RAPORT referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a unei acţiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european
9.11.2010 - (COM(2010)0076 – C7‑0071/2010 – 2010/0044(COD)) - ***I
Comisia pentru cultură şi educaţie
Raportoare: Chrysoula Paliadeli
PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a unei acţiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european
(COM(2010)0076 – C7‑0071/2010 – 2010/0044(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2010)0076),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) şi articolul 167 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C7-0071/2010),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul motivat prezentat Preşedintelui Parlamentului de către un parlament naţional privind conformitatea proiectului cu principiul subsidiarităţii;
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[1],
– având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru cultură şi educaţie (A7‑0311/2010),
1. adoptă în primă lectură poziţia prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei, precum şi parlamentelor naţionale poziţia Parlamentului.
Amendamentul 1 Propunere de decizie Considerentul 1 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(1) Tratatul urmăreşte obţinerea unei uniuni tot mai strânse între naţiunile europene, iar articolul 167, în special, însărcinează Uniunea Europeană să contribuie la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea naţională şi regională a acestora şi punând în evidenţă, în acelaşi timp, moştenirea culturală comună. |
(1) Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) urmăreşte obţinerea unei uniuni tot mai strânse între naţiunile europene, iar articolul 167 TFUE, în special, însărcinează Uniunea Europeană să contribuie la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea naţională şi regională a acestora şi punând în evidenţă, în acelaşi timp, moştenirea culturală comună. Pe lângă aceasta, articolul 167 alineatul (2) TFUE menţionează că, în conformitate cu principiul proporţionalităţii, Uniunea trebuie să contribuie la îmbunătăţirea cunoaşterii şi la diseminarea culturii şi istoriei popoarelor europene. |
Amendamentul 2 Propunere de decizie Considerentul 3 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(3) De asemenea, tratatul instituie cetăţenia Uniunii, care o completează pe cea naţională a statelor membre respective şi constituie un element important pentru salvgardarea şi consolidarea procesului de integrare europeană. Pentru ca cetăţenii să-şi ofere întregul sprijin integrării europene, ar trebui să se pună un accent mai mare pe valorile comune ale acestora, pe istorie şi cultură ca elemente-cheie ale apartenenţei lor la o societate fundamentată pe principiile libertăţii, democraţiei, respectului pentru drepturile omului, diversităţii culturale, toleranţei şi solidarităţii. |
(3) De asemenea, tratatul instituie cetăţenia Uniunii, care o completează pe cea naţională a statelor membre respective şi constituie un element important pentru salvgardarea şi consolidarea procesului de integrare europeană. Pentru ca cetăţenii să-şi ofere întregul sprijin integrării europene, ar trebui să se pună un accent mai mare pe valorile comune ale acestora, pe istorie şi cultură ca elemente-cheie ale apartenenţei lor la o societate fundamentată pe principiile libertăţii, democraţiei, respectului pentru drepturile omului, diversităţii culturale şi lingvistice, toleranţei şi solidarităţii. |
Amendamentul 3 Propunere de decizie Considerentul 6a (nou) | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
|
(6a) Marca patrimoniului european ar trebui să profite de experienţa câştigată până în prezent datorită iniţiativei interguvernamentale. |
Justificare | |
Toată experienţa dobândită până în prezent în cadrul iniţiativei interguvernamentale trebuie valorificată în beneficiul noi acţiuni a UE. | |
Amendamentul 4 Propunere de decizie Considerentul 7 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(7) Marca patrimoniului european ar trebui să caute sinergii şi complementarităţi cu alte iniţiative, cum ar fi Lista patrimoniului mondial UNESCO şi „Itinerariile culturale europene” ale Consiliului Europei. Valoarea adăugată a noii Mărci a patrimoniului european ar trebui să se bazeze pe contribuţia siturilor selectate la istoria şi cultura europeană, pe o dimensiune educaţională clară care să parvină cetăţenilor, inclusiv tinerilor, şi pe reţelele formate între situri pentru schimbul de experienţă şi de cele mai bune practici. Iniţiativa ar trebui să pună un accent deosebit pe promovarea siturilor şi accesul la acestea, pe calitatea explicaţiilor oferite şi a activităţilor propuse, şi mai puţin pe conservarea siturilor, care ar trebui garantată prin regimurile de protecţie existente. |
(7) Marca patrimoniului european ar trebui să completeze, dar nu să se suprapună unor iniţiative, cum ar fi Lista patrimoniului mondial UNESCO, Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii şi „Itinerariile culturale europene” ale Consiliului Europei. Valoarea adăugată a noii Mărci a patrimoniului european ar trebui să se bazeze pe contribuţia siturilor selectate la istoria şi cultura europeană, inclusiv la crearea Uniunii Europene, pe o dimensiune educaţională clară care să parvină cetăţenilor, în special tinerilor, şi pe reţelele formate între situri pentru schimbul de experienţă şi de cele mai bune practici. Iniţiativa ar trebui să pună un accent deosebit pe promovarea siturilor şi accesul la acestea, contribuind astfel la crearea unui patrimoniu istoric şi cultural comun în Uniunea Europeană, precum şi pe calitatea explicaţiilor oferite şi a activităţilor propuse, şi mai puţin pe conservarea siturilor, care ar trebui garantată prin regimurile de protecţie existente. |
Amendamentul 5 Propunere de decizie Considerentul 10a (nou) | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
|
(10a) Statele membre pot propune pentru noua Marcă a patrimoniului european situri care au obţinut deja marca în cadrul iniţiativei interguvernamentale. Siturile respective ar trebui evaluate pe baza noilor criterii şi proceduri. |
Justificare | |
Actualele situri interguvernamentale ale statelor membre ale UE sunt invitate să adere la noua iniţiativă a UE. Pentru asigurarea coerenţei de ansamblu a iniţiativei, aceste situri vor trebui reevaluate conform noilor criterii. | |
Amendamentul 6 Propunere de decizie Considerentul 10b (nou) | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
|
(10b) Evaluările viitoare ale Mărcii patrimoniului european ar putea examina extinderea iniţiativei la ţările terţe participante la Programul „Cultura”. |
Amendamentul 7 Propunere de decizie Considerentul 11 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(11) Organizarea administrativă a Mărcii patrimoniului european ar trebui să rămână simplă şi flexibilă, conform principiului subsidiarităţii. |
(11) Organizarea administrativă a Mărcii patrimoniului european ar trebui să fie simplă şi flexibilă, conform principiului subsidiarităţii. |
Justificare | |
Noua iniţiativă instituie noi dispoziţii administrative. | |
Amendamentul 8 Propunere de decizie Articolul 2 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
În sensul prezentei decizii, „situri” înseamnă monumente, situri naturale sau urbane, peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri şi obiecte culturale, patrimoniu imaterial asociat unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan. |
În sensul prezentei decizii, „situri” înseamnă monumente, situri naturale, subacvatice, arheologice, industriale sau urbane, peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri şi obiecte culturale, patrimoniu imaterial asociat unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan. |
Justificare | |
Siturile arheologice sunt direct legate de patrimoniul cultural european şi, ca atare, ar trebui să fie menţionate în definiţie. Siturile subacvatice ar trebui, la rândul lor, să fie cuprinse în cadrul acestei definiţii având în vedere îndelungata tradiţie maritimă a popoarelor europene, din preistorie până în prezent. | |
Amendamentul 9 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 1 – liniuţa 1 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– intensificarea sentimentului de apartenenţă la Uniunea Europeană a cetăţenilor europeni, pe baza elementelor comune de istorie şi de patrimoniu, precum şi la preţuirea diversităţii; |
– intensificarea sentimentului de apartenenţă la Uniunea Europeană a cetăţenilor europeni, îndeosebi a tinerilor, pe baza valorilor şi a elementelor comune de istorie şi de patrimoniu europene; |
Justificare | |
Promovarea accesului tinerilor la patrimoniul cultural european reprezintă o prioritate a Mărcii patrimoniului european şi ar trebui subliniată. Marca patrimoniului european nu se referă la conservarea siturilor, ci la dimensiunea lor educaţională. Valoarea educaţională a Mărcii patrimoniului european face parte din modalităţile de reducere a decalajului tot mai profund dintre cetăţeni şi Europa, în special în ceea ce-i priveşte pe tineri. | |
Amendamentul 10 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 1 – liniuţa 2 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– aprofundarea dialogului intercultural. |
– consolidarea dialogului intercultural şi interregional, precum şi valorificarea diversităţii. |
Amendamentul 11 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 2 – partea introductivă | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2. Obiectivele intermediare ale acţiunii sunt: |
2. În acest scop, acţiunea urmăreşte, cu titlu de obiective intermediare: |
Justificare | |
A se vedea justificarea amendamentului la articolul 3 alineatul (1) partea introductivă. | |
Obiectivele intermediare se referă la impactul Mărcii patrimoniului european asupra persoanelor fizice şi a patrimoniului în ansamblul său. În această privinţă, impactul poate fi măsurat şi/sau evaluat cu un anumit grad de precizie în funcţie de indicatorii de impact intermediari. | |
Amendamentul 12 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 2 – liniuţa 1 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– îmbunătăţirea valorii şi profilului siturilor care au jucat un rol esenţial în istoria şi în construirea Uniunii Europene; |
– sublinierea valorii simbolice şi creşterea vizibilităţii siturilor care au jucat un rol semnificativ în istoria şi cultura Europei şi/sau construirea Uniunii; |
Justificare | |
Marca va promova valoarea deja recunoscută a siturilor. Iniţiativa este importantă atât pentru promovarea integrării europene prin cunoaşterea culturii şi a istoriei europene, cât şi pentru aprofundarea sentimentului de apartenenţă la Uniunea Europeană şi apropierea cetăţenilor de instituţiile sale. | |
Amendamentul 13 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 2 – liniuţa 2 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– o mai bună înţelegere a cetăţenilor europeni asupra construirii Europei şi asupra patrimoniului cultural comun, şi totuşi divers, în special în ceea ce priveşte valorile democratice şi drepturile omului, care susţin procesul de integrare europeană. |
– o mai bună înţelegere de către cetăţenii europeni a istoriei Europei şi a edificării Uniunii, precum şi a patrimoniului cultural material şi imaterial comun, şi totuşi divers, în special în ceea ce priveşte valorile democratice şi drepturile omului, care susţin procesul de integrare europeană. |
Justificare | |
Istoria şi cultura Europei şi edificarea Uniunii Europene constituie două concepte distincte de egală importanţă pentru cultura şi patrimoniul simbolic europene. | |
Amendamentul 14 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 3 – partea introductivă | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3. Obiectivele specifice ale acţiunii sunt următoarele: |
3. Siturile în sine urmăresc, cu titlu de obiective specifice: |
Justificare | |
A se vedea justificarea amendamentului la articolul 3 alineatul (1) partea introductivă. | |
Obiectivele specifice se referă la îmbunătăţirile pe care siturile în sine - în mod individual sau colectiv - se angajează să le efectueze în cadrul procedurii de atribuire a Mărcii patrimoniului european. | |
Amendamentul 15 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 3 – liniuţa 2 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– sensibilizarea tinerilor cu privire la moştenirea culturală comună; |
– sensibilizarea tinerilor în special, şi a cetăţenilor europeni în general, cu privire la moştenirea culturală comună şi consolidarea, în rândul acestora, a sentimentului de identitate europeană; |
Justificare | |
Dezvoltarea identităţii europene reprezintă un obiectiv de importanţă vitală al procesului de integrare europeană şi, ca atare, poate fi promovată în mod activ prin intermediul Mărcii patrimoniului european. | |
Amendamentul 16 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 3 – liniuţa 4 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– un acces sporit la siturile de patrimoniu pentru toţi cetăţenii, în special pentru tineri; |
– un acces sporit şi/sau îmbunătăţit la siturile de patrimoniu pentru toţi cetăţenii, în special pentru tineri; |
Amendamentul 17 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 3 – liniuţa 5 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– aprofundarea dialogului intercultural, în special în rândul tinerilor, prin intermediul educaţiei artistice, culturale şi istorice; |
– aprofundarea dialogului intercultural, în special în rândul tinerilor, prin intermediul educaţiei artistice, culturale, istorice şi interactive online; |
Justificare | |
Tinerii socializează, intră în contact, învaţă şi interacţionează folosind TCI şi siturile reţelelor sociale. Tânăra generaţie se exprimă cu uşurinţă prin intermediul blogurilor, Facebook şi alte situri educative. Învăţarea interactivă online este cel mai bun şi mai rentabil instrument pentru realizarea de progrese în dialogul intercultural şi de aceea ar trebui inclusă în amendament. | |
Amendamentul 18 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 3 – liniuţa 6 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– crearea de sinergii între patrimoniul cultural şi creaţia şi creativitatea contemporană; |
– crearea de sinergii între patrimoniul cultural şi creaţia contemporană şi sprijinirea creativităţii; |
Justificare | |
Sinergiile între patrimoniul cultural şi creaţia contemporană ar putea acţiona ca un catalizator pentru creativitate. | |
Amendamentul 19 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 3 – liniuţa 3a (nouă) | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
|
– promovarea interacţiunii dintre patrimoniul cultural şi activităţile economice generate în jurul acestuia, respectând pe deplin integritatea acestuia şi contribuind la durabilitatea sa şi a mediului său. |
Justificare | |
Patrimoniul cultural al unei regiuni poate fi unul din principalele sale avantaje, având potenţialul de a genera o economie înfloritoare întreţinută de turismul cultural, de industriile culturale etc. Pe lângă aceasta, interacţiunea cu activitatea economică productivă va permite siturilor de patrimoniu să contribuie la propria lor întreţinere, având în vedere că sumele importante necesare adesea pot face dificilă sarcina gestionării lor. | |
Amendamentul 20 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 3 – liniuţa 7 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– contribuţia la atractivitatea şi dezvoltarea durabilă a regiunilor. |
– contribuţia la vizibilitatea, atractivitatea, influenţa culturală, dezvoltarea turistică şi durabilă a regiunilor. |
Amendamentul 21 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 3 – liniuţa 3a (nouă) | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
|
– încurajarea creării unor reţele europene pentru punerea în valoare a patrimoniului comun european. |
Justificare | |
Patrimoniul european este extrem de divers, iar reţelele interregionale ar putea pune în evidenţă apartenenţa europeană comună de perioade şi stiluri artistice foarte diverse. Ar putea fi create reţele privind ordinul cistercian, Roma, modernismul sau art nouveau, sărbătorile solstiţiilor etc. Cetăţeanul european ar constata astfel că numeroase elemente pe care le consideră proprii patrimoniului său se regăsesc pe întregul teritoriu european. | |
Amendamentul 22 Propunere de decizie Articolul 5 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Comisia şi statele membre asigură complementaritatea Mărcii patrimoniului european cu alte iniţiative din domeniul patrimoniului cultural, cum ar fi Lista patrimoniului mondial UNESCO şi „Itinerariile culturale europene” ale Consiliului Europei. |
Comisia şi statele membre se asigură că Marca patrimoniului european completează, fără a le repeta, alte iniţiative din domeniul patrimoniului cultural, cum ar fi Lista patrimoniului mondial UNESCO, Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii şi „Itinerariile culturale europene” ale Consiliului Europei. |
Justificare | |
A se vedea justificarea la amendamentul depus la considerentul 7. | |
Amendamentul 23 Propunere de decizie Articolul 7 – punctul 1 – partea introductivă | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(1) Siturile candidate trebuie să aibă o valoare europeană simbolică şi trebuie să fi jucat un rol esenţial în istoria şi construirea Uniunii Europene. Prin urmare, siturile candidate trebuie să demonstreze: |
(1) Siturile candidate la atribuirea Mărcii patrimoniului european trebuie să aibă o valoare europeană simbolică şi trebuie să fi jucat un rol semnificativ în istoria şi cultura Europei şi/sau construirea Uniunii. Prin urmare, acestea trebuie să demonstreze: |
Justificare | |
A se vedea justificarea amendamentului la articolul 3 alineatul (2) prima liniuţă. | |
Amendamentul 24 Propunere de decizie Articolul 7 – punctul 1 – liniuţa 2 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– şi/sau locul şi rolul unui sit în istoria europeană şi în integrarea europeană, legăturile acestuia cu evenimente sau personalităţi-cheie, precum şi cu mişcările culturale, artistice, politice, sociale, ştiinţifice, tehnologice sau industriale; |
– şi/sau locul şi rolul unui sit în istoria europeană şi în integrarea europeană, legăturile acestuia cu evenimente sau personalităţi-cheie, precum şi cu mişcările culturale, artistice, religioase, politice, sociale, ştiinţifice, tehnologice, ecologice sau industriale; |
Justificare | |
Toate formele de religie au jucat un rol fundamental în contextul european, provocând războaie şi influenţând filozofia, modul de gândire, cultura în general şi într-o bună măsură arta secolului al XIX-lea. Religia se referă, printre altele, la tematica religioasă, şi la importante monumente religioase care există doar prin dimensiunea lor religioasă şi de aceea ar fi absurd ca aceasta să nu fie luată în considerare. | |
Amendamentul 25 Propunere de decizie Articolul 7 – punctul 2 – partea introductivă | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(2) Siturile candidate trebuie să trimită un proiect care promovează dimensiunea europeană a acestora şi prin care acestea se angajează la fiecare din următoarele elemente: |
(2) Siturile candidate la atribuirea Mărcii patrimoniului european trebuie să trimită un proiect a cărui executare trebuie să înceapă cel târziu până la sfârşitul anului de desemnare şi care include toate elementele următoare: |
Justificare | |
Stabilirea unui termen-limită pentru aplicarea criteriilor, şi anume sfârşitul anului de desemnare, ar obliga candidaţii să-şi respecte angajamentele. | |
Amendamentul 26 Propunere de decizie Articolul 7 – punctul 2 – liniuţa 3 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– promovarea multilingvismului prin utilizarea mai multor limbi ale Uniunii Europene; |
– promovarea multilingvismului şi a diversităţii regionale prin utilizarea mai multor limbi ale Uniunii, element determinant al dialogului intercultural; |
Amendamentul 27 Propunere de decizie Articolul 7 – punctul 2 – liniuţa 4 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– participarea la activităţile reţelelor de situri care au obţinut Marca patrimoniului european, în vederea efectuării unui schimb de experienţă şi a iniţierii de proiecte comune; |
– cooperarea cu situri care au obţinut deja Marca patrimoniului european; |
Amendamentul 28 Propunere de decizie Articolul 7 – punctul 2 – liniuţa 5 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– îmbunătăţirea profilului şi atractivităţii sitului la scară europeană, de exemplu prin utilizarea tehnologiei moderne; |
– creşterea vizibilităţii şi atractivităţii sitului la scară europeană, printre altele prin utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiei; |
Amendamentul 29 Propunere de decizie Articolul 7 – punctul 2 – liniuţa 5a (nouă) | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
|
– asigurarea accesului la sit al cetăţenilor europeni, cu respectarea deplină a integrităţii acestuia; |
Justificare | |
Cu riscul de a afirma un fapt evident, numeroase monumente nu sunt deschise publicului, ceea ce face dificilă identificare de orice fel cu acestea. | |
Amendamentul 30 Propunere de decizie Articolul 7 – punctul 2 – liniuţa 6 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
- organizarea de activităţi artistice şi culturale (de exemplu evenimente, festivaluri, rezidenţe pentru artişti) care promovează mobilitatea artiştilor şi colecţiilor europene, stimulează dialogul intercultural şi încurajează stabilirea de legături între patrimoniu şi creaţia şi creativitatea contemporană sunt binevenite în cazul în care specificitatea sitului permite acest lucru. |
Organizarea de activităţi artistice şi culturale (de exemplu evenimente, festivaluri, rezidenţe pentru artişti) care promovează mobilitatea agenţilor culturali, artiştilor şi colecţiilor europene, stimulează dialogul intercultural şi încurajează stabilirea de legături între patrimoniu şi creaţia şi creativitatea contemporană este binevenită în cazul în care specificitatea sitului permite acest lucru. |
Justificare | |
Această frază nu trebuie să facă parte dintr-un criteriu obligatoriu, ci să constituie un element opţional, criteriile aplicându-se proporţional cu dimensiunea şi tipul siturilor. S-ar putea ca nu toate siturile să aibă posibilitatea de a organiza activităţi artistice şi culturale. | |
Amendamentul 31 Propunere de decizie Articolul 7 – punctul 3 – liniuţa 4 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– să asigure accesul unui public cât mai larg, de exemplu prin adaptarea sitului sau prin formarea personalului; |
să asigure accesul unui public cât mai larg, inclusiv a persoanelor în vârstă sau cu handicap, de exemplu prin adaptarea sitului sau prin formarea personalului şi prin utilizarea internetului; |
Amendamentul 32 Propunere de decizie Articolul 7 – punctul 3 – liniuţa 6 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– să promoveze situl ca destinaţie turistică; |
– să promoveze situl ca destinaţie turistică, limitând totodată eventualul impact negativ asupra sitului sau a mediului din vecinătatea acestuia; |
Justificare | |
Dezvoltarea turismului nu ar trebui să dăuneze sitului şi mediului din vecinătatea acestuia. | |
Amendamentul 33 Propunere de decizie Articolul 7 – punctul 3 – liniuţa 8 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– să asigure faptul că planul de management este cât mai ecologic cu putinţă, pentru a limita efectele potenţiale negative ale turismului. |
– să asigure faptul că planul de management este cât mai ecologic cu putinţă. |
Justificare | |
A se vedea amendamentul la articolul 7 aliniatul (3) a şasea liniuţă. | |
Amendamentul 34 Propunere de decizie Articolul 8 – alineatul 2 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2. Juriul de experţi este compus din 12 de membri. Patru membri sunt numiţi de Parlamentul European, patru de către Consiliu şi patru de către Comisie. Juriul îşi desemnează preşedintele. |
2. Juriul de experţi este compus din 13 membri. Patru membri sunt numiţi de Parlamentul European, patru de către Consiliu, patru de către Comisie şi unul de Comitetul Regiunilor, în conformitate cu propriile proceduri de selecţie. Juriul european îşi desemnează preşedintele. |
Justificare | |
Includerea unui membru al Comitetului Regiunilor în juriul european ar permite autorităţilor locale şi regionale să-şi facă auzită vocea, să devină astfel mai reprezentative şi, de asemenea, să suscite interes la nivel local şi regional. În acest mod juriul ar putea fi compus dintr-un număr impar de membri. | |
Amendamentul 35 Propunere de decizie Articolul 8 – alineatul 3 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3. Membrii juriului european trebuie să fie experţi independenţi. Aceştia trebuie să deţină experienţă şi cunoştinţe solide în domeniile culturii, patrimoniului, istoriei europene sau în alte domenii relevante pentru obiectivele Mărcii patrimoniului european. |
3. Membrii juriului european trebuie să fie experţi independenţi. Aceştia trebuie să deţină experienţă şi cunoştinţe solide în domeniile relevante pentru obiectivele Mărcii patrimoniului european. Instituţiile care propun experţii încearcă să asigure, pe cât posibil, complementaritatea domeniilor de specialitate ale acestora şi o reprezentare echilibrată din punct de vedere geografic. |
Justificare | |
Juriul european ar trebui să fie compus din experţi din domeniul culturii care să acopere toate domeniile legate de obiectivele MPUE (lista nu ar trebui să fie restrictivă, putând varia de la studii umaniste la managementul bunurilor culturale), menţinând totodată o reprezentare echitabilă a tuturor statelor membre. | |
Amendamentul 36 Propunere de decizie Articolul 8 – alineatul 4 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4. Membrii juriului european sunt numiţi pentru trei ani. Prin derogare, în primul an în care prezenta decizie este în vigoare, patru experţi vor fi numiţi de Comisie pentru un an, patru de către Parlamentul European pentru doi ani şi patru de către Consiliu pentru trei ani. |
4. Membrii juriului european sunt numiţi pentru trei ani. Prin derogare, în primul an în care prezenta decizie este în vigoare, patru experţi vor fi numiţi de Comisie pentru un an, patru de către Parlamentul European şi unul de către Comitetul Regiunilor pentru doi ani şi patru de către Consiliu pentru trei ani. |
Justificare | |
A se vedea amendamentul la articolul 8 alineatul (2). | |
Amendamentul 37 Propunere de decizie Articolul 8 – alineatul 5 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
5. Dacă există un conflict de interese între un membru al juriului şi un anumit sit, membrul respectiv al juriului nu va lua parte la evaluarea sitului în cauză. |
5. Membrii juriului european trebuie să declare orice conflict de interese sau posibil conflict de interese în legătură cu un anumit sit. În cazul unei astfel de declaraţii, sau dacă apare un conflict de interese, membrul respectiv nu va participa la evaluarea sitului în cauză sau a oricăror altor situri din acelaşi stat membru. |
Justificare | |
Aceste modalităţi practice asigură transparenţa procedurii. | |
Amendamentul 38 Propunere de decizie Articolul 9 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Pentru ca procedurile să fie cât mai eficiente şi mai simple cu putinţă, Comisia redactează pe baza criteriilor de selecţie un formular de cerere comun care va fi utilizat de toate siturile candidate. Numai cererile trimise prin formularul de cerere oficial vor fi luate în considerare pentru selecţie. |
Comisia redactează pe baza criteriilor de selecţie prevăzute la articolul 7 un formular de cerere comun care va fi utilizat de toate siturile candidate Numai cererile trimise prin formularul de cerere oficial vor fi luate în considerare pentru selecţie. |
Amendamentul 39 Propunere de decizie Articolul 10 – alineatul 1 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1. Preselecţia siturilor pentru acordarea Mărcii patrimoniului european este de competenţa statelor membre. |
1. Preselecţia siturilor pentru acordarea Mărcii patrimoniului european este de competenţa statelor membre, în strânsă colaborare cu autorităţile locale şi regionale. |
Amendamentul 40 Propunere de decizie Articolul 10 – alineatul 2 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2. Fiecare stat membru are posibilitatea de a preselecta maximum două situri pe an, în conformitate cu calendarul din anexă. În anii rezervaţi pentru procedura de monitorizare nu vor avea loc proceduri de selecţie. |
2. Fiecare stat membru are posibilitatea de a preselecta maximum două situri la fiecare doi ani, în conformitate cu calendarul din anexă. |
Justificare | |
Selectarea noilor situri la fiecare doi ani va asigura o calitate mai ridicată a procesului de selecţie, precum şi a siturilor selectate. Numărul de situri trebuie menţinut la un nivel echilibrat, astfel încât să nu compromită calitatea, credibilitatea şi prestigiul Mărcii patrimoniului european. Procedura de selecţie se va desfăşura într-un an la nivelul statelor membre, iar în anul următor la nivel european, siturile fiind desemnate în mod oficial. În acest caz, monitorizarea siturilor poate fi realizată în paralel cu procesul de selecţie. | |
Amendamentul 41 Propunere de decizie Articolul 10 – alineatul 3 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3. Fiecare stat membru îşi stabileşte propriile proceduri şi propriul calendar de preselecţie a siturilor conform principiului subsidiarităţii, asigurând o organizare administrativă cât mai simplă şi mai flexibilă cu putinţă. Cu toate acestea, Comisiei îi sunt notificate de către statele membre rezultatele preselecţiei cel târziu la data de 31 ianuarie a anului în care are loc procedura de selecţie. |
3. Fiecare stat membru îşi stabileşte propriile proceduri şi propriul calendar de preselecţie a siturilor conform principiului subsidiarităţii, asigurând o organizare administrativă cât mai simplă şi mai flexibilă cu putinţă. Cu toate acestea, Comisiei îi sunt notificate de către statele membre rezultatele preselecţiei cel târziu la data de 1 martie a anului în care are loc procedura de preselecţie. |
Justificare | |
În conformitate cu noul calendar propus (a se consulta anexa). | |
Amendamentul 42 Propunere de decizie Articolul 10 – alineatul 4 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4. Preselecţia se bazează pe criteriile prevăzute la articolul 7 şi utilizează formularul de cerere prevăzut la articolul 9. |
4. Preselecţia se efectuează pe criteriile prevăzute la articolul 7 şi utilizează formularul de cerere prevăzut la articolul 9. |
Justificare | |
Preselecţia trebuie realizată pe baza unor criterii identice şi folosind aceleaşi formulare de cerere în toate statele membre. | |
Amendamentul 43 Propunere de decizie Articolul 10 – alineatul 4a (nou) | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
|
4a. Comisia publică lista completă a siturilor preselectate şi o comunică Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Regiunilor. |
Justificare | |
Publicarea siturilor preselectate şi informarea tuturor instituţiilor UE în cauză conferă o mai mare transparenţă procedurii. | |
Amendamentul 44 Propunere de decizie Articolul 11 – alineatul 3 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3. Selecţia finală se bazează pe criteriile prevăzute la articolul 7 şi utilizează formularul de cerere prevăzut la articolul 9. |
3. Selecţia finală se efectuează pe criteriile prevăzute la articolul 7 şi utilizează formularul de cerere prevăzut la articolul 9. |
Justificare | |
Selecţia finală la nivel UE trebuie realizată pe baza unor criterii identice şi folosind aceleaşi formulare de cerere. | |
Amendamentul 45 Propunere de decizie Articolul 11 – alineatul 4 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4. Juriul european redactează un raport privind siturile preselectate cel târziu la data de 31 octombrie a anului în care are loc procedura de selecţie. Raportul va include o recomandare pentru acordarea Mărcii patrimoniului european şi o justificare pentru siturile care nu au fost incluse în lista finală. |
4. Juriul european redactează un raport privind siturile preselectate cel târziu la data de 15 decembrie a anului în care are loc procedura de preselecţie. Raportul va include o recomandare pentru acordarea Mărcii patrimoniului european şi o justificare pentru siturile care nu au fost incluse în lista finală. |
Justificare | |
În conformitate cu noul calendar propus (a se consulta anexa). | |
Amendamentul 46 Propunere de decizie Articolul 12 – alineatul 2 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2. Cererile pentru siturile transnaţionale urmează aceeaşi procedură cu cererile pentru alte situri. Acestea sunt preselectate de unul dintre statele membre în cauză în limita de maximum două situri conform articolului 10, şi sunt apoi propuse în numele tuturor statelor membre în cauză după consultarea şi acordul acestora din urmă. |
2. Cererile pentru siturile transnaţionale urmează aceeaşi procedură cu cererile pentru alte situri. Acestea sunt preselectate de toate statele membre în cauză în propria limită de maximum două situri conform articolului 10. Siturile transnaţionale desemnează drept coordonator unul dintre siturile participante, iar acesta va fi unicul punct de contact al Comisiei. Coordonatorul oferă informaţii în legătură cu candidatura transnaţională în timp util în toate statele membre, astfel încât să asigure participarea siturilor în cauză de pe întregul teritoriu al Uniunii. Toate siturile care fac parte dintr-un sit transnaţional completează formularul de cerere prevăzut la articolul 7 şi îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 7. |
Justificare | |
Siturile transnaţionale beneficiază de o poziţie favorabilă dat fiind că, prin însăşi natura lor, promovează principalele obiective ale Mărcii patrimoniului european şi creează reţele. Prin urmare, toate statele membre participante ar trebui să-şi cedeze cota propriilor situri care fac parte din situl transnaţional. De asemenea, este important ca toate statele membre să fie informate în timp util în legătură cu intenţia de a solicita marca pentru un sit transnaţional, astfel încât toate părţile interesate să poată participa. Din motive de ordin practic, este necesară numirea unui coordonator pentru fiecare sit transnaţional, acesta urmând să fie ulterior interlocutorul juriului european şi al Comisiei. | |
Amendamentul 47 Propunere de decizie Articolul 12 – alineatul 2 – paragraful 1a (nou) | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
|
Se acordă o atenţie deosebită siturilor transnaţionale care, prin reprezentările unui simbolism material şi imaterial, întreţin esenţa patrimoniului european care depăşeşte frontierele. |
Justificare | |
Acordarea Mărcii patrimoniului european unui sit transnaţional este foarte semnificativă, deoarece aceasta ar duce la o mai bună promovare a patrimoniului european, cu impact asupra unui număr mai mare de cetăţeni. Pacea este un exemplu de simbolism imaterial. | |
Amendamentul 48 Propunere de decizie Articolul 12 – alineatul 3a (nou) | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
|
3a. Dacă unul dintre siturile care fac parte dintr-un sit transnaţional încetează să mai îndeplinească criteriile de obţinere a Mărcii patrimoniului european sau angajamentele asumate în cerere, se aplică procedura prevăzută la articolul 15. |
Amendamentul 49 Propunere de decizie Articolul 13 – alineatul 1 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1. Comisia desemnează în mod oficial siturile cărora le este acordată Marca patrimoniului european în anul următor procedurii de selecţie, ţinând cont de recomandarea juriului european. Comisia informează Parlamentul European şi Consiliul în legătură cu aceasta. |
1. Comisia desemnează în mod oficial siturile cărora le este acordată Marca patrimoniului european în anul următor procedurii de selecţie, ţinând cont de recomandarea juriului european. Comisia informează Parlamentul European, Consiliul şi Comitetul Regiunilor cu privire la deciziile adoptate. |
Justificare | |
Armonizare cu amendamentele aduse articolului 8. | |
Amendamentul 50 Propunere de decizie Articolul 13 – alineatul 2 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2. În principiu, Marca patrimoniului european este acordată siturilor pe o durată nelimitată, conform condiţiilor prevăzute la articolele 14 şi 15 şi sub rezerva continuării acţiunii. |
2. Marca patrimoniului european este acordată siturilor pe o durată nelimitată, conform condiţiilor prevăzute la articolele 14 şi 15 şi sub rezerva continuării acţiunii. |
Amendamentul 51 Propunere de decizie Articolul 13 – alineatul 2a (nou) | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
|
2a. Atribuirea Mărcii patrimoniului european nu implică nicio obligaţie cu caracter urbanistic, legal, peisagistic, arhitectonic sau în legătură cu mobilitatea. Se aplică exclusiv legislaţia locală. |
Amendamentul 52 Propunere de decizie Articolul 14 – alineatul 3 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3. Raportul trebuie trimis Comisiei şi supus examinării juriului european cel târziu la data de 31 ianuarie a anului în care are loc procedura de monitorizare. |
3. Raportul trebuie trimis Comisiei şi supus examinării juriului european cel târziu la data de 1 martie a anului în care are loc procedura de monitorizare. |
Justificare | |
În conformitate cu noul calendar propus (a se consulta anexa). | |
Amendamentul 53 Propunere de decizie Articolul 14 – alineatul 4 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4. Juriul european redactează un raport privind starea siturilor care au obţinut marca din statul membru în cauză cel târziu la data de 31 octombrie a anului în care are loc procedura de monitorizare, şi va include, după caz, recomandările de care trebuie să se ţină cont în perioada de monitorizare următoare. |
4. Juriul european redactează un raport privind starea siturilor care au obţinut marca din statul membru în cauză cel târziu la data de 15 decembrie a anului în care are loc procedura de monitorizare, şi va include, după caz, recomandările de care trebuie să se ţină cont în perioada de monitorizare următoare. |
Justificare | |
În conformitate cu noul calendar propus (a se consulta anexa). | |
Amendamentul 54 Propunere de decizie Articolul 14 – alineatul 5 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
5. Comisia stabileşte indicatorii comuni pentru statele membre pentru a se asigura o abordare coerentă a procedurii de monitorizare. |
5. Comisia, după consultarea juriului european, stabileşte indicatorii comuni pentru statele membre pentru a se asigura o abordare coerentă a procedurii de monitorizare. |
Amendamentul 55 Propunere de decizie Articolul 15 – alineatul 4 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4. Comisia ia decizia finală de retragere a Mărcii patrimoniului european. Comisia informează Parlamentul European şi Consiliul în legătură cu aceasta. |
4. Comisia ia decizia finală de retragere a Mărcii patrimoniului european, luând în considerare în măsura cuvenită recomandarea juriului european. Comisia informează Parlamentul European, Consiliul şi Comitetul Regiunilor în legătură cu aceasta. |
Justificare | |
Participarea juriului european la procedura de retragere este esenţială din motive de transparenţă. | |
Amendamentul 56 Propunere de decizie Articolul 15 – alineatul 5a (nou) | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
|
5a. Siturile pot renunţa în orice moment la Marca patrimoniului european. În acest caz, trebuie să informeze statul membru în cauză, care, la rândul său, va informa Comisia. Comisia adoptă decizia de retragere a Mărcii patrimoniului european şi o aduce la cunoştinţa Parlamentului, Consiliului şi Comitetului Regiunilor. |
Justificare | |
Posibilitatea unei retrageri voluntare din iniţiativa MPUE conferă acesteia un caracter mai democratic, luând în considerare situaţiile în care situl, din motive obiective, nu-şi mai poate îndeplini angajamentele sau nu mai doreşte să participe la această iniţiativă. | |
Amendamentul 57 Propunere de decizie Articolul 16 – alineatul 1 – liniuţa 3 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
– stabileşte orientări pentru procedurile de selecţie şi monitorizare şi redactează formularul de cerere; |
– prin prisma obiectivelor stabilite la articolul 3 şi în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 7, stabileşte orientări pentru a facilita procedurile de selecţie şi monitorizare şi redactează formularul de candidatură; |
Amendamentul 58 Propunere de decizie Articolul 16 – alineatul 2 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2. Comisia este responsabilă de comunicarea şi vizibilitatea Mărcii patrimoniului european la nivelul Uniunii, în special prin crearea şi menţinerea unui site internet specific. |
2. Comisia este responsabilă de comunicarea şi vizibilitatea Mărcii patrimoniului european la nivelul Uniunii, în special prin crearea şi menţinerea unui site internet specific şi a unei noi sigle, îmbunătăţind profilul şi atractivitatea sitului la scară europeană, de exemplu prin utilizarea posibilităţilor oferite de noile tehnologii şi a mijloacelor digitale şi interactive şi prin căutarea unor sinergii cu alte iniţiative europene. Toate notificările şi recomandările juriului european menţionate la articolul 8 alineatul (6), articolul 10 alineatul (4a) şi articolul 15 alineatul (5) se publică pe acest site internet. |
Justificare | |
O nouă siglă ar contribui la vizibilitatea MPUE şi la procesul de sensibilizare cu privire la această iniţiativă. Lucrările juriului european trebuie să fie cât mai transparente posibil. | |
Amendamentul 59 Propunere de decizie Articolul 17 – alineatul 1 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1. Comisia asigură evaluarea externă şi independentă a acţiunii privind Marca patrimoniului european. Această evaluare se efectuează o dată la şase ani conform calendarului din anexă şi examinează toate elementele, inclusiv eficienţa proceselor implicate în desfăşurarea acţiunii, numărul de situri, impactul acţiunii, cum poate fi îmbunătăţit acesta şi dacă Marca patrimoniului european ar trebui să fie continuată sau nu. |
1. Comisia asigură evaluarea externă şi independentă a acţiunii privind Marca patrimoniului european. Această evaluare se efectuează o dată la şase ani conform calendarului din anexă şi examinează toate elementele, inclusiv eficienţa proceselor implicate în desfăşurarea acţiunii, numărul de situri, zona geografică acoperită şi impactul acţiunii, cum poate fi îmbunătăţit acesta şi dacă Marca patrimoniului european ar trebui să fie continuată sau nu. |
Justificare | |
Dacă este necesar, evaluările viitoare ale Mărcii patrimoniului european ar putea examina oportunitatea extinderii iniţiativei către ţările terţe participante la Programul „Cultura” sau chiar şi către alte ţări. | |
Amendamentul 60 Propunere de decizie Articolul 17 – alineatul 2 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2. Comisia prezintă un raport privind aceste evaluări Parlamentului European şi Consiliului în termen de şase luni de la finalizarea evaluărilor. |
2. Comisia prezintă un raport privind aceste evaluări Parlamentului European şi Consiliului în termen de şase luni de la finalizarea evaluărilor, însoţit, dacă este cazul, de propuneri pertinente. |
Amendamentul 61 Propunere de decizie Articolul 18 | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 18 |
eliminat |
|
Dispoziţii tranzitorii |
|
|
1. Siturile care au obţinut deja marca în cadrul iniţiativei interguvernamentale privind Marca patrimoniului european şi situate în statele membre se evaluează în [anul următor intrării în vigoare a prezentei decizii]. |
|
|
Pentru aceste situri se trimite o nouă cerere pe baza noilor criterii şi proceduri prevăzute la articolele 6 – 9, iar cererile se transmit Comisiei de către statele membre în cauză cel târziu la data de 31 ianuarie [a anului în cauză]. |
|
|
Noile cereri se evaluează de juriul european. |
|
|
În cazul în care unul dintre siturile propuse de un stat membru specific nu îndeplineşte criteriile sau dacă sunt necesare informaţii suplimentare, juriul european iniţiază un dialog cu statul membru prin intermediul Comisiei pentru a se stabili dacă cererea poate fi îmbunătăţită înainte de luarea unei decizii finale. După caz, se pot organiza vizite la faţa locului. |
|
|
Juriul european redactează un raport privind siturile, cu o recomandare de acordare a Mărcii patrimoniului european înainte de sfârşitul anului [anul în cauză] cu excepţia cazului în care sunt necesare clarificări suplimentare din partea statelor membre. |
|
|
Comisia desemnează apoi siturile în mod oficial. |
|
|
În principiu, Marca patrimoniului european este acordată siturilor descrise la prezentul alineat pe o durată nelimitată, conform condiţiilor prevăzute la articolele 14 şi 15 şi sub rezerva continuării acţiunii. |
|
|
Siturile candidate care nu au fost incluse în lista finală pot trimite o nouă cerere de preselecţie la nivel naţional în anii următori. |
|
|
2. Statele membre care nu au participat la iniţiativa interguvernamentală privind Marca patrimoniului european au posibilitatea să propună maximum patru situri pentru acordarea Mărcii patrimoniului european în [al doilea an după intrarea în vigoare a prezentei decizii]. |
|
|
Pentru aceste situri se trimite o cerere pe baza criteriilor şi procedurilor prevăzute la articolele 6 – 9, iar cererile se transmit Comisiei de către statele membre în cauză cel târziu la data de 31 ianuarie [a anului în cauză]. |
|
|
Noile cereri se evaluează de juriul european. În cazul în care unul dintre siturile propuse de un stat membru specific nu îndeplineşte criteriile sau dacă sunt necesare informaţii suplimentare, juriul european iniţiază un dialog cu statul membru prin intermediul Comisiei pentru a se stabili dacă cererea poate fi îmbunătăţită înainte de luarea unei decizii finale. După caz, se pot organiza vizite la faţa locului. |
|
|
Juriul european redactează un raport privind siturile, cu o recomandare de acordare a Mărcii patrimoniului european înainte de sfârşitul anului [anul în cauză] cu excepţia cazului în care sunt necesare clarificări suplimentare din partea statelor membre. |
|
|
Comisia desemnează apoi siturile în mod oficial. |
|
|
În principiu, Marca patrimoniului european este acordată siturilor descrise la prezentul alineat pe o durată nelimitată, conform condiţiilor prevăzute la articolele 14 şi 15 şi sub rezerva continuării acţiunii. |
|
|
Siturile candidate care nu au fost incluse în lista finală pot trimite o nouă cerere de preselecţie la nivel naţional în anii următori. |
|
|
3. Procedura de selecţie şi monitorizare pentru Marca patrimoniului european, prevăzută la articolele 6 – 15, începe în anul [al treilea an de la intrarea în vigoare a prezentei decizii]. |
|
Justificare | |
Noua Marcă a patrimoniului Uniunii Europene PROVINE din Marca patrimoniului european, instituită la nivel interguvernamental. Cu toate acestea, este vorba despre o acţiune UE bazată pe criterii noi, comune, clare şi transparente, aplicarea comună şi noua siglă, diferenţiată în mod clar de iniţiativa interguvernamentală. Siturile care au obţinut MPE o vor menţine şi vor beneficia de tratament egal cu toate celelalte situri candidate la MPUE. Valoarea fostei mărci interguvernamentale nu va fi diminuată, iar cea a noii mărci se va bucura de o încredere şi mai mare. | |
Amendamentul 62 Propunere de decizie Anexă – tabel | |
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
[Anul n] | |
| |
Adoptarea deciziei | |
Lucrări pregătitoare | |
[Anul n] | |
| |
Adoptarea deciziei | |
Lucrări pregătitoare | |
[Anul n+1] | |
Reevaluarea siturilor care au obţinut deja Marca patrimoniului european în cadrul iniţiativei interguvernamentale | |
[Anul n+1] | |
Lucrări pregătitoare | |
[Anul n+2] | |
Prima depunere a candidaturilor pentru situri de către statele membre care nu au participat la iniţiativa interguvernamentală | |
[Anul n+2] | |
Preselecţie de către statele membre | |
[Anul n+3] | |
Selecţie | |
| |
[Anul n+3] | |
Desemnarea finală a siturilor | |
[Anul n+4] | |
Monitorizare | |
| |
[Anul n+4] | |
Preselecţie de către statele membre | |
[Anul n+5] | |
Selecţie | |
| |
[Anul n+5] | |
Desemnarea finală a siturilor şi monitorizare | |
[Anul n+6] | |
| |
Selecţie | |
Evaluarea Mărcii patrimoniului european | |
[Anul n+6] | |
Preselecţie de către statele membre | |
[Anul n+7] | |
Selecţie | |
| |
[Anul n+7] | |
Desemnarea finală a siturilor Evaluarea Mărcii patrimoniului european | |
[Anul n+8] | |
Monitorizare | |
| |
[Anul n+8] | |
Preselecţie de către statele membre | |
[Anul n+9] | |
Selecţie | |
| |
[Anul n+9] | |
Desemnarea finală a siturilor şi monitorizare | |
[Anul n+10] | |
Selecţie | |
| |
[Anul n+10] | |
Preselecţie de către statele membre | |
[Anul n+11] | |
Selecţie | |
| |
[Anul n+11] | |
Desemnarea finală a siturilor | |
[Anul n+12] | |
| |
Monitorizare | |
Evaluarea Mărcii patrimoniului european | |
| |
[Anul n+12] | |
| |
Preselecţie de către statele membre | |
… | |
… | |
[Anul n+13] | |
| |
Desemnarea finală a siturilor Evaluarea Mărcii patrimoniului european | |
Justificare | |
A se vedea justificarea de la amendamentul adus articolului 10 alineatul (2). | |
- [1] JO C 267, 1.10.2010, p. 52.
EXPUNERE DE MOTIVE
Crearea unei identităţi europene comune şi creşterea interesului faţă de Uniunea Europeană şi edificarea acesteia constituie provocări cu care se confruntă instituţiile europene în încercarea de a genera o coeziune şi o solidaritate de amploare.
Într-adevăr, există modalităţi mai radicale şi mai directe de a creşte încrederea europenilor în Uniunea Europeană şi liderii acesteia (recenta criză financiară a demonstrat că mai trebuie depuse intense eforturi la nivelurile superioare ale administraţiei); cu toate acestea, cunoaşterea istoriei continentului nostru, familiarizarea cu patrimoniul său comun, deşi multinaţional, şi o sensibilizare mai intensă a tinerei generaţii cu privire la ideile şi personalităţile care au condus la edificarea Uniunii Europene pot, într-adevăr, contribui la crearea unei punţi de legătură între UE şi cetăţenii acesteia.
Propunerea Comisiei
Propunerea Comisiei îşi are originea în conceptul original al Mărcii patrimoniului european, care a apărut în 2005 în cadrul seriei de soluţii propuse pentru a pune capăt divergenţei de opinii dintre UE şi cetăţenii săi. Lansată iniţial în aprilie 2006 de câteva state europene (Franţa, Spania şi Ungaria) pe baza cooperării interguvernamentale, marca urmărea să valorifice patrimoniul şi istoria noastră comune pentru a aprofunda în rândul cetăţenilor sentimentul apartenenţei la Europa. Până în prezent, 64 de situri situate în 17 state membre şi în Elveţia au obţinut în total această marcă.
La 20 noiembrie 2008, statele membre au solicitat Comisiei Europene să transforme Marca patrimoniului european, bazată pe cooperarea interguvernamentală, într-o acţiune oficială a UE care ar urma să atingă acelaşi obiectiv, dar ar raţionaliza funcţionarea acesteia şi ar asigura în acest mod succesul său pe termen lung.
O consultare publică pe scară largă, precum şi o evaluare de impact au demonstrat că Marca patrimoniului european şi-ar putea îndeplini obiectivele într-un mod mai eficient dacă ar fi gestionată cu titlu de iniţiativă europeană, bazată pe aceleaşi criterii bine definite şi însoţită de un solid sistem de monitorizare care să contribuie la creşterea vizibilităţii şi credibilităţii mărcii, fără inconvenientele inerente unei administrări instabile şi exercitate prin rotaţie, unei comunicări deficiente şi scăderii interesului de a participa.
Pentru a-şi atinge obiectivul politic, noua Marcă a patrimoniului european, în forma în care a fost propusă, ar urma să se axeze mai degrabă pe simbolica şi/sau valoarea educativă a siturilor, decât pe frumuseţea acestora - având în vedere că aceasta din urmă este deja deservită de alte iniţiative în materie de patrimoniu cultural - şi ar trebui să insiste asupra cooperării strânse dintre siturile care au obţinut această marcă în vederea schimbului de bune practici şi a lansării de proiecte comune.
Poziţia raportoarei
Raportoarea salută propunerea Comisiei de a se recurge la Marca patrimoniului european ca la un instrument, alături de alte modalităţi mai eficiente, destinat să creeze o punte de legătură între Uniunea Europeană şi cetăţenii acesteia, ca la o modalitate de a evidenţia faptul că istoria europeană este rezultatul unui patrimoniu cultural comun, divers, deşi bogat şi complementar, şi de a sublinia că la UE se bazează pe valori solide, precum libertatea, democraţia, respectarea drepturilor omului, diversitatea culturală, toleranţa şi solidaritatea. Decizia statelor membre de a înscrie Marca patrimoniului european în cadrul UE va contribui nu doar la creşterea vizibilităţii, prestigiului şi credibilităţii acesteia, dar şi la îndeplinirea idealurilor de coeziune şi solidaritate între cetăţenii europeni, îndelung urmărite.
Iniţial, raportoarea a prezentat ideea unei mărci care ar depăşi graniţele Uniunii Europene şi care ar putea fi utilizată ca un instrument ambiţios consacrat unor politici orientate spre exterior, având în vedere contribuţia culturii europene la nivel mondial, recunoscută pe scară largă. Pentru moment, se pare că este totuşi mai realist ca marca să fie considerată drept un instrument de aprofundare a coeziunii Uniunii Europene în rândul statelor membre şi al popoarelor acestora, înainte de a se încerca utilizarea acestei mărci dincolo de frontierele Uniunii Europene pentru a evidenţia orice contribuţie la istoria umanităţii şi la patrimoniul la originea căruia se află valorile care au luat naştere şi au fost respectate pe continentul nostru.
O serie de elemente ale propunerii ar trebui totuşi să fie mai bine şi mai clar formulate:
I. MARCA PATRIMONIULUI UNIUNII EUROPENE
Schimbarea denumirii Mărcii patrimoniului european (MPE), care avea un caracter interguvernamental, în Marca patrimoniului Uniunii Europene (MPUE) - în cadrul unei acţiuni comunitare - prezintă o importanţă deosebită pentru punctul de vedere al raportoarei şi pentru conceptul aflat la baza mărcii, astfel cum este formulat în propunere: acesta face o distincţie clară între cele două mărci şi demonstrează că noua marcă ar trebui utilizată cu titlu de instrument care că urmărească şi să creeze coeziune şi solidaritate, în primul rând şi înainte de toate la nivelul cetăţenilor Uniunii Europene.
Fiind o nouă acţiune, însoţită de criterii mai concrete şi de un sistem de monitorizare clar definit, o nouă denumire şi o nouă siglă ar diferenţia această marcă de predecesoarea sa. Pe lângă faptul că prevede intervalul de timp necesar pentru testarea şi implementarea acţiunii, această sugestie contribuie la abordarea subiectului dispoziţiilor tranzitorii, descrise mai jos.
II. NUMĂRUL DE SITURI: SELECTAREA LA FIECARE DOI ANI
Atribuirea mărcii unui număr de maximum 27 de situri pe an nu doar că ar conduce la o înmulţire spectaculoasă a numărului de situri beneficiare ale mărcii în primii ani, dar ar prezenta un risc clar de deteriorare a prestigiului mărcii. În plus, aceasta ar afecta calitatea procedurii de monitorizare, în special de către juriul european, care va avea drept misiune revizuirea rapoartelor de monitorizare publicate de statele membre şi emiterea de recomandări.
Raportoarea consideră că o selectare bianuală a siturilor ar garanta o calitate superioară, atât în ceea ce priveşte procesul, cât şi siturile selectate, şi ar lăsa mai mult timp la dispoziţie pentru preselecţie (la nivelul statelor membre) şi, ulterior, pentru selecţie (la nivel european), facilitând totodată monitorizarea siturilor.
III. SITURI TRANSNAŢIONALE
Având în vedere valoarea simbolică a mărcii în calitatea sa de vector care contribuie la integrarea europeană, raportoarea este de acord cu ideea favorizării siturilor transnaţionale, deoarece acestea promovează aspectele comune, promovează activitatea în reţea şi încurajează cooperarea şi colaborarea dintre state sau regiuni. Prin urmare, siturile transnaţionale ar trebui să figureze la loc de cinste în toate cotele „normale” de două situri care pot fi propuse anual de statele membre. Din raţiuni de ordin practic, statele membre vor îndeplini rolul de „coordonatoare” şi de punct de contact în discuţiile cu juriul european şi cu Comisia.
IV. NICIO DISPOZIŢIE TRANZITORIE
Raportoarea preconizează că noua marcă nu va reprezenta doar o transformare a celei anterioare, ci va reprezenta o posibilitate de lansare a unei acţiuni bazate pe experienţa dobândită de-a lungul existenţei mărcii cu titlu de iniţiativă interguvernamentală. Noile criterii, definite cu claritate, activitatea în reţea, juriul şi monitorizarea noii acţiuni presupun un concept diferit, care nu ar trebui considerat drept identic cu cel anterior. Pentru a menţine prestigiul mărcii anterioare şi a promova prestigiul noii mărci nu ar trebui prevăzută nicio dispoziţie tranzitorie.
Pe deasupra, un număr mai rezonabil de situri beneficiare ale mărcii va contribui la menţinerea procedurilor de selectare şi monitorizare la un nivel adecvat capacităţilor de gestionare. Numărul de situri beneficiare de fiecare dată ar trebui să rămână nu doar rezonabil, ci şi reprezentativ. Dacă ar fi fost prevăzute perioade tranzitorii, peste patru sute de situri ar putea participa la iniţiativă la finalul primei perioade de patru ani. Cu titlu comparativ, aproximativ 330 de situri la nivelul UE-27 sunt înscrise pe lista UNESCO a patrimoniului mondial, în condiţiile în care a fost nevoie de mai bine de 30 de ani pentru a atinge acest nivel numeric.
V. ROLUL JURIULUI EUROPEAN
S-a ridicat problema dacă este posibilă întărirea rolului juriului european în procesul de acordare sau retragere a MPE siturilor specifice. Indirect, această întrebare abordează o chestiune mai generală de ordin legal referitoare la eventuala capacitate a legislatorului Uniunii Europene de a crea, prin intermediul legislaţiei secundare, entităţi care să dispună de putere decizională fără a fi fost prevăzute de tratate. Din tratat (principiul atribuirii competenţelor, articolul 5 din TUE), precum şi din jurisprudenţa consacrată a Curţii de Justiţie, reiese că legislatorul Uniunii Europene nu poate acţiona decât în limita competenţelor prevăzute de tratat şi, de asemenea, doar în cadrul instituţional prevăzut de tratat.
Articolul 17 din TUE prevede că Comisia, printre funcţiile care-i sunt încredinţate, „gestionează programe” şi „exercită funcţii de coordonare, de executare şi de administrare” în conformitate cu condiţiile prevăzute în tratate, în timp ce articolul 291 din TFUE prevede că în cazul în care sunt necesare condiţii unitare de punere în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii, Comisiei i se conferă competenţe de executare. Prin urmare, juriul nu poate participa la procesul de atribuire sau de retragere a mărcii.
VI. ÎNTĂRIREA ROLULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN
Din acelaşi motiv, este dificil din punct de vedere legal să se acorde puteri sporite Parlamentului European, indiferent că este vorba despre acordarea sau retragerea mărcii, dincolo de participarea sa în forma expusă în propunere.
Modalităţile de creştere a participării PE la procesul de selectare ar consista fie în solicitarea avizului PE cu privire la siturile preselectate, fie într-o mai bună informare a acestuia cu privire la această iniţiativă în primele etape ale acesteia. Un inconvenient al primei opţiuni l-ar constitui încetinirea procesului.
Raportoarea consideră necesară publicarea de către Comisie a unei liste complete a siturilor preselectate şi informarea Parlamentului European şi a Consiliului în legătură cu aceasta. În acest mod, Parlamentul European ar avea la dispoziţie mai mult timp pentru a reacţiona în cazul în care apar controverse.
Concluzii
Raportoarea împărtăşeşte opinia exprimată în evaluarea de impact potrivit căreia „numai iniţiativa MPE nu este suficientă pentru a anula distanţa dintre UE şi cetăţenii acesteia”, dar „avea obiectivul mai modest de a reprezenta doar una dintre iniţiativele (...) care urmăresc soluţionarea aceleiaşi probleme”. Domnia sa subscrie totodată la observaţiile formulate în acelaşi document cu privire la „rata de participare dezamăgitoare la alegerile europene din iunie 2009” şi la rezultatele unei serii de sondaje de tip Eurobarometru „care demonstrează că percepţia imaginii UE nu s-a îmbunătăţit în ultimii ani, ci, dimpotrivă, numărul europenilor care au o imagine pozitivă asupra UE (45%) se situează la cel mai scăzut nivel din toamna anului 2005”.
Pentru a schimba această percepţie, instituţiile europene trebuie să depună în continuare eforturi în ceea ce priveşte aspecte mult mai importante. Ideea unei Mărci a patrimoniului Uniunii Europene destinată să aprofundeze, în rândul cetăţenilor europeni, sentimentul apartenenţei la un patrimoniu comun (prin cunoaşterea istoriei şi participarea la acţiuni de promovare a dialogului intercultural) şi să preconizeze edificarea UE ca proces aflat încă în desfăşurare reprezintă evoluţie în această direcţie.
Valori precum democraţia şi libertatea, care datează din trecutul cultural european, sunt la fel de importante precum transparenţa şi solidaritatea şi la fel de necesare în ziua de azi, în condiţiile în care avem nevoie şi dorim să eliminăm distanţa apărută între instituţiile europene şi cetăţenii statelor membre ale UE.
PROCEDURĂ
|
Titlu |
Marca patrimoniului european |
|||||||
|
Referinţe |
COM(2010)0076 – C7-0071/2010 – 2010/0044(COD) |
|||||||
|
Data prezentării la PE |
9.3.2010 |
|||||||
|
Comisia competentă în fond Data anunţului în plen |
CULT 24.3.2010 |
|||||||
|
Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare Data anunţului în plen |
REGI 24.3.2010 |
|
|
|
||||
|
Avize care nu au fost emise Data deciziei |
REGI 27.4.2010 |
|
|
|
||||
|
Raportor(i) Data numirii |
Chrysoula Paliadeli 23.3.2010 |
|
|
|||||
|
Examinare în comisie |
23.6.2010 |
2.9.2010 |
|
|
||||
|
Data adoptării |
27.10.2010 |
|
|
|
||||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
28 0 0 |
||||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Magdi Cristiano Allam, Maria Badia i Cutchet, Zoltán Bagó, Malika Benarab-Attou, Lothar Bisky, Piotr Borys, Jean-Marie Cavada, Silvia Costa, Santiago Fisas Ayxela, Petra Kammerevert, Morten Løkkegaard, Marek Henryk Migalski, Doris Pack, Chrysoula Paliadeli, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Marietje Schaake, Marco Scurria, Joanna Senyszyn, Emil Stoyanov, Hannu Takkula, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Milan Zver |
|||||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Ivo Belet, Luigi Berlinguer, Knut Fleckenstein, Nadja Hirsch, Oriol Junqueras Vies, Seán Kelly, Timothy Kirkhope, Iosif Matula, Monika Smolková, Rui Tavares, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein |
|||||||