuni pentru 2010

    Selecția studenților va avea loc în perioada aprilie-iunie 2010. Ajutorul financiar comunitar va fi acordat prin intermediul unui acord de finanțare.

    Politica europeană de vecinătate – consolidarea educației prin burse și schimburi (15 02 32)

    1. Obiectiv

    Acest proiect-pilot va cuprinde burse pentru studenții care provin țări care participă la politica europeană de vecinătate (PEV) [1] și care urmează cursuri de masterat în Studii europene în 2010-11. Scopul va fi acela de a dezvolta capacitățile profesionale ale studenților și de a le permite să se ocupe de politici comunitare. Inițiativa ar putea stimula apariția, în țările care fac obiectul politicii europene de vecinătate, a unei noi generații de funcționari publici pro-europeni.

    2. Punerea în aplicare

    Proiectul va fi pus în aplicare prin intermediul unei cereri deschise de propuneri adresate instituțiilor de învățământ superior din UE care oferă cursuri de masterat în domeniul Studiilor europene. Instituțiilor li se va solicita să își depună candidatura și să preselecteze absolvenți licențiați care provin și locuiesc într-o țară PEV (maximum 3 candidați în ordinea clasamentului, plus 2 pentru lista de rezervă).

    Comisia Europeană va răspunde de acordarea burselor candidaților absolvenți selectați care sunt propuși de instituțiile participante pentru a urma cursuri de masterat în Studii europene.

    3. Previziuni pentru 2010

    Subvențiile vor fi acoperite de un contract cu fiecare instituție care acordă burse studenților din țările PEV. Se preconizează acordarea a circa 30-40 de burse complete (în funcție de durata masteratului). Bursele vor acoperi taxele de școlarizare, cheltuielile de ședere (rate forfetare pentru fiecare țară) și cheltuielile de transport și cazare.

    Planificarea și suma aproximativă pentru cererea (cererile) de propuneri sunt următoarele:

    - martie 2010: publicarea cererii de propuneri;

    - 30 aprilie 2010: termenul limită pentru depunerea candidaturilor;

    - mai-iunie 2010: procedura de atribuire și decizia de atribuire;

    - 30 iunie 2010: instituțiile de învățământ superior sunt informate de Comisia Europeană.

    Sumele orientative vor fi: pentru subvenții, 960 000 EUR, iar pentru achiziții (experți pentru evaluarea formularelor de candidatură primite în urma cererii de propuneri), 40 000 EUR.

    Transparență și stabilitate pe piețele financiare (17 02 04)

    1. Obiectiv

    În ceea ce privește comentariul bugetar adoptat în bugetul 2010, Comisia a evaluat cu atenție justificarea și descrierea contextului pentru acest proiect-pilot.

    Într-adevăr, un obiectiv-cheie al acțiunilor instituțiilor UE și al guvernelor naționale din Uniune îl reprezintă piețele financiare mai stabile și mai transparente. În recenta sa comunicare „Asigurarea unor piețe eficiente, sigure și solide ale instrumentelor financiare derivate” (COM (2009)332), Comisia a anunțat deja acțiuni strategice viitoare pentru creșterea transparenței privind piețele instrumentelor financiare derivate.

    Ca o componentă a răspunsului său la criza financiară, comunicarea Comisiei Europene „Stimularea redresării economice europene” (COM(2009)114) propunea continuarea promovării educației în domeniul financiar pe întreg teritoriul UE, consolidarea opiniei investitorilor europeni și oferirea de finanțări directe pentru a facilita dezvoltarea capacităților părților interesate din rândul investitorilor pentru a-și reprezenta interesele în politicile privind serviciile financiare la nivel european prin intermediul formării, al cercetării și al informațiilor. Ținând seama de acest obiectiv, serviciile Comisiei au stabilit contacte cu Parlamentul European pentru a face schimb de idei privind abordarea optimă în vederea punerii în aplicare a acestui proiect-pilot și au fost convenite măsuri care sunt axate pe formare și furnizarea de informații în domenii specifice serviciilor financiare.

    Este un fapt acela că produse financiare mai complexe, care inițial erau destinate operatorilor profesioniști, nu mai sunt limitate la uzul profesional al instituțiilor financiare. Înainte de apariția crizei financiare, astfel de produse au fost distribuite în mare parte consumatorilor, care erau îndemnați să le cumpere, fără să conștientizeze suficient riscurile și consecințele.

    Lipsa transparenței acestor produse financiare este cauzată de complexitatea tehnică a acestora, care îi împiedică pe consumatori să obțină informații suficiente despre riscurile subiacente. În plus, există adesea o lipsă a consilierii adecvate, care să fie adaptată la profilurile personale ale consumatorilor și ale altor utilizatori finali, ceea ce face ca aceștia din urmă să cumpere produse financiare care nu corespund nevoilor lor.

    În domeniul protecției consumatorilor, acțiunile de formare și informare adresate organizațiilor și entităților care activează în domeniul informării și consilierii pot constitui o bună metodă de îmbunătățire a calității deciziilor financiare, precum și a sfaturilor oferite consumatorilor. Atunci când organizațiile oferă sfaturi consumatorilor, acest tip de educație financiară dezvoltă capacitățile consumatorilor și le dă posibilitatea acestora de a lua decizii în cunoștință de cauză, oferindu-le informațiile necesare pentru achiziționarea de produse corespunzătoare necesităților lor, evitând riscurile inutile.

    2. Punerea în aplicare

    Comisia va organiza un curs menit să formeze consilierii consumatorilor cu privire la diferite chestiuni referitoare la serviciile financiare. Scopul acestui curs ar fi acela de a instrui consilieri cu privire la o gamă largă de chestiuni financiare, cum ar fi gestionarea banilor și sfaturi privind bugetul familial, produsele de credit și activitățile de investiții, inclusiv evaluarea riscului.

    Populația țintă ar include organizații voluntare finanțate de guvern sau organizații neguvernamentale independente, entități comunitare, asociații de consumatori și alte organisme relevante care activează în domeniul consilierii consumatorilor. Atunci când este posibil și adecvat, participarea la aceste cursuri ar putea fi extinsă la asociații ale administrațiilor locale. Contractorului angajat de Comisie i se va solicita să identifice necesitățile de formare ale organizațiilor relevante cu privire la chestiunile financiare și să efectueze sesiuni de formare adaptate la aceste necesități. Aceste activități ar fi concepute pentru a obține un efect multiplicator prin răspândirea cunoștințelor și a informațiilor în rândul publicului țintă relevant.

    În vederea unei utilizări eficiente a resurselor, cursurile nu pot fi organizate în fiecare dintre cele 27 de state membre; prin urmare, cursurile se preconizează a fi efectuate în statele membre selectate sau în grupuri de state membre.

    Comisia va selecta furnizorul cursurilor prin intermediul unei cereri de oferte.

    3. Previziuni pentru 2010

    Anunțul de participare va fi publicat în iunie 2010, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor de către potențialii ofertanți va fi septembrie 2010. Procedura de evaluare va avea loc în octombrie 2010, iar controlul intern privind achizițiile va fi efectuat în noiembrie 2010.

    • [1]          Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Moldova, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Siria, Tunisia, Ucraina și Rusia.

    Rubrica 1b

    Intensificarea cooperării regionale și locale prin promovarea politicii regionale a UE la scară mondială (13 03 23)

    1. Obiectiv

    Obiectivele proiectului-pilot ar fi:

    · o contribuție mai eficientă la parteneriatul strategic dintre Comisie și țările terțe, care să corespundă solicitărilor majore ale acestora din urmă privind intensificarea cooperării în acest domeniu;

    · împărtășirea beneficiilor experienței îndelungate a UE privind modul în care politicile regionale și de coeziune stau la baza procesului de integrare economică și politică, promovând în același timp creșterea economică, dezvoltarea durabilă, egalitatea de șanse și cooperarea transfrontalieră;

    · contribuția la promovarea imaginii Uniunii pe plan internațional;

    · contribuția la creșterea nivelului de înțelegere a valorilor, a principiilor fundamentale, a structurilor de furnizare și a politicilor europene. O componentă importantă a proiectului-pilot constă în utilizarea șanselor de cooperare cu și de sprijinire a organizațiilor internaționale în construirea de parteneriate regionale.

    Ca atare, obiectivele proiectului-pilot, definite de Comisie, sunt în conformitate cu prioritățile identificate în cadrul comentariilor bugetare votate de Parlament și corespund confirmărilor din cadrul a două reuniuni care au avut loc în 2009 cu domnul van Nistelrooij, deputat în Parlamentul European și membru al Comisiei pentru dezvoltare regională a PE.

    Resursele suplimentare pentru 2010 vor contribui la dezvoltarea unui dialog cu țările terțe, iar acest lucru doar într-un stadiu preliminar. Aceste resurse vor ajuta Comisia să își aprofundeze și să își extindă activitățile și să ofere o asistență reală țărilor terțe în eforturile acestora de a-și îmbunătăți politicile publice în domeniul dezvoltării regionale și de a remedia chestiunile privind guvernarea regională și locală.

    2. Punerea în aplicare

    În 2010, proiectul-pilot va fi pus în aplicare, la fel ca în 2009, prin intermediul contractelor-cadru sau al subvențiilor. Printre acțiunile sprijinite se vor număra organizarea de conferințe internaționale și a altor evenimente, activități de informare, vizite de studiu, crearea de rețele și studii.

    Pentru anumite studii, se vor utiliza, de asemenea, cererile de ofertă.

    3. Previziuni pentru 2010

    Studii (cu OCDE și altele) – buget orientativ 700 000 EUR

    În Ucraina, este în curs de pregătire o revizuire teritorială, condusă alături de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În plus, în prezent se analizează potențialul de dezvoltare al sistemelor de inovare regionale din China, implicând un studiu cu OCDE și Comisia Chineză pentru Dezvoltare Națională și Reformă. Se are în vedere efectuarea mai multor studii privind:

    · Potențialul de dezvoltare al sistemelor de inovare regionale din China (împreună cu OCDE);

    · Examinarea teritorială a Ucrainei (împreună cu OCDE);

    · Cooperarea transfrontalieră în Africa;

    · Sisteme de inovare regionale de monitorizare în America Latină;

    · Studii privind evaluările inter pares în regiunile ucrainene selectate.

    Seminare de informare (vizite de studiu și seminarii) – buget orientativ 750 000 EUR

    Seminarele sunt un mijloc important de a face schimb de informații și de a promova înțelegerea reciprocă cu țările terțe. Există o cerere crescândă din partea țărilor terțe de a beneficia de o experiență directă privind punerea în aplicare a politicii regionale a UE la fața locului în diferite contexte. Proiectul-pilot face posibil acest lucru prin preluarea cheltuielilor de transport și cazare suportate de experții nominalizați și de participanții din țările terțe.

    Se are în vedere organizarea mai multor seminare în principalele țări partenere pe teme cum ar fi: chestiuni strategice și de guvernare, sisteme de informare, evaluare, sisteme regionale de inovare, cooperare transfrontalieră etc.

    · Brazilia: Seminar privind cooperarea în domeniul politicii regionale dintre UE și Brazilia;

    · Brazilia: Atelier privind informarea, evaluarea, controlul financiar și auditul;

    · China: Seminar la nivel înalt privind cooperarea politică regională dintre UE și China și participarea la Expoziția Mondială de la Shanghai (seminar, stand, creare de rețele);

    · China: Două programe de formare împreună cu Academia de Drept European de la Trier (prin intermediul unui contract-cadru existent sau al unei cereri de oferte);

    · Argentina: Seminar privind sistemele regionale de inovare din America Latină (împreună cu OCDE) și un posibil seminar privind cooperarea transfrontalieră;

    · Ucraina: O serie de seminare introductive privind politica regională europeană în regiunile selectate (Odessa, Chernovtsy, Kharkhiv și Donetsk), la care vor participa funcționari ai Comisiei și experți regionali ai UE;

    · Africa de Sud: Seminar privind politica regională organizat de guvern la care vor participa funcționari UE și experți regionali ai UE;

    · Australia: prima conferință privind politica regională.

    Se au în vedere mai multe schimburi de programe, și anume pentru reprezentanții regionali brazilieni și oficialii naționali și regionali chinezi. Ucraina, Africa de Vest [Uniunea Economică și Monetară a Africii de Vest (UEMOA), Comunitatea Economică a Statelor Vest Africane (ECOWAS)] și Africa de Sud ar putea participa, de asemenea, la aceste vizite de schimb dacă își vor exprima interesul.

    · Brazilia: Al doilea schimb de programe pentru 40 de reprezentanți regionali, vizite în regiuni europene și Open Days Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor;

    · Ucraina: Vizite ale oficialilor ucraineni la Bruxelles, European Spatial Planning Observation Network – ESPON (Rețeaua europeană de observare a amenajării teritoriale), în regiunile UE și la Open Days Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor;

    · Alte posibilități: Africa de Vest și/sau de Sud: vizite ale oficialilor la Bruxelles, ESPON, regiunile UE și Open Days Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor. Contacte/vizite ulterioare pentru țările Americii Centrale în contextul negocierilor privind acordul de asociere cu UE.

    Sprijin pentru instrumente de informare și comunicare – buget orientativ 50 000 EUR

    Pentru a crește vizibilitatea activităților și a priorităților politicii regionale, este important să se pregătească și să se traducă în alte limbi produse de informare și comunicare.

    Există solicitări frecvente adresate comisarului și/sau DG REGIO pentru a susține prezentări și a oferi standuri la conferințe din întreaga lume. Întrucât nu se poate da curs tuturor acestor solicitări, este firesc să se pregătească materiale practice sau standuri care ar putea fi transportate către aceste destinații. Această măsură va fi pusă în aplicare prin intermediul unui contract de servicii.

    Acțiuni legate de sectorul textil și de cel al încălțămintei (13 03 25)

    1. Obiectiv

    Conform creditelor alocate, adoptate în bugetul pe 2010, acest proiect-pilot are ca scop dezvoltarea strategiei comunitare pentru sectorul produselor textile/de îmbrăcăminte și al încălțămintei, în special în regiunile mai puțin favorizate.

    În acest context, creditele sunt menite a fi utilizate în vederea efectuării unei evaluări aprofundate a situației sectorului produselor textile/de îmbrăcăminte și al încălțămintei în Uniunea Europeană, incluzând perspectivele de dezvoltare a acestora. Evaluarea va fi axată pe domeniile subliniate în comentariul bugetar, în special pe cercetare și inovare, restructurare, formare profesională și întreprinderi mici și mijlocii (IMM) și va fi efectuată din perspectivă regională. Aceasta va scoate în evidență acțiunile strategice necesare pentru creșterea competitivității sectorului produselor textile/de îmbrăcăminte și al încălțămintei din UE.

    2. Punerea în aplicare

    Proiectul va fi pus în aplicare prin intermediul unei cereri de oferte care are ca scop finanțarea unei evaluări aprofundate a situației acestor sectoare și a perspectivelor de dezvoltare a acestora.

    Cererea de oferte, care urmează a fi lansată în primul semestru din 2010, va cuprinde două loturi, primul dintre ele fiind axat pe evaluarea aprofundată a sectorului european al produselor textile și de îmbrăcăminte, iar cel de al doilea pe evaluarea aprofundată a sectorului european al încălțămintei.

    Pentru fiecare lot, proiectul va fi alcătuit din șase rapoarte/evaluări separate, după cum urmează:

    a.     Studierea situației sectorului european al produselor textile/de îmbrăcăminte și al încălțămintei și perspectivele de dezvoltare.

    b.     Evaluarea modului în care centrele de cercetare și inovare specializate stabilesc legături cu/transferă tehnologie întreprinderilor din domeniul produselor textile/de îmbrăcăminte și al încălțămintei în diferite regiuni ale Uniunii Europene. Identificarea bunelor practici, a factorilor de succes și a dificultăților. Identificarea perspectivelor de dezvoltare.

    c.     Evaluarea principalelor dificultăți cu care se confruntă IMM-urile din sectorul produselor textile/de îmbrăcăminte și al încălțămintei în diferite regiuni ale Uniunii Europene și perspectivele de depășire a acestor dificultăți.

    d.     Evaluarea proceselor de restructurare și modernizare anterioare și a celor în desfășurare în cadrul întreprinderilor din sectorul produselor textile/de îmbrăcăminte și al încălțămintei în diferite regiuni ale Uniunii Europene. Anticiparea viitoarelor procese de modernizare și restructurare.

    e.     Identificarea abordărilor optime (a bunelor practici) privind formarea în întreprinderile din sectorul produselor textile/de îmbrăcăminte și al încălțămintei în diferite regiuni ale Uniunii Europene. Identificarea viitoarelor necesități de formare.

    f.      Evaluarea evoluției practicilor în domeniul cercetării și inovării în sectorul produselor textile/de îmbrăcăminte și al încălțămintei în diferite regiuni ale Uniunii Europene. Perspectivele privind cercetarea și inovarea în acest sector.

    Proiectul se va concentra în mod deosebit asupra anumitor regiuni din Uniunea Europeană.

    Un raport final de sinteză, bazat pe constatările-cheie ale celor șase evaluări independente, va evidenția calea care trebuie adoptată în viitor de ambele sectoare.

    Bugetul total: 1 000 000 EUR (630 000 EUR pentru lotul 1 și 370 000 EUR pentru lotul 2)

    3. Previziuni pentru 2010

    Cererea de oferte care cuprinde cele două loturi va fi lansată în primul semestru din 2010.

    Principala dificultate va consta în atragerea în vederea participării la cererea de oferte a echipelor multidisciplinare care cunosc în profunzime sectorul textil și/sau al încălțămintei și diferitele domenii care trebuie abordate.

    Rubrica 2

    Sprijin pentru cooperative agricole (05 02 17 01)

    Comisia încă analizează fezabilitatea și mecanismul cel mai adecvat de realizare a obiectivelor.

    Observatorul european al prețurilor și al adaosurilor comerciale în domeniul agricol (05 02 17 02)

    Comisia încă analizează fezabilitatea și mecanismul cel mai adecvat de realizare a obiectivelor.

    Sprijin pentru inițiative ale agricultorilor și ale consumatorilor de reducere a emisiilor de carbon și a consumului de energie și de comercializare pe plan local a producției de alimente (05 02 17 03)

    Comisia încă analizează fezabilitatea și mecanismul cel mai adecvat de realizare a obiectivelor.

    Desfășurarea unor activități de prevenire pentru a stopa deșertificarea în Europa ('07 03 16)

    1. Obiectiv

    În ceea ce privește comentariul bugetar adoptat în bugetul pentru 2010, acest proiect este menit să identifice și să dezvolte activitățile de prevenire pentru a stopa deșertificarea în Europa.

    Având în vedere sfera extrem de largă a inițiativelor care trebuie acoperite de comentariul bugetar, au fost organizate mai multe reuniuni cu Parlamentul European pentru a defini un posibil obiectiv care nu a fost prevăzut deja de alte domenii de politică (de ex., cercetare și agricultură).

    În urma discuțiilor cu PE, proiectul-pilot se va axa pe sprijinirea dezvoltării de inițiative-pilot concrete pentru a contribui la schimburile de bune practici și inovație la nivel local cu privire la patru chestiuni prioritare (conservarea apei pluviale și a apei de suprafață, forme alternative de irigație, măsuri pentru economisirea apei/eficientizarea utilizării apei și culturi care consumă mai puțină apă) pentru a stopa deșertificarea în Europa. În special, proiectul se va concentra pe testarea tehnologiilor, a tehnicilor sau a practicilor ieftine special create pentru a aborda problema deficitului de apă și a secetei în vederea îmbunătățirii condițiilor umane și de mediu în diferite regiuni (eventual în regiunile prioritare identificate) ale Europei. Proiectul ar acoperi identificarea, sprijinul financiar, monitorizarea punerii în aplicare și evaluarea a 3-5 inițiative-pilot concrete.

    2. Punerea în aplicare

    Suma angajată pentru acest proiect era deja de 1 000 000 EUR în bugetul 2009.

    În bugetul 2010, au fost alocate credite de angajament suplimentare de 1 500 000 EUR.

    Creditele suplimentare vor fi incluse în aceeași cerere de propuneri și vor face posibilă punerea în aplicare a 3-5 proiecte-pilot, mai multe decât se prevăzuse inițial.

    3. Previziuni pentru 2010

    Proiectul este pus în aplicare în două faze.

    Prima fază a constat în lansarea unui contract de servicii care să ajute Comisia în selectarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor-pilot. Contractul a fost semnat în 2009 și se află în curs de desfășurare.

    A doua fază începe în 2010 și prevede lansarea unei cereri de propuneri pentru o sumă aproximativă de 2 400 000 EUR în primul trimestru al anului.

    Propunerile-pilot vor fi selectate, iar acordurile de finanțare semnate în a doua jumătate a anului (perioada aproximativă este octombrie 2010).

    Recuperarea navelor vechi care nu sunt utilizate pentru pescuitul profesionist (07 03 18)

    1. Obiectiv

    Tipurile de nave acoperite de proiectul-pilot, conform definiției autorității bugetare, acoperă o sferă largă. Se propune ca proiectul să se concentreze doar asupra navelor care au legătură cu Europa: navele de mici dimensiuni care activează în Uniunea Europeană (UE), vasele marinei și alte vase guvernamentale și vase maritime de mari dimensiuni care au legătură cu UE (care fac escală în porturile UE, care arborează pavilionul uneia dintre țările UE sau al căror beneficiar efectiv este european). Vasele maritime de mari dimensiuni care activează în afara UE nu vor fi luate în considerare.

    Mai mult, ținând seama de comentariul și justificarea bugetară, nu este clar dacă scopul este efectuarea unui studiu documentar sau derularea unui proiect operațional efectiv privind reciclarea și reutilizarea materialelor și gestionarea corespunzătoare a deșeurilor periculoase rămase.

    Abordarea propusă pentru 2010 ar fi derularea unui studiu de delimitare a domeniului de aplicare care să stabilească un inventar al numărului și al structurii navelor și care să identifice procesele de reciclare care sunt deja utilizate sau care se află în faza de concepere. Rezultatele acestui studiu ar putea duce în cele din urmă la o a doua etapă (în 2011) în care analiza ar putea fi aprofundată, iar bunele practici împărtășite prin intermediul unor evenimente de sensibilizare organizate în statele membre relevante (faza a doua).

    Proiectul va cuprinde următoarele etape:

    Etapa 1 (2010): stabilirea unui inventar al navelor, al structurii acestora, al locului și metodelor de dezasamblare a acestora (incluzând impactul asupra sănătății umane și a mediului înconjurător). Identificarea bunelor practici.

    Etapa 2 (2011): organizarea unor evenimente de sensibilizare în statele membre, furnizarea de informații despre bunele practici pentru a încuraja dezbaterile publice și a identifica soluții și idei noi împreună cu părțile interesate relevante (autorități locale, proprietari de nave, instalații de reciclare a navelor, ONG-uri…).

    Rezultatele acestor etape ar putea contribui la identificarea unor noi acțiuni posibile, de exemplu, în ceea ce privește noile tehnologii de gestionare a deșeurilor, la reciclarea și reutilizarea materialelor care intră în alcătuirea navelor, cum ar fi fibra de sticlă și rășinile, și la o mai bună gestionare a deșeurilor periculoase generate de reciclarea navelor. Aceste acțiuni ar putea fi promovate prin propunerea unei priorități specifice privind proiecte care urmează să fie finanțate prin intermediul unei viitoare cereri de propuneri în cadrul celui de al șaptelea Program-cadru.

    2. Punerea în aplicare

    Etapa 1:

    Informațiile relevante despre vasele maritime comerciale de mari dimensiuni vor fi prezentate prin intermediul unei proceduri de negociere (baza de date comercială există).

    Aceste informații vor fi apoi exploatate prin intermediul unui studiu (cerere de oferte).

    Etapa 2: Vor fi organizate evenimente de sensibilizare prin intermediul uneia sau al mai multor oferte specifice.

    3. Previziuni pentru 2010

    Proiectul ar trebui derulat în două etape. Numai etapa 1 (300 000 EUR) ar trebui să fie finanțată de la bugetul 2010 prin intermediul unei proceduri de achiziție. Etapa 2 ar trebui stabilită și dezvoltată în detaliu numai după ce etapa 1 a stabilit informațiile de bază. Aceasta ar trebui, de asemenea, pusă în aplicare prin intermediul unei proceduri de achiziție (bugetul 2011).

    O decizie de finanțare pentru etapa 1 va fi propusă spre adoptare până în aprilie 2010.

    Cererea de oferte va fi lansată cât mai curând posibil în prima jumătate a lui 2010. Din cauza procedurii de achiziții, semnarea contractului nu poate fi preconizată înainte de a doua jumătate a lui 2010.

    Potențialele dificultăți ar putea fi cele specifice dezasamblării vaselor maritime de mari dimensiuni care are loc în țări terțe și accesul la informațiile privind impactul metodelor de reciclare.

    Pierderea economică datorată cantităților mari de apă nefacturate din orașe (07 03 19)

    1. Obiectiv

    Scopul proiectului constă în evaluarea apei care nu produce venituri și a pierderilor economice conexe din orașele mari de pe întreg teritoriul Uniunii Europene (UE). Obiectivele propuse pot fi rezumate astfel:

    1) evaluarea și estimarea apei neaducătoare de venituri din diferite orașe reprezentative;

    2) analiza consecințelor, a pierderii economice aferente și a impactului asupra mediului.

    Pierderea resurselor de apă este importantă atât din punctul de vedere al resurselor, cât și din punct de vedere economic. Prin urmare, proiectul va fi menit să stabilească legătura dintre pierderile de apă și valoarea apei din bazinele respective.

    2. Punerea în aplicare

    Proiectul-pilot va fi pus în aplicare prin intermediul unei cereri deschise de oferte.

    Contractul va avea ca obiectiv stabilirea unei linii de referință care să descrie pierderile de apă dintr-un număr de orașe selectate din UE.

    După cum se menționează în comentariile bugetare, proiectul ar trebui legat de angajamentul UE privind combaterea deficitului de apă și a secetei, urmând a fi selectate țările în care există probleme majore privind deficitul de apă și/sau seceta, în care se știe că pierderile de apă sunt mari, iar potențialul de reducere a pierderilor este, așadar, ridicat, precum și orașele care au redus la minimum pierderile de apă, în vederea studierii bunelor practici.

    Pierderea resurselor de apă este importantă atât din punctul de vedere al resurselor, cât și din punct de vedere economic. Prin urmare, proiectul va fi menit să stabilească legătura dintre pierderile de apă și valoarea apei din bazinele respective.

    3. Previziuni pentru 2010

    Comisia va lansa o cerere de oferte deschisă în prima parte a lui 2010 pentru a pune în aplicare obiectivele de mai sus.

    Se intenționează ca semnarea contractului să aibă loc înainte de sfârșitul anului.

    Certificarea practicilor agricole cu emisii reduse de dioxid de carbon (07 03 21)

    1. Obiectiv

    Luând în considerare obiectivele enunțate în cadrul comentariului bugetar, Comisia dorește să abordeze punerea în aplicare a proiectului-pilot prin intermediul a trei sarcini principale:

    - în primul rând, compararea dispozitivelor de calcul al dioxidului de carbon la nivelul fermelor și găsirea dispozitivului celui mai adecvat sau a unui dispozitiv hibrid adecvat pentru testările din cadrul celei de a treia etape a proiectului. Se are în vedere ca acțiunea să aibă o sferă de aplicare mai mare decât se prevede în descrierea din comentariul bugetar, pentru a include alte efecte pe care sistemele agricole le au asupra mediului și măsurile de reducere a acestora, astfel încât un dispozitiv de calcul al dioxidului de carbon pentru schimbările climatice să nu ducă, de exemplu, la deteriorarea biodiversității;

    - în al doilea rând, studierea tipului de administrație care ar fi necesară pentru stabilirea unui sistem de certificare;

    - și, în al treilea rând, testarea dispozitivului de calcul al dioxidului de carbon (de la sarcina 1) și a propunerilor administrative privind caracterul practic (de la sarcina 2) la nivel regional pentru a evalua fezabilitatea la nivelul întregii Uniuni Europene (UE).

    2. Punerea în aplicare

    După cum se menționează în scrisoarea Comisiei din noiembrie 2009 privind posibilitățile de executare a modificărilor votate cu ocazia primei lecturi a bugetului 2010, Comisia efectuează deja studii privind chestiunile acoperite de proiectul-pilot. Rezultatul acestor studii va fi disponibil până la sfârșitul lui 2010 și ar trebui să constituie baza pentru dezvoltarea acțiunilor prevăzute de proiectul-pilot.

    În ceea ce privește punerea în aplicare, se are în vedere ca DG ENV să colaboreze cu JRC (Centrul Comun de Cercetare) pentru a pune în aplicare cele trei sarcini.

    3. Previziuni pentru 2010

    O decizie de finanțare pentru lansarea unui studiu preliminar va fi propusă spre adoptare până în aprilie 2010.

    Contractele și/sau acordurile administrative cu JRC pentru sarcinile 1 și 2 se preconizează a fi semnate în a doua jumătate a lui 2010, iar rezultatele sunt așteptate în 2011 și 2012. În ceea ce privește sarcina 3, rămâne de văzut dacă aceasta poate fi finanțată din creditele pe 2010.

    Cercetare complexă asupra metodelor de combatere a răspândirii ambroziei și alergiilor cauzate de polen (07 03 22)

    1. Obiectiv

    Conform comentariului bugetar adoptat în cadrul bugetului 2010, proiectul este menit:

    - să analizeze diferitele tipuri de combatere a răspândirii ambroziei și să îl determine pe cel mai eficient;

    - să conceapă un mecanism de prevenire pentru combaterea răspândirii ambroziei.

    Speciile străine invadatoare, precum ambrozia, sunt considerate al doilea mare pericol la adresa biodiversității la nivel mondial. Se așteaptă ca problema să se agraveze în următorul secol din cauza schimbărilor climatice și a dezvoltării comerțului și a turismului.

    Acest obiectiv include obiectivele 1, 2 și 6, astfel cum au fost votate de Parlament. Acesta nu include obiectivele 3, 4 și 5 privind efectele alergene ale polenului de ambrozie. Acest lucru a fost convenit în cadrul unei reuniuni a Comisiei (DG ENV și DG SANCO) cu domnul Áder, deputat în Parlamentul European, la 8 decembrie 2009. Studiile privind efectele alergene și modul de tratare a acestora au fost considerate ca nefiind potrivite pentru un proiect-pilot.

    Luând în calcul suma considerabilă pusă la dispoziție de Parlamentul European în cadrul bugetului, Comisia va axa proiectul-pilot pe:

    - răspândirea ambroziei obișnuite pe întreg teritoriul Uniunii Europene (UE), prin conceperea și stabilirea unui sistem de avertizare pentru monitorizarea răspândirii ambroziei. Definirea unui astfel de sistem va fi efectuată în strânsă legătură cu alte activități aflate în derulare (de exemplu, la Agenția Europeană de Mediu) și în cadrul de dezvoltare a strategiei UE privind speciile străine invadatoare. Va fi studiată posibilitatea de a concepe acest sistem astfel încât să poată fi extins la alte specii invadatoare;

    - efectele negative ale ambroziei obișnuite asupra sănătății publice, a biodiversității și a sistemelor de producție;

    - punerea în aplicare a unei game largi de experimente pentru a evalua rezultatele practicilor de eradicare și impactul acestora asupra speciilor nevizate și a analiza metodele agronomice și de organizare legate de eradicarea ambroziei.

    Se așteaptă ca aceste activități să contribuie la conceperea și punerea în aplicare a unor acțiuni viitoare privind combaterea infestării cu ambrozie.

    2. Punerea în aplicare

    Proiectul, pentru care este prevăzută o sumă totală de 1 500 000 EUR în bugetul pentru 2010, va fi pus în aplicare în jurul următoarelor linii de acțiune:

     o cerere de propuneri, pentru o sumă de aproximativ 500 000 EUR, pentru a susține punerea în aplicare a unei game largi de experimente necesare pentru evaluarea metodelor de eradicare a ambroziei obișnuite și pentru a concepe și răspândi un set de recomandări privind rezultatele măsurilor de combatere, metodele agronomice și de organizare ale acestora, factorii de succes ai acestora și impactul lor asupra speciilor nevizate. Cererea va fi publicată în martie/aprilie 2010 (în urma adoptării deciziei de finanțare necesare) și ne așteptăm ca proiectele să fie demarate înainte de sfârșitul lui 2010, pentru o durată de maximum trei ani.

     un contract de servicii va fi încheiat în urma unei cereri deschise de oferte, care urmează a fi publicată în martie 2010, pentru o sumă maximă de 500 000 EUR. Contractul va oferi o analiză a opțiunilor privind structurarea unui sistem de avertizare rapidă. Semnarea contractului și începerea activității sunt preconizate a avea loc în noiembrie 2010.

     un contract de servicii va fi încheiat în urma unei cereri deschise de oferte, care urmează a fi publicată în martie 2010, pentru o sumă maximă de 500 000 EUR. Contractul va furniza o evaluare financiară a efectelor ambroziei obișnuite asupra sănătății publice, a biodiversității și a sistemelor de producție. Aceasta va include atât costurile directe, cât și pe cele indirecte.

    3. Previziuni pentru 2010

    În martie 2010, o cerere deschisă de oferte va fi publicată pentru un contract de servicii privind conceperea și stabilirea unui sistem de avertizare rapidă. De asemenea, în martie 2010 va fi publicată o cerere deschisă de oferte pentru un contract de servicii privind efectele ambroziei obișnuite în UE.

    Activitatea legată de executarea ambelor contracte se așteaptă să înceapă în noiembrie 2010.

    O cerere de propuneri privind experimentele de combatere și eradicare a ambroziei va fi publicată în urma adoptării deciziei de finanțare. Data limită va fi stabilită pentru luna mai, iar acordul de finanțare se preconizează a fi finalizat în trimestrul al treilea din 2010.

    Posibilele dificultăți, în special în ceea ce privește cererea de oferte, rezultă din faptul că simultan va fi pregătită o strategie a UE privind speciile invadatoare, ale cărei prevederi ar trebui incluse în procesul de concepere și analizare a opțiunilor pentru un sistem de avertizare rapidă, dar care ar putea să nu fie finalizată la timp pentru acest scop. Ar trebui să se țină seama și de rezultatele acestui proces. De asemenea, dificultăți ar putea rezulta din focalizarea sistemului de avertizare rapidă asupra unei anumite specii, în timp ce sunt studiate prevederi privind un sistem mai general de avertizare rapidă pentru speciile invadatoare.

    Promovarea înlocuirii navelor din flota comercială europeană cu nave cu impact redus asupra mediului (11 09 03)

    Există încă discuții în cadrul Comisiei în ceea ce privește atribuirea în rândul direcțiilor generale și mecanismul cel mai adecvat de realizare a obiectivelor.

    Un sistem european de rambursare a cutiilor din aluminiu pentru băuturi (17 03 18)

    1. Obiectiv

    Obiectivul proiectului constă în evaluarea efectelor introducerii unui program armonizat de rambursare paneuropean pentru cutiile din aluminiu și – în cazul în care efectele se dovedesc a fi pozitive – introducerea unei faze-pilot a unui astfel de program într-un grup de state membre selectate. În acest scop, ar trebui efectuat un studiu de impact amănunțit care să acopere chestiuni ecologice, economice, sociale și administrative legate de sarcini și care să ia în considerare buna funcționare a pieței interne, însoțit de un plan detaliat care să descrie modalitățile de punere în aplicare a proiectului-pilot.

    În completarea sarcinii, Comisia preconizează lansarea unui studiu de impact pentru a examina sfera de aplicare a chestiunii și a evalua fezabilitatea eventualelor soluții (300 000 EUR).

    Într-o primă fază, contractorul va evalua efectele ecologice, economice, sociale și administrative legate de sarcini privind introducerea unor reguli comune pentru rambursarea cutiilor. Efectele vor fi analizate din punct de vedere calitativ și cantitativ.

    În al doilea rând, contractorul va identifica soluții care au șanse să asigure beneficii maxime la costuri minime societății în ansamblu. Evaluarea va include o analiză costuri-beneficii a fiecărei opțiuni. Modelele ar trebui concepute să prevadă beneficiile potențiale (ecologice, economice și sociale) ale unui astfel de program pentru o perioadă de 10 ani și costurile aferente pentru societatea Uniunii Europene (UE) în ansamblu și pentru fiecare stat membru.

    Evaluarea va identifica, de asemenea, nivelul de guvernanță adecvat la care ar trebui adoptate măsurile, în conformitate cu tratatul și cu protocoalele privind subsidiaritatea și proporționalitatea.

    În cazul în care nivelul UE este indicat ca fiind cel mai adecvat pentru acțiune, evaluarea ar trebui să includă cadrul juridic necesar (inclusiv proiectele de propuneri privind măsurile adecvate) și o planificare precisă care să precizeze etapele și investițiile necesare la nivel european și în fiecare stat membru.

    În cazul în care nivelul național și cel regional sunt cele mai adecvate pentru acțiune, ar trebui propuse măsuri de consolidare a cooperării dintre statele membre în vederea sporirii compatibilității privind programele de depozitare a cutiilor din aluminiu. Printre astfel de măsuri s-ar putea număra campaniile de sensibilizare, seminarele transnaționale la care să participe mai multe părți interesate, armonizarea legislațiilor naționale etc. Ar trebui oferită o descriere privind costurile și beneficiile introducerii unor astfel de măsuri, planificarea și etapele fiecărei acțiuni.

    Rezultatele studiului de impact ar putea genera în cele din urmă o a doua fază, care poate implica testarea în practică a fezabilității și a valorii adăugate a celei (celor) mai bune opțiuni indicate de studiu.

    2. Punerea în aplicare

    Comisia intenționează să lanseze un studiu de impact care urmează să fie finanțat de la bugetul 2010 prin intermediul unei proceduri de achiziție. Bugetul estimativ este de 300 000 EUR și include: identificarea și evaluarea opțiunilor privind abordarea problemei, dezvoltarea de scenarii și evaluarea efectelor ecologice, economice și sociale ale acestora.

    O decizie de finanțare pentru etapa 1 va fi propusă spre adoptare până în aprilie 2010.

    Cererea de oferte va fi lansată cât mai curând posibil în prima jumătate a lui 2010. Din cauza procedurii de achiziții, semnarea contractului nu poate fi preconizată înainte de a doua jumătate a lui 2010.

    În funcție de rezultatul studiului de impact, ar putea fi prevăzută o a doua fază care să implice punerea în aplicare a proiectului. Necesitatea și valoarea adăugată a unei a doua faze ar trebui decise numai după ce studiul de impact a stabilit informațiile de bază.

    3. Previziuni pentru 2010

    O decizie de finanțare pentru lansarea unui studiu preliminar va fi propusă spre adoptare până în aprilie 2010.

    Cererea de oferte va fi lansată în prima jumătate a lui 2010.

    Semnarea contractului este preconizată a avea loc în a doua jumătate a lui 2010.

    Rezultatele studiului de impact sunt așteptate la sfârșitul lui 2011.

    Rubrica 3a

    Evaluarea de impact a măsurilor legislative în materie de drept contractual (18 06 09)

    1. Obiectiv

    Obiectivele generale ale proiectului sunt:

    (a)       eliminarea obstacolelor juridice din calea funcționării eficiente a tranzacțiilor transfrontaliere dintre firmele din statele membre;

    (b)       îmbunătățirea vieții de zi cu zi a persoanelor fizice și juridice, dându-le acestora posibilitatea să își exercite drepturile pe teritoriul Uniunii Europene.

    (c)       promovarea studierii și a dezvoltării cadrului comun de referință în materie de drept contractual european și

    (d)       aprofundarea dezbaterii privind utilitatea unui al 28-lea sistem contractual.

    2. Punerea în aplicare

    Proiectul-pilot va cuprinde următoarele acțiuni, care vor fi demarate în 2010:

    (a)  Traducerea proiectului de cadru comun de referință (PCCR) pentru un drept contractual european și a comentariilor și a notelor acestuia în cinci limbi importante, precum și traducerea altor lucrări academice în domeniul dreptului contractual european, adică în germană, franceză, spaniolă, italiană și polonă. Date fiind resursele limitate, nu va fi posibilă traducerea întregului PCCR. Soluția avută în vedere constă în a traduce doar secțiunile care sunt legate direct sau indirect de dreptul contractual. Pentru a promova o dezbatere amplă, este, de asemenea, necesară traducerea altor lucrări academice în limbile menționate mai sus. În acest context, trebuie traduse, de asemenea, Principiile directoare ale dreptului contractual european (în European Contract Law)[1]. Acest studiu a fost redactat în franceză și cuprinde aproximativ 170 de pagini. A fost deja tradus în engleză, însă, în vederea dezbaterilor, ar fi foarte utilă traducerea în germană, italiană, spaniolă și polonă.

    (b)  Un studiu privind atitudinea întreprinderilor europene față de un al 28-lea sistem contractual: acest sistem ar fi similar cu cel deja conceput pentru alte domenii ale pieței interne (de ex., Societatea europeană, Grupul european de interes economic sau Marca comunitară) și ar încuraja dezvoltarea comerțului intracomunitar prin stabilirea unui cadru juridic unic, direct aplicabil.

    (c)  Până la cinci seminare privind chestiuni specifice din domeniul dreptului contractual, de exemplu așa-numitul buton albastru (ideea butonului albastru constă în faptul că părțile implicate în tranzacțiile electronice transfrontaliere pot apăsa un buton albastru de pe ecran pentru a accepta ca un instrument opțional european să le guverneze contractul, în locul unuia dintre sistemele naționale).

    Pentru aceste acțiuni, Comisia va apela la diferite contracte-cadru existente.

    3. Previziuni pentru 2010

    Trimestrul 1: adoptarea deciziei financiare

    Trimestrul 2: lansarea procesului de traducere și a studiului

    Trimestrele 3 și 4: organizarea conferințelor.

    • [1]  European Contract Law, Material for a Common Frame of Reference, editat de Bénédicte Fauvarque-Cosson și Denis Mazeaud, Sellier, Munich 2008, p. 421 ss.

    Rubrica 3b

    Rețele de alertă rapidă privind patrimoniul cultural (15 04 46)

    1. Obiectiv

    Comentariul bugetar, astfel cum a fost adoptat în cadrul bugetului 2010, prevede crearea unei rețele de schimb direct de informații între fiecare dintre punctele de contact oficiale stabilite în diferitele state membre pentru a semnala cazurile de furt și de trafic sau de export ilicit de bunuri care aparțin patrimoniului cultural sau unor monumente istorice protejate și a furniza toate informațiile în legătură cu acestea, și a infrastructurilor necesare în acest scop.

    Rețeaua ar fi întemeiată în special pe o bază de date bine pusă la punct, care ar cuprinde articolele furate și toate informațiile utile pentru facilitarea cercetărilor și a recuperării acestor obiecte, pe atingerea unui acord între punctele de contact cu privire la un anumit număr de măsuri de combatere a furtului și a traficului ilegal de bunuri care aparțin patrimoniului cultural și, în sfârșit, pe furnizarea rapidă a acestor informații autorităților polițienești, portuare, aeroportuare și vamale.

    2. Punerea în aplicare

    Proiectul-pilot al Parlamentului European se situează în contextul concluziilor Consiliului JAI din 27/28 noiembrie 2008 care, între altele, a solicitat Comisiei Europene ca, până la 31 decembrie 2010, să întocmească și să raporteze o situație a instrumentelor legislative, normative și operaționale din domeniul bunurilor culturale furate în Uniunea Europeană (UE).

    Acesta a subliniat, de asemenea, importanța unui cooperări strânse între serviciile statelor membre specializate în combaterea traficului de bunuri culturale, desemnând, de exemplu, puncte de contact în fiecare dintre statele membre și a recomandat studierea posibilității privind un transfer mai rapid și mai amplu al informațiilor referitoare la bunurile culturale furate, înregistrate în cadrul sistemelor naționale existente.

    Special pentru a da curs acestei solicitări, Comisia a lansat mai multe activități:

    În urma concluziilor Consiliului JAI din 27/28 noiembrie 2008, Interpol a fost însărcinat să își perfecționeze baza de date, precum și sistemul de alertă. Grupul de lucru creat își va transmite recomandările către jumătatea lui 2010; punerea în aplicare a acestora va putea fi realizată prin intermediul programului „Prevenirea și combaterea criminalității”, gestionat de DG JLS.

    De asemenea, se află în derulare un studiu privind prevenirea traficului de bunuri culturale în UE, a cărui finalizare este așteptată la sfârșitul lui 2010 - începutul lui 2011; rezultatele acestui studiu ar trebui să permită identificarea necesităților și a modalităților posibile de cooperare europeană.

    -  Un grup de experți denumit „mobilitatea colecțiilor”, gestionat de DG EAC, lucrează în prezent la identificarea mijloacelor de consolidare a prevenirii și combaterii traficului de bunuri culturale în statele membre. Concluziile lucrărilor acestui grup sunt așteptate în cursul lui 2010.

    3. Previziuni pentru 2010

    În opinia Comisiei, ar fi de preferat să se aștepte concluziile acestor diverse inițiative înainte de a lua în calcul punerea în aplicare a unor acțiuni mai eficiente, precum cele preconizate de proiectul-pilot adoptat de Parlament. Evident, Comisia va ține la curent Parlamentul European cu privire la rezultatele activităților aflate în desfășurare.

    Ținând seama de constrângerile legate de planificarea calendaristică, este puțin probabil ca proiectul-pilot să poată fi lansat de Comisie înainte de sfârșitul lui 2010.

    Cu toate acestea, în cazul în care, în cursul anului, vor fi prezentate rezultate convingătoare, Comisia ar putea studia oportunitatea utilizării creditelor puse la dispoziție pentru a completa inițiativele aflate în derulare.

    Rubrica 4

    Sprijin pentru măsurile de supraveghere și protecție a navelor comunitare care navighează în zone în care pirateria constituie o amenințare (19 06 07)

    1. Obiectiv

    Primul și principalul rezultat va consta în datele privind supravegherea maritimă a regiunii din largul coastelor Somaliei care vor fi furnizate în mod regulat utilizatorilor operaționali din domeniu – de ex., forțelor operațiunii EU NAVFOR în funcție de durata mandatului acesteia, iar apoi unei entități de monitorizare corespunzătoare. Pentru protejarea confidențialității datelor, informațiile privind monitorizarea și supravegherea maritimă ale sistemelor Uniunii Europene (UE) nu trebuie divulgate entităților care nu au fost mandatate să contribuie la protecția și apărarea navelor comunitare din zonă sau cu care nu există niciun acord cu caracter executoriu privind protecția unor astfel de informații.

    Un alt rezultat ar fi creșterea nivelului de informare cu privire la situația maritimă și a evaluării riscurilor care rezultă de aici. Se presupune că aceasta ar avea ca efect o mai bună protecție a navelor care călătoresc în zone cu grad de risc ridicat.

    2. Punerea în aplicare

    Metoda de punere în aplicare propusă este gestionarea centralizată directă. Proiectul este alcătuit dintr-un serviciu, adică studierea posibilităților de furnizare a unor informații maritime integrate, incluzând o fază de testare. În aceste condiții, JRC a fost însărcinat cu executarea sarcinilor aferente.

    3. Previziuni pentru 2010

    Activitățile prevăzute în cadrul acestui proiect-pilot sunt următoarele:

    Completarea inventarului de inițiative în desfășurare și al actorilor implicați.

    Crearea și testarea unui sistem de colectare a datelor privind supravegherea maritimă, de comunicări și contacte în țările selectate din regiunea Cornul Africii și Golful Aden.

    Obținerea unui flux constant de date privind supravegherea maritimă dintr-o multitudine de surse.

    Desfășurarea celor mai importante părți ale sistemului în cadrul unei faze de testare în țările selectate în regiunea din largul coastelor Somaliei[1] pentru a stabili care dintre diferitele metode posibile sunt fezabile și eficiente în practică.

    Efectuarea unei analize costuri-beneficii privind utilizarea mijloacelor specifice de supraveghere sau comunicare pentru a întemeia deciziile pe utilizarea continuă a acestora în faza operațională.

    Program pentru activitățile de instaurare a păcii desfășurate de ONG-uri (19 06 09)

    1. Obiectiv

    Comisia a semnalat deja, prin intermediul scrisorii sale privind caracterul executabil, că nu este nevoie de un proiect-pilot specific pentru a colabora societatea civilă la instaurarea păcii, întrucât aceasta desfășoară deja activități importante cu organizații neguvernamentale (ONG-uri) în cadrul Instrumentului de stabilitate (IdS).

    Aproape un sfert dintre toate fondurile IdS destinate răspunsului în situații de criză, alocate în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul IdS (19 06 01 01), în valoare de circa 60 milioane EUR, sunt puse în aplicare de ONG-uri din întreaga lume, totalizând peste 80 de subvenții acordate începând cu 2007. Printre exemplele cele mai importante se numără Zimbabwe, sudul Thailandei, Columbia, Georgia, Bangladesh, Filipine și Cuba.

    Conform articolului 4 alineatul (3) al Instrumentului de stabilitate, finanțarea pentru ONG-uri s-a ridicat la circa 9 milioane EUR în perioada 2007-2009 și se estimează că, în perioada 2010-2013, va fi alocată o sumă anuală medie de cel puțin 10 milioane EUR pentru ONG-uri.

    A se consulta site-ul: http://ec.europa.eu/external_relations/grants_contracts/grants/awards/index_en.htm

    În plus, Comisia a adoptat recent o decizie financiară în conformitate cu articolul 3 al IdS – Al treilea mecanism de finanțare pentru acțiuni urgente care implică consiliere politică, asistență tehnică, mediere și reconciliere în folosul țărilor terțe afectate de situații de criză (PAMF 3), care este publicată pe site-ul său web (http://ec.europa.eu/external_relations/ifs/index_en.htm). Acest mecanism de finanțare va oferi peste 3 milioane EUR alocate activităților desfășurate de ONG-uri pentru situații de criză în sectoarele enumerate în proiectul-pilot.

    În acest context, suma suplimentară de 1 milion EUR oferită de acest proiect-pilot va fi, prin urmare, pusă în aplicare în acest cadru existent, conform comentariilor bugetare votate de Parlament.

    2. Punerea în aplicare

    Se prevede punerea în aplicare a acestui proiect-pilot conform unei noi decizii de finanțare din 2010 privind un al patrulea Mecanism de finanțare pentru acțiuni urgente care implică consiliere politică, asistență tehnică, mediere și reconciliere în folosul țărilor terțe afectate de situații de criză, în care o alocare specifică de fonduri va fi prevăzută pentru activitățile desfășurate de ONG-uri.

    Decizia va autoriza efectuarea de cheltuieli în cadrul rubricilor 19 06 01 și 19 06 09 (proiectul-pilot). O cerere de propuneri restrânsă ar putea fi luată în considerare, în special pentru activități care sunt desfășurate în condiții stabile, și nu în situații de criză. Un sistem specific de monitorizare și raportare va fi stabilit pentru cheltuieli, acțiunile întreprinse și rezultatele obținute pentru proiectul-pilot.

    3. Previziuni pentru 2010

    Decizia de finanțare menționată mai sus va fi adoptată în primul trimestru din 2010, iar subvențiile pentru activitățile desfășurate de ONG-uri vor fi acordate începând cu trimestrul 4 din 2010.

    Finanțare pentru producția agricolă (21 02 04)

    1. Obiectiv

    Obiectivul general al prezentului proiect-pilot este de a facilita accesul micilor agricultori la resursele financiare, care ar trebui utilizate pentru a stimula producția agricolă în țările în curs de dezvoltare.

    În prezent (februarie 2010), Comisia pregătește misiuni de explorare în Malawi pentru a verifica existența și integritatea financiară a organizațiilor specializate în microfinanțare, inclusiv a băncilor și a asociațiilor locale. Misiunile de explorare vor conduce la identificarea unor posibile proiecte de microcreditare pentru micii fermieri care sunt cei mai afectați de criza alimentară și care sunt în căutarea unor mijloace financiare pentru a-și crește producția și recolta. Apoi, ar fi necesară o desemnare corectă a posibililor beneficiari finali.

    2. Punerea în aplicare

    Pe baza rezultatelor misiunilor de explorare, Comisia va aprecia dacă este posibilă acordarea unui contract direct instituțiilor locale de microfinanțare care activează deja în această țară și care se află de facto în postura de monopol. Aceasta ar fi opțiunea preferată: proiect direcționat.

    Ca o soluție de rezervă, în cazul în care această opțiune nu poate fi pusă în aplicare, Comisia va lua în considerare opțiunea de a lansa o cerere de propuneri care se va adresa instituțiilor de microfinanțare specializate aflate în activitate.

    3. Previziuni pentru 2010

    Odată misiunea de identificare finalizată (termenul prevăzut: martie/aprilie 2010), în cazul proiectelor direcționate, Comisia va lansa procedura pentru angajarea fondurilor care să ducă la o Decizie a Comisiei (termen prevăzut: mai 2010) și, ulterior, la semnarea contractelor (termen prevăzut: septembrie 2010).

    În cazul în care va fi necesară lansarea unei cereri de propuneri, procedura preconizată va fi:

    - octombrie - aprilie 2010: publicarea liniilor directoare

    - decembrie 2010: trimiterea documentelor pregătitoare

    - ianuarie 2011: începerea evaluării

    - jumătatea lui aprilie 2011: prezentarea dosarelor de candidatură complete

    - sfârșitul lui mai 2011: selecția ofertelor câștigătoare

    - iunie 2011: semnarea contractelor de subvenționare.

    Servicii medicale îmbunătățite pentru victimele actelor de violență sexuală din Republica Democratică Congo (21 05 01 08)

    1. Obiectiv

    Conform comentariului bugetar adoptat în cadrul bugetul 2010, acest proiect-pilot are scopul de îmbunătăți asistența medicală acordată victimelor actelor de violență sexuală din Republica Democratică Congo (RDC).

    2. Punerea în aplicare

    Având în vedere că proiectul a fost convenit abia recent, Delegația Comisiei în RDC se află încă în stadiul conceperii proiectului.

    Ca un prim pas, delegația va contracta un consultant pe termen scurt pentru a analiza opțiunile acestui proiect, unele dintre acestea putând fi:

    o ajutor direct acordat instituțiilor medicale existente din estul RDC care oferă asistență victimelor actelor de violență sexuală

    o studierea opțiunilor privind oferirea de servicii de formare medicală și de echipamente instituțiilor medicale din estul RDC care îngrijesc victime ale actelor de violență sexuală.

    3. Previziuni pentru 2010

    o Finalizarea termenilor de referință pentru identificare: sfârșitul lui februarie

    o Procedura de selecție a consultantului (contract-cadru lot 8): martie

    o Finalizarea studiului: iulie

    o Trimiterea propunerii de finanțare la Bruxelles: septembrie.

    • [1]  Vor fi implicate doar țările cu care s-a încheiat un acord cu caracter executoriu privind protecția datelor procesate.

    Rubrica 5

    Burse europene de cercetare pentru jurnalismul de investigație transfrontalier (16 02 05)

    1. Obiectiv

    Comentariul bugetar adoptat în cadrul bugetului 2010 se referă la un proiect care este menit să efectueze o cercetare jurnalistică transfrontalieră serioasă la nivelul Uniunii Europene (UE), urmând a fi organizate cereri de propuneri competitive în vederea selectării unor proiecte de investigații comune care să adune jurnaliști din cel puțin două state membre europene și care să aibă o dimensiune transfrontalieră sau europeană, transmisă printr-o perspectivă națională, regională sau locală.

    În acest stadiu, Comisia a inițiat un contact preliminar cu administrația PE. DG COMM intenționează să stabilească contacte suplimentare cu deputații din Parlamentul European implicați.

    2. Punerea în aplicare

    În prezent, Comisia studiază opțiunile de care dispune pentru punerea în aplicare a proiectului-pilot. Proiectul este sensibil din punct de vedere politic, întrucât implică acordarea de bani publici unor jurnaliști independenți.

    3. Previziuni pentru 2010

    Faza punerii în aplicare va fi stabilită în urma unei evaluări amănunțite.

    Sistem interinstituțional de identificare a tendințelor pe termen lung cu care se confruntă UE (25 01 09)

    Există încă discuții în cadrul Comisiei cu privire la cel mai adecvat mecanism de realizare a obiectivelor. În paralel, serviciile Comisiei au stabilit contacte cu Parlamentul European în vederea schimbului de idei cu privire la abordarea optimă de punere în aplicare a acestui proiect-pilot.

    Punerea în aplicare a acțiunilor pregătitoare

    Rubrica 1a

    Erasmus pentru tineri antreprenori (02 02 03 05)

    1. Obiectiv

    Europa are nevoie de mai mulți antreprenori. Spiritul antreprenorial este esențial pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Multor fondatori de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) le lipsesc experiența în administrare și abilități-cheie. Acest lucru, alături de faptul că marea majoritate a IMM-urilor activează într-o singură țară, împiedică creșterea economică.

    Erasmus pentru tineri antreprenori îi ajută pe noii antreprenori din Uniunea Europeană (UE) să își îmbogățească experiențele, să învețe și să creeze relații cu antreprenori experimentați în întreprinderile lor din alte state membre UE. Obiectivul general al acțiunii pregătitoare constă în dezvoltarea spiritului antreprenorial, a internaționalizării și a competitivității IMM-urilor europene și în îmbunătățirea șanselor de reușită a posibililor antreprenori debutanți și a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici recent înființate din UE.

    Acțiunea pregătitoare va contribui, de asemenea, la pregătirea temeiului juridic pentru un program permanent după 2011.

    2. Punerea în aplicare

    Acțiunea pregătitoare va fi pusă în aplicare prin intermediul unei cereri de propuneri. Cererea de propuneri va fi publicată în jurul lunii martie 2010. Se preconizează selectarea a circa 30-35 de propuneri.

    3. Previziuni pentru 2010

    Obiectivele pentru 2010 sunt:

    o Punerea în aplicare a cererii de propuneri din 2010.

    o Gestionarea acordurilor de finanțare ale cererii de oferte din 2009 și a schimburilor de mobilitate.

    o Obiectiv: 1200 de schimburi până în iunie 2011.

    o Evaluarea proiectului-pilot și a acțiunii pregătitoare.

    o Organizarea unei conferințe cu părțile interesate cu privire la dezvoltarea viitoare a programului Erasmus pentru tineri antreprenori.

    o Pregătirea unui temei juridic pentru un program permanent.

    Planificarea preconizată este următoarea:

    DATĂ

    OBIECTIV

    REZULTAT AȘTEPTAT

    Martie 2010

    Publicarea cererii de propuneri pentru al 2-lea ciclu al acțiunii pregătitoare.

    Participarea la cererea de propuneri a organizațiilor relevante din întreaga Uniune.

    12-13 aprilie 2010

    Conferința părților interesate (Bruxelles)

    Contribuții pentru evaluarea proiectului-pilot și a acțiunii pregătitoare pentru a permite pregătirea temeiului juridic.

    Iulie 2010

    Evaluarea propunerilor.

    Selectarea celor mai bune propuneri (circa 25-35), acceptarea raportului de evaluare și semnarea deciziei de atribuire.

    Septembrie 2010

    Primul raport privind evaluarea intermediară.

    Contribuții pentru redactarea temeiului juridic.

    Octombrie-decembrie 2010

    Pregătirea și semnarea acordurilor de subvenționare.

    Creșterea la maximum a nivelului de utilizare a creditelor alocate pentru semnarea acordurilor de subvenționare.

    Iunie – decembrie 2010

    Redactarea temeiului juridic.

    Textul temeiului juridic pregătit pentru circulație și aprobare.

    Destinații europene de excelență (02 02 08 01)

    1. Obiectiv

    De la lansarea proiectului, scopul inițiativei a fost acela de a atrage atenția asupra valorii, a diversității și a caracteristicilor comune ale destinațiilor turistice europene și de a promova atât în Europa, cât și în țările terțe destinațiile europene în care metodele utilizate pentru atingerea obiectivului de creștere economică sunt de natură a asigura durabilitatea turismului din punct de vedere social, cultural și ecologic. De asemenea, măsura a fost menită să îi ajute pe cetățenii europeni să se cunoască mai bine.

    Într-adevăr, în 2006, autoritatea bugetară a adoptat proiectul-pilot „Destinații europene de excelență” (EDEN) ca un mijloc de inițiere a unei acțiuni comunitare pentru sprijinirea turismului european, alocându-i un buget anual de 1 milion de euro. În 2007, proiectul-pilot a fost încheiat. Autoritatea bugetară a adoptat un buget de 2,5 milioane de euro în 2008 pentru a lansa o acțiune pregătitoare pentru a asigura continuarea proiectului-pilot. Același buget a fost adoptat și în 2009. Pentru cel de-al treilea an și ultimul al acțiunii pregătitoare, autoritatea bugetară a votat pentru un buget mărit de 3 milioane de euro.

    Mai concret, obiectivele proiectului sunt următoarele:

    · a face mai bine cunoscute destinațiile turistice europene noi de excelență, în special pe cele mai puțin cunoscute;

    · a face mai bine cunoscută diversitatea și calitatea turismului european;

    · a promova toate țările și regiunile europene atât în Europa, cât și pe piețele principalelor țări terțe;

    · a contribui la decongestionarea anumitor destinații, la combaterea caracterului sezonier și la reechilibrarea fluxurilor turistice către destinațiile mai puțin vizitate;

    · a premia formele durabile de turism;

    · a crea o platformă pentru schimbul de bune practici la nivel european;

    · a promova constituirea de rețele între destinațiile premiate în scopul de a încuraja alte destinații să adopte modele durabile de dezvoltare turistică.

    Proiectul a beneficiat, de asemenea, de un sprijin concret din partea Parlamentului European, ceremonia de decernare a premiilor concursului de fotografie EDEN din decembrie 2009 fiind organizată în incinta acestuia.

    2. Punerea în aplicare

    În 2009, Comisia:

    1.  A pus în aplicare proiectul EDEN III (denumit „Turism și zone protejate”), sprijinind statele membre prin acordarea de subvenții (de până la 75% din costurile eligibile) pentru procedurile naționale de selectare a destinațiilor de excelență. Această selecție a efectuată la nivel național în primul semestru din 2009 de 22 de țări (20 de state membre și două țări candidate): Austria – Belgia – Bulgaria – Croația – Cipru – Republica Cehă – Estonia – Franța – Grecia – Ungaria – Irlanda – Italia – Letonia – Lituania – Luxemburg – Malta – Olanda – Polonia – România – Slovenia – Spania – Turcia.

    Selectarea celor 22 de câștigătoare s-a încheiat în iunie 2009. Destinațiile eligibile au fost acele zone protejate (adică zonă terestră și/sau maritimă/ape interioare special dedicate protejării și menținerii diversității biologice și a resurselor naturale și a resurselor culturale aferente și administrate prin intermediul unor mijloace juridice sau al altor mijloace eficiente) și/sau zonele învecinate cu acestea în care a fost dezvoltat un produs turistic viabil din punct de vedere economic, folosind zona protejată ca pe un atu, respectând în același timp mediul protejat al acesteia și satisfăcând necesitățile localnicilor și ale vizitatorilor.

    2.  În plus, pentru a face mai vizibilă acțiunea pregătitoare, Comisia a pus în aplicare următoarele activități de comunicare:

    a.  conceperea materialului audiovizual despre destinațiile câștigătoare și ceremonia de decernare a premiilor EDEN;

    b. organizarea ceremoniei de decernare a premiilor EDEN și a Expoziției EDEN pe durata Forumului european al turismului de la Bruxelles din 7-8 octombrie 2009;

    c. producția materialelor promoționale (de ex., dosar pentru presă, broșuri, postere etc.);

    d.  lansarea unei pagini pentru fani pe Facebook, publicarea paginii EDEN pe Wikipedia, publicarea de articole în diferite reviste. Pregătirea unei ediții speciale a „The Parliament Magazine” dedicată concurenței;

    e. întreținerea și actualizarea unui portal web special (www.edenineurope.eu)

    f. lansarea unui concurs de fotografie pe tema turismului durabil, ceremonia finală de decernare a premiilor fiind găzduită în incinta Parlamentului European.

    3. pentru a oferi asistență destinațiilor pentru activități promoționale, de creare de rețele și de marketing în vederea sporirii durabilității în ceea ce privește administrarea destinațiilor europene, Comisia:

    a.  a păstrat rețeaua destinațiilor EDEN

    b. a propus semnarea așa-numitei Declarații de la Bruxelles destinațiilor câștigătoare ale edițiilor EDEN II care, prin urmare, s-au alăturat rețelei

    c. a organizat două reuniuni ale rețelei (una în Irlanda în luna februarie, iar cealaltă la Bruxelles în luna octombrie)

    d. a încercat să implice oficiile naționale de turism în promovarea destinațiilor câștigătoare.

    3. Previziuni pentru 2010

    Sunt continuate aceleași obiective și aceeași procedură ca în anii precedenți: tema prevăzută, astfel cum a fost convenită cu statele membre, este „turismul și regenerarea siturilor”.

    Publicarea unei cereri de propuneri pentru statele membre interesate, țările candidate și țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) este prevăzută pentru luna februarie. Suma alocată subvențiilor pentru procedura de selectare va fi aceeași ca în 2009 (1 milion de euro).

    Grație bugetului mărit, vor fi utilizate mai multe resurse pentru campania de comunicare cu scopul de a spori vizibilitatea proiectului în Europa și în exterior, precum și de a îmbunătăți funcționarea rețelei EDEN, care ar trebui să reprezinte o platformă de referință pentru autoritățile locale care doresc să adopte ofertele de turism durabil pentru creșterea economică a lor.

    Proiectul EDEN IV va fi încheiat cu o ceremonie finală de decernare a premiilor în ultimul trimestru al anului cu ocazia unui important eveniment turistic pentru a atrage cât mai multe persoane.

    În acest scop, va fi consolidată cooperarea cu diferite părți interesate, în special cu Comisia Europeană a Turismului și cu canalele TV și revistele de profil.

    Principalul obiectiv general al anului este de a face mai bine cunoscute destinațiile noi, netradiționale, din întreaga Europă în rândul publicului larg. Mai concret, 25 de destinații vor fi nominalizate ca destinații EDEN pentru oferta lor de turism acvatic durabil înainte de vara lui 2010; selecția pentru următoarea rundă EDEN va fi lansată înainte de sfârșitul anului; rețeaua EDEN va fi extinsă și consolidată sub conducerea unui expert în domeniul marketingului și al creării unei imagini de marcă pentru destinații.

    Potențialele dificultăți sunt legate de criza economică generală. Mai multe autorități participante se confruntă deja cu dificultăți în gestionarea proiectului din cauza reducerii atât a resurselor financiare, cât și a resurselor umane. Există posibilitatea concretă ca numărul țărilor participante la proiect să nu poate fi mărit.

    Turism durabil (02 02 08 02)

    1. Obiectiv

    Punerea în aplicare în 2009 a acțiunii pregătitoare a fost efectuată utilizând contractele-cadru existente și o ofertă cu o valoare scăzută (mai puțin de 60 000 EUR). Aceasta s-a concentrat pe două inițiative privind creșterea nivelului de informare. Prima inițiativă a constat în producția unui scurt clip video care va fi utilizat pentru a promova ciclismul ca activitate recreativă, dar și ca un mijloc de transport turistic durabil și pentru a promova pistele EuroVelo existente.

    A doua inițiativă a constat în organizarea a trei seminare regionale în Europa în următoarele scopuri:

    - evidențierea importanței crescânde a turismului pe bicicletă și a avantajelor acestuia și a efectelor economice regionale și a sublinia importanța dezvoltării pistei de biciclete „Cortina de Fier” ca o pistă EuroVelo, care să aducă beneficii fostelor zone izolate.

    - prezentarea bunelor practici europene ale pistelor EuroVelo existente și implementarea modelului pistei de biciclete „Cortina de Fier”.

    - studierea interesului țărilor și regiunilor aflate de-a lungul fostei Cortine de Fier în a da în folosință o astfel de pistă de biciclete și calea care trebuie urmată, identificând inițiativele fezabile/concrete privind modul în care Comisia ar putea contribui la darea în folosință a acesteia în anii 2010 și 2011.

    - promovarea creării de rețele între țările și regiunile situate de-a lungul fostei Cortine de Fier pentru stabilirea unui viitoare piste de biciclete transnaționale, „Cortina de Fier”.

    - comemorarea istoriei comune a țărilor și a cetățenilor care locuiesc de-a lungul fostei Cortine de Fier, oferind totodată vizibilitate cetățeniei lor europene.

    Fiecare dintre cele două seminare a adunat între 90 și 120 de participanți din partea autorităților locale, regionale și naționale din domeniul transportului și al turismului și a altor părți interesate, precum și jurnaliști și reprezentanți media, care au manifestat un interes enorm cu privire la subiectul turismului pe bicicletă. Deputatul din Parlamentul European, Michael Cramer, inițiator și promotor al proiectului pistei de biciclete „Cortina de Fier”, a fost invitat la seminare pentru a lua cuvântul.

    2. Punerea în aplicare

    Punerea în aplicare a acestei acțiuni pregătitoare în 2010 va fi realizată prin intermediul unei cereri de propuneri.

    3. Previziuni pentru 2010

    Modalitatea optimă de punere în aplicare a unor acțiuni suplimentare privind creșterea nivelului de informare cu privire la turismul pe bicicletă pare a fi prin intermediul unei cereri de propuneri orientate către următorii beneficiari: autorități naționale și/sau regionale și alte asociații responsabile de turism și/sau de dezvoltarea regională din statele membre.

    Planificare (provizorie) 2010:

    Aprilie: lansarea unei cereri de propuneri pentru bune practici privind rețelele de turism transfrontalier durabil cu bicicleta și trenul

    Noiembrie: publicarea rezultatelor

    Decembrie: decizia de atribuire.

    Rezultatul preconizat:

    Se preconizează selectarea între minimum 3 și maximum 10 rețele transfrontaliere (în funcție de amploarea proiectului).

    Posibile dificultăți:

    - găsirea sinergiilor adecvate, cu cereri similare în cadrul programelor operaționale ale Fondului european de dezvoltare regională (FEDER).

    Turismul social în Europa (02 02 08 03)

    1. Obiectiv

    Punerea în aplicare a acestui proiect ar reprezenta o veritabilă șansă de a promova parteneriate, stimulate de Uniunea Europeană, între partenerii sociali, precum și între sectorul public și cel privat. Programele regionale de schimb [precum Interreg, cofinanțat de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER)] sunt într-adevăr ilustrative în ceea ce privește tendința de încurajare a cooperării regionale și transfrontaliere. În acest context, Calypso este menit a fi un instrument de extindere a bunelor practici regionale existente la alte teritorii europene, asigurând totodată accesul, prin intermediul schimburilor în domeniul turismului, la diferite grupuri țintă pentru a include noi pături ale populației europene.

    În 2009 a fost lansat un studiu (cu creditele din 2009) care reflectă limpede principalele obiective ale instrumentului Calypso. Obiectivele studiului sunt următoarele:

    - catalogarea principalelor (celor mai reprezentative) bune practici ca un mijloc de încurajare a activității turistice, în special în extra-sezon, creând astfel posibilități de ocupare a forței de muncă atunci când cererea turistică este, de regulă, scăzută;

    - identificarea măsurilor existente la nivel european și național care permit schimburile de persoane din următoarele grupuri țintă: cetățeni în vârstă, tineri, cetățeni cu handicap și familiile care se confruntă cu o situație socială dificilă;

    - examinarea dificultăților legate de astfel de schimburi, propunând totodată soluțiile cele mai adecvate;

    - propunerea unuia sau a mai multor mecanisme în extra-sezonul turistic care să permită anumitor grupuri țintă (cetățeni în vârstă, cetățeni cu handicap și familii care se confruntă cu o situație socială dificilă) să meargă în vacanță în alte state membre/țări candidate pe baza unor programe tematice și a unor oferte de cazare coordonate de autoritățile statelor membre/țărilor candidate (autorități publice naționale, regionale sau locale), pe baza unor inițiative ale părților interesate între care se numără municipalități, organizații caritabile, parohii, sindicate, parteneri sociali, cooperative sau orice asociație nonprofit.

    2. Punerea în aplicare

    În 2010, între alte inițiative, va fi pus în aplicare acest studiu. Îndeplinirea obiectivelor de mai sus ar contribui la:

    - generarea activității și a creșterii economice în întreaga Europă (prin facilitarea dezvoltării programelor turistice europene pentru grupurile-țintă).

    - reducerea caracterului sezonier al turismului pe întreg teritoriul Europei, în special prin intermediul funcției de politică socială a turismului (modele de creștere turistică; încurajarea activității economice pe grupuri țintă în extra-sezon ca o modalitate de a reduce riscurile legate de șomaj cu care se confruntă personalul turistic; reducerea presiunilor asupra infrastructurii fizice a destinațiilor dezvoltate prin promovarea turismului în afara lunilor de vârf; contribuția la dezvoltarea destinațiilor mici în curs de afirmare în contextul dezvoltării regionale).

    - crearea mai multor locuri de muncă de o mai bună calitate în sectorul turistic (respectarea provocărilor privind durabilitatea turismului[1]; consolidarea posibilităților de angajare cu normă întreagă, în locul muncii sezoniere, cu normă parțială; îmbunătățirea condițiilor de încadrare în muncă, subliniind importanța unui mediu de lucru de calitate în întregul lanț de furnizare de servicii turistice).

    - creșterea rolului cetățeniei europene (oferirea unor șanse concrete de creștere a mobilității, a nivelului de împlinire personală, a socializării și a învățării active pentru familii, tineret și persoanele în vârstă).

    3. Previziuni pentru 2010

    Se are în vedere ca studiul care se află în curs de desfășurare să indice recomandări adecvate privind viitoarele direcții ale instrumentului Calypso. Având scopul de a facilita schimburile și dezvoltarea turismului social la nivel european, Comisia intenționează ca inițial să lanseze o cerere de propuneri pentru toate țările europene interesate de acțiunea pregătitoare. Bugetul va fi de circa 800 000 EUR.

    În afară de punerea în aplicare a studiului, alte activități avute în vedere includ o campanie de comunicare (utilizând un contract-cadru existent) și reuniuni în diferite părți ale Europei menite să sporească vizibilitatea acțiunii pregătitoare. Campania de comunicare va include, între altele, conceperea unui logo, crearea de broșuri și de materiale publicitare cartonate, pe lângă compilarea unor baze de date direcționate și consolidarea relațiilor cu părțile implicate. Pe de altă parte, reuniunile sunt programate astfel încât să coincidă cu diferitele stadii de punere în aplicare a studiului și vor include o conferință de încheiere (organizată în colaborare cu Președinția spaniolă) în iunie 2010.

    Comisia este ajutată în eforturile sale de către un grup de experți alcătuit din reprezentanți ai părților implicate [incluzând funcționari ai Comisiei, organisme reprezentative ale turismului european, membri ai Grupului pentru un turism durabil (GTD), parteneri sociali, ONG-uri etc.] care sunt consultați cu regularitate cu privire la diferitele stadii ale punerii în aplicare.

    • [1]  Astfel cum au fost identificate în Cmunicarea „Agenda pentru un turism european durabil și competitiv” (COM(2007)0621).

    Rubrica 1b

    Promovarea unui mediu mai favorabil microcreditului în Europa (13 03 24)

    1. Obiectiv

    La 13 noiembrie 2007, Comisia Europeană a adoptat o comunicare (COM (2007)708) privind o „Inițiativă europeană de dezvoltare a microcreditelor în sprijinul creșterii și ocupării forței de muncă”[1] („Inițiativa europeană”) al cărei obiectiv este de a promova dezvoltarea microcreditelor în Uniunea Europeană. Această inițiativă este alcătuită din patru elemente diferite:

    a.  Îmbunătățirea mediului juridic și instituțional în statele membre;

    b.  Schimbarea climatului în favoarea spiritului antreprenorial;

    c.  Promovarea răspândirii bunelor practici;

    d.  Oferirea de capital suplimentar instituțiilor de microcreditare.

    Comunicarea Comisiei subliniază în mod deosebit faptul că este nevoie de un sprijin tehnic și financiar adecvat pentru a ajuta instituțiile de microfinanțare („IMF”)/furnizorii de microcredite să își elibereze potențialul.

    Comisia și Banca Europeană de Investiții (BEI) au lansat la 10 și, respectiv, 11 septembrie 2008 o inițiativă comună denumită JASMINE (Acțiunea comună de sprijinire a instituțiilor de microfinanțare din Europa) pentru a ajuta furnizorii de microcredite din afara mediului bancar să își îmbunătățească calitatea operațiunilor, să se extindă și să devină durabili.

    Faza-pilot a acestei inițiative are ca scop testarea capacității pieței europene de a oferi sprijin furnizorilor de microcredite/IMF-urilor în condiții de piață. Dezvoltarea și punerea în aplicare a inițiativei JASMINE au fost demarate în al treilea trimestru din 2009. Faza-pilot va dura trei ani, din 2009 până în 2011, și vizează circa 30 de IMF-uri din afara mediului bancar din UE.

    În ceea ce privește faza-pilot menționată mai sus, Comisia și BEI au convenit asupra următoarelor aspecte:

    a. instrumentul JASMINE va fi preluat și gestionat de Fondul European de Investiții (FEI);

    b. Comisia va finanța activitățile legate de asistența tehnică ce urmează a fi oferită furnizorilor de microcredite din afara mediului bancar/IMF, cum ar fi evaluările/clasificările și formarea, în conformitate cu mențiunile de la propunerea 2 a COM(2007)708 (pilonul 1), și

    c.  BEI va oferi fonduri instituțiilor de microfinanțare selectate în condiții de piață prin intermediul Instrumentului-pilot de microcreditare RCM (mandat capital de risc) (pilonul 2). Acesta din urmă are ca scop sprijinirea dezvoltării unor microîntreprinderi foarte mici prin intermediul unor entități de microfinanțare care sunt aproape de autonomie sau, în general, într-un stadiu de dezvoltare în care au ca scop atingerea unui nivel de solvabilitate deplină. Instrumentele financiare cuprind acorduri de partajare a riscurilor finanțate și nefinanțate și investiții de capital și vor fi finanțate alături de partenerii de cofinanțare, cum ar fi băncile sau fondurile de investiții.

    Conform deciziei Parlamentului European de a lansa o acțiune pregătitoare în vederea promovării unui mediu mai favorabil microcreditării în Europa, care este în concordanță cu prevederile inițiativei COM(2007)708 adoptate de Comisie la 13 noiembrie 2007, „O inițiativă europeană de dezvoltare a microcreditelor în sprijinul creșterii și ocupării forței de muncă”, Comisia și FEI au considerat că alocarea bugetară de la Parlamentul European poate fi utilizată pentru a completa activitățile prevăzute în cadrul inițiativei JASMINE, permițând astfel oferirea unei game mai largi de servicii IMF-urilor europene, și anume:

    aporturi de capital de risc și sprijin financiar pentru a ajuta IMF-urile mai mici sau mai puțin autonome decât cele vizate de pilonul 2 să ajungă la un nivel și la o situație financiară semnificative (pilonul 3). Resursele disponibile în cadrul acțiunii pregătitoare („Resursele EPPA”) vor fi utilizate în acest scop alături de Instrumentul-pilot de microcreditare RCM sau alături de orice alt instrument european nou legat de microfinanțare.

    Cei trei piloni vor fi considerați ca entități de finanțare separate și vor fi gestionați ca atare.

    2. Sfera de aplicare și obiectivul acțiunii

    Obiectivul acțiunii este acela de a pune în aplicare acțiunea pregătitoare. Scopul acțiunii pregătitoare constă în încurajarea dezvoltării microcreditării pe o bază durabilă, în special prin oferirea de fonduri de demarare pentru instituțiile de microfinanțare din afara mediului bancar din UE.

    Bugetul alocat acțiunii (4 000 000 EUR) va fi utilizat pentru a oferi fonduri de demarare și alte forme de sprijin financiar IMF-urilor / furnizorilor de microcredite din afara mediului bancar din UE. Acestea sunt menite să ajute micile IMF-uri/micii furnizori de microcredite să ajungă la un nivel și la o situație financiară semnificative.

    Acțiunea ar trebui să contribuie la dezvoltarea microcreditelor în UE alături de instrumentul JASMINE care a fost lansat și înființat de Comisie și Grupul BEI în 2008, îmbinând asistența tehnică (pilonul 1) și Instrumentul-pilot de microcreditare RCM (pilonul 2).

    Întrucât nu toate IMF-urile sau furnizorii de microcredite vor fi eligibile pentru finanțare conform Instrumentului-pilot de microcreditare RCM care prevede în liniile sale directoare că „obiectivul financiar al Instrumentului de microcreditare va fi acela de a acoperi costurile în întregime și de a păstra valoarea reală a investiției respective”, Resursele EPPA vor permite finanțarea inițiativelor de tip „green field” (de la zero) care se bucură de o puternică legitimitate din punct de vedere social și le vor ajuta să devină durabile pe termen mediu și lung. Capitalul inițial este capitalul utilizat la deschiderea unei afaceri. Suma de bani este, de regulă, relativ mică, deoarece afacerea se află încă în faza de concepție. O astfel de întreprindere se află, în general, într-o fază anterioară celei în care se generează venituri, iar capitalul inițial este necesar pentru a acoperi cheltuielile operaționale inițiale până când un serviciu va putea începe să genereze venituri și să atragă atenția investitorilor privați.

    3. Punerea în aplicare

    Proiectul va fi pus în aplicare prin intermediul unei subvenții (4 milioane de euro) acordate direct de către Comisie Fondului European de Investiții în conformitate cu articolele 168 litera (d) și 168 litera (f) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 din 23 decembrie 2002. Consiliul de administrație al FEI a aprobat la 22 decembrie 2009 suplimentarea acestei sume cu 250 000 EUR. Acest lucru va permite semnarea unui acord de contribuție cu FEI în primul trimestru din 2010.

    Resursele alocate acestei acțiuni pregătitoare vor fi utilizate pentru a ajuta până la cinci furnizori de microcreditare din afara mediului bancar să devină durabili și să ajungă la o situație comercială stabilă pe termen mediu. Acestea vor începe să fie acordate separat IMF-urilor/furnizorilor de microcredite selectate/selectați în cursul lui 2010. O parte a finanțării va fi alocată, de asemenea, pentru a stabili coordonarea cu JASMINE. Costurile administrative legate de gestionarea proiectului sunt estimate la 7% pentru întreaga durată a proiectului.

    FEI preconizează să utilizeze resursele în principal în două moduri:

    - o finanțare de sine stătătoare provenită din resurse pentru a oferi capital inițial IMF-urilor/furnizorilor de microcredite pentru proiecte de tip „greenfield”, care au șanse să aibă un impact puternic în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și incluziunea financiară, dar care nu pot atrage un împrumut în condiții de piață. În acest caz, FEI va sprijini financiar IMF-urile/furnizorii de microcredite aflați la început/în plină dezvoltare (adică inițiative locale în țările Europei de Vest) prin oferirea de capital inițial. Scopul final al resurselor într-un context de finanțare de sine stătător este acela de a contribui la înființarea și menținerea unor noi furnizori de microcredite.

    - o combinație de capital inițial/finanțare de la Resursele EPPA și finanțare comercială provenită de la Instrumentul-pilot de microcreditare RCM pentru a acoperi riscul privind IMF-urile/furnizorii de microcredite care prezintă un portofoliu de calitate, dar care au nevoie de aport de capital pentru a face față cererii în creștere (adică deschiderea de noi filiale a unei IMF sau a unui furnizor de microcreditare existent, recrutare, extinderea sediului etc.) sau orice alt mecanism european legat de microfinanțare.

    4. Previziuni pentru 2010

    Acțiunea va începe în primul trimestru din 2010 și va dura până la 31 decembrie 2020. Perioada de investiții va fi de patru ani, începând de la data primirii fondurilor de către FEI.

    DG REGIO, DG ENTR și DG EMPL intenționează să își coordoneze activitățile pentru a încuraja crearea unei mai mari sinergii între instrumentele existente destinate microîntreprinderilor și incluziunii financiare a potențialilor antreprenori, în special JEREMIE și JASMINE, instrumentul CIP și nou-anunțatul instrument de microfinanțare PROGRESS.

    • [1]  Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: O inițiativă europeană de dezvoltare a microcreditelor în sprijinul creșterii și ocupării forței de muncă - COM (2007)0708.

    Rubrica 2

    Clima din Bazinul Carpatic (07 03 17)

    1. Obiectiv

    Obiectivul acțiunii pregătitoare constă în cercetarea structurii meteorologice și spațiale detaliate a Munților Carpați și a Bazinului Carpatic folosind metode integrate sau cel puțin comparabile. Rezultatele de bază vor contribui la studiile privind variabilitatea climatică și schimbările climatice regionale, precum și la climatologia aplicată.

    Acesta este cel de al doilea an al acestui proiect-pilot: în bugetul pe 2009 au fost alocate 2,5 milioane de euro, iar acum, în bugetul pe 2010, au fost incluse 2 milioane de euro.

    Proiectul aflat deja în derulare este axat pe colectarea și elaborarea datelor relevante pentru a realiza o monitorizare în timp real a secetei în regiunea carpatică și a crea un protocol sau o platformă de schimb de informații.

    În acest al doilea an, Comisia nu consideră că este indicat să facă investiții suplimentare în colectarea și elaborarea datelor, fără a fi colectat și analizat rezultatele finanțării din primul an.

    În 2010, în conformitate cu Cartea albă a Comisiei privind adaptarea la schimbările climatice și ținând cont de necesitățile regiunii carpatice/a Europei de Sud-Est, Comisia propune ca analiza să fie concentrată pe vulnerabilitatea regiunii la efectele schimbărilor climatice și pe sugerarea unor posibile măsuri de adaptare. Rezultatele acestei analize și activitatea în desfășurare vor fi strâns legate și vor oferi o contribuție la European Union (EU) Adaptation Clearinghouse, platforma web destinată schimbului de informații privind efectele schimbărilor climatice, vulnerabilitatea și adaptarea, care este prevăzută de Cartea albă privind adaptarea la schimbările climatice.

    2. Punerea în aplicare

    Comisia dorește să încheie unul sau mai multe contracte pentru analizarea vulnerabilității la efectele schimbărilor climatice și a posibilelor măsuri de adaptare.

    3. Previziuni pentru 2010

    Una sau mai multe cereri deschise vor fi lansate în al doilea semestru din 2010, în urma adoptării deciziei financiare.

    Capacitatea de reacție rapidă a UE (07 04 05)

    1. Obiectiv

    Acțiunea pregătitoare este menită să răspundă provocărilor cu care se confruntă protecția civilă, astfel cum au fost formulate în rezoluțiile Parlamentului European privind combaterea dezastrelor naturale, în comunicarea Comisiei privind consolidarea capacității de răspuns a Uniunii în caz de catastrofe și în rezoluția Parlamentului European privind incendiile forestiere din vara lui 2009. Aceasta acoperă echipele și echipamentul de intervenție pentru o serie mai largă de catastrofe, reducând lacunele existente în ceea ce privește capacitatea de reacție. A fost lansată în cadrul bugetului pe 2008 și reînnoită în 2009 odată cu fuziunea proiectului-pilot din 2008 privind rezerva tactică a UE pentru stingerea incendiilor forestiere într-o singură acțiune pregătitoare. Acest lucru se datorează faptului că proiectul-pilot și acțiunea pregătitoare din 2008 acopereau activități strâns legate între ele, în timp ce proiectul-pilot era limitat la incendiile forestiere.

    Extinderea acțiunii pregătitoare pentru 2010 (al treilea și ultimul an bugetar) va face posibilă continuarea, consolidarea și diversificarea capacității de reacție rapidă stabilite în 2008 și în 2009 până la prezentarea de către Comisie și adoptarea de către organul legislativ a unei propuneri de instituire a unei capacități permanente de reacție rapidă.

    Sumele propuse sunt aceleași care au fost alocate acestei linii bugetare în cadrul bugetului pe 2009.

    2. Punerea în aplicare

    Fondurile vor fi utilizate prin următoarele mijloace:

    1) o cerere de propuneri (subvenții) având scopul de a îmbunătăți capacitatea generală a Uniunii Europene (UE) de a reacționa imediat la necesitățile urgente care sunt provocate de toate tipurile de catastrofe majore din interiorul și din afara UE și

    2) o cerere de ofertă (contract de studiu) care are ca scop evaluarea diferitelor modele de guvernanță și acorduri în vederea creării unei capacități de reacție rapidă a UE.

    3. Previziuni pentru 2010

    O decizie de finanțare ad-hoc se află în curs de adoptare.

    Se preconizează lansarea unei cereri de propuneri în valoare de 7 350 000 EUR în februarie 2010 și semnarea acordurilor de subvenționare în aprilie 2010. În februarie 2010, este prevăzută organizarea unei zile de informare.

    De asemenea, este prevăzută lansarea unei cereri de oferte pentru un contract de studiu în valoare de 150 000 EUR în februarie 2010 și semnarea acestuia în aprilie 2010.

    Se așteaptă ca subvențiile să fie acordate beneficiarilor înainte de începerea verii. Acțiunea pregătitoare ar trebui să permită testarea suplimentară a diferitelor sisteme pentru a pune la dispoziție resurse pentru operațiunile UE în domeniul protecției civile.

    Printre acestea se numără:

    - asigurarea unor capacități suplimentare de intervenție în vederea reacției rapide a UE, care să poată fi utilizate la solicitarea Comisiei/CMI (Centrul de monitorizare și informare);

    - extinderea perioadelor de așteptare pentru intervenție și desfășurări suplimentare ale resurselor puse la dispoziție în cadrul cererilor de ofertă ale acțiunii pregătitoare din 2008 și 2009;

    - o rezervă tactică suplimentară pentru capacitatea de combatere a incendiilor pe cale aeriană pentru a ajuta statele membre sau țările terțe copleșite de incendiile forestiere.

    Posturi de control (puncte de odihnă) pentru transporturile de animale (17 04 03 03)

    1. Obiectiv

    Intensificarea activităților de transport de animale pe șosea pe distanțe lungi a scos în evidență necesitatea îmbunătățirii punctelor de control în care animalele trebuie să se odihnească. În interesul sănătății și bunăstării animalelor, a fost necesară introducerea unor măsuri specifice pentru a evita stresul animalelor și pentru a preveni răspândirea bolilor infecțioase. Obiectivul acțiunii este acela de a determina o creștere a utilizării punctelor de control și de a promova punctele de control de înaltă calitate.

    Acțiunea pregătitoare din 2010 este o continuare a acțiunilor pregătitoare similare votate în 2009 și 2008.

    2. Punerea în aplicare

    Proiectul va fi pus în aplicare prin intermediul unor subvenții destinate renovării sau construirii unor posturi de control de înaltă calitate și conceperii unui posibil sistem de certificare pentru a îmbunătăți utilizarea acestora de către transportatorii de animale.

    Punerea în aplicare va fi efectuată direct de DG SANCO.

    3. Previziuni pentru 2010

    Un studiu de fezabilitate preliminar pentru determinarea celor mai bune criterii privind subvențiile se află în desfășurare, iar rezultatele sunt așteptate în mai 2010 (pe baza creditelor votate în 2009).

    O decizie de finanțare pentru prezenta acțiune este în curs de pregătire și va fi adoptată între timp.

    Va fi publicată o cerere unică de propuneri în valoare de 2 000 000 EUR. Acțiunea va fi pusă în aplicare în 24 de luni de la semnarea acordului de finanțare. Cererea va fi lansată după încheierea studiului de fezabilitate preliminar.

    Posibile dificultăți:

    În cadrul unei cereri anterioare lansate în 2008, care avea același obiect, puține părți s-au arătat interesate de proiect. În plus, candidații nu dispuneau de mijloace suficiente de cofinanțare sau nu prezentau suficiente garanții privind durabilitatea economică pentru a putea asigura o participare constantă la proiectele propuse.

    Viitoarea cerere va fi pregătită în așa fel încât să aibă parte de mai multă expunere, iar părțile interesate să fie conștiente de importanța viabilității economice a proiectelor lor.

    Rubrica 3b

    Erasmus pentru jurnaliști (09 06 05)

    1. Obiectiv

    Comentariile bugetare adoptate în cadrul bugetului 2010 prevăd că „asigurarea pluralismului în Europa este unul dintre cele mai importante obiective ale politicilor UE în domeniul mass-media. O modalitate eficace de a spori gradul de pluralism este asigurarea accesului la pluralism pentru jurnaliști. Acest lucru ar putea fi realizat prin finanțarea schimbului de jurnaliști între diferite țări și instituții media din UE. Scopul este de a permite jurnaliștilor să dobândească o înțelegere sporită și mai cuprinzătoare a Uniunii Europene și a mijloacelor de comunicare și a culturii sale diferite.”

    Primul an al acestei acțiuni pregătitoare va furniza parametrii în funcție de care acțiunea solicitată de Parlamentul European (dl Rübig, deputat în Parlamentul European) poate fi pusă în aplicare cu succes.

    2. Punerea în aplicare

    Primul pas al acțiunii pregătitoare constă în comandarea unui studiu de cercetare/fezabilitate. Studiul de cercetare va testa logica de intervenție subiacentă și va defini regulile de punere în aplicare pentru un posibil program „Erasmus pentru jurnaliști”. Rezultatul va constitui mai degrabă o analiză originală decât o simplă grupare de surse secundare; acesta va lua în considerare programele Erasmus aflate deja în desfășurare pentru a învăța din experiențele acestora și a evita orice formă de copiere, având posibilitatea de a propune mijloace alternative. Studiul va fi alcătuit din două părți. Prima parte ar trebui să vizeze detaliile legate de elaborarea și punerea în aplicare a unui posibil program. A doua parte a programului ar trebui să ofere informații fundamentale privind situația actuală a jurnalismului și a sectorului mass-media din statele membre ale Uniunii Europene (UE). Această parte a studiului ar trebui să includă crearea unei baze de date și pregătirea analizei pentru gestionarea unui posibil program de către o entitate externă.

    3. Previziuni pentru 2010

    Obiectiv: se va comanda un studiu de cercetare/fezabilitate. Studiul trebuie să fie încheiat în 12 luni, iar partea 1 trebuie să fie pusă la dispoziție până în septembrie 2010.

    Planificare:

    Dată

    Sarcini principale

    23 ianuarie

    Lansarea cererii de oferte pentru studiul de fezabilitate

    Februarie-martie 2010

    Evaluarea propunerilor, atribuirea și semnarea contractului privind studiul de cercetare

    Septembrie 2010

    Raportul preliminar privind partea 1 a studiului este pus la dispoziție, aducând sugestii pentru pregătirea unui proiect-pilot

    Martie 2011

    Predarea părții a doua, care conține cadrul statistic pentru gestionarea proiectului.

    Rezultat așteptat

    Un studiu de cercetare/fezabilitate care furnizează informațiile necesare pentru punerea în aplicare a proiectului Erasmus pentru jurnaliști.

    Posibile dificultăți

    Nu se prevede nicio dificultate deosebită. Elaborarea bazei de date statistice privind situația actuală a jurnalismului și a sectorului mass-media poate da naștere la diferite întrebări cu privire la partea a doua a activității. Această chestiune poate fi rezolvată prin consultarea regulată a contractorului, ca parte componentă a gestionării studiului.

    Acțiune pregătitoare în domeniul sportului (15 05 11)

    1. Obiectiv

    Potrivit articolului 165 din TFUE, „Uniunea contribuie la promovarea obiectivelor ale sportului, având în vedere totodată caracterul specific, structurile bazate pe voluntariat, precum și funcția socială și educativă a sportului”. Obiectivul acțiunii pregătitoare pentru 2010 este acela de a oferi sprijin de politică pentru identificarea viitoarelor acțiuni politice în domeniul sportului (studii, sondaje, conferințe și seminare); și de a testa înființarea și funcționarea unor rețele adecvate și a bunelor practici.

    2. Punerea în aplicare

    O cerere de propuneri va acoperi asistența acordată rețelelor și bunele practici în trei domenii principale:

    · Combaterea dopajului (număr orientativ de proiecte: 5. Sumă orientativă: 1 milion de euro);

    · Promovarea incluziunii sociale în și prin sport (număr orientativ de proiecte: 5. Sumă orientativă: 1 milion de euro);

    · Promovarea voluntariatului în sport (număr orientativ de proiecte: 1. Sumă orientativă: 0,5 milioane euro).

    Posibilii beneficiari vor fi autoritățile publice, organizațiile sportive, instituțiile educaționale și organismele societății civile.

    Au fost inițiate contacte informale cu Parlamentul European cu privire la această acțiune. La reuniunea din ianuarie 2010 a Comisiei pentru cultură și educație, Comisia a anunțat că pregătește lansarea unui proces de consultare cu părțile interesate din domeniul sportului ca bază pentru viitoarele inițiative din acest domeniu și își va contura abordarea politică cu privire la sport ca răspuns la articolul 165 alineatul (2) din TFUE.

    3. Previziuni pentru 2010

    Achiziții: vor fi organizate studii, sondaje, conferințe și seminare pentru a sprijini dialogul structurat al Comisiei cu părțile interesate din sport și pentru a identifica viitoarele acțiuni din domeniul sportului pe baza priorităților stabilite în Cartea albă privind sportul din 2007.

    Anul european al voluntariatului 2011 (15 06 11)

    1. Obiectiv

    Scopul acțiunilor pregătitoare din 2010 este de a pune bazele pentru un an reușit al activităților de voluntariat care promovează cetățenia activă în 2011. Conform comentariilor de la linia bugetară 15 06 11, acțiunile pregătitoare se vor axa pe conceperea și lansarea campaniei de informare și comunicare și pe mobilizarea coordonată a societății civile.

    O campanie de informare și comunicare bine direcționată și profesionistă este esențială pentru succesul Anului european. Campania va fi concepută și lansată în cursul lui 2010 pentru a asigura un nivel adecvat al informării pentru 2011. Un contract specific va fi redactat în conformitate cu contractul-cadru multilateral nr. EAC/20/2008, urmând a se organiza o nouă licitație pentru furnizarea de servicii de comunicare integrate. Furnizorul selectat va fi însărcinat cu: conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea unei campanii și strategii de comunicare pentru Anul european; conceperea și răspândirea instrumentelor de comunicare și a materialelor promoționale, inclusiv a unui site web european și organizarea unor evenimente de informare.

    Voluntarii și organizațiile societății civile care reprezintă și lucrează cu voluntari constituie cele mai importante părți interesate ale Anului european. O subvenție va fi acordată unei structuri de coordonare care va reuni principalele părți interesate la nivel european pentru a mobiliza voluntarii și a promova asumarea acestui An european de către societatea civilă.

    The Alliance este o grupare unică paneuropeană care reunește 22 de rețele de organizații neguvernamentale (ONG-uri) internaționale și europene care aduc laolaltă un volum de cunoștințe și experiență neegalat. Aceasta reprezintă circa 1500 de organizații ale societății civile active la nivel național și regional și acoperă toate sectoarele și tipurile de voluntariat, precum și voluntari de toate vârstele, aflându-se de facto în postura de monopol pentru a executa sarcinile structurii de coordonare a societății civile, în conformitate cu dispozițiile articolului 168 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de aplicare. Niciun alt organism nu ar putea rivaliza cu sfera largă de activitate, suprafața geografică acoperită și nivelul de reprezentare al Alianței. Secretariatul The Alliance va fi invitat să prezinte o solicitare de subvenționare pentru a specifica modul în care aceasta: va planifica și desfășura activitățile orientate în mod special către voluntari și organizațiile societății civile și menite să încurajeze recunoașterea voluntariatului, să stimuleze derularea de proiecte și să promoveze crearea de parteneriate între societatea civilă, mediul de afaceri, domeniul cercetării și autoritățile publice, să susțină dezbaterile și împărtășirea experienței pentru a îmbunătăți cadrul politic al voluntariatului și a crea condiții mai bune pentru activitățile de voluntariat din Uniunea Europeană (UE).

    2. Punerea în aplicare

    A fost pregătit un program de lucru care acoperă aceste două acțiuni și care, în prezent, se află în faza de consultare interservicii. Programul de lucru ar trebui adoptat aproximativ la începutul lunii martie, permițând semnarea contractelor pentru campania de comunicare și structura de coordonare a societății civile și demararea activităților la sfârșitul lui martie/aprilie 2010.

    Au fost inițiate contacte informale cu Parlamentul European cu privire la această acțiune.

    3. Previziuni pentru 2010

    O procedură de atribuire directă ar trebui apoi derulată în primul trimestru din 2010.

    Măsuri de monitorizare în domeniul politicii de protecție a consumatorilor (17 02 03)

    1. Obiectiv

    Tipul precis de acțiune și de datele care trebuie colectate se află încă în curs de examinare. Obiectivul general constă într-o mai bună înțelegere a funcționării pieței interne din perspectiva consumatorilor și a cererii. Acesta va fi urmărit prin continuarea sondajelor și a studiilor existente, căutând cele mai bune modalități de diseminare a rezultatelor și de optimizare a metodologiilor identificate, și prin posibila finanțare a unor studii de piață suplimentare – îmbunătățind astfel calitatea tabloului de bord al piețelor de consum.

    2. Punerea în aplicare

    În funcție de rezultatele discuțiilor aflate în desfășurare, vor fi utilizate cereri de oferte, propuneri de finanțare sau un contract-cadru pentru punerea în aplicare a diferitelor părți ale acțiunii.

    3. Previziuni pentru 2010

    Pe baza rezultatelor celui de al treilea tablou de bord al piețelor de consum care urmează să apară (martie 2010), DG SANCO va identifica piețele de consum care prezintă semnele cele mai grave de funcționare deficitară pentru consumatori. Una sau mai multe dintre aceste piețe vor fi apoi alese pentru a face obiectul unui studiu de piață mai aprofundat.

    Pentru a face progrese în ceea ce privește introducerea la scară largă în Uniunea Europeană (UE) a metodologiilor armonizate de clasificare și raportare, se va studia modalitatea optimă de depășire a obstacolelor în această privință.

    Rubrica 4

    Monitorizarea ecologică a bazinului Mării Negre și un Program-cadru european comun pentru dezvoltarea regiunii Mării Negre (07 02 04)

    1. Obiectiv

    Această acțiune pregătitoare are ca scop promovarea unor măsuri de monitorizare periodică a calității mediului marin și de coastă și de combatere a poluării în regiunea Mării Negre.

    În special, obiectivele acesteia sunt următoarele:

    - studierea poluării mediului marin și de coastă; studierea impactului poluării asupra biodiversității și asupra locurilor de muncă bazate pe mediul marin și de coastă;

    - dezvoltarea de noi tehnologii pentru protecția mediului și măsuri urgente de curățare în caz de poluare;

    - conceperea și instituirea unui sistem integrat de monitorizare a mediului marin și de coastă în regiune;

    - crearea unei rețele de instalații pentru monitorizarea dinamică de la distanță a sistemului «mare-coastă-râu»;

    - formarea și pregătirea personalului pentru realizarea efectivă a activităților de monitorizare.

    2. Punerea în aplicare

    Această acțiune pregătitoare continuă proiectul-pilot „monitorizarea ecologică a Bazinului Mării Negre” și un Program-cadru european comun pentru dezvoltarea regiunii Mării Negre, creat în 2008.

    În cadrul bugetelor pe 2008 și 2009, au fost acordate două subvenții Comisiei Mării Negre, singura organizație care, grație competenței și structurii sale, ar putea garanta un dialog eficient cu privire la poluare în rândul țărilor riverane, în valoare de 1 milion EUR fiecare:

    - primul acord de finanțare a fost semnat în decembrie 2008, iar acțiunea, demarată în ianuarie 2009, a durat 24 de luni. proiectul este menit să consolideze cooperarea instituțională în vederea sporirii consensului cu privire la rezolvarea problemelor legate de poluarea cu petrol și să pregătească realizarea unei platforme de monitorizare și de informare privind poluarea cu petrol.

    - al doilea acord de finanțare a fost semnat în decembrie 2009, iar proiectul este preconizat a fi încheiat până la sfârșitul lui 2011. acesta este axat pe dezvoltarea capacităților de informare și de monitorizare necesare pentru a permite țărilor riverane să adopte o mai bună abordare privind poluarea provocată de petrol.

    Rezultatele acestor două proiecte vor fi comunicate până la sfârșitul lui 2011. După cum s-a menționat deja în scrisoarea de executabilitate adresată Parlamentului în noiembrie 2009, Comisia consideră că este indicat să se aștepte rezultatele proiectelor menționate mai sus înainte de a lansa noi activități privind poluarea cu petrol.

    Având în vedere planul strategic de acțiune al Convenției de la București adoptat în 2009 cu ocazia reuniunii ministeriale a Convenției de la București, actualul plan de lucru al Convenției Mării Negre (CMN), prioritatea Uniunii Europene (UE) privind punerea în aplicare a directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin, precum și alte inițiative regionale, precum Inițiativa UE privind apele și Grupul de lucru Dunăre – Marea Neagră (DABLAS), ar putea fi necesare activități suplimentare în 2010, inter alia în următoarele domenii:

    - cooperarea dintre CMN și Convenția Dunării (ICPDR);

    - consolidarea cooperării cu alte convenții maritime regionale europene;

    - sprijinirea Inițiativei UE privind apele (componenta geografică care acoperă zona Caucazului).

    Aceste activități vor contribui la studierea poluării, la conceperea și instituirea unui sistem integrat de monitorizare a mediului marin și de coastă și la formarea personalului în vederea punerii efective în aplicare a activităților legate de monitorizare, în conformitate cu obiectivele PE; se estimează că bugetul necesar nu va depăși 500 000 EUR.

    3. Previziuni pentru 2010

    Comisia va depune toate eforturile necesare, incluzând consultări informale cu principalele părți interesate, pentru a pune în aplicare acțiunea pregătitoare care este menită să asigure o promovare suplimentară în ceea ce privește protecția mediului în Marea Neagră, luând în considerare necesitatea de a dezvolta proiectele și rezultatele existente, să evite suprapunerea cu activități relevante aflate în derulare sau care sunt deja planificate și să ia în considerare capacitatea de absorbție a organismelor de punere în aplicare din regiune.

    Punerea în aplicare a programelor MEDIA 2007 în țări terțe (09 06 01 02)

    1. Obiectiv

    În contextul importanței crescânde a dimensiunii internaționale a politicii audiovizuale, obiectivul „acțiunii pregătitoare MEDIA Internațional” este acela de a consolida relațiile comerciale și culturale dintre profesioniștii europeni ai industriei filmului și omologii lor din țările terțe. Cooperarea la nivel mondial în domeniul industriei audiovizuale este preconizată a oferi consumatorului o gamă mai largă de opțiuni, prin introducerea pe piețele europene și internaționale a unor produse mai variate din punct de vedere cultural, și a crea noi oportunități de afaceri.

    2. Punerea în aplicare

    Pentru cel de al treilea an al acțiunii pregătitoare MEDIA Internațional a fost votată suma de 1 milion EUR, comparativ cu 5 milioane de euro în 2009. Acest lucru trebuie privit în contextul mai larg al lansării Programului MEDIA Mundus începând cu 2011, având un buget anual de 5 milioane de euro.

    După cum s-a explicat deja în scrisoarea de executabilitate, din cauza reducerii bugetare, cererea de propuneri din 2010, care va fi lansată în februarie 2010, va include doar două linii de acțiune în 2010 (față de cinci în 2009), adică formarea profesioniștilor și accesul pe piețe. Bugetul nu va permite continuarea unor proiecte valoroase care au fost selectate în trecut[1].

    3. Previziuni pentru 2010

    Cererea de oferte va fi publicată în februarie. Selectarea proiectelor va avea loc în aprilie/mai. Se preconizează sprijinirea a circa 10 proiecte, față de 18 în 2008 și 40 în 2009. Proiectele ar putea fi demarate în a doua jumătate a lui 2010.

    Dacă cererea de propuneri din 2009 se adresa proiectelor din domeniile formării inițiale, al formării continue, al promovării, al distribuției, al proiectării lucrărilor cinematografice și proiectelor de atragere a publicului, cererea de propuneri din 2010 va trebui să se concentreze pe formarea continuă și pe accesul pe piețe.

    Răspuns de urgență la criza financiară și economică în țările în curs de dezvoltare (19 06 08)

    1. Obiectiv

    Bugetul comunitar nu este prevăzut pentru a combate în mod direct consecințele crizei financiare și economice din cele 50 de state participante la Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și nu se poate substitui rolului și mandatului macroeconomic și sectorial al instituțiilor financiare internaționale (IFI).

    De asemenea, este important de reamintit mobilizarea unor fonduri suplimentare de 1 miliard EUR pentru Facilitatea pentru alimente, din care o parte este alocată țărilor ICD; o parte considerabilă din acest miliard a fost deja angajată în acest an și va continua să fie cheltuită pe parcursul lunilor următoare.

    Beneficiind de o sumă limitată, scopul acestei acțiuni pregătitoare ar trebui să fie mai degrabă, în conformitate cu obiectivul PE, acela de a evalua consecințele crizei financiare și economice din țările în curs de dezvoltare.

    2. Punerea în aplicare și previziuni pentru 2010

    Comisia propune începerea procesului de punere în aplicare în 2010 prin lansarea unui studiu de impact privind criza în țările în curs de dezvoltare. Se estimează că o sumă de 500 000 EUR ar fi adecvată pentru efectuarea unui studiu.

    Minoritățile în Rusia – Dezvoltarea culturii, a mass-mediei și a societății civile (19 08 01 05)

    1. Obiectiv

    Obiectivul general este acela de a continua activitățile planificate în faza precedentă a acțiunii pregătitoare („Minoritățile etnice și naționale în Rusia: promovarea integrității și a dialogului intercultural”, a cărei punere în aplicare este preconizată a începe în 2011). Întreaga acțiune pregătitoare propusă de Parlamentul European „Minoritățile în Rusia: dezvoltarea lingvistică, a culturii, a mass-media și a societății civile” este axată pe promovarea minorităților etnice și naționale și pe creșterea nivelului de recunoaștere a integrității acestora în ceea ce privește limbile, cultura, educația, mass-media și societatea civilă.

    2. Punerea în aplicare

    Această fază (asemenea celor două faze anterioare) va fi pusă în aplicare prin administrarea comună alături de o organizație internațională (va fi utilizat acordul standard de finanțare). Organizația internațională identificată este Consiliul Europei.

    3. Previziuni pentru 2010

    Fișa propunerii de proiect este prevăzută a fi gata până în vara lui 2010; semnarea contractului este preconizată pentru anul 2011, când vor fi disponibile rezultatele relevante ale activităților anterioare. Întrucât această etapă reprezintă o continuare a celor anterioare, rezultatele preconizate ale acesteia vor fi în concordanță cu cele așteptate din etapa a doua.

    Având în vedere sensibilitatea chestiunilor abordate de această acțiune, sprijinul deplin al autorităților ruse este esențial.

    UE-Asia – Integrarea politicii și a punerii în aplicare a acesteia (19 10 01 06)

    În cadrul comentariului bugetar adoptat în bugetul 2010, PE a solicitat Comisiei să recurgă, pentru a pune în aplicare această acțiune, la atribuirea directă către o organizație special menționată. Acest lucru contravine Regulamentului financiar (RF).

    Comisia ar dori să propună punerea în aplicare a acestei acțiuni pregătitoare prin intermediul unei cereri de propuneri sau al unei cereri de oferte în conformitate cu regulile RF și, prin urmare, aceasta reflectează în continuare cu privire la modalitatea de punere în aplicare.

    Gestionarea apei în țările în curs de dezvoltare (21 04 06)

    1. Obiectiv

    Acțiunea, introdusă în 2007 pentru proiecte-pilot și extinsă ulterior ca acțiune pregătitoare, are scopul de a promova gestionarea integrată a resurselor de apă în țările în curs de dezvoltare, punând accentul pe sporirea cooperării la nivel regional și continental în vederea îndeplinirii Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului.

    În 2010, se acordă o atenție deosebită adaptării politicilor și practicilor în domeniul gestionării apei la efectele preconizate ale schimbărilor climatice pentru a reduce la minimum riscurile legate de lipsa apei și a atenua conflictele cauzate de aceasta.

    2. Punerea în aplicare

    Proiectele finanțate în cadrul acestei linii bugetare sunt identificate și formulate cu implicarea DG Dezvoltare, DG RELEX, EuropeAid și delegațiile UE.

    Proiectele finanțate până în prezent sunt:

    An

    Titlu

    Contribuția CE în EUR

    Partener al punerii în aplicare

    2007

    Construirea unor instalații locale pentru servicii durabile de alimentare cu apă și canalizare în bazine transfrontaliere prin intermediul unei abordări participative în America Centrală (2008-2010)

    1,5 milioane

    Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS)

     

    Promovarea gestionării integrate a resurselor de apă și încurajarea dialogului transfrontalier în Asia Centrală

    1,5 milioane

    Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP)

    2008

    Încurajarea gestionării integrate a resurselor și a cooperării interguvernamentale în sectorul apei în Africa

    1,5 milioane

    Centrul Comun de Cercetare (JRC)

     

    Sprijinirea Comisiei Uniunii Africane (CUA) către o mai bună gestionare integrată a resurselor de apă prin intermediul cooperării interguvernamentale

    1,5 milioane

    Deutsche Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit (GTZ)

    2009

    Îmbunătățirea guvernanței în ceea ce privește gestionarea apei la nivel de microbazine

    1 milion

     

     

    Rețeaua latinoamericană a centrelor de cunoaștere din sectorul apei

    2 milioane

     

    Conform necesităților de apă, s-a convenit ca, la fiecare doi ani, acțiunile finanțate în cadrul acestei linii bugetare să se desfășoare în Africa subsahariană. În conformitate cu distribuția geografică, cu obiectivele menționate mai sus și luând în considerare inițiativele în derulare din acest sector, opțiunile care sunt luate în calcul pentru finanțare în 2010 sunt următoarele:

    i)  Acțiuni pregătitoare pentru dezvoltarea gestionării transfrontaliere a apei în Africa, cu un accent pus pe impactul schimbărilor climatice asupra gestionării apei, precum și pe prevenirea conflictelor. Aceste activități se vor baza pe cooperarea consolidată dintre Uniunea Africană, AMCOW și instituțiile regionale (susținute de această linie bugetară în 2008) și pe o coordonare sporită a donatorilor. Schimbul de cunoștințe se va baza pe componenta de cercetare a Inițiativei UE privind apele, în special pe munca depusă de SPLASH ERANET, iar cooperarea va fi intensificată cu organizațiile și rețelele relevante, precum Parteneriatul Mondial pentru Apă (care asistă AMCOW în chestiuni transfrontaliere), IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) și altele. Obiectivul este acela de a contribui la pregătirea și dezvoltarea unor programe solide de gestionare transfrontalieră a apei care vor putea atrage resurse pentru punerea în aplicare a acestora, inclusiv în cadrul Parteneriatului pentru infrastructură UE-Africa;

    ii) Extinderea Rețelei africane a centrelor de excelență (a se vedea programul din 2008) la noi regiuni;

    Sprijinirea implicării societății civile în programele de gestionare a bazinelor transfrontaliere, precum Nile Basin Discourse (Dialog pentru Bazinul Nilului), pentru a asigura o dezvoltare a bazinelor transfrontaliere bazată pe abordări participative și pe implicarea părților interesate.

    3. Previziuni pentru 2010

    Acțiunile prevăzute se află în prezent în diferite stadii de identificare. În funcție de rezultatele fazei de identificare, toate sau numai o parte a celor trei acțiuni menționate mai sus va fi pusă în aplicare în final.

    Se preconizează ca decizia de finanțare privind utilizarea creditelor pe 2010 să fie luată de Comisie cel târziu în octombrie 2010.

    Transferul de tehnologie în domeniul farmaceutic în favoarea țărilor în curs de dezvoltare (21 05 01 06)

    1. Obiectiv

    Obiectivul acestei acțiuni pregătitoare este de a sprijini îmbunătățirea cercetării, a dezvoltării și a capacității de producție în domeniul farmaceutic în țările în curs de dezvoltare pentru a spori accesul, în special cel al țărilor sărace sau al țărilor cel mai puțin dezvoltate, la produse sanitare pentru bolile asociate sărăciei, cele tropicale și cele neglijate, precum și pentru bolile netransmisibile.

    2. Punerea în aplicare

    În primul an al acestei acțiuni pregătitoare – bugetul 2008 – a fost semnat un acord de finanțare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în decembrie 2008 pentru organizarea unei largi consultări a părților interesate. Scopul studiului constă în identificarea principalelor provocări și obstacole întâmpinate de producția farmaceutică locală și a transferului de tehnologie aferent în țările în curs de dezvoltare și de a oferi recomandări și consiliere privind acțiunile suplimentare în acest domeniu. Studiul a fost lansat în ianuarie 2009 și se va derula timp de 24 de luni.

    O parte din creditele alocate în al doilea an al acțiunii pregătitoare – bugetul 2009 – a fost utilizată pentru a extinde acest studiu la vaccinuri și diagnostice prin intermediul unei modificări aduse Acordului de finanțare inițial încheiat cu OMS (519 000 EUR). Acțiunile ulterioare vor fi identificate împreună cu OMS și Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) după ce primele rezultate parțiale ale studiului vor fi puse la dispoziție începând cu luna martie 2010. Această a doua fază (4 481 000 EUR) va pune bazele punerii în aplicare a recomandărilor studiului și va stabili cadrul pentru măsurile de dezvoltare a capacităților conform necesităților și priorităților identificate. Se preconizează ca aceasta să fie pusă în aplicare prin intermediul unui acord de finanțare încheiat cu agenția ONU cea mai adecvată.

    A doua fază a acestei acțiuni a fost concepută într-o manieră flexibilă pentru a începe elaborarea planurilor de consolidare a capacităților în domeniul resurselor umane și a include primele rezultate ale studiului pe măsură ce acestea sunt puse la dispoziție. Având în vedere că aceste activități sunt deja acoperite de bugetul alocat în 2009, sprijinul acordat altor domenii ar trebui să fie bazat pe recomandările studiului. Prin urmare, identificarea activităților suplimentare înainte de 2011 ar fi prematură și foarte dificilă.

    Cercetare și dezvoltare în domeniul bolilor asociate sărăciei, al celor tropicale și al celor neglijate (21 05 01 07)

    1. Obiectiv

    Obiectivul acțiunii este de a sprijini cercetarea și dezvoltarea în domeniul bolilor asociate sărăciei, al bolilor tropicale și al bolilor neglijate pentru a spori accesul, în special cel al țărilor sărace și al țărilor cel mai puțin dezvoltate, la serviciile de sănătate publică, la servicii medicale eficiente, la medicamente și vaccinuri pentru combaterea acestor boli.

    2. Punerea în aplicare

    În 2008, primul an al acestei acțiuni pregătitoare, a fost identificată și pregătită o acțiune prin consultare cu serviciile relevante ale Comisiei, în special cu RTD. Un acord de finanțare a fost semnat cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în decembrie 2008 pentru organizarea unei largi consultări a părților interesate cu scopul de a identifica prioritățile cele mai presante în domeniul cercetării și dezvoltării în ceea ce privește bolile asociate sărăciei, cele tropicale și cele neglijate și de a oferi recomandări privind acțiuni suplimentare în acest domeniu. Consultarea este organizată prin intermediul Programului special de cercetare și formare în domeniul bolilor tropicale (TDR) și face parte dintr-un program mai amplu. Principalul rezultat va fi un Raport general privind cercetarea bolilor infecțioase asociate sărăciei conținând recomandări privind prioritățile de cercetare.

    În 2009, a fost semnat un nou Acord de finanțare cu OMS/TDR pentru a sprijini crearea unor rețele de inovare în domeniul cercetării și dezvoltării produselor durabile pentru sănătatea regională în vederea dezvoltării unei capacități de inovare în domeniul cercetării și dezvoltării produselor în Africa, Asia și America Latină și a intensificării colaborării sud-sud în acest domeniu. Această acțiune va sprijini înființarea organizației rețelelor regionale în Africa și elaborarea unor planuri strategice de afaceri pentru rețelele din Asia și America Latină.

    Identificarea de noi activități în domeniul cercetării și dezvoltării ar trebui să se bazeze pe recomandările finale ale consultării în curs de desfășurare, care nu vor fi disponibile mai devreme de sfârșitul lui 2010. Vor fi lansate consultări cu OMS/TDR, în strânsă colaborare cu DG RTD, pentru a identifica domeniile de cercetare și dezvoltare în care inițiativele comune ar aduce valoare adăugată, în special în lumina Strategiei mondiale și a planului de acțiune privind sănătatea publică, inovarea și proprietatea intelectuală. De asemenea, va fi studiată posibilitatea de a sprijini în continuare activitățile de dezvoltare a capacităților la nivel regional.

    3. Previziuni pentru 2010

    Identificarea acțiunilor suplimentare care vor fi puse în aplicare în cadrul bugetului 2010 va fi efectuată în strânsă colaborare cu DG RTD și prin intermediul unor consultări informale cu OMS, ținând seama de necesitatea de a evita suprapunerea cu Programul-cadrul al UE privind cercetarea și dezvoltarea și de a dezvolta activitățile aflate în derulare.

    Martie-iunie 2010: consultarea serviciilor relevante ale Comisiei și a părților interesate în vederea identificării acțiunii.

    Iulie-septembrie 2010: formularea acțiunii.

    Octombrie-noiembrie 2010: procedura privind decizia de finanțare.

    Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural din zonele de conflict (22 02 09)

    1. Obiectiv

    Potrivit comentariului inclus în bugetul 2010, creditele vor fi utilizate pentru a sprijini proiectele de conservare și restaurare a obiectelor culturale și religioase valoroase (biserici, moschei, biblioteci, muzee, monumente etc.) deteriorate sau distruse în urma războiului sau a altor conflicte politice. Creditele pot fi utilizate pentru a sprijini organizații publice, precum și organizații neguvernamentale (ONG-uri) care desfășoară proiecte în acest domeniu.

    Comisia este pregătită să pună în aplicare o acțiune pregătitoare cu acest obiectiv în Balcanii de Vest și în Turcia. Aceasta a remarcat, de asemenea, că, pe baza experienței proiectelor-pilot din 2008-2009, ar „trebui… să dezvolte aceste acțiuni, inclusiv să propună un temei juridic permanent”. În ceea ce privește Balcanii de Vest și Turcia, acțiuni similare viitoare pot, într-adevăr, să fie acoperite de Instrumentul de asistență pentru preaderare (IAP), astfel că nu există nicio nevoie pentru un temei juridic separat.

    În ceea ce privește utilizarea fondurilor alocate, precum și oportunitatea de a crea un temei juridic permanent, special pentru patrimoniul cultural din alte părți ale lumii, Comisia trebuie să studieze modul în care această experiență ar putea fi extinsă la alte regiuni.

    2. Punerea în aplicare

    În funcție de evaluarea în curs, fondurile alocate liniei bugetare 22 02 09 ar putea fi utilizate, parțial sau integral, pentru Balcanii de Vest și Turcia. Punerea în aplicare se va face prin intermediul unei cereri de propuneri deschise, adresate ONG-urilor.

    3. Previziuni pentru 2010

    Semnarea contractelor este prevăzută a avea loc înainte de sfârșitul lui 2011. Pregătirile pentru lansarea cererii de propuneri se vor desfășura în cursul lui 2010.

    • [1]  2008 a fost primul an al acțiunii pregătitoare MEDIA Internațional, care a avut un buget de 2 milioane EUR pentru 18 proiecte (din 33 de propuneri). Pentru 2009, PE a votat o creștere substanțială a bugetului, astfel încât 40 de proiecte (din 95 de propuneri) au putut fi selectate pentru o sumă totală de 5 milioane EUR. Toate proiectele MEDIA Internațional se bazează pe parteneriate între profesioniștii din UE și cei din țări terțe și au ca scop crearea cât mai multor rețele durabile la nivel internațional. Proiectele selectate în 2008 și 2009 au contribuit la structurarea cu succes a piețelor audiovizuale internaționale și, mai mult, au creat așteptări în rândul profesioniștilor, care au făcut deja investiții substanțiale în crearea de noi parteneriate și de proiecte de bună calitate în 2008 și 2009, deschizând calea către lansarea noului Program MEDIA Mundus în 2011).

    Rubrica 5

    Programul Erasmus pentru administrația publică (26 03 03)

    1. Obiectiv

    Această acțiune pregătitoare reprezintă continuarea proiectului-pilot cu același nume, finanțat în cadrul liniei bugetare 26 03 02 pe durata exercițiilor financiare 2008 și 2009 și pus în aplicare de DG Resurse Umane a Comisiei alături de Școala Europeană de Administrație (EAS). Nivelurile de satisfacție au fost foarte ridicate pe durata celor patru sesiuni deja organizate, aproape 98 % dintre participanți acordând programului nota 4 sau 5 (pe o scară de la 1 la 5) în ceea ce privește nivelul general al satisfacției. Toate statele membre, exceptând două dintre acestea, au trimis participanți, iar în multe dintre ele există numeroși candidați aflați pe listele de așteptare.

    Scopul este de a încuraja colaborarea dintre administrațiile statelor membre (la nivel național, regional sau local) și instituțiile Uniunii Europene (UE), permițând funcționarilor naționali desemnați relativ recent, care se ocupă de chestiuni legate de UE, să cunoască mai bine instituțiile prin intermediul unui program de conferințe, vizite și sesiuni de formare.

    2. Punerea în aplicare

    În 2010, sunt prevăzute patru sesiuni de formare de câte două săptămâni, vizite și conferințe la toate instituțiile UE din Bruxelles, Luxemburg și Strasbourg. Până în prezent, au fost admiși maximum 60 de participanți, însă acest număr ar putea fi ușor mărit.

    Participanții vor trebui să satisfacă mai multe criterii, cele mai importante fiind: faptul de a nu fi lucrat în departamentul lor mai mult de cinci ani, să se ocupe de chestiuni UE și să nu fi lucrat niciodată în nicio funcție în niciuna dintre instituțiile UE. Aceste criterii sunt menite să asigure acțiunii pregătitoare un impact maxim.

    Un apel la candidaturi va fi lansat, la fel ca în cazul proiectului-pilot, prin intermediul reprezentanțelor permanente ale statelor membre. Decizia privind alegerea candidaților admiși în conformitate cu criteriile Comisiei și ținând seama, acolo unde este posibil, de preferințele statelor membre, va fi luată de un comitet de selecție alcătuit din reprezentanți ai serviciilor Comisiei și ai EAS.

    În cadrul propunerii privind această acțiune pregătitoare, Parlamentul European a solicitat Comisiei „să studieze modul în care aceste măsuri [privind punerea în aplicare a proiectului-pilot Erasmus pentru administrația publică] ar putea fi continuate”. Se propune ca EAS să desfășoare patru programe de formare scurte pe an care să se adreseze managerilor care lucrează în administrațiile statelor membre, pe baza unei acțiuni experimentale reușite pe care a inițiat-o anul trecut. O astfel de măsură ar corespunde obiectivului general al acțiunii pregătitoare Erasmus pentru administrația publică, consolidând legăturile dintre administrațiile statelor membre și instituții prin intermediul unor evenimente educaționale reciproce și al oportunității de a efectua schimburi de experiență și de bune practici, precum și promovând crearea unor rețele utile. Pentru organizarea acestor cursuri, EAS va face apel la formatorii interni și la contractele de consultanță existente.

    3. Previziuni pentru 2010

    Având în vedere durata totală necesară pentru elaborarea proiectului-pilot, trei sesiuni dintre cele patru care au fost finanțate de la bugetul pentru 2008 s-au desfășurat în 2009, iar creditele pentru 2009 sunt utilizate pentru a finanța cele patru sesiuni din 2010.

    În mod similar, cea mai mare parte a creditelor pentru 2010 va fi utilizată pentru a finanța vizita de două săptămâni din 2011, deși unele dintre acestea vor fi utilizate chiar pentru anul 2010, în special pentru a asigura finanțarea pentru numărul sporit de participanți per sesiune și pentru programele adresate managerilor, care sunt menționate la punctul 2.

    Prin urmare, în 2011 nu va fi necesar niciun credit. Comisia și EAS studiază în mod activ chestiunea privind o propunere pentru un temei juridic pentru viitor.

    Anexă: Direcțiile generale responsabile și persoanele de contact

    PROIECTE-PILOT

    Număr linie

    Denumire

    DG responsabilă

    Persoană de contact

    Rubrica 1a

    04 03 09

    Proiect-pilot - Condițiile de muncă și de viață ale lucrătorilor detașați

    EMPL

    Tim RENTROP

    04 03 10

    Proiect-pilot — Măsuri pentru păstrarea locurilor de muncă

    EMPL

    Egbert HOLTHUIS

    04 03 11

    Proiect-pilot — Intensificarea mobilității și a integrării lucrătorilor în cadrul UE

    EMPL

    Marco FERRI

    04 03 12

    Proiect-pilot - Cooperare integrală între autoritățile publice, companiile comerciale și întreprinderile nonprofit privind integrarea persoanelor în societate și ocuparea forței de muncă

    EMPL

    Peter SZATMARI

    04 04 08

    Proiect-pilot - Stimularea transformării muncii precare în muncă cu drepturi

    EMPL

    Bertrand MULLER SCHLEIDEN

    04 04 11

    Proiect-pilot - Prevenirea abuzurilor asupra persoanelor în vârstă

    EMPL

    Sven MATSKE

    04 04 13

    Proiect-pilot — Ocuparea persoanelor autiste

    EMPL

    Daniel SCHMIDT

    06 04 08

    Proiect-pilot - Portplus – Un plan de energie durabilă pentru porturi

    ENER

    Stefan TOSTMANN

    06 04 15

    Proiect-pilot - Recuperarea și valorificarea deșeurilor pentru a genera energie nepoluantă

     

     

    15 02 31

    Proiect-pilot - Costurile de studiu pentru studenții care provin din țările PEV, precum și pentru activitățile academice aferente

    EAC

    Ana MAGRANER

    15 02 32

    Proiect-pilot - Politica europeană de vecinătate – consolidarea educației prin burse și schimburi

    EAC

    Pedro MARTINEZ MACIAS

    17 02 04

    Proiect-pilot - Transparență și stabilitate pe piețele financiare

    SANCO

    Myriam CAZZANIGA

    Rubrica 1b

    13 03 23

    Proiect-pilot - Intensificarea cooperării regionale și locale prin promovarea politicii regionale a UE la scară mondială

    REGIO

    Raphael GOULET

    13 03 25

    Proiect-pilot - Acțiuni legate de sectorul textil și de cel al încălțămintei

    ENTR

    Ivone KAIZELER

    Rubrica 2

    05 02 17 01

    Proiect-pilot - Sprijin pentru cooperative agricole

     

     

    05 02 17 02

    Proiect-pilot - Observatorul european al prețurilor și al adaosurilor comerciale în domeniul agricol

     

     

    05 02 17 03

    Proiect-pilot - Sprijin pentru inițiative ale agricultorilor și ale consumatorilor de reducere a emisiilor de carbon și a consumului de energie și de comercializare pe plan local a producției de alimente

     

     

    07 03 16

    Proiect-pilot - Desfășurarea unor activități de prevenire pentru a stopa deșertificarea în Europa

    ENV

    Andrea NAM

    07 03 18

    Proiect-pilot - Recuperarea navelor vechi care nu sunt utilizate pentru pescuitul profesionist

    ENV

    Laurence MATRINGE

     

    07 03 19

    Proiect-pilot - Pierderea economică datorată cantităților mari de apă nefacturate din orașe

    ENV

    Henriette FAERGEMANN

     

    07 03 21

    Proiect-pilot - Certificarea practicilor agricole cu emisii reduse de dioxid de carbon

    ENV

    Jana POLAKOVA

    07 03 22

    Proiect-pilot — Cercetare complexă asupra metodelor de combatere a răspândirii ambroziei și alergiilor cauzate de polen

    ENV

    WAKENHUT François

     

    11 09 03

    Proiect-pilot - Pentru promovarea înlocuirii navelor din flota comercială europeană cu nave cu impact redus asupra mediului

     

     

    17 03 18

    Proiect-pilot - Un sistem european de rambursare a cutiilor din aluminiu pentru băuturi

    ENV

    Diana OANCEA

     

    Rubrica 3a

    18 06 09

    Proiect-pilot - Evaluarea de impact a măsurilor legislative în materie de drept contractual

    JLS

    Lenka ZDRAHALOVA

    Rubrica 3b

    15 04 46

    Proiect-pilot - Rețele de alertă rapidă privind patrimoniul cultural

    JLS

    F. KNECHCIAK

    Rubrica 4

    19 06 07

    Proiect-pilot - Sprijin pentru măsurile de supraveghere și protecție a navelor comunitare care navighează în zone în care pirateria constituie o amenințare

    AIDCO

    Elisabeth SANDFUCHS

    19 06 09

    Proiect-pilot - Program pentru activitățile de instaurare a păcii desfășurate de ONG-uri

    RELEX

    Christian MEUNIER

    21 02 04

    Proiect-pilot - Finanțare pentru producția agricolă

    AIDCO

    Simona MARI

    21 05 01 08

    Proiect-pilot - Servicii medicale îmbunătățite pentru victimele actelor de violență sexuală din Republica Democratică Congo (RDC)

    AIDCO

    Bronte FLECKER

    Rubrica 5

    16 02 05

    Proiect-pilot - Burse europene de cercetare pentru jurnalismul de investigație transfrontalier

    COMM

    Stefaan DE RYNCK

    25 01 09

    Proiect-pilot – Sistem interinstituțional de identificare a tendințelor pe termen lung cu care se confruntă UE

    SG

    Julien MOUSNIER

    ACȚIUNI PREGĂTITOARE

    Număr linie

    Denumire

    DG responsabilă

    Persoană de contact

    Rubrica 1a

    02 02 03 05

    Acțiune pregătitoare - Erasmus pentru tineri antreprenori

    ENTR

    Gloria LORENZO LERONES

    02 02 08 01

    Acțiune pregătitoare - Destinații europene de excelență

    ENTR

    Francesca TUDINI / Iuliana ALUAS

    02 02 08 02

    Acțiune pregătitoare - Turism durabil

    ENTR

    Renate PENITZ

    02 02 08 03

    Acțiune pregătitoare - Turismul social în Europa

    ENTR

    Alan VELLA

    Rubrica 1b

    13 03 24

    Acțiune pregătitoare — Promovarea unui mediu mai favorabil microcreditului în Europa

    REGIO

    Philippe DELVAUX

    Rubrica 2

    07 03 17

    Acțiune pregătitoare - Clima din Bazinul Carpatic

    ENV

    Jacques DELSALLE

    07 04 05

    Acțiune pregătitoare - Capacitatea de reacție rapidă a UE

    ENV

    Martine BETRI DE MEYER

     

    17 04 03 03

    Acțiune pregătitoare — Posturi de control (puncte de odihnă) pentru transporturile de animale

    SANCO

    Andrea GAVINELLI / Denis SIMONIN

    Rubrica 3b

    09 06 05

    Acțiune pregătitoare - Erasmus pentru jurnaliști

    INFSO

    Kalman DEZSERI

    15 05 11

    Acțiune pregătitoare în domeniul sportului

    EAC

    Jaime BARDOLET

    15 06 11

    Acțiune pregătitoare - Anul european al voluntariatului 2011

    COMM

    Jennifer WANNAN

    17 02 03

    Acțiune pregătitoare - Măsuri de monitorizare în domeniul politicii de protecție a consumatorilor

    SANCO

    David MAIR / Marie-Loise ALTMUTTER

    Rubrica 4

    07 02 04

    Acțiune pregătitoare — Monitorizarea ecologică a bazinului Mării Negre și un Program-cadru european comun pentru dezvoltarea regiunii Mării Negre

    ENV

    Michail PAPADOYANNAKIS

    09 06 01 02

    Acțiune pregătitoare - Punerea în aplicare a programelor MEDIA 2007 în țări terțe

    EAC

    Irina ORSSICH

    19 06 08

    Acțiune pregătitoare - Răspuns de urgență la criza financiară și economică în țările în curs de dezvoltare

    AIDCO

    Angelo BAGLIO

    19 08 01 05

    Acțiune pregătitoare - Minoritățile în Rusia – Dezvoltarea culturii, a mass-mediei și a societății civile

    AIDCO

    Jyrki TORNI

    19 10 01 06

    Acțiune pregătitoare - UE-Asia – Integrarea politicii și a punerii în aplicare a acesteia

    AIDCO

    Thierry ROMMEL

    21 04 06

    Acțiune pregătitoare - Gestionarea apei în țările în curs de dezvoltare

    AIDCO

    Louis du BREIL de PONTBRIAND

    21 05 01 06

    Acțiune pregătitoare - Transferul de tehnologie în domeniul farmaceutic în favoarea țărilor în curs de dezvoltare

    AIDCO

    Cristina TORRES

    21 05 01 07

    Acțiune pregătitoare - Cercetare și dezvoltare în domeniul bolilor asociate sărăciei, al celor tropicale și al celor neglijate

    AIDCO

    Cristina TORRES

    22 02 09

    Acțiune pregătitoare - Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural din zonele de conflict

    ELARG

    Anna Claire MICHAEL

    Rubrica 5

    26 03 03

    Acțiune pregătitoare - Programul Erasmus pentru administrația publică

    HR

    Hendrik VANTILBORGH

    Document de lucru privind politica de coeziune - Rubrica 1b din CFM

    1. Prezentul document de lucru se concentrează asupra aspectelor bugetare ale politicii de coeziune, care cuprinde Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC), cu un accent specific asupra bugetului pe 2011.

    2. Având în vedere cheltuielile eligibile pentru perioada 2000-2006, se așteaptă în cursul anului 2011 un nivel foarte scăzut al plăților în raport cu perioada de programare anterioară. Prin urmare, prezentul document de lucru se axează în cea mai mare parte pe perioada 2007-2013, deși raportoarea consideră că încheierea rapidă a perioadelor de programare 2000-2006 (și anterioare) constituie, de asemenea, o prioritate.

    Situația actuală

    3. Pentru perioada de programare 2007-2013, statele membre (SM) sunt obligate să prezinte Comisiei următoarele documente pentru aprobare: un raport de evaluare a conformității întocmit de un organism de auditare independent, un aviz[1] privind descrierea sistemică a fiecărui program operațional (PO; un total de 434 de PO în toate SM) și o strategie de audit. Aceste elemente fac parte din sistemul de gestiune și control (SGC) pentru 2007-2013, a cărui arhitectură de bază este formată, la nivel național, din autoritățile de gestionare, de certificare și de audit, conform prevederilor din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006[2].

    4. Comisia a prevăzut inițial ca evaluările de conformitate să fie finalizate până la sfârșitul anului 2008, iar primele plăți intermediare să fie emise la începutul lui 2009. Cu toate acestea, aprobarea SGC ale statelor membre, în conformitate cu articolul 71 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, s-a derulat anevoios și s-a realizat în cea mai mare parte în a doua jumătate a lui 2009, în special din cauza dificultăților întâlnite la nivel național în ceea ce privește transpunerea cerințelor complexe de reglementare ale UE sau a noilor măsuri organizaționale, transpunere care a avut drept rezultat proceduri greoaie (a se vedea mai jos). Această întârziere a afectat nivelul plăților acordate statelor membre, iar la finele anului 2009, mai multe state membre nu primiseră decât plățile de prefinanțare. În același timp, adică la trei ani de la începutul perioadei de prefinanțare, nivelul execuției bugetare pentru politica de coeziune se situa la aproape jumătate (12 %) din cel realizat în aceeași etapă a perioadei de programare anterioare.

    5. Cu toate că Parlamentul European (dar și Consiliul) au accentuat în repetate rânduri importanța utilizării depline și eficiente a creditelor disponibile, rata scăzută a absorbției fondurilor structurale ale UE în anii trecuți a condus la o discrepanță tot mai mare între creditele de angajament (CA) și creditele de plată (CP) de la această rubrică (a se vedea tabelul de mai jos) și la o creștere semnificativă a angajamentelor restante (RAL) în timp.

    Execuția bugetară a politicii de coeziune 2007-2013 (EURO)

     

    Rezultat 2009

    Rezultat 2008

    Rezultat 2007

     

    CA

    CP

    CA

    CA

    CP

    CA

    13 03 16 FEDR - Convergență

    22 417 259 853

    11 719 113 679

    22 214 199 721

    5 042 066 871

    20 980 317 541

    2 962 793 999

    13 03 17 FEDR - PEACE

    31 466 303

    9 678 184

    30 849 316

    6 745 369

    30 244 428

    4 496 913

    13 03 18 FEDR –Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă

    4 633 542 658

    2 088 250 347

    4 988 612 298

    975 969 847

    5 325 424 141

    592 878 567

    13 03 19 FEDR - Cooperare teritorială europeană

    1 044 712 714

    291 003 601

    1 148 761 991

    248 832 150

    884 635 554

    129 987 703

    13 03 20 FEDR - Asistență tehnică operațională

    38 518 918

    28 402 091

    39 092 010

    41 100 334

    28 622 403

    1 290 670

    Total - Fondul european de dezvoltare regională

    28 165 500 446

    14 136 447 902

    28 421 515 336

    6 314 714 571

    27 249 244 067

    3 691 447 852

     

     

     

     

     

     

     

    13 04 02 Fondul de coeziune

    9 287 121 769

    4 302 640 240

    8 142 934 367

    2 797 798 864

    7 115 314 105

    1 582 788 048

     

     

     

     

     

     

     

    04 02 17 FSE - Convergență

    7 305 903 755

    4 390 658 515

    7 007 279 761

    1 604 058 625

    6 759 975 961

    1 035 501 851

    04 02 18 FSE - PEACE

    0

    0

    0

    0

     

     

    04 02 19 FSE - Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă

    3 477 243 743

    2 616 162 792

    3 603 844 752

    764 099 609

    3 726 328 031

    478 419 579

    04 02 20 FSE - Asistență tehnică operațională

    7 932 259

    3 678 982

    9 635 899

    2 084 758

    7 969 537

    31 999

    Total - Fondul social european

    10 791 079 757

    7 010 500 289

    10 620 760 412

    2 370 242 992

    10 494 273 529

    1 513 953 429

     

     

     

     

     

     

     

    TOTAL - FEDR + FC + FSE

    48 243 701 972

    25 449 588 431

    47 185 210 115

    11 482 756 427

    44 858 831 701

    6 788 189 329

    (continuare)

    Buget 2010

    Rezultat total 2007-2009

     

    CA

    CP

    CA

    CP

    13 03 16 FEDR - Convergență

    22 782 329 782

    14 884 200 000

    65 611 777 115

    19 723 974 548

    13 03 17 FEDR - PEACE

    32 095 629

    15 600 000

    92 560 047

    20 920 467

    13 03 18 FEDR - Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă

    4 261 005 835

    3 330 700 000

    14 947 579 097

    3 657 098 761

    13 03 19 FEDR - Cooperare teritorială europeană

    1 069 579 848

    520 400 000

    3 078 110 259

    669 823 454

    13 03 20 FEDR - Asistență tehnică operațională

    50 000 000

    41 600 000

    106 233 330

    70 793 095

    Total - Fondul european de dezvoltare regională

    28 195 011 094

    18 792 500 000

    83 836 259 848

    24 142 610 325

     

     

     

     

     

    13 04 02 Fondul de coeziune

    10 185 294 880

    4 350 000 000

    24 545 370 241

    8 683 227 152

     

     

     

     

     

    04 02 17 FSE - Convergență

    7 473 667 217

    5 256 700 000

    21 073 159 477

    7 030 218 992

    04 02 18 FSE - PEACE

    p.m

    p.m

     

     

    04 02 19 FSE - Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă

    3 343 826 311

    2 416 700 000

    10 807 416 526

    3 858 681 980

    04 02 20 FSE - Asistență tehnică operațională

    10 471 454

    10 500 000

    25 537 695

    5 795 739

    Total - Fondul social european

    10 827 964 982

    7 683 900 000

    31 906 113 698

    10 894 696 710

     

     

     

     

     

    TOTAL FEDR + FC + FSE

    49 208 270 956

    30 826 400 000

    140 287 743 787

    43 720 534 187

    Angajamente restante (doar pentru perioada 2007-2013)

    n.a.

    96 567 209 600

    Sursa: Rapoartele Comisiei privind rezultatul bugetar, Bugetul general 2010 și calculul propriu

    6. Creditele de angajament bugetate și executate, astfel cum sunt prezentate mai sus, sunt cele prevăzute în pachetele financiare care au fost stabilite în avans pentru fiecare exercițiu al perioadei 2007-2013, pentru toate fondurile. Prin urmare, ele sunt în conformitate cu alocarea anuală de la rubrica 1b, astfel cum prevede Cadrul financiar multianual.

    7. Programarea financiară de la rubrica 1b pentru anii 2010 și 2011 (angajamente) este prezentată mai jos. În această privință, după cum se menționează în documentul de lucru anterior al raportoarei referitor la programarea financiară, ar trebui notat faptul că o discuție privind marja prevăzută la sub-rubrica 1b este irelevantă, întrucât programarea financiară se adaptează nevoilor identificate de fiecare stat membru.

    Programarea financiară - Rubrica 1b (milioane EURO)

     

    RUBRICA 1B - COEZIUNE PENTRU CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

     

     

     

    2010

    2011

    TFS

    Total fonduri structurale

    39 191,847

    39 688,663

    TFC

    Total fonduri de coeziune

    10 190,245

    10 961,150

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Total programe Rubrica 1B

    49 382,092

    50 649,813

     

     

     

     

     

    Alte cheltuieli

    5,500

     

     

     

     

     

     

    TOTAL RUBRICA 1B

    49 387,592

    50 649,813

     

    Plafon cadru financiar

    49 388,000

    50 651,000

     

    Marjă

    0,408

    1,187

    Sursa: Comisia Europeană

    8. În comparație cu programele operaționale, situația proiectelor majore este și mai sensibilă, întrucât acestea au cea mai scăzută rată de aprobare a SGC (101 proiecte din 949, începând cu 1 martie 2010) și, prin urmare, niveluri de execuție foarte scăzute. Potrivit Directorului General al DG REGIO[3], criza economică și constrângerile rezultate asupra bugetelor naționale vor avea drept rezultat abandonarea unora dintre proiecte.

    9. Conform raportărilor, demararea lentă a perioadei s-a datorat în cea mai mare parte:

    - întârzierilor în acordurile cu privire la bugetul UE, adoptarea regulamentelor și negocierea programelor,

    - cerinței impuse autorităților naționale de a realiza evaluări de conformitate privind sistemele de gestiune și control,

    - aprobării obligatorii a SGC înaintea efectuării oricărei plăți intermediare,

    - activității legate de gestionarea perioadelor de programare suprapuse: autoritățile naționale încă lucrează la finalizarea programelor pentru perioada 2000-2006,

    - în multe cazuri, distribuției neclare a sarcinilor la nivel național, experienței insuficiente sau unei lipse a capacității administrative, atât a autorităților de gestionare cât și a beneficiarilor, și proceselor de reorganizare internă a administrațiilor publice,

    - impactului recesiunii economice mondiale care a început în toamna anului 2008.

    10. Tabelul de mai jos prezintă ultimele cifre de execuție disponibile pentru fiecare stat membru (la data de 24/02/2010) pentru toate cele trei fonduri luate împreună.

    Ratele de absorbție și cifrele per SM (toate fondurile) la 24/02/2010 (milioane EURO)

    Țara

    Stabilite

    Angajate

    Plătite

    Plătite / angajate

    Plătite / stabilite

    AT

    1 204,479

    679,586

    245,575

    36,14%

    20,39%

    BE

    2 063,501

    1 276,387

    418,387

    32,78%

    20,28%

    CB

    7 815,225

    4 271,354

    791,157

    18,52%

    10,12%

    CY

    612,435

    480,393

    93,348

    19,43%

    15,24%

    CZ

    26 302,604

    14 035,435

    3 280,128

    23,37%

    12,47%

    DE

    25 488,616

    14 393,826

    4 915,749

    34,15%

    19,29%

    DK

    509,577

    282,512

    78,783

    27,89%

    15,46%

    EE

    3 403,460

    1 690,292

    780,239

    46,16%

    22,92%

    ES

    34 657,734

    21 649,371

    4 793,282

    22,14%

    13,83%

    FI

    1 595,966

    952,314

    279,693

    29,37%

    17,52%

    FR

    13 449,221

    7 456,226

    2 102,815

    28,20%

    15,64%

    GB

    9 890,937

    5 822,786

    1 754,316

    30,13%

    17,74%

    GR

    20 210,261

    11 761,802

    2 236,584

    19,02%

    11,07%

    HU

    24 921,149

    13 115,732

    3 298,703

    25,15%

    13,24%

    IE

    750,725

    572,948

    219,708

    38,35%

    29,27%

    IT

    27 965,315

    15 742,591

    3 367,328

    21,39%

    12,04%

    LT

    6 775,493

    3 418,579

    1 530,561

    44,77%

    22,59%

    LU

    50,487

    27,990

    7,210

    25,76%

    14,28%

    LV

    4 530,448

    2 272,505

    763,077

    33,58%

    16,84%

    MT

    840,123

    465,645

    98,987

    21,26%

    11,78%

    NL

    1 660,003

    920,315

    225,693

    24,52%

    13,60%

    PL

    65 221,853

    35 049,048

    9 555,918

    27,26%

    14,65%

    PT

    21 411,561

    12 034,498

    2 863,450

    23,79%

    13,37%

    SE

    1 626,092

    901,514

    262,692

    29,14%

    16,15%

    SI

    4 101,049

    2 250,815

    578,510

    25,70%

    14,11%

    SK

    11 360,620

    5 770,092

    1 302,742

    22,58%

    11,47%

    BG

    6 673,628

    3 189,422

    645,324

    20,23%

    9,67%

    RO

    19 213,037

    8 669,953

    1 982,597

    22,87%

    10,32%

    Sumă:

    344 305,598

    189 153,933

    48 472,557

    25,63%

    14,08%

    Sursa: DG Politică Regională

    11. Motivele invocate pentru a explica diferențele de mai sus între statele membre în ceea ce privește ratele de absorbție sunt următoarele:

    - strategiile și conținutul programelor variază. De exemplu, programele care includ infrastructuri complexe au termene de execuție mai lungi decât altele;

    - diferențele la nivel de structuri administrative naționale;

    - SM nu se aflau în același stadiu de finalizare a programelor din perioada de programare anterioară, astfel că începerea noii perioade a fost întârziată. În plus, mai multe prelungiri ale perioadelor de eligibilitate ale programelor din 2000-06 (până la 1 iulie 2010 pentru FSE și FEDR) încă necesită resurse din partea unor SM, care, altfel, ar fi fost folosite pentru perioada 2007-13.

    12. În declarațiile comune privind punerea în aplicare a politicii de coeziune din noiembrie 2008, aprilie 2009 și noiembrie 2009, cele trei instituții au subliniat necesitatea accelerării în continuare a execuției fondurilor structurale și de coeziune, în special prin cerința de a urgenta aprobarea SGC.

    13. În noiembrie 2009, instituțiile au remarcat o ameliorare în ceea ce privește ratele de aprobare a SGC și a proiectelor majore (PM), dar au considerat că ritmul aprobărilor este încă prea lent.

    14. În cadrul priorităților sale pentru bugetul pe 2011, Parlamentul European a salutat prezentarea de către statele membre a descrierilor SGC pentru aproape toate proiectele majore, precum și rata de aprobare de 87 % a Comisiei până la finele anului 2009.

    15. Potrivit celei mai recente actualizări a Comisiei (12 martie 2010), aproape toate rapoartele SGC au fost prezentate de statele membre (428 de programe din 434). Pentru 94 % din programe (406) SGC au fost acceptate, iar 87 % (377) au beneficiat cel puțin de o plată intermediară. Prin urmare, se poate preconiza că aprobarea de către Comisie a ultimelor SGC va avea drept rezultat o creștere considerabilă a plăților intermediare în 2010 și 2011.

    16. Acest lucru este confirmat de tabelul de mai jos, care prezintă o defalcare a acestor cifre (la aceeași dată) între FSE, FEDR și FC.

    Defalcarea plăților pe tipuri, până la 12/03/2011 (milioane EURO)

    Fond

    Alocare totală 2007-13

    Plăți în avans

    2007-09

    Plăți intermediare 2008 & 2009

    Plăți intermediare 2010

    FSE

    76 253,0

    6 093,0

    4 795,9

    454,9

    FEDR/FC

    269 400,2

    23 290,4

    9 447,5

    4 920,3

    TOTAL

    345 653,1

    29 383,4

    14 243,4

    5 375,2

    Sursa: Răspunsul Comisiei la întrebarea Comisiei pentru bugete în vederea reuniunii grupului de monitorizare din 17/03/2010 privind politica de coeziune

    17. Acest tabel arată că plățile intermediare efectuate în primele 70 de zile ale anului 2010 reprezintă deja aproximativ 38 % din cele efectuate în 2008 și 2009. Acest lucru poate fi considerat un semnal încurajator pentru aplicarea rapidă a politicii de coeziune în lunile următoare și în 2011.

    18. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să continue să colaboreze susținut, în special cu acele state membre care au avut o rată de absorbție scăzută în cursul perioadei de programare anterioare, pentru a menține ritmul și a îmbunătăți și mai mult situația.

    Simplificare, plăți în avans și propuneri legislative recente

    19. În primăvara anului 2009, Comisia a lansat Planul european de redresare economică, cu o serie de măsuri în favoarea accelerării executării fondurilor. Inițiativa includea o modificare a cadrului legislativ, care prevedea avansuri suplimentare de 6,25 miliarde EUR și conținea o serie de elemente de simplificare destinate să ofere mai multă flexibilitate în implementarea programelor (de exemplu, o rambursare integrală a ajutoarelor de stat înaintea implementării lor). Toate plățile în avans în cadrul pachetului de redresare european au fost efectuate în aprilie 2009.

    20. În declarația comună a acestora din noiembrie 2009, Parlamentul European și Consiliul și-au exprimat convingerea că oportunitățile oferite de utilizarea fondurilor structurale ar putea fi materializate în acțiuni mai specifice care să faciliteze combaterea efectelor crizei economice, în special acele acțiuni care susțin creșterea economică și competitivitatea și limitează pierderea de locuri de muncă.

    21. Exercițiul recent de simplificare, aflat în desfășurare, și modificările ulterioare ale regulamentelor (îndeosebi creșterea suplimentară a plăților în avans și flexibilitatea deblocării creditelor pentru 2007) vor avea, fără îndoială, un impact pozitiv asupra ritmului de punere în aplicare în statele membre și se preconizează că vor reduce povara administrativă pentru beneficiari și pentru organismele de gestionare[4].

    22. Din punct de vedere tehnic, ar putea fi solicitate informații suplimentare referitoare la metoda de execuție a 1/6 din „reafectările” creditelor pentru 2007, repartizate pentru perioada 2008-2013. Va presupune acest lucru că nu se va aplica nicio plată aferentă creditelor pentru 2007 și că primele plăți pentru 2007-2013 vor fi făcute din creditele pentru 2008? Care va fi tratamentul bugetar al unui astfel de mecanism? Va avea acest lucru un impact asupra marjei în cadrul plafonului CFM?

    23. În ceea ce privește modificările legate de simplificare, propunerea de modificare în curs este a treia de acest gen, după modificarea articolului 55 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 și propunerile formulate în cadrul pachetului de redresare în primăvara anului 2009. Toate aceste măsuri de simplificare vizează să facă normele mai simple, mai clare și mai puțin birocratice și, astfel, mai atractive pentru beneficiari sau potențiali beneficiari. Ca urmare, Comisia se așteaptă la o creștere a numărului promotorilor de proiecte interesați să solicite finanțare, ceea ce ar trebui să aibă ca rezultat o absorbție mai rapidă.

    24. Pe de altă parte, ar trebui amintit faptul că au fost întâmpinate dificultăți la nivel național, de exemplu în ceea ce privește transpunerea cerințelor de reglementare ale UE[5], noile norme de organizare (înființarea unei Autorități de gestionare, de certificare și de audit), aspectele legate de resursele umane și stabilirea instrumentelor cerute (sisteme electronice de informare și comunicare, orientări de punere în aplicare). În această privință, raportoarea dorește să evidențieze, ca o chestiune de prioritate cel târziu pentru următoarea perioadă de programare, că sunt necesare ameliorări structurale și măsuri de simplificare (suplimentare), pentru a evita execuția insuficientă recurentă și a garanta o evoluție ordonată a creditelor de plată în comparație cu creditele de angajament.

    25. Totuși, în ansamblu, recentele exerciții de simplificare ar trebui, împreună cu efectul mecanic al creșterii plăților în avans și cu cel de a avea încă la dispoziție pentru perioada respectivă creditele exercițiului 2007, să conducă la o creștere a nevoii de credite de plată în 2011.

    Perspective pentru 2011

    26. Politica de coeziune reprezintă 35,6 % din cadrul financiar pentru 2007-2013. Pentru exercițiul 2011, plafonul CFM pentru rubrica 1b este fixat la 50,65 miliarde Euro, la prețurile curente.

    27. Raportoarea dorește să sublinieze că, în ceea ce privește Bugetul pe 2011, nu va exista nicio marjă reală de manevră pentru creditele de angajament, întrucât acestea ar trebui să se ridice la pachetele anuale pre-alocate stabilite la începutul perioadei, sub rezerva unei eventuale ajustări, conform prevederilor articolului 17 din Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară.

    28. În plus, ca urmare a recentelor modificări legislative, unele sume rezultate din creditele ne-deblocate ale exercițiului 2007 vor fi disponibile în 2011. Prin urmare, principala chestiune se referă la nivelul creditelor de plată care urmează să fie incluse în buget.

    29. Din motivele prezentate mai sus, creditele de plată vor necesita, cu siguranță, o creștere semnificativă comparativ cu anii precedenți. Firește, acestea trebuie să fie suficiente pentru a răspunde următoarelor nevoi:

    - să acopere eventuala creștere a plăților în avans care nu au fost încă finanțate prin creditele bugetare pentru 2010;

    - 2011 este posibil să fie primul exercițiu complet pentru care vor fi aprobate toate SGC și, prin urmare, vor fi efectuate plățile intermediare pentru toate PO: perioada de programare va atinge, în cele din urmă, în cel de-al cincilea an al punerii sale în aplicare, viteza de croazieră;

    - angajamentele suplimentare vor fi disponibile, întrucât 1/6 din angajamentele pentru 2007 vor fi adăugate pentru fiecare exercițiu din perioada 2008-2013. Acest lucru va oferi șanse suplimentare ca angajamentele neplătite să fie direcționate efectiv[6];

    - în plus, creditele din 2007 realocate exercițiilor 2009 și 2010 pot spori nivelul creditelor reportate pentru 2011;

    - de asemenea, se poate anticipa în mod rezonabil o creștere în ceea ce privește implementarea concretă a proiectelor, în special datorită măsurilor de simplificare menționate mai sus;

    - SM vor fi din ce în ce mai puțin distrase de perioada de programare anterioară.

    30. Cu toate acestea, întrucât din motive de urgență nu s-a efectuat niciun studiu de impact al celor două propuneri de simplificare ale Comisiei, finanțarea suplimentară care urmează să fie acordată în decursul anilor următori, în special în 2011, nu poate fi estimată cu certitudine în această etapă. Ar trebui totuși avut în vedere faptul că numai plățile în avans suplimentare pentru FSE și FC pentru 5 state membre sunt estimate la 775 de milioane EUR. Într-adevăr, nu se poate garanta că plățile bugetate pentru 2010 vor fi suficiente, ceea ce ar pune o presiune în plus asupra bugetului pentru 2011.

    31. Chiar și așa, având în vedere motivele de mai sus, raportoarea este de părere că rubrica 1b va impune un nivel mult crescut al plăților în 2011.

    Calitatea punerii în aplicare a politicii de coeziune

    32. Potrivit priorităților Parlamentului pentru bugetul pe 2011, ameliorarea executării și a calității cheltuielilor constituie un principiu director în vederea unei utilizări optime a bugetului UE și a elaborării politicilor pe bază de probe. Perfecționarea sistemelor de monitorizare și evaluare este crucială în această privință, ținându-se seama, în mod corespunzător, de obiective, ținte și o logică a intervenției clar definite. În această privință, raportul strategic de sinteză al Comisiei, preconizat pentru aprilie 2010, ar putea aduce contribuții semnificative la evaluarea punerii în aplicare a politicii de coeziune în plan concret.

    33. Scopul urmărit ar fi obținerea unui echilibru mai bun între, pe de o parte, normele și procedurile impuse pentru a garanta legalitatea și regularitatea cheltuielilor UE și, pe de altă parte, crearea unei politici de coeziune mai rentabile și mai orientate spre performanță, în conformitate cu prioritățile PE privind bugetul pe 2011. Este adevărat, unii observatori și actori de la nivel național consideră că cerințele de reglementare pentru 2007-2013 sunt în continuare înclinate înspre aspecte legate mai curând de control decât de conținut (într-o anumită măsură, controlul distrage atenția de la conținut). Ca urmare, administratorii fondurilor structurale dedică mai mult timp evaluării respectării cerințelor de control și gestionare financiară decât realizării obiectivelor de program.

    34. În consecință, se pare că este necesar să se pună un accent mai puternic pe realizarea obiectivelor, nu pe legalitatea și regularitatea absorbției fondurilor. În acest context, ar trebui avute în vedere modificările aduse cadrului legislativ din 2009, care vizau reducerea sarcinii de control impuse statelor membre, fără a se abate însă de la normele fundamentale privind buna gestiune financiară și de la planul de acțiune în curs privind fondurile structurale[7].

    35. În răspunsurile acesteia la întrebările Comisiei pentru bugete în vederea reuniunii grupului de monitorizare din 17 martie privind politica de coeziune, Comisia Europeană a subliniat că nu a monitorizat utilizarea în sine a plăților în avans[8]. Creșterile în ceea ce privește plățile în avans prevăzute de recentele modificări ale regulamentului sugerează, prin urmare, că o sumă mai mare din fondurile structurale va rămâne mai puțin monitorizată sau nu va fi monitorizată deloc, ceea ce ridică unele temeri. Chiar dacă comisarul Samecki a trimis recent o scrisoare prin care invita statele membre să prezinte informații cu privire la absorbția avansurilor suplimentare, Comisia poate fi și ea invitată să abordeze în continuare această problemă, prin intermediul controlului aprofundat al plăților în avans. De asemenea, aceasta poate fi invitată să prezinte PE un raport cu privire la utilizarea acestora, în conformitate cu prioritățile PE pentru bugetul pe 2011, solicitând ca autorității bugetare să i se prezinte la timp informații complete și actualizate.

    Concluzii preliminare: realizarea priorităților UE

    36. În contextul noii Strategii UE-2020, Comisia a subliniat deja contribuția semnificativă pe care ar putea să o aducă politica de coeziune, așa cum s-a întâmplat în perioada de programare curentă și în cea anterioară, în contextul Strategiei de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. Aceasta s-a angajat să alinieze obiectivele politicii de coeziune la viziunea „Europa 2020”, prin promovarea unei creșteri inteligente, competitive și mai ecologice a economiilor regionale, bazate pe cunoaștere, inovare și eficiența resurselor, de asemenea prin intensificarea eforturilor concertate și fructificarea sinergiilor între politicile comunitare conexe.

    37. Comisia a menționat că, în cadrul pachetului de 350 de miliarde EUR destinat politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013, o sumă cuprinsă între 200 și 250 de miliarde EUR va fi rezervată obiectivelor UE-2020[9].

    38. Pe lângă motivele prezentate mai sus, ultimul comentariu afirmă, în opinia raportoarei, caracterul și mai presant al necesității unei alocări ambițioase a plăților destinate politicii de coeziune în cadrul bugetului pe 2011. 2011 va fi, desigur, cel de-al 5-lea an de execuție din actuala perioadă de programare, iar PO vor atinge un nivel de maturitate care va atrage după sine o executare neîntârziată a acestora.

    39. Pe baza considerațiilor de mai sus, raportoarea dorește să evidențieze în cele ce urmează întrebările și cererile rămase fără răspuns, în vederea următoarei proceduri bugetare:

    - Comisia ar trebui să continue să colaboreze în mod susținut în special cu acele state membre care au avut o rată de absorbție scăzută în cursul perioadei de programare anterioare, pentru a menține ritmul și a îmbunătăți și mai mult situația;

    - Sunt necesare ameliorări structurale și măsuri de simplificare suplimentare, pentru a evita execuția insuficientă recurentă;

    - Parlamentul ar trebui să fie ținut la curent în legătură cu conținutul eventualei ajustări aduse pachetului financiar, conform prevederilor articolului 17 din Acordul interinstituțional;

    - Comisia ar trebui să prezinte metoda de execuție a 1/6 din „reafectările” creditelor pentru 2007, repartizate pentru perioada 2008-2013. Prin ce modalități vor deveni disponibile în 2011 creditele ne-deblocate ale exercițiului 2007? Acest lucru va atrage după sine faptul că nicio plată nu va fi asociată creditelor pentru 2007? Care va fi tratamentul bugetar al unui astfel de mecanism? Va avea acest lucru un impact asupra marjei în cadrul plafonului CFM?

    - Întrucât nu se poate garanta că plățile bugetate pentru 2011 vor fi suficiente pentru plățile în avans suplimentare și plățile intermediare, Parlamentul ar trebui informat cu regularitate asupra implicațiilor bugetare ale ambelor situații, și anume: orice eventual buget rectificativ din 2010 și orice presiune în plus asupra bugetului pe 2011;

    - Comisia ar trebui să propună modalități prin care să se pună un accent mai puternic pe realizarea obiectivelor, nu pe legalitatea și regularitatea absorbției fondurilor, fără a se abate însă de la normele fundamentale privind buna gestiune financiară;

    - Comisia ar trebui să abordeze problema măsurilor de control insuficient în faza de lansare, în special prin intermediul controlului aprofundat al plăților în avans, și să informeze PE asupra utilizării acestora.

    Introducere

    Prezentul document de lucru descrie, din perspectivă bugetară, programele și activitățile care sprijină domeniul tineretului, educației și mobilității, analizează sprijinul financiar acordat din bugetul UE pentru aceste instrumente și rata lor de execuție în 2009 și 2010, în comparație cu cifrele propuse în PB 2011, și evaluează, acolo unde este relevant, evoluția acestora. Scopul documentului este de a oferi membrilor Comisiei pentru bugete un sprijin suplimentar în legătură cu procedura bugetară 2011.

    Acest document de lucru identifică în prima sa parte programele și activitățile care sprijină direct sau indirect politica în domeniul tineretului și prezintă în partea a doua principalele elemente bugetare relevante, defalcate pe domenii de politică, arătând evoluția creditelor anuale alocate programelor pentru tineret în bugetele 2009 și 2010 și ratele lor de execuție. Sunt prezentate, de asemenea, cifrele din proiectul de buget 2011. În partea a treia, documentul de lucru prezintă situația financiară a agențiilor care se ocupă de punerea în aplicare a programelor și activităților din domeniul tineretului.

    I. DEFINIREA INSTRUMENTELOR BUGETARE PRIVIND TINERETUL, EDUCAȚIA ȘI MOBILITATEA

    1.1. Instrumentele bugetare de sprijin direct al politicii de tineret

    În cadrul bugetului UE, politica de tineret este sprijinită direct prin programe specifice multianuale cum ar fi „Învățare de-a lungul vieții”, „Erasmus Mundus”, „Tineret în acțiune”, programul specific „Oameni” pentru mobilitatea cercetătorilor (subprogram al PC7), precum și printr-o serie de proiecte-pilot (PP) și de acțiuni pregătitoare (AP) specifice. Cu excepția programului „Tineret în acțiune” și a unor PP/PA din domeniul tineretului, finanțate de la rubrica 3b, aceste programe și activități sunt finanțate în cadrul rubricii 1a din CFM. Dimensiunea internațională a acțiunilor de sprijin pentru politica de tineret este finanțată în cadrul rubricii 4 din buget [(Cooperarea cu țările terțe în domeniul educației și formării profesionale și Fundația Europeană de Formare (ETF)].

    1.1.1. Programul „Învățare de-a lungul vieții” cuprinde patru programe sectoriale privind educația școlară (Comenius), învățământul superior (Erasmus), formarea profesională (Leonardo da Vinci) și educația adulților (Grundtvig), precum și acțiunea Jean Monnet și programul transversal de sprijinire a unor activități-cheie specifice, cum ar fi învățarea limbilor străine sau oferirea de oportunități pentru persoanele care studiază, profesori și formatori de a studia ori de a desfășura o activitate didactică în alt stat membru.

    Programul contribuie la dezvoltarea UE ca societate avansată bazată pe cunoaștere, caracterizată de o dezvoltare economică durabilă, locuri de muncă mai multe și mai bune și o mai mare coeziune socială. Programul vizează în special promovarea schimburilor, a cooperării și a mobilității între sistemele de învățământ și de formare din Uniune, astfel încât acestea să devină o referință de calitate la nivel mondial. Programul sprijină parteneriate și proiecte multilaterale, mobilitatea transnațională și schimburile în interiorul Uniunii.

    1.1.2. Programul „Erasmus Mundus” (II) este programul UE de cooperare și mobilitate în domeniul învățământului superior. Acesta vizează sporirea calității învățământului superior european și promovarea înțelegerii interculturale prin cooperarea cu state din afara UE. Programul contribuie și la creșterea atractivității învățământului superior european în lume.

    1.1.3. Programul „Tineret în acțiune” vizează promovarea cetățeniei active în rândul tinerilor, în special a cetățeniei lor europene. Acesta include Serviciul European de Voluntariat, care își propune să dezvolte participarea tinerilor la diverse forme de activități de voluntariat, precum și să finanțeze Forumul European al Tineretului.

    Valoarea adăugată a programului „Tineret în acțiune” este legată de cele două obiective principale ale acestuia: dezvoltarea resurselor umane în Europa prin sprijinul special acordat experiențelor de învățare informale și dezvoltarea cetățeniei active (inclusiv a cetățeniei europene) în rândul tinerilor. În ceea ce privește ambele obiective, valoarea adăugată rezidă în capacitatea Uniunii Europene de a face cunoscute beneficiile inițiativelor de sprijin al mobilității tinerilor, precum și avantajele care pot fi obținute de ONG-urile din domeniul tineretului prin „europenizarea” activităților lor. Majoritatea țărilor nu dispun de astfel de programe de mobilitate.

    În plus, posibilitățile oferite de program în ceea ce privește schimbul de bune practici (în special prin diseminarea rezultatelor proiectelor sau completarea la nivel național/regional a fondurilor de demarare generează un efect puternic de multiplicare ce justifică acțiunea la nivel european. Pe lângă aceasta, mobilitatea și celelalte proiecte sprijinite aduc Uniunea Europeană mai aproape de tineri și includ tineri cu posibilități mai restrânse de a participa la alte programe europene.

    1.1.4. „Oameni” — program pentru mobilitatea cercetătorilor: Capacitatea de a atrage și de a păstra numeroși cercetători extrem de calificați în Europa reprezintă o condiție necesară pentru progresul științei și susținerea inovării, precum și un factor important în atragerea și menținerea investițiilor publice și private în cercetare.

    În contextul unei concurențe din ce în ce mai acerbe la nivel mondial, programul specific „Oameni” (PC7) încearcă să facă Europa mai atrăgătoare pentru cei mai buni cercetători, prin:

    - promovarea dezvoltării unei piețe europene a muncii deschise pentru cercetători, lipsită de orice formă de discriminare și caracterizată de diversificarea competențelor și a modelelor de carieră ale cercetătorilor;

    - stimularea alegerii profesiei de cercetător și încurajarea cercetătorilor europeni să rămână în Europa prin intermediul unor subvenții de reintegrare;

    - structurarea în spațiul european a organizării, performanței și calității formării în domeniul cercetării, dezvoltarea activă a carierei cercetătorilor, împărtășirea cunoștințelor prin intermediul cercetătorilor între industrie, mediul academic și organismele de cercetare și prin participarea semnificativă a femeilor și tinerilor cercetători în activitățile de cercetare și dezvoltare.

    Acțiunile „Marie Curie” contribuie la îmbunătățirea competențelor cercetătorilor, indiferent de etapa de carieră în care aceștia se află, pentru a le asigura șanse mai bune de ocupare a unui loc de muncă, atât în sectorul privat, cât și în cel public, prin programe de cercetare care vizează încurajarea inovării în Europa.

    1.2. Instrumentele bugetare de sprijin indirect al politicii de tineret

    Pe lângă programele principale de sprijin pentru tineret, educație și mobilitate, există și alte programe ale UE de sprijin pentru tineri. Fonduri suplimentare sunt asigurate prin politica referitoare la ocuparea forței de muncă și afaceri sociale [programul Progress, EURES, acțiunile de mobilitate, Fondul social european (FSE)], politica de dezvoltare regională - Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), politica agricolă comună și, în special, politica de dezvoltare rurală prin care sunt sprijiniți tinerii agricultori, Fondul european pentru pescuit (FEP) - finanțate în cadrul rubricii 1a, 1b și, respectiv, 2 din bugetul UE. Cu toate acestea, în cadrul acestor domenii de politică nu există linii bugetare speciale sau credite alocate în mod specific politicii de tineret.

    1.2.1. Programul „PROGRESS” este unul dintre instrumentele prin care se acordă sprijin statelor membre în dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă în următoarele cinci domenii: ocuparea forței de muncă, protecția și incluziunea socială, condițiile de muncă, nediscriminarea și egalitatea de gen. Programul se adresează statelor membre, autorităților locale și regionale, serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și institutelor naționale de statistică. Pot participa și organisme specializate, universități și institute de cercetare, precum și parteneri social și organizații neguvernamentale.

    Programul „Progress” este esențial în asigurarea de analize și consiliere în materie de politici cu privire la agenda UE, în monitorizarea/evaluarea și raportarea cu privire la punerea în aplicare a legislației și politicilor UE, în promovarea transferului de politici, a identificării și diseminării bunelor practici în domeniile conexe de politică, a învățării reciproce și a sprijinului în rândul statelor membre, precum și în mobilizarea sprijinului principalelor părți interesate din UE și de la nivel național și în promovarea implicării acestora. Programul nu sprijină direct activități din domeniul tineretului și al mobilității.

    1.2.2. EURES (Servicii europene de ocupare a forței de muncă) este format dintr-o rețea de peste 800 de consilieri și site-uri internet EURES care colectează anunțurile de locuri de muncă de la serviciile de ocupare a forței de muncă din statele membre ale EURES (UE, SEE și CH) și oferă informații cu privire la condițiile de viață și de muncă în statele membre.

    EURES își propune să promoveze mobilitatea geografică și profesională a lucrătorilor în Europa pentru a elimina obstacolele rămase în calea liberei circulații, contribuind astfel la apariția unei adevărate piețe a muncii la nivel european.

    1.2.3. Fondul social european (FSE) este principalul instrument de investiții în educație și formare în cadrul politicii de coeziune. Prioritățile strategice ale programelor operaționale tematice și regionale includ întotdeauna acțiuni axate pe diferite grupuri țintă, printre care și tinerii. În funcție de situația specifică din fiecare stat membru și regiune, FSE finanțează diverse proiecte care se adresează tinerilor, fie facilitându-le tranziția din sistemul de învățământ pe piața muncii, fie ajutându-i să se reintegreze în sistemele educaționale pentru a-și dezvolta competențele.

    1.2.4. Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) finanțează în special infrastructura de învățământ și de formare. Sprijinul nu este însă orientat în mod specific către tineret și nu promovează mobilitatea. Sprijinul acordat prin FEDER pentru învățământ și formare (cu excepția infrastructurii) este minor.

    1.2.5. Politica agricolă comună sprijină diverse măsuri adresate tinerilor agricultori în cadrul pilonului său de dezvoltare rurală (măsura legată de „instalarea tinerilor agricultori”). Tinerii agricultori pot beneficia și de alte măsuri precum „Formarea profesională și acțiuni de informare” și „Modernizarea exploatațiilor agricole”, în cadrul cărora acțiunile specifice adresate tinerilor sunt frecvente.

    1.2.6. Fondul european pentru pescuit (FEP) include dispoziții relevante pentru domeniul tineretului în cadrul măsurii „Compensare socio-economică pentru gestionarea flotei comunitare de pescuit”[10]. Statele membre sunt cele care decid sumele pe care le alocă acestor măsuri. Nu sunt disponibile cifre privind bugetul alocat acestor acțiuni specifice.

    II. Structura bugetară referitoare la programele și activitățile legate de tineret, educație și mobilitate

    Titlul 15 din buget acoperă majoritatea activităților și programelor din domeniul tineretului. Unele acțiuni de mobilitate sunt finanțate în cadrul titlului 04 din buget, ca parte a politicii privind ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. Acest domeniu de politică nu cuprinde însă programe specifice domeniului tineretului.

    2.1. Educație și cultură (15)

    Tabel: Programe legate de tineret, educație și mobilitate finanțate în cadrul titlului 15:

     

     

     

    Buget 2009

    Buget 2010

    PB 2011

    LB

    Titlu

    CFM

    CA

    Exec.

    %

    CP

    Exec.

    %

    CA

    Exec.[11]

    %

    CP

    Exec.[12]

    %

    CA

    CP

    15 02 02 05

    Programul „Erasmus Mundus”

    1a

    75 523 024

    100

    75 894 879

    99,9

    94 163 000

    -

    78 800 000

    0,76

    94 540 000

    88 000 000

    15 01 04 14

    Cheltuieli de gestiune administrativă

    1a

    1 326 664

    99,6

    1 326 664

    48,0

    770 000

    18,8

    770 000

    10,3

    996 000

    996 000

    15 02 03

    Cooperarea cu țările terțe în domeniul educației și formării profesionale

    4

    7 598 370

    98,9

    3 569 764

    97,9

    8 000 000

    0,4

    5 200 000

    31,1

    9 000 000

    5 000 000

    15 01 04 17

    Idem – Cheltuieli de gestiune administrativă

    4

    114 983

    100

    114 983

    48,0

    65 000

    -

    65 000

    5,4

    80 000

    80 000

    15 02 22

    Programul „Învățare de-a lungul vieții”

    1a

    1 087 476 158

    100

    1 018 078 157

    100

    982 313 500

    74,9

    953 200 000

    22,0

    1 009 655 000

    956 000 000

    15 01 04 22

    „Învățare de-a lungul vieții” - Cheltuieli de gestiune administrativă

    1a

    9 371 661

    100

    9 371 661

    61,3

    8 843 000

    23,8

    8 843 000

    12,1

    9 000 000

    9 000 000

    15 05 55

    Programul „Tineret în acțiune”

    3b

    144 087 708

    100

    137 645 004

    100

    124 106 000

    61,2

    121 000 000

    20,1

    126 108 000

    117 000 000

    15 01 04 55

    „Tineret în acțiune” - Cheltuieli de gestiune administrativă

    3b

    986 063

    100

    986 063

    69,2

    780 000

    32,8

    780 000

    12,6

    780 000

    780 000

    15 07 77

    Programul „Oameni” pentru mobilitatea cercetătorilor (PC7)

    1a

    543 908 038

    100

    412 891 192

    100

    534 190 000

    0,5

    284 000 000

    11,2

    754 407 000

    500 000 000

    Sursa: Documente de lucru ale Comisiei - cifre din PB 2011

    În pofida unui nivel foarte bun de execuție a liniilor bugetare de la titlul 15, care se ridică în general la 100%, majorarea creditelor din PB 2011 este mai degrabă limitată, cu excepția programului specific „Oameni”, pentru care au fost majorate considerabil atât creditele de angajament, cât și cele de plată.

    La nivel general, nivelul plăților rămâne stabil. O majorare mai importantă a fost propusă pentru programul „Erasmus Mundus” (+12%), în timp ce plățile pentru programul Tineret în acțiune au fost reduse cu 3,3% în PB 2011.

    2.1.1. „Erasmus Mundus”: Valoarea totală a creditelor propusă în PB 2011 se ridică la 94,5 milioane EUR sub formă de CA și la 88 milioane de EUR sub formă de CP pentru cheltuielile operaționale și la 0,996 milioane EUR pentru cheltuielile de gestiune administrativă. În comparație cu 2010, cheltuielile operaționale ale programului au fost ușor majorate cu 0,3 milioane EUR sub formă de CA (+0,4 %) și cu 9 milioane EUR sub formă de CP (+11,7%).

    În 2011, programul va continua să finanțeze categorii noi de subvenții individuale (pentru candidații la doctorat și pentru studenții europeni care participă la cursuri de masterat în cadrul „Erasmus Mundus”). 2010 este primul an în care toate elementele noului program „Erasmus Mundus” (II) au devenit complet operaționale.

    Evaluarea ex-post a primului program „Erasmus Mundus” (2004-2008) a arătat că acesta a condus la creșterea numărului de studenți din țări terțe care urmează cursurile departamentelor și instituțiilor participante. Numeroși reprezentanți ai acestor departamente și instituții au fost consultați în cursul evaluării și au afirmat că „Erasmus Mundus” a permis atragerea de studenți dintr-o arie mai diversă de țări și diversificarea în consecință a modelelor tradiționale de selectare a studenților lor. Pe lângă aceasta, 89% dintre coordonatorii de cursuri chestionați au declarat că studenții „Erasmus Mundus” s-au situat „cu mult peste” (53%) sau „peste” (36%) nivelul mediu al studenților la masterat din universitatea lor[13].

    2.1.2. Programul „Învățare de-a lungul vieții”: PB 2011 propune o sumă totală de 1 009,6 milioane EUR sub formă de CA și 956 milioane EUR sub formă de CP pentru programul „Învățare de-a lungul vieții”. În comparație cu cifrele din bugetul 2010, această creștere corespunde unei majorări cu 27 milioane de EUR a CA (+2,8%), respectiv cu 2,8 milioane EUR a CP (+0,3%).

    Pentru 2011, acest credit este destinat să finanțeze următoarele trei obiective specifice:

    - dezvoltarea unui spațiu european al învățării de-a lungul vieții și promovarea mobilității în vederea consolidării competitivității Europei, a construirii unei economii bazate pe cunoaștere și a aprofundării sentimentului de identitate și de cetățenie europeană (896,125 milioane EUR);

    - modernizarea și reforma sistemelor de învățământ și de formare din UE în conformitate cu Strategia Europa 2020 (101,730 milioane EUR);

    - dezvoltarea multilingvismului și a capacității cetățenilor europeni de a utiliza mai multe limbi, de a avea acces la cultură și de a participa ca cetățeni activi, astfel încât aceștia să poată beneficia de o mai bună comunicare și integrare, de șanse îmbunătățite de ocupare a unui loc de muncă și de oportunități de afaceri mai extinse (11,800 milioane EUR).

    2.1.3. Programul „Tineret în acțiune”: Suma totală propusă în PB 2011 pentru programul „Tineret în acțiune” este de 126,1 milioane EUR sub formă de angajamente și de 117 milioane EUR sub formă de plăți pentru cheltuielile operaționale; suma prevăzută pentru cheltuielile de gestiune administrativă este de numai 0,78 milioane EUR.

    În comparație cu bugetul 2010, aceasta reprezintă o majorare a angajamentelor de numai 1,6% și o reducere a plăților de 3,3%, deși, după cum reiese din tabelul anterior, rata de execuție era deja de 61,2% la 19 aprilie 2010 și de 100% la sfârșitul lui 2009.

    Evaluarea programului (2000-2006) de către Comisie a confirmat eficacitatea acestuia în ceea ce privește șansele de ocupare a unui loc de muncă și orientarea profesională a tinerilor (ale căror competențe sunt dezvoltate prin experiențe educaționale informale derivate din participarea lor la program), precum și dezvoltarea sentimentului lor de cetățenie și de solidaritate și a identității lor europene.

    2.1.4. Programul „Oameni”: Suma propusă în PB 2011 pentru acest program este de 754,407 milioane EUR sub formă de CA și de 500 milioane EUR sub formă de CP. În comparație cu bugetul 2010, aceasta reprezintă o creștere de 41,2% a CA (+220 milioane EUR) și o majorare de 76% a CP (+ 216 milioane EUR).

    În conformitate cu documentele de lucru ale Comisiei[14], majorarea semnificativă a creditelor alocate programului specific „Oameni” în PB 2011 corespunde nivelului crescut al cererii pentru diferitele obiective și politici-cheie ale programului. Cea mai mare parte din creditele alocate în 2011 vizează sprijinirea în continuare a formării inițiale a cercetătorilor prin acțiunile aferente rețelelor de formare inițială „Marie Curie”. Vor fi majorate și creditele alocate mobilității europene și internaționale a cercetătorilor și sprijinirii dezvoltării carierelor acestora prin burse individuale și cofinanțarea programelor regionale, naționale și internaționale (COFUND), burse internaționale (bursele de „ieșire”, de „intrare” și bursele IRSES), mobilitate intersectorială (rețele de formare inițială și acțiuni aferente Parteneriatelor și pasarelelor dintre întreprinderi și universități).

    Se preconizează continuarea în 2011 a acțiunilor de promovare a celei de-a cincea libertăți prin punerea în aplicare a parteneriatului european pentru cercetători în vederea stimulării carierelor și mobilității, care include activitățile EURAXESS pentru mobilitatea cercetătorilor, consultări cu părțile interesate, colectarea de date și examinarea fondului european de pensii. Pe lângă aceasta, vor fi lansate noi activități, inclusiv extinderea legăturilor EURAXESS, un studiu de fezabilitate cu privire la un card al cercetătorilor, analize suplimentare și pregătirea politicilor legate de mobilitatea și cariera cercetătorilor în vederea elaborării unei comunicări privind parteneriatul european pentru cercetători.

    Agenția Executivă pentru Cercetare (AEC) este responsabilă de gestionarea tuturor secțiunilor din programul „Oameni”, cu excepția acțiunilor de politică vizând dezvoltarea unei piețe deschise a muncii pentru cercetători. În cadrul noii Comisii, DG EAC este direcția responsabilă pentru aceste domenii. S-a efectuat și o schimbare de nomenclatură - 15 07 77 (titlul 15: Educație și cultură), în locul liniei 08 11 01 (titlul 08: Cercetare).

    2.2. Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (titlul 04)

    2.2.1. Dialog social și spațiul social european (04 03 03)

     

     

     

    Buget 2009

    Buget 2010

    PB 2011

    LB

    Titlu

    CFM

    CA

    CP

    Exec.

    (CA)

    %

    CA

    CP

    Exec.[15]

    (CA)

    %

    CA

    CP

    04 03 03 01

    Relații industriale și dialog social

    1a

    15 328 292

    13 679 843

    99

    16 000 000

    14 000 000

    7

    16 390 000

    14 000 000

    04 03 03 02

    Activități de informare și formare în favoarea organizațiilor sindicale

    1a

    16 922 212

    16 209 903

    100

    16 400 000

    15 000 000

    19

    16 700 000

    15 000 000

    04 03 03 03

    Informarea, consultarea și participarea reprezentanților întreprinderilor

    1a

    6 873 440

    5 271 298

    94

    7 300 000

    5 500 000

    -

    7 300 000

    5 500 000

    Total

    39 123 944

    55 161 044