RAPORT referitor la revizuirea planului de acțiune privind eficiența energetică
18.11.2010 - (2010/2107(INI))
Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Raportor: Bendt Bendtsen
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la revizuirea planului de acțiune privind eficiența energetică
Parlamentul European,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2006, intitulată „Planul de acțiune pentru eficiența energetică: realizarea potențialului” (COM(2006)0545),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 ianuarie 2008, intitulată „De două ori 20 până în 2020. Șansa oferită Europei de schimbările climatice” (COM(2008)0030),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 noiembrie 2008, intitulată „Eficiența energetică: realizarea obiectivului de 20%” (COM(2008)0772),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2007, intitulată „O politică energetică pentru Europa” (COM(2007)0001), urmată de Comunicarea Comisiei din 13 noiembrie 2008, intitulată „A doua revizuire strategică a politicii energetice - Un plan de acțiune al UE pentru securitate și solidaritate în domeniul energiei”, alături de documentele însoțitoare (COM(2008)0781),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 663/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei (Programul energetic european pentru redresare),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 663/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei (Programul energetic european pentru redresare)[1],
– având în vedere Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului (Directiva privind serviciile energetice)[2],
– având în vedere Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic[3],
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1222/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri esențiali[4],
– având în vedere Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic[5],
– având în vedere Directiva 2010/31/UE a Parlamentul European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor[6],
– având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE[7],
– având în vedere Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport[8],
– având în vedere documentul de bilanț ale Comisiei din 7 mai 2010, intitulat „Către o nouă strategie energetică pentru Europa 2011-2020”,
– având în vedere studiul independent, intitulat „Impozitarea autovehiculelor de serviciu. Subvenții, bunăstare și economie”, elaborat la cererea Comisiei[9],
– având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2009 referitoare la a doua revizuire strategică a politicii energetice[10],
– având în vedere articolul 170 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene care prevede că Uniunea contribuie la crearea și dezvoltarea de rețele transeuropene în sectoarele infrastructurilor de transporturi, telecomunicații și energie,
– având în vedere rezoluția sa din 6 mai 2010 privind „Mobilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în vederea facilitării tranziției către o economie eficientă din punct de vedere energetic și cu emisii reduse de carbon[11]”;
– având în vedere articolul 34 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind combaterea marginalizării sociale și a sărăciei, care prevede că Uniunea asigură o viață demnă tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente,
– având în vedere articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0331/2010),
A. întrucât eficiența energetică și economiile de energie reprezintă cea mai avantajoasă din punct de vedere al costurilor și mai rapidă modalitate de reducere a emisiilor de CO2 și a altor emisii și de creștere a securității aprovizionării; întrucât penuria de combustibili poate fi abordată strategic prin intermediul unor niveluri ridicate de eficiență energetică a clădirilor și a aparaturii electrocasnice; întrucât eficiența energetică constituie o prioritate-cheie a Strategiei Europa 2020 și a Strategiei europene în domeniul energiei și întrucât resursele instituțiilor publice nu se ridică în prezent la nivelul acestei ambiții,
B. întrucât economiile de energie sunt esențiale pentru creșterea securității aprovizionării; realizarea obiectivului de 20% de economii de energie reprezintă, de exemplu, echivalentul energiei furnizate de 15 conducte Nabucco,
C. întrucât economiile de energie pot aduce avantaje economice semnificative consumatorilor finali și întregii economii, inclusiv avantaje sociale, printre care se numără crearea de până la 1 milion de locuri de muncă până în 2020; întrucât importurile de energie ale UE sunt în creștere și au valorat 332 de miliarde EUR în 2007 și, conform cifrelor Comisiei, beneficiile în materie de energie pe an, pot depăși €1 000 EUR pe gospodărie, care vor fi investite în alte sectoare ale economiei, iar atingerea cu succes a obiectivului privind eficiența energetică poate aduce economii de aproximativ 100 de miliarde EUR la bugetul UE și poate reduce emisiile cu aproape 800 de milioane de tone pe an; întrucât, în consecință, politicile în materie de economisire a energiei și de eficiență energetică sunt soluții la problema sărăciei energetice.
D. întrucât evoluțiile viitoare ale prețurilor la energie vor încuraja persoanele să reducă consumul de energie; în consecință, pot fi obținute câștiguri reale în materie de eficiență energetică în principal prin promovarea mai eficientă a unor infrastructuri comune în clădiri, sisteme de încălzire și în sectorul transporturilor, unde deciziile legate de îmbunătățirea utilizării energiei nu se află sub controlul și influența persoanelor și întreprinderilor,
E. întrucât există argumente științifice potrivit cărora trebuie intensificate eforturile, inclusiv la nivel regional și local, în vederea atingerii obiectivului de 20% privind eficiența energetică până în 2020, deoarece, conform nivelului actual al progreselor înregistrate, doar aproximativ jumătate din această cifră va fi atinsă până în 2020, iar practicile și tehnologiile necesare realizării acestui obiectiv există deja,
F. întrucât, în ciuda faptului că există un număr mare de dispoziții la nivel național și european menite să ducă la economisirea de energie, nu toate acestea contribuie la rezultatele dorite;
G. întrucât investițiile în eficiență energetică se amortizează relativ rapid în comparație cu alte investiții, iar investițiile au potențialul de a crea un număr important de locuri de muncă locale noi atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, care, într-o mare măsură, nu pot fi externalizate, îndeosebi în sectorul construcțiilor și în cadrul IMM-urilor, fiind nevoie de lucrători calificați ca să le ducă la îndeplinire;
H. întrucât utilizarea fondurilor publice în cazul instrumentelor financiare de tip revolving, în scopul acordării de stimulente financiare măsurilor privind eficiența energetică, prezintă, în vremuri de restricții bugetare, avantajul de a putea susține majoritatea acestor fonduri în timp;
I. întrucât cererea a fost cea care a determinat un consum de energie mai mare și există o necesitate reală de a elimina barierele pieței și de reglementare în calea produselor mai eficiente din punct de vedere energetic și a utilizării acestora, pentru a disocia creșterea consumului de energie și emisiile de CO2 de creșterea economică;
J. întrucât o serie de obstacole se află în calea exploatării depline a potențialului de economisire a energiei, printre care costurile inițiale legate de investiții și lipsa de finanțare adecvată și de sensibilizare, stimulentele diferite pentru chiriași și proprietari, precum și faptul că nu este clar stabilit cui îi revine responsabilitatea obținerii de economii de energie,
K. întrucât stabilirea de obiective obligatorii în cazul altor domenii prioritare, cum ar fi energiile regenerabile și calitatea aerului, au reprezentat sursele motivării, ale participării și ale unei preocupări speciale la nivel național și european, indispensabile pentru a asigura ambiția necesară în politicile specifice și mobilizarea în procesul implementării,
L. întrucât lipsa de responsabilitate și de angajament în ceea ce privește atingerea obiectivului de 20% duc la încetinirea progreselor în economisirea de energie,
M. întrucât aproximativ 40% din totalul consumului de energie are loc în clădiri, iar acestea produc aproximativ 36% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE și întrucât sectorul construcțiilor reprezintă o mare parte a economiei UE, generând aproximativ 12% din PIB-ul UE; întrucât rata de renovare a clădirilor existente este foarte scăzută și întrucât nu au fost încă luate măsuri adecvate de reducere a consumului de energie al clădirilor existente; întrucât creșterea numărului și nivelului renovărilor substanțiale în parcul imobiliar existent este esențială în atingerea obiectivelor UE în materie de climat și energie pentru 2020 și 2050, creându-se în același timp sute de mii de locuri de muncă la nivel local, ceea ce reprezintă o contribuție semnificativă la redresarea economică în UE și întrucât soluțiile privind eficiența energetică pentru anvelopa clădirilor și sistemele de automatizare și control ale clădirilor pot fi implementate atât în clădirile existente, cât și în cele nou construite, contribuind astfel la importante economii de energie;
N. întrucât locuințele nu sunt adaptate la schimbările climatice: există locuințe insuficient de răcoroase în timpul verii și insuficient de călduroase în timpul iernii (peste 15% în Italia, Letonia, Polonia, Cipru și 50% în Portugalia), iar în țări ca Cipru și Italia, locuințele nu sunt adaptate iernilor reci;
O. întrucât motoarele electrice industriale consumă 30%-40% din energia electrică generată la nivel mondial și întrucât optimizarea adecvată a sistemelor de motoare respective prin utilizarea reglajului de viteză și a altor tehnici, poate economisi între 30% și 60% din energia consumată,
P. întrucât între 50 și 125 de milioane de europeni sunt afectați de sărăcia energetică, criza economică și mărirea prețurilor la energie putând duce la creșterea acestor cifre; întrucât cauzele sărăciei energetice sunt aceleași pe întregul teritoriu european, presupunând o combinație de factori precum veniturile mici pe gospodărie, standarde de încălzire și izolare scăzute și prețuri inaccesibile la energie; subliniază faptul că politicile în materie de economisire a energiei și de eficiență energetică sunt soluții strategice ale problemei pe care o reprezintă sărăcia energetică.
Q. întrucât transporturile produc 30% din totalul emisiilor cu efect de seră din Europa, înlocuirea autovehiculelor care folosesc combustibili fosili tradiționali cu vehicule dotate cu tehnologie verde acționate de energie regenerabilă ar contribui în mod substanțial la reducerea emisiilor de CO2 și la stocarea opțională de energie, permițând astfel rețelelor de energie să facă față fluctuațiilor din producția de energie din surse regenerabile;
R. întrucât se estimează că 69% din fondul locativ european este ocupat de proprietari și 17% reprezintă locuințe închiriate îndeosebi de proprietari privați, și întrucât sectorul locuințelor private cunoaște constrângeri financiare în realizarea de renovări energetice;
S. întrucât actuala criză economică ar putea duce la accelerarea tranziției spre o economie cu emisii scăzute de carbon și eficientă din punct de vedere energetic și la încurajarea schimbării comportamentului cetățenilor în ceea ce privește consumul de energie;
T. întrucât dezvoltarea și comercializarea noilor tehnologii energetice de vârf în scopul producerii durabile de energie și al utilizării eficiente a acesteia sunt indispensabile,
U. întrucât obiectivul obligatoriu de 20% de energie din surse regenerabile din consumul final de energie până în 2020 poate fi atins doar dacă parcul imobiliar existent este renovat;
V. întrucât întreprinderile europene înregistrează rezultate impresionante în ceea ce privește reducerea emisiilor lor de gaze cu efect de seră și,fapt și mai important, în reducerea de emisii la nivel european și mondial cu ajutorul produselor și soluțiilor inovatoare;
W. întrucât trebuie menținută competitivitatea întreprinderilor europene mari consumatoare de energie, în contextul concurenței globale,
1. Respectarea și punerea în aplicare a legislației existente
1. invită statele membre, autoritățile locale și în special Comisia să acorde eficienței energetice atenția necesară și să asigure resurse (umane și financiare) pe măsura ambițiilor lor;
2. subliniază că eficiența energetică ar trebui integrată în toate domeniile de politică relevante, inclusiv domeniul financiar, dezvoltarea regională și urbană, transportul, agricultura, politica industrială și educația;
3. invită Comisia să prezinte având în vedere timpul suficient de care dispune înainte de summitul privind energia din 4 februarie în cadrul versiunii revizuite a PAEE o evaluare a punerii în aplicare a legislației în vigoare; consideră că pe baza rezultatelor evaluării PAEE ar trebui să includă măsuri care să fie propuse de Comisie pentru a reduce acest decalaj pentru a atinge obiectivul global de eficiență energetică în 2020, pornind de la obiective de eficiență energetică individuale care corespund cu o îmbunătățire de cel puțin 20% a eficienței energetice până în 2020 la nivelul UE, ținând cont de punctele de plecare relative și de situația la nivel național și aprobând în prealabil planul de acțiune în domeniul eficienței energetice al fiecărui stat membru; consideră că ar trebui să se dovedească eficiența, justețea și măsurabilitatea unor astfel de măsuri suplimentare, precum și faptul că acestea au un impact direct asupra punerii în aplicare a planurilor naționale de acțiune privind eficiența energetică; invită Comisia și statele membre să ajungă la acord privind o metodologie comună de măsurare a obiectivelor naționale privind eficiența energetică și să monitorizeze progresele realizate în vederea atingerii acestor obiective;
4. acordă o mare importanță proceselor de planificare la nivel european; consideră că ar trebui să se acorde atenția cuvenită Planului de acțiune privind energia 2011-2012 și că noul Plan de acțiune în domeniul eficienței energetice ar trebui prezentat fără întârziere, iar eficiența energetică ar trebui să fie în prim plan în cadrul viitoarei foi de parcurs privind trecerea la un sistem energetic și o economie cu emisii reduse de carbon până în 2050;
5. invită UE să adopte un obiectiv obligatoriu în materie de eficiență energetică de cel puțin 20% până în 2020 și astfel să avanseze în procesul de tranziție spre o economie durabilă și ecologică;
6. consideră că planul de acțiune privind eficiența energetică ar trebui să fie ambițios și să se concentreze asupra întregului lanț de distribuție a energiei, să facă bilanțul progresului înregistrat cu toate măsurile incluse în planul de acțiune pentru anul 2006, să consolideze punerea în aplicare a măsurilor privind eficiența energetică adoptate conform planului de acțiune pentru anul 2006, încă în derulare, și să includă măsuri suplimentare eficiente din punct de vedere economic și principii adecvate, în conformitate cu criteriile de subsidiaritate și proporționalitate necesare în vederea atingerii obiectivului pentru 2020;
7. solicită Comisiei să proiecteze noul PAEE (Planul de acțiune privind eficiența energetică) ținând cont de nevoile energetice ale consumatorilor vulnerabili; constată că acești consumatori ar beneficia cel mai mult de pe urma îmbunătățirilor privind eficiența energetică, însă că lipsesc resursele în vederea realizării investițiilor necesare; solicită statelor membre să adopte măsuri adecvate și politici eficiente precum planurile naționale de acțiune sau măsuri sociale specifice pentru a reduce sărăcia energetică și să prezinte regulat rapoarte în legătură cu măsurile luate pentru a soluționa aceste preocupări; salută faptul că Consiliul Energiei abordează problema sărăciei energetice și susține eforturile președinției belgiene în această privință; solicită Comisiei să abordeze problema sărăciei energetice în toate politicile referitoare la energie;
8. solicită revizuirea Directivei privind serviciile energetice (DSE) în 2011 care să includă o perioadă de timp extinsă până în 2020, o evaluare critică a planurilor naționale de acțiune privind eficiența energetică și implementarea acestora, inclusiv standarde comune de raportare care să conțină elemente minime obligatorii pentru toate politicile relevante din domeniul eficienței energetice, precum și instrumente neobligatorii și de suport, ca, de exemplu, finanțarea; evaluarea și ierarhizarea acțiunilor statelor membre, precum și combinarea cerințelor de raportare din DSE, directiva privind etichetarea energetică și proiectarea ecologică, acolo unde e cazul și dacă astfel se elimină greutățile întâmpinate de statele membre;
9. îndeamnă statele membre să implementeze programe rapide și eficiente de supraveghere a pieței și de monitorizare a conformității pentru Directiva de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic[12], Directiva privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic[13] și Regulamentul privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri esențiali[14] și invită Comisia să faciliteze și să monitorizeze punerea în aplicare a acestor programe și, dacă este necesar, să demareze procedurile privind încălcarea dreptului comunitar;
10. sugerează Comisiei, înțelegând, totodată, dificultatea și importanța supravegherii pieței, care este o competență națională, să faciliteze cooperarea și schimbul de informații între statele membre, îndeosebi prin crearea unei baze de date deschise a UE cu rezultatele testelor și produsele neconforme identificate în statele membre și prin luarea de măsuri pentru a garanta că produsele neconforme identificate într-un stat membru sunt eliminate rapid de pe toate celelalte 27 de piețe;
11. încurajează Comisia, ca urmare a intrării în vigoare a directivei revizuite privind etichetarea energetică, să evalueze, înainte de termenul limită 2014 menționat în directivă, impactul asupra comportamentului consumatorilor al noului format al etichetelor din domeniul energetic și al referinței obligatorii în reclame la sistemul de etichetare energetic și să ia măsuri suplimentare dacă este necesar pentru a mări eficacitatea acestora;
12. solicită Comisiei și statelor membre să promoveze măsuri în vederea sporirii nivelului de înțelegere a publicului, precum și a nivelului de competență al tuturor părților interesate relevante și al specialiștilor implicați la toate nivelurile în cadrul aplicării eficienței energetice (evaluarea performanței energetice existente, proiectarea și aplicarea unor soluții privind eficiența energetică, operațiuni și întreținere eficiente din punct de vedere energetic);
13. invită Comisia și statele membre să verifice eficiența măsurilor legislative introduse pentru economisirea de energie și mărirea eficienței energetice;
14. consideră că acordurile pe termen lung cu sectorul industrial asigură un indice ridicat de conformitate cu cerințele privind eficiența energetică putând, astfel, genera o îmbunătățire anuală de 2% a eficienței energetice;
2. Infrastructura energetică (producție și transmitere)
15. consideră că este necesar să se acorde mai multă importanță inovațiilor la nivelul sistemului, spre exemplu rețelelor inteligente (pentru electricitate, dar și pentru încălzire și răcire), sistemelor de contorizare inteligente, rețelelor de gaze care integrează biogazul și stocării energiei, care pot facilita eficiența energetică prin reducerea congestionării, reducerea numărului de deconectări de la rețea, integrarea mai ușoară a tehnologiilor regenerabile, inclusiv producția descentralizată, reducerea cerințelor privind generarea de rezervă și capacități de stocare mai mari și mai flexibile; cere să se garanteze că o parte echitabilă a câștigurilor se reflectă la consumatorul final;
16. subliniază faptul rețelele de încălzire și răcire urbană contribuie la realizarea unei economii eficiente din punct de vedere energetic până în 2050 și faptul că este necesară o strategie clară și cuprinzătoare în ceea ce privește producerea și utilizarea căldurii (căldura industrială, încălzirea locuințelor, răcirea), inclusiv o metodă de etaloane pentru mai mulți combustibili pentru rețelele de încălzire și răcire centralizată, care să profite de pe urma sinergiilor între sectoare; solicită Comisiei să întreprindă o anchetă cu privire la creșterea eficienței acestora; subliniază faptul că aceste rețele ar trebui să fie deschise concurenței; ia act de faptul că creșterea eficienței energetice a locuințelor va duce la o reducere a cererii de căldură care ar trebui luată în calcul la evaluarea capacității sistemelor de termoficare;
17. subliniază rolul important al eficienței prin măsuri la nivelul ofertei; subliniază că transportul și distribuția contribuie considerabil la pierderile de energie (mai cu seamă în generatoare și transformatoare, precum și cele care rezultă din rezistențele excesiv de mari în timpul transportului) și că scurtarea lanțurilor excesiv de lungi de conversie pentru conversia unui tip de energie în electricitate reprezintă o sursă majoră de economisire; subliniază că transportul și distribuția contribuie considerabil la pierderile de energie și accentuează rolul pe care l-ar putea avea microgenerarea și generarea descentralizată și diversificată în garantarea siguranței aprovizionării cu energie și în reducerea pierderilor; consideră că ar trebui acordate stimulente pentru optimizarea infrastructurii și solicită Comisiei să facă propuneri pentru utiliza potențialul neexploatat de economisire, inclusiv prin introducerea unor rapoarte de sustenabilitate pentru centralele electrice și prin luarea de măsuri care să faciliteze retehnologizarea și modernizarea centralelor energetice;
18. subliniază faptul că, în ceea ce privește producția de energie primară, combaterea pierderilor de energie (electrică) în timpul transportului prin intermediul rețelelor ar trebui considerată ca cea de a doua prioritate, cea mai importantă fiind îmbunătățirea eficienței energetice la sursă; reamintește că trecerea la un sistem de producție mai descentralizat ar reduce distanțele de transport și, prin urmare, pierderile de energie în timpul transportului;
19. îndeamnă industriile petrochimice din UE să îmbunătățească recuperarea energiei în timpul arderii;
20. consideră că trebuie să se pună un accent mai puternic pe creșterea eficienței globale a sistemului energetic, îndeosebi pentru a reduce pierderile de căldură; prin urmare, solicită revizuirea Directivei PCCE în cadrul programului de lucru pe 2011 în vederea promovării PCCE cu înalt randament, a micro-PCCE, a utilizării căldurii reziduale din industrie și a încălzirii/răcirii centralizate , încurajând statele membre să creeze un cadru de reglementare stabil și favorabil prin introducerea unei planificări integrate a cererii de electricitate pentru încălzire/răcire, acordând un acces prioritar la rețeaua de electricitate pentru PCCE, utilizând căldura industrială și promovând utilizarea PCCE cu înalt randament, a micro-PCCE și a încălzirii centralizate în clădiri și finanțarea sustenabilă a PCCE și încurajând statele membre să acorde stimulente financiare;
21. subliniază importanța unei rețele descentralizate de cogenerare sau de trigenerare, care permite, practic, dublarea eficienței energetice per total; subliniază, în plus, că stocarea căldurii sau a frigului ar putea contribui la o mai mare flexibilitate a rețelei în timpul orelor de vârf, permițând producerea de energie electrică și stocarea căldurii atunci când producția depășește nevoile la nivel local;
22. invită statele membre nu doar să sprijine sistemele industriale PCCE cu înalt randament, inclusiv prin trecerea de la combustibilii fosili la biomasă, ci și să promoveze utilizarea PCCE în cazul celor care dispun de o infrastructură de termoficare, sprijinind amplasarea și renovarea sistemelor de încălzire centralizată prin măsuri de finanțare și reglementare corespunzătoare;
23. consideră că este necesar să se evite pierderile de biogaz și căldură în timpul proceselor de tratare a deșeurilor prin recuperarea și generarea de vapori și/sau energie electrică; consideră că nu ar trebui să se acorde autorizații de funcționare instalațiilor de tratare a deșeurilor care nu sunt dotate cu sisteme de recuperare a căldurii sau de producere de energie;
24. salută activitatea continuă a Comisiei privind rețelele inteligente și contoarele inteligente; consideră important să se asigure un cadru de reglementare armonizat pe termen lung și stabil pentru rețelele inteligente și contoarele inteligente; îndeamnă Comisia să sprijine și să acorde stimulente pentru dezvoltarea acestora prin stabilirea unor standarde comune care va trebui să includă cerințe privind sfera privată, datele și frecvențele; recomandă echipei de intervenție pentru rețelele inteligente din cadrul Comisiei să țină cont de opiniile tuturor părților implicate; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului rapoarte periodice cu privire la progresul activităților sale;
25. salută lucrările Comisiei intitulate „towards a single Energy network“ și, în acest context, invită Comisia să prezinte propuneri concrete de simplificare și accelerare a procedurilor de autorizare a proiectelor de infrastructură prioritare;
26. invită Comisia să îmbunătățească cooperarea dintre UE și operatorii de rețele energetice (rol mai important acordat de REGRT), în scopul consolidării conexiunilor de rețea transfrontaliere și a capacităților;
27. solicită Comisiei să sprijine și să promoveze înființarea și dezvoltarea unei rețele europene a transportului energiei electrice de înaltă tensiune în curent continuu, care să permită optimizarea și valorificarea surselor regenerabile de energie, în special energia eoliană și energia hidroelectrică; reamintește că această rețea ar putea asigura distribuția energiei la mare distanță, cu pierderi reduse de energie, făcând posibilă realizarea unei sinergii între toate sursele regenerabile de energie;
3. Dezvoltarea urbană și clădirile
28. sprijină o abordare descentralizată, pe mai multe niveluri, a politicii în domeniul eficienței energetice; subliniază rolul decisiv pe care îl poate juca eficiența energetică în dezvoltarea zonelor urbane și rurale; subliniază necesitatea de a sprijini mai mult inițiativele axate pe nivelul local și pe cel regional în vederea creșterii eficienței energetice și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, precum inițiativele Convenția primarilor și Proiecte urbane inteligente; evidențiază potențialul de a încuraja și a implementa cele mai bune practici în domeniul eficienței energetice la nivelul agențiilor municipale și regionale; în plus, alinierea politicii de coeziune cu strategia UE2020 poate contribui la o creștere cumpănită și sustenabilă în statele membre și regiunile UE;
29. invită Comisia să evalueze potențialul clădirilor existente, începând cu clădirile administrației publice, inclusiv școlile, în ceea ce privește eficiența energetică și să propună un obiectiv necostisitor privind reducerea consumului de energie primară al clădirilor; solicită statelor membre să implementeze programe naționale pragmatice și raționale pentru a susține renovațiile capitale în cazul în care cererea de energie va fi redusă cu 50% față de situația anterioară renovării și în cazul în care nivelul sprijinului financiar, fiscal și de altă natură este proporțional cu nivelul îmbunătățirilor; solicită ca statelor membre să li se impună includerea unui set de obiective anuale de renovare a clădirilor în cadru planurilor naționale de acțiune în domeniul eficienței energetice și solicită Comisiei să propună opțiuni politice de realizare a unui fond de clădiri cu consum aproape de zero în contextul foii de parcurs pentru 2050 în domeniul energiei;
30. invită Comisia să introducă în domeniul de aplicare al politicii de construcții cartierele ecologice pentru ca, prin optimizarea resurselor la nivel local, să se asigure scăderea consumului de energie primară din clădiri și a costurilor consumatorilor;
31. consideră esențială renovarea caselor familiilor sărace din punctul de vedere al asigurării necesarului de energie pentru a atinge cele mai înalte standarde de eficiență energetică și fără a crește costurile zilnice ale familiilor respective; subliniază faptul că acest lucru va presupune în multe cazuri investiții substanțiale în locuințe dar va genera în același timp o mulțime de avantaje nelegate de energie, de exemplu, reducerea mortalității, creșterea bunăstării generale, niveluri mai scăzute de îndatorare și costuri medicale mai mici prin reducerea poluării din case și a stresului termic;
32. solicită Comisiei și statelor membre să utilizeze audituri de categoria investiții pentru a evalua calitatea certificatelor de performanță energetică; pe baza acestor evaluări, solicită Comisiei să propună orientări pentru statele membre pentru a asigura calitatea propriilor certificate de performanță energetică și a măsurilor de creștere a eficienței energetice adoptate ca urmare a recomandărilor cuprinse în certificatele respective;
33. este convins că autoritățile publice de la nivel național, regional și local trebuie să dea un exemplu, acest lucru fiind cheia atingerii obiectivului privind economiile de energie; solicită autorităților publice să facă mai mult decât li se impune prin Directiva privind performanța energetică a clădirilor, în special prin renovarea întregului fond de clădiri actual cât mai curând posibil la un nivel comparabil cu standardul energetic apropiat de zero, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic; admite, pe de altă parte, că restricțiile de ordin bugetar existente îndeosebi la nivel regional și local limitează adesea capacitatea entităților publice de a face investiții inițiale; invită Comisia și statele membre să faciliteze și să promoveze apariția unor soluții inovatoare în vederea rezolvării acestei probleme, inclusiv modelul contractului de performanță energetică sau instrumente de piață și să propună autorităților publice să aibă în vedere obținerea unor reduceri de costuri prin intermediul cadrelor bugetare multianuale, dacă nu au făcut deja acest lucru;
34. recunoaște rolul de pionierat al Uniunii Europene; consideră că instituțiile și agențiile UE ar trebui să dea un exemplu, îndeosebi în cazul acelor clădiri care au fost identificate ca având un potențial de creștere a eficienței energetice, prin renovarea acestor clădiri până la un nivel al consumului de energie aproape de zero până în 2019 ca parte a unui audit mai larg privind utilizarea energiei de către instituții;
35. recunoaște potențialul economisirii de energie în clădiri, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale; constată că există diferite bariere în calea implementării proiectelor vizând eficiența energetică, în special în sectorul rezidențial, ca, de exemplu, costurile inițiale mari, stimulentele diferite pentru chiriași și proprietari sau negocierile complexe în clădirile cu mai multe apartamente; solicită găsirea unor soluții inovatoare pentru eliminarea acestor bariere, cum ar fi planuri de renovare a cartierelor, stimulente financiare și asistență tehnică; subliniază faptul că mecanismele UE ar trebui să ofere stimulente pentru renovarea clădirilor la un nivel superior cerințelor legale minime de care să beneficieze numai clădirile cu potențial de creștere a eficienței energetice; solicită să promoveze tehnicile de recondiționare, care sunt mai economice, asigurând în același timp un nivel ridicat de economii de energie;
36. subliniază importanța reducerii costurilor legate de combustibili pentru familiile mai nevoiașe prin susținerea renovărilor pentru a reduce consumul de energie și cheltuielile; solicită autorităților competente locale, regionale, naționale și europene ca, în momentul renovării clădirilor, să acorde atenție specială locuințelor sociale și să se asigure că locatarii vulnerabili nu sunt obligați să suporte cheltuielile suplimentare legate de investițiile în economisirea de energie;
37. solicită Comisiei să promoveze inițiative noi privind renovările clădirilor în contextul viitoarei strategii în materie de inovare, precum un parteneriat pentru inovare privind eficiența energetică în orașele eficiente din punct de vedere energetic/cu zero emisii;
38. încurajează statele membre să promoveze înlocuirea anumitor clădiri ineficiente care nu fac parte din patrimoniul arhitectonic, în cazul în care renovările nu ar fi sustenabile sau ar costa prea mult;
39. invită statele membre să promoveze introducerea certificatelor de performanță energetică emise în mod independent de către experți calificați și/sau acreditați, să înființeze ghișee unice care conferă acces la consultanță și asistență tehnică, precum și la stimulentele financiare disponibile la nivel regional, național și european;
40. solicită Comisiei și statelor membre să promoveze o mai largă utilizare a auditurilor energetice și a proceselor structurate în vederea gestionării energiei în întreprinderi și clădiri industriale și să elaboreze mecanisme de asistare a IMM-urilor; sprijinind astfel îmbunătățirea schemelor naționale și acordurilor voluntare existente și încurajând crearea de scheme și acorduri noi;
41. invită Comisia să atragă toate resursele necesare în vederea desfășurării unei consultări extinse, pentru a evita reacțiile din partea statelor membre, înainte de prezentarea până la 30 iunie 2011, a cadrului metodologic comparativ pentru calcularea nivelurilor optime din punct de vedere al costurilor ale cerințelor minime de performanță energetică în temeiul Directivei privind performanța energetică a clădirilor; consideră că, odată pusă în practică, metodologia va motiva actorii de pe piață să investească în soluții de eficiență energetică;
42. solicită Comisiei să propună valori de referință privind punerea în funcțiune a iluminatului stradal de către autoritățile locale, inclusiv utilizarea unor controlere mai inteligente și a unor modele de economisire a energiei până în 2012; îndeamnă, în acest context, Comisia, să includă specificații privind costurile totale pe parcursul duratei de viață pentru toate achizițiile publice de instalații de iluminat;
43. îndeamnă statele membre să utilizeze în mod sistematic practicile pentru achiziții publice în domeniul eficienței energetice; consideră că, prin stabilirea în mod sistematic a eficacității energetice drept un criteriu de atribuire în cadrul achizițiilor publice și prin impunerea acesteia drept o condiție de acordare a finanțării publice pentru proiecte, această politică ar putea fi impulsionată;
4. TIC și produsele dedicate
44. solicită Comisiei să elaboreze o politică a produselor care să asigure o coerență sporită între politicile produselor ecologice printr-o mai bună coordonare a exprimării, revizuirii și aplicării diferitelor instrumente politice, în vederea promovării unui dinamism mai mare privind transformarea pieței și a unei informări mai bune a consumatorilor cu privire la economiile de energie; solicită, prin urmare, Comisiei să revizuiască directivele privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică (de exemplu, să devanseze termenul de revizuire a directivei privind etichetarea energetică); de asemenea, ar fi ideal ca și normele privind etichetarea ecologică și achizițiile publice ecologice să fie revizuite în același timp și puse în aplicare în mod coordonat cu măsurile privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică;
45. solicită punerea în aplicare rapidă și adecvată a directivelor privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică și regretă întârzierile actuale; solicită termene mai clare și mai stricte pentru adoptarea prin propunerea de acte de implementare sau acte delegate care să acopere noile produse din domeniul energiei; regretă faptul că Comisia nu a exploatat la maximum până acum potențialul Directivei privind proiectarea ecologică și consideră că ar trebui să includă mai multe produse, precum noi aparate electrocasnice, TIC, produse electrice folosite în clădiri (motoare electrice industriale, utilaje, aer condiționat, schimbătoare de căldură, echipamente de încălzire și iluminat și pompe), echipamente industriale și agricole, materiale de construcții și produse pentru eficientizarea consumului de apă; solicită Comisiei să ia în considerare diferențele între bunurile de consum și bunurile de investiții la adoptarea normelor de aplicare și să dovedească potențialul de economisire a energiei și fezabilitatea înainte de emiterea actelor de implementare; solicită ca cerințele minime de eficiență energetică din cadrul directivei privind proiectarea ecologică să includă specificare costurilor pe toată durata de viață pentru toate produsele, inclusiv procesul de reciclare;
46. invită Comisia să combine legislația europeană existentă, ca de exemplu directiva privind proiectarea ecologică și directiva privind etichetarea energetică, astfel încât legislația UE să fie pusă în aplicare în cel mai eficient mod și să se recurgă la sinergii, mai ales pentru consumator;
47. invită Comisia să întreprindă inițiative specifice în vederea îmbunătățirii eficienței produselor în ceea ce privește utilizarea resurselor, de exemplu, prin măsuri legislative; ia act de faptul că îmbunătățirea eficienței resurselor ar duce, de asemenea, la câștiguri semnificative în materie de eficiență energetică.
48. insistă asupra faptului că ar trebui acordată mai multă atenție analizei consecințelor standardelor de eficiență energetică, inclusiv a legăturii dintre preț și calitatea produselor finale, a efectelor eficienței energetice și a avantajelor pentru consumatori; recunoaște faptul că toate aceste efecte sunt analizate de către Comisie, dar invită Comisia și statele membre să depună mai multe eforturi în ceea ce privește comunicarea și controlul tuturor produselor, inclusiv a celor importate, precum becurile economice;
49. observă, în acest context, că standardele tehnice uniforme reprezintă mijloace adecvate de realizare a introducerii pe piață a produselor, pompelor și motoarelor etc., care sunt eficiente din punct de vedere energetic;
50. invită Comisia să se asigure că legislația vizează produse, sisteme și consumul lor de energie și consideră necesară creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor UE, inclusiv a agenților de vânzări din domeniu, în ceea ce privește eficiența energetică și a de utilizare a resurselor pe care o pot oferi produsele de consum și produsele cu impact energetic; consideră că, la evaluarea consumului de energie, produsele și componentele individuale ar trebui analizate în ansamblu, și nu individual;
51. subliniază că Europa ar trebui să se afle în avangarda dezvoltării tehnologiilor internet legate de energie și a aplicațiilor TIC cu emisii reduse de carbon; subliniază faptul că TIC pot juca, și ar trebui să joace, un rol major în promovarea consumului responsabil de energie în cadrul gospodăriilor, în sectorul transporturilor, în domeniul generării și distribuției de energie, precum și chiar în domeniul TIC (care reprezintă 8% din consumul de electricitate); solicită, prin urmare, să se evalueze în special potențialul de creștere a eficienței energetice al centrelor de date; consideră că o susținere mai bună a inovării trebuie să fie însoțită mereu de o reducere a birocrației cu care se confruntă solicitanții; recunoaște nevoia de a susține parteneriatele dintre sectorul TIC și sectoarele principale care emit gaze cu efect de seră în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și în materia emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la aceste sectoare;
52. subliniază faptul că informarea societății cu privire la beneficiile sistemelor de contorizare inteligente este esențială pentru ca acestea să aibă succes; reamintește faptul că raportul din proprie inițiativă al Parlamentului „privind o nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu”, s-a stabilit un obiectiv politic conform căruia 50% din gospodăriile din Europa urmează să fie dotate cu contoare inteligente până în 2015; Salută activitatea grupului de lucru privind sistemele de contorizare inteligente și solicită Comisiei să prezinte o serie de recomandări înainte de sfârșitul anului 2011 pentru a garanta că:
contorizarea inteligentă este pusă în aplicare conform calendarului celui de-al treilea pachet privind piața internă a energiei astfel încât până în 2020, 80 % dintre clădiri să fie dotate cu contoare inteligente;
până la sfârșitul anului 2011, statele membre ajung la un compromis privind funcțiile minime comune ale sistemelor de contorizare inteligente,
există beneficii pentru consumatori, precum reduceri ale consumului de energie, sprijin pentru consumatorii vulnerabili și cei cu venituri reduse și că agregarea, în cadrul căreia sarcinile mai multor consumatori finali sunt îmbinate în vederea obținerii unor rate mai scăzute decât cele pe care le-ar putea obține utilizatorii independenți, este permisă și promovată pe piețele naționale;
statele membre elaborează și publică o strategie în vederea furnizării beneficiului potențial al sistemelor de contorizare inteligente tuturor consumatorilor, inclusiv celor vulnerabili și cu venituri reduse;
o obligativitate a operatorilor de sisteme de transport (TSO) și a organismelor de reglementare de a aplica „tarife în rețea în funcție de momentul consumului de energie electrică” cu scopul de a crea un stimulent financiar în vederea reducerii consumului de energie și de a gestiona cererea,
se pregătește o măsură de aplicare a proiectării ecologice privind sistemele de contorizare inteligente, în vederea garantării faptului că aceste produse sunt eficiente din punct de vedere energetic și că nu sporesc consumul de energie din locuințe,
studiul pregătitor aflat în curs de desfășurare privind modurile standby în rețea (care are loc în temeiul Directivei privind proiectarea ecologică) abordează sistemele de contorizare inteligente, în vederea unei eventuale reglementări viitoare;
53. constată că progresele tehnologice pot deschide oportunități în vederea modificării treptate a eficienței energetice; invită Comisia să includă în Planul SET o linie de acțiune privind dezvoltarea și promovarea tehnologiei și produselor care favorizează eficiența energetică și de utilizare a resurselor; invită Comisia și statele membre să propună măsuri de stimulare și programe în cazul tehnologiilor inovatoare deosebit de avansate, inclusiv C&D specifică, volum scăzut de producție etc.;
54. pentru a promova eficiența energetică, solicită Comisiei, împreună cu autoritățile naționale de reglementare din domeniul energiei să combine măsurile privind rețelele și contoarele inteligente cu stimulentele de prețuri (prețuri diferențiate) și o mai mare flexibilitate a tarifelor de prețuri naționale, de exemplu, pe baze orare, pentru a stimula reducerea consumului de electricitate și reamintește obligația statelor membre menționată în cel de-al treilea pachet de măsuri privind energia electrică de a dezvolta formule inovatoare de stabilire a prețului;
55. solicită măsuri prin care să se combată efectele de recul pentru a se asigura că impactul progreselor tehnologice nu este împiedicat prin intermediul unei presiuni în vederea scăderii prețurilor și a creșterii consumului;
5. Transportul
56. solicită Comisiei să publice o carte albă ambițioasă privind transporturile, cu scopul de a dezvolta o politică europeană sustenabilă în domeniul transporturilor, care promovează introducerea noilor tehnologii eficiente din punct de vedere energetic și reduce dependența de combustibilii fosili, îndeosebi cea de petrol, prin măsuri precum electrificarea și altele; și, în acest sens, promovează o sensibilizare sporită privind energia în infrastructură și planificarea teritorială;
57. consideră că este necesară punerea de urgență în aplicare a tuturor instrumentelor, inclusiv taxele pe vehicule și pe combustibil, etichetarea, standardele minime de eficiență și măsurile de îmbunătățire și promovare a transportului public, pentru a aborda problema emisiilor generate de transport;
58. subliniază faptul că aplicarea tehnologiilor de informare și comunicare în sectorul transportului rutier și al interfețelor acestuia cu alte mijloace de transport va aduce o contribuție semnificativă în vederea îmbunătățirii eficienței energetice, a siguranței și a securității transportului rutier și chiar mai mult dacă este combinată cu optimizarea logisticii și alte măsuri de raționalizare a transportului, și solicită Comisiei și statelor membre să asigure o aplicare coordonată și eficientă a STI în cadrul întregii Uniuni;
59. subliniază că, pentru a realiza toate obiectivele în materie de eficiență energetică menționate mai sus, este crucial să se investească în sectorul transportului, în special în sistemele de transport urban și feroviar, cu scopul de a reduce la minim utilizarea mijloacelor de transport care implică un consum mai mare de energie;
60. subliniază nevoia sporirii eficienței energetice în cadrul întregului sistem de transport prin intermediul unui transfer modal de la mijloace de transport care consumă o cantitate mare de energie, precum camioane și automobile, la mijloace de transport care consumă o cantitate mult mai mică de energie, precum transportul feroviar, ciclismul sau mersul pe jos pentru pasageri sau transportul feroviar și cu mijloace care protejează mediul al mărfurilor;
61. recunoaște faptul că o eficiență sporită a consumului de combustibil al vehiculelor poate diminua considerabil consumul de combustibil, solicită Comisiei Europene să evalueze progresele înregistrate pentru a realiza reducerile de emisii la diferite moduri de transport și a asigura o perioadă lungă de planificare, în special în sectorul autovehiculelor și al transportului rutier prin fixarea de noi obiective, dacă este cazul, de exemplu, un standard pentru aerul condiționat mobil și consideră că UE ar trebui să fie pe primul loc în lume în privința creșterii eficienței; ia act de faptul că informarea consumatorilor și publicitatea pot juca un rol important în vederea orientării consumatorilor către alegerea unor produse mai eficiente și către obiceiuri privind conducerea autovehiculelor mai eficiente;
62. invită Comisia să promoveze dezvoltarea și utilizarea dispozitivelor inovatoare pentru a îmbunătăți eficiența energetică (de exemplu, spoilere pentru camioane și alte forme de îmbunătățire a aerodinamicii sau a funcționării) pentru toate mijloacele de transport, de o manieră avantajoasă din punct de vedere al costurilor;
63. încurajează, în acest context, promovarea utilizării pneurilor eficiente din punct de vedere energetic fără a face rabat în privința siguranței și solicită Comisiei să stabilească cerințe minime privind eficiența energetică pentru vehiculele achiziționate de către autoritățile publice și pentru pneurile aferente acestora; solicită Comisiei să prezinte până la sfârșitul anului 2011 o strategie în vederea reducerii consumului de combustibil și a emisiilor de CO2 ale vehiculelor utilitare grele, care, la momentul actual, sunt vizate într-o măsură redusă;
64. invită Comisia să examineze posibilitatea instituirii unui sistem de etichetare paneuropean unitar obligatoriu pentru autovehiculele de pasageri care să aibă un impact pozitiv în ceea ce privește reducerea distorsiunilor de pe piață, creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor europeni și promovarea inovației tehnologice în vederea reducerii consumului energetic și a emisiilor poluante ale autovehiculelor; invită Comisia să examineze posibilitatea extinderii sistemului de etichetare unitar propus și la vehiculele electrice sau hibride;·
65. invită Comisia să garanteze, cel târziu până la jumătatea anului 2011, condiții-cadru pentru dezvoltarea vehiculelor electrice, îndeosebi privind standardizarea infrastructurilor și a tehnologiilor de alimentare care vor garanta interoperabilitatea și siguranța infrastructurilor și să promoveze instalarea infrastructurilor de alimentare în statele membre; în plus, invită Comisia să stabilească cerințe armonizate referitoare la aprobarea vehiculelor electrice, luând în considerare îndeosebi sănătatea și siguranța, atât a lucrătorilor, cât și a utilizatorilor finali; invită Comisia să garanteze condiții-cadru comparabile pentru dezvoltarea vehiculelor care utilizează pile de combustie sau alte surse de energie mai sustenabile;
66. reiterează necesitatea de a promova soluțiile de transport intermodal, precum și dezvoltarea sistemelor de transport inteligente pentru a realiza economii de energie în sectorul transporturilor (inclusiv a taxelor de decongestionare, a tehnologiilor informației în domeniul gestionării traficului, a infrastructurii feroviare etc.);
67. solicită statelor membre să elimine regimurile fiscale care stimulează achizițiile de autovehicule ineficiente din punct de vedere al combustibilului utilizat și să le înlocuiască cu regimuri fiscale care stimulează achiziționarea de autovehicule eficiente din punct de vedere al combustibilului utilizat;
68. recunoaște că introducerea semiremorcilor modulare reprezintă o soluție durabilă care contribuie la sporirea nivelului de eficiență energetică în cadrul sectorului transportului rutier; în plus, recunoaște că setul de norme divergente cu care se confruntă semiremorcile modulare atunci când se deplasează dincolo de granițele statului sunt în detrimentul utilizării sporite a acestei metode de transport rutier; solicită Comisiei să investigheze care dintre diferențele privind aceste norme pot fi depășite cu ușurință și cum se poate asigura un nivel crescut de utilizare a semiremorcilor modulare în cadrul transportului transfrontalier;
69. consideră că prețurile reprezintă un instrument crucial pentru creșterea eficienței energetice și că revizuirea impozitării energiei ar trebui să facă parte din planul de acțiune revizuit privind eficiența energetică, deoarece utilizarea unor instrumente economice reprezintă cel mai eficient mijloc din punct de vedere al costurilor de promovare a economisirii de energie;
6. Stimulentele și finanțarea
70. reamintește Comisiei și statelor membre de trias energetica, conform căreia, înainte de aprobarea oricăror investiții în aprovizionarea suplimentară de energie, ar trebui redusă cererea de energie;
71. invită Comisia să prezinte un raport privind nevoia acordării de sprijin financiar pe viitor în vederea sporirii eficienței energetice în cadrul ansamblului de clădiri existente și care să evalueze instrumentele financiare actuale. Comisia ar putea prezenta propuneri referitoare la modalitatea de instituire a unui cadru al UE privind instrumentele financiare de tip revolving pentru a sprijini sau garanta măsurile complementare privind eficiența energetică, schemele și canalele de distribuție naționale existente (de exemplu, prin partajarea riscurilor) și a încuraja crearea de scheme de eficiență energetică și îmbunătățirea lor în statele membre; solicită Comisiei să propună în cadrul PAEE opțiuni politice legate de modul de a asigura înființarea unor fonduri privind eficiența energetică la nivel național, regional sau local; consideră că aceste fonduri ar putea, prin intermediul unor intermediari financiari, să joace un rol fundamental în dezvoltarea acestor instrumente care vor oferi posibilități de finanțare proprietarilor de terenuri private, IMM-urilor și companiilor care furnizează servicii privind eficiența energetică; susține ideea că aceste instrumente promovează acordarea unui un sprijin mai mare în vederea unor măsuri mai exigente privind economisirea de energie;
72. consideră că, în timpul elaborării acestui cadru, atenția trebuie îndreptată asupra tuturor resurselor financiare disponibile în cadrul statelor membre, în vederea creării sinergiilor și a evitării suprapunerilor cu alte instrumente financiare;
73. salută sprijinul clar acordat în cadrul strategiei Europa 2020 transferului poverii fiscale înspre domeniul energetic și ecologic, ceea ce poate crea stimulente pentru consumatori și industrie pentru eficiența energetică și crearea de locuri de muncă; invită statele membre să ia în considerare posibilitatea de a reduce ratele TVA-ului în cazul lucrărilor de renovare privind eficiența energetică;
74. solicită Comisiei să prezinte un raport anual care să menționeze dacă și modul în care s-au instituit stimulente (fiscale și pe bază de subvenții) corespunzătoare la nivel național, de exemplu în domeniul privat și în cazul IMM-urilor, amortizări în valoare de până la 10 000 € ale echipamentelor industriale de dimensiuni reduse, în domeniul industrial amortizări progresive de până la 50 % în primul an sau crearea de stimulente investiționale corespunzătoare și de subvenții pentru cercetare cu scopul de a promova măsuri privind eficiența energetică;
75. subliniază faptul că sistemul de comercializare a cotelor de emisie al UE reprezintă un potențial enorm în materie de resurse în vederea realizării de investiții privind eficiența energetică; recunoaște că se vor strânge miliarde de euro din licitarea cotelor de emisie ale UE; reamintește că potrivit directivei ETS cel puțin 50% din aceste venituri ar trebui direcționate către măsuri de adaptare și atenuare a impactului, inclusiv măsuri în domeniul eficienței energetice; subliniază faptul că aceste venituri, precum și veniturile din taxarea emisiilor de carbon ar trebui considerate prioritare în vederea finanțării rentabile a eficienței energetice și a răspândirii tehnologiei; în plus, constată că întreprinderile UE cumpără milioane de credite MDP (mecanism de dezvoltare propriu), în cea mai mare parte în China și India, în timp ce ar putea investi în MDP în țările subdezvoltate și în eficiența energetică în Europa;
76. consideră că acest cadru ar trebui să țină cont de experiența instrumentelor de tip revolving existente, oferite de intermediarii financiari publici, să implice fondurile UE existente și să fie conceput astfel încât să atragă alte fonduri, publice sau private, pentru a crea cel mai puternic efect de levier posibil; consideră că Comisia Europeană nu poate reprezenta mereu singura resursă dintre toate resursele financiare existente; invită Comisia să îndeplinească un rol fundamental în vederea deblocării și sprijinirii finanțărilor disponibile atât în cadrul instituțiilor financiare publice, cât și al celor private; consideră că Comisia ar trebui să încurajeze atât instituțiile financiare, cât și programele de finanțare, precum Banca Europeană de Investiții, să ofere o prioritate ridicată inițiativelor inovatoare privind eficiența energetică, în special în cazul în care acestea contribuie și la îndeplinirea altor obiective ale UE, precum creșterea numărului de locuri de muncă;
77. recunoaște faptul că lipsa finanțării directe reprezintă o barieră majoră în calea renovării clădirilor din cadrul sectorului rezidențial și al IMM-urilor și solicită Comisiei să propună soluții inovatoare și bune practici în vederea soluționării acestei probleme, precum mecanisme de succes de tipul „economisește prin investiții”, fonduri de tip revolving și bănci ecologice de investiții (conform modelului KfW din Germania sau Caisse Depots din Franța);
78. recunoaște că unul dintre cele mai mari obstacole în calea realizării eficienței energetice la nivel local și regional îl reprezintă necesitatea investițiilor în avans; este convinsă că orice măsură adoptată la nivelul UE ar trebui să țină cont în mod corespunzător de urmările pe care aceasta le are asupra municipalităților și regiunilor și de restricțiile bugetare ale acestora; prin urmare, recomandă Comisiei să consulte reprezentanții locali și regionali pentru a stabili orientări pentru dezvoltarea în domeniul energetic și să ofere sprijin financiar pentru proiectele locale și regionale prin programe inovatoare care folosesc resursele energetice și fondurile structurale existente;
79. salută aci de a utiliza fondurile neangajate în conformitate cu Regulamentul PEER în scopul creării unui instrument financiar dedicat, care să sprijine inițiativele în materie de eficiență energetică și energii regenerabile la nivel local și regional; în același timp constată că, în ciuda potențialului lor de a crea locuri de muncă, investițiile în eficiența energetică beneficiază, în cadrul programului european de redresare economică, de un sprijin foarte redus;
80. subliniază necesitatea de a îmbunătăți utilizarea fondurilor UE existente, precum FEDER și FEADR pentru măsuri privind eficiența energetică; îndeamnă statele membre să acorde prioritate eficienței energetice în cadrul programelor lor operaționale și invită Comisia și autoritățile naționale să găsească modalități prin care să faciliteze utilizarea fondurilor structurale pentru măsuri privind eficiența energetică, de exemplu pentru a asigura o mai bună circulație a informațiilor către nivelul local sau pentru a înființa ghișee unice și în final reamintește că măsurile respective ar trebui evaluate și că câștigurile în materie de eficiență energetică ar trebui să fie un parametru important al acestei evaluări;
81. în lumina revizuirii așteptate a politicii structurale și de coeziune și a perspectivelor financiare ale UE, solicită respectarea de către toate fondurile UE a climatului și a economisirii de energie, astfel încât să se asigure integrarea automată a economisirii de energie în cadrul condițiilor privind acordarea fondurilor UE și direcționarea unei părți mai mari din aceste fonduri în vederea economisirii de energie și reamintește că fondurile structurale acoperă în continuare toate modernizările în domeniul clădirilor și în sectorul construcțiilor;
82. solicită Comisiei să utilizeze evaluarea intermediară în vederea alocării unui număr mai mare de finanțări programelor privind eficiența energetică și a promovării posibilității de utilizare a până la 15 % din FEDR pentru eficiența energetică;
83. subliniază necesitatea dezvoltării asistenței tehnice și a ingineriei financiare la nivel de autorități locale și regionale, pentru a sprijini actorii locali la crearea de proiecte, de exemplu prin mobilizarea facilității de asistență tehnică ELENA, gestionată de BEI, sau prin exploatarea experienței dobândite în ceea ce privește societățile de servicii energetice;
84. invită Comisia să consolideze facilitățile de finanțare (de exemplu, ELENA) și să analizeze posibilitatea creării unor facilități complementare, finanțate prin programul privind energia inteligentă;
85. subliniază faptul că politicile privind eficiența energetică ar trebui orientate în vederea implicării unui număr de părți cât mai mare posibil, atât publice cât și private, în vederea obținerii celui mai mare efect de levier posibil, a creării de locuri de muncă, a stimulării unei creșteri mai ecologice și a încurajării creării unei piețe europene competitive, conectate și durabile în domeniul eficienței energetice;
86. constată că mandatarea companiilor energetice în vederea îndeplinirii unor obligații privind economisirea de energie ar putea oferi surse suplimentare de finanțare a măsurilor privind eficiența energetică, precum cheltuieli bancare aplicate operatorilor de sisteme de transport sau operatorilor de sisteme de distribuție, finanțări oferite de către furnizori ca mijloc de îndeplinire a obligației acestora sau plata unor amenzi pentru neîndeplinirea cerințelor;
87. constată că, deși o mare parte din capitalul direct solicitat în vederea realizării de investiții privind economisirea de energie va trebui să provină din partea sectorului privat, este nevoie și de intervenții din partea sectorului public pentru a putea depăși disfuncționalitățile pieței și a garanta faptul că tranziția privind emisiile reduse de carbon are loc la momentul potrivit astfel încât să se asigure respectarea obiectivelor UE privind energia regenerabilă și reducerea emisiilor;
88. invită Comisia să promoveze măsurile UE de sprijinire a asistenței tehnice oferite prin intermediarii financiari (naționali și internaționali) cu experiență:
în vederea creșterii gradului de sensibilizare și a know-how-ului autorităților de management și ale instituțiilor financiare publice și private privind strategiile de finanțare și cerințele instituționale pentru sprijinirea investițiilor în eficiența energetică,
în vederea sprijinirii instituțiilor financiare publice și private în procesul de punere în aplicare a măsurilor corespunzătoare și a instrumentelor financiare,
în vederea structurării instrumentelor financiare sustenabile și eficiente pentru o mai bună utilizare a fondurilor disponibile pentru investiții în eficiența energetică,
în vederea încurajării transferului experiențelor în materie de bune practici între statele membre și intermediarii lor financiari,
în vederea creării unui instrument eficient de comunicare și a inițierii unui dialog adresat cetățenilor cu scopul de a disemina informațiile privind eficiența energetică diferitelor categorii de cetățeni vizate și a ghidării comportamentului acestora cu privire la consumul de energie;
89. recunoaște faptul că o piață a energiei funcțională oferă stimulente pentru economiile de energie; invită Comisia să evalueze și să raporteze cu privire la rolul companiilor în domeniul energiei, inclusiv al societăților active în domeniul serviciilor energetice (ESCO) în promovarea eficienței energetice și solicită Comisiei și statelor membre să propună măsuri eficace în vederea determinării întreprinderilor în domeniul energiei să investească în eficiența energetică, precum și să faciliteze îmbunătățirile privind eficiența energetică la consumatorii finali; solicită Comisiei să prezinte recomandări pe baza celor mai bune practici din care statele membre să poată alege cel mai potrivit model pentru situația lor, cum ar fi sistemul de certificate albe, avantaje fiscale, stimulente directe etc.;
90. solicită Comisiei și statelor membre, precum și nivelurilor locale și regionale de guvernare să își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți educația și formare experților în domeniul eficienței energetice de toate tipurile, dar îndeosebi a tehnicienilor intermediari și în toate sectoarele, dar îndeosebi în întregul sector al construcțiilor și în IMM-uri pentru a îmbogăți aptitudinile echipelor de constructori; creând astfel pe plan local locuri de muncă ecologice și facilitând în același timp aplicarea unei legislații ambițioase privind eficiența energetică; în acest context, solicită exploatarea la maximum și creșterea resurselor fondurilor structurale și de coeziune în vederea realizării formării profesionale;
91. invită Comisia să analizeze aplicabilitatea unor modalități de reglementare inovatoare, care să poată îmbina în mod eficient potențialul semnificativ de economisire de energie al noilor state membre cu potențialul de capital și tehnologic al statelor membre mai dezvoltate;
92. subliniază nevoia de îmbunătățire a dezvoltării piețelor de servicii energetice; solicită Comisiei ca, în momentul revizuirii Directivei privind serviciile energetice, să aibă în vedere măsuri în vederea stimulării contractelor de performanță energetică din sectorul public și privat; consideră că întreprinderile prestatoare de servicii în domeniul energiei sunt în multe privințe cel mai bine poziționate pentru a ajuta populația, IMM-urile și sectorul public să depășească bariera investițiilor inițiale mari cu ocazia renovării clădirilor existente în scopul creșterii eficienței energetice; propune Comisiei să efectueze un studiu pentru a evalua cele mai bune practici din statele membre, precum și pentru a identifica obstacole sau bariere pentru a exploata la maximum potențialul mecanismului de finanțare;
93. subliniază faptul că întreprinderile, prin eforturile lor inovatoare, dețin un rol vital în elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor de economisire a energiei; speră că finanțările structurale vor încuraja întreprinderile în mod activ să participe la proiecte în domeniul eficienței energetice;
94. reiterează solicitarea conform căreia, în cadrul politicii europene de vecinătate, ar trebui consolidat un capitol privind eficiența energetică, care să fie apoi inclus în mod sistematic în dialogurile dintre UE și țările terțe;
95. recunoaște șansele și potențialul pentru întreprinderile europene care rezultă din dezvoltarea, producerea și comercializarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic (de exemplu pentru aplicații în domeniul motoarelor și al mecanismelor de acționare, al iluminatului, al aparatelor electrice etc.);
96. consideră, în acest context, că dezvoltarea și introducerea pe piață a tehnologiilor inovatoare constituie baza pentru îmbunătățirea eficienței energetice în toate domeniile de aplicare, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru creșterea proporției surselor de energie regenerabilă;
97. insistă asupra faptului că eficiența energetică trebuie să reprezinte o prioritate în temeiul următorului program-cadru pentru cercetare (PC 8);
98. invită Comisia să introducă eficiența energetică printre prioritățile-cheie ale celui de-Al optulea program-cadru de cercetare și să aloce un buget semnificativ subprogramelor de eficiență energetică, similare actualului program privind energia inteligentă; subliniază necesitatea unei creșteri a fondurilor destinate cercetării, dezvoltării și activităților demonstrative din domeniul energiei, inclusiv a unei creșteri semnificative a bugetului viitor al UE, îndeosebi a celui destinat energiei regenerabile, rețelelor inteligente și eficienței energetice până în 2020, în comparație cu nivelul actual;
99. consideră că semnificației economiilor de energie ar trebui să i se acorde o importanță mai mare în cadrul negocierilor internaționale referitoare la un nou regim climatic; consideră că politicile ambițioase privind eficiența energetică pot fi puse mai ușor în aplicare și au o influență mai redusă asupra concurenței, dacă sunt armonizate la nivel internațional; prin urmare, invită Comisia și statele membre să convingă partenerii internaționali ai UE în cadrul negocierilor viitoare de la Cancun cu privire la necesitatea măsurilor coordonate privind eficiența energetică;
100. susține solicitarea grupului G20 prezentată în cadrul declarației summitului de la Toronto din 27 iunie 2010 în vederea eliminării pe termen mediu a subvențiilor pentru combustibilii fosili, și subliniază faptul că o astfel de măsură ar elibera miliarde de euro care ar putea fi redirecționate în vederea sprijinirii măsurilor privind eficiența energetică, contribuind astfel mult mai bine la realizarea obiectivelor strategice ale UE în materie de energie privind durabilitatea, competitivitatea și siguranța aprovizionării;
101. consideră că dimensiunea socială a dialogului privind energia, aspectele pe care le vizează, precum drepturile omului, sărăcia energetică și protecția consumatorilor cu venituri reduse, ar trebui luate întotdeauna în considerare în momentul elaborării unor politici energetice;
102. recunoaște faptul că, până în prezent, politicile în materie de eficiență energetică nu au abordat într-o măsură suficientă factorul acceptării sociale în reducerea consumului de energie; subliniază că pentru succesul măsurilor de eficiență energetică nu este crucială numai conduita utilizatorilor, ci ar trebui sporită și încrederea consumatorilor; solicită ca viitorul plan de acțiune în domeniul eficienței energetice să conțină măsuri de sprijin suplimentare pentru consolidarea acceptării sociale; subliniază rolul vital pe care îl pot juca nivelul local și regional în ajungerea la un consens;
103. subliniază importanța unei politici de informare consolidate a Comisiei și a statelor membre cu privire la chestiunile privind eficiența energetică și economisirea de energie în rândul tuturor părților interesate relevante, și solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească și să faciliteze în continuare accesul la informații privind chestiunile referitoare la eficiența energetică și la economisirea de energie;
104. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
- [1] JO L
- [2] JO L 114, 27.4.2006, p. 64.
- [3] JO L 153, 18.6.2010, p. 1.
- [4] JO L 342, 22.12.2009, p. 46.
- [5] JO L 285, 31.10.2009, p. 10.
- [6] JO L 153, 18.6.2010, p. 13.
- [7] JO L 140, 5.6.2009, p. 16.
- [8] JO L 207, 6.8.2010, p. 1.
- [9] Copenhagen Economics, http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_papers/taxation_paper_22_en.pdf
- [10] JO C 67 E, 18.3.2010, p. 16.
- [11] Texte adoptate, P7_TA(2010)0153.
- [12] Directiva 2009/125/UE
- [13] Directiva 2010/30/UE
- [14] Regulamentul (CE) nr. 1222/2009
EXPUNERE DE MOTIVE
Introducere
Eficiența energetică reprezintă cea mai avantajoasă din punct de vedere al costurilor și mai rapidă modalitate de reducere a emisiilor de CO2 și a altor emisii. Avantajele sunt enorme atât în ceea ce privește creșterea economică, cât și în ceea ce privește crearea de locuri de muncă. Locurile de muncă vor fi create atât în mediul rural, cât și în cel urban, adesea în cadrul IMM-urilor, fiind vorba despre locuri de muncă locale, care nu pot fi externalizate. Aceste locuri de muncă vor fi în domeniul IT, în cel al construcțiilor și în cel al serviciilor.
S-au înregistrat numeroase realizări de la adoptarea planului de acțiune privind eficiența energetică în 2006; cu toate acestea, contextul politic și economic s-a schimbat substanțial de la momentul respectiv. În consecință, există o necesitate reală de a revizui politica în materie de eficiență energetică a UE pentru a o alinia cu prioritățile și evoluțiile actuale. Trebuie să se efectueze o evaluare temeinică a realizărilor și a deficiențelor planului de acțiune privind eficiența energetică din 2006, care să stea la baza revizuirii politicii UE în materie de eficiență energetică. Se pot introduce măsuri care să sporească economiile de energie printr-o mare varietate de instrumente la nivelul UE și la nivel național, precum etichetarea produselor cu impact energetic și stabilirea unor standarde ecologice pentru acestea, consumul de energie al clădirilor și multe altele. Raportorul consideră că factorii de decizie ar trebui să încerce să diversifice mijloacele prin care încearcă să se sporească eficiența energetică a UE27 și că unele instrumente se pretează mai bine la a fi utilizate la nivel național.
Obiectivele privind eficiența energetică
Se pare că este din ce în ce mai evident faptul că UE nu își va atinge obiectivul de 20%. Lipsesc documente oficiale din partea Comisiei Europene în acest sens. În timp ce obiectivele privind emisiile și energiile regenerabile sunt ușor de măsurat și sunt făcute publice de către Eurostat, statisticile privind eficiența energetică, pe de altă parte, sunt controversate, având în vedere că modelul PRIMES este adesea contestat. Cu toate acestea, raportorul consideră că este responsabilitatea Comisiei să prezinte statistici privind evoluția tuturor elementelor esențiale ale politicii energetice a UE.
Clădirile
Este bine cunoscut faptul că există un potențial foarte mare de eficiență energetică a clădirilor. Reformarea recentă a PERD face dificilă o altă reformare a acestei directive în prezent. Cu toate acestea, importanța clădirilor cere o abordare diferită, care respectă principiul subsidiarității și nu încalcă dreptul la proprietate privată. Ar trebui să analizăm chestiunea instrumentelor de finanțare adecvate, precum și necesitatea de a consolida formarea profesională, accesul la informații al IMM-urilor și gradul de conștientizare în general. Ar trebui să se pună accent pe renovarea clădirilor existente, din moment ce rata de construcție a clădirilor noi în UE scade treptat și multe clădiri vechi dețin potențialul de eficiență cel mai ridicat, dacă sunt renovate în mod adecvat.
Proiectarea ecologică
Ca principiu general, raportorul consideră că acordurile voluntare trebuie să fie promovate, însă, în unele cazuri, standardele minime și obiectivele concrete reprezintă măsuri necesare în vederea orientării pieței către o direcție mai eficientă din punct de vedere energetic. Directiva privind proiectarea ecologică este cel mai eficace instrument la nivelul UE privind politica în domeniul eficienței energetice și constituie un exemplu de primă clasă de tipuri de politici pe care UE ar trebui să încerce să le introducă. Cea mai promițătoare abordare pare cea bazată pe standardele comune ale pieței UE, favorizând o concurență mai mare între statele membre, care să le permită să fie competitive pe piața mondială.
Finanțarea
În industria tehnologiilor ecologice există necesitatea de a reduce diferențele dintre SUA și China, pe de o parte, și UE, pe de altă parte. Ambele țări devansează cu mult UE în ceea ce privește adoptarea măsurilor legislative care promovează soluțiile de eficiență energetică. Așadar, măsurile și instrumentele care sporesc finanțarea ar trebui susținute de UE și statele membre. Introducerea fondurilor naționale pentru eficiență energetică care sprijină contractele de performanță energetică ar trebui stimulată printr-un instrument financiar la nivel european.
Contractul de performanță energetică prin care un client achiziționează o economie de energie garantată creează un efect de levier, deoarece investiția se amortizează într-un interval de timp de 2-15 ani. Un asemenea model creează locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, consumatorii fac economii la facturile de energie, iar emisiile sunt reduse.
AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică Şi siguranŢă alimentară (5.10.2010)
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la revizuirea planului de acțiune privind eficiența energetică
Raportor pentru aviz: Peter Liese
SUGESTII
Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază că eficiența energetică constituie măsura cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor de a reduce emisiile de CO2 și alte emisii și că reprezintă o oportunitate unică de a sprijini și crea locuri de muncă, reducând, în același timp, dependența de importurile de energie; indică faptul că, conform Comisiei, economiile de energie se pot ridica la peste 1000 de euro pe an și pe gospodărie;
2. consideră că, în pofida progreselor realizate, de exemplu prin adoptarea pachetului privind eficiența energetică, doar legislația în vigoare și măsurile în materie de eficiență energetică nu vor putea garanta singure utilizarea pe deplin a potențialului de economisire a energiei; constată că efectele politicilor puse în aplicare până la sfârșitul anului 2009 au avut ca rezultat economii de aproximativ 9% în raport cu previziunile pentru 2020, ceea ce indică că, în absența unor noi măsuri, obiectivul UE 2020 de a realiza economii de energie de 20% într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor nu va fi realizat;
3. subliniază că, în timp ce UE are ca obiectiv obligatoriu realizarea unui procentaj de 20% de surse regenerabile de energie (SER) până în 2020 și dispune deja de o directivă care stabilește mijloacele de atingere a acestui obiectiv, eficiența energetică, care reprezintă un instrument mai rentabil, nu face obiectul unui act legislativ similar; consideră, prin urmare, că este necesar ca orice legislație viitoare a UE să conducă la același nivel de investiții în domeniul eficienței energetice precum în cel al SER; invită Comisia să prezinte, până la sfârșitul anului 2010, o propunere legislativă asemănătoare cu Directiva SER, care să introducă un obiectiv obligatoriu pentru reducerea consumului de energie cu 25% prin intermediul eficienței energetice;
4. subliniază că ar trebui continuate activitățile de promovare în domeniul energiilor regenerabile și că guvernele statelor membre ar trebui să se angajeze să adopte un cadru legal stabil care să garanteze investițiile pe termen lung și deschiderea piețelor; subliniază că este necesară o politică rezonabilă în ceea ce privește subvențiile cu scopul de a crea stimulente care să permită dezvoltarea tehnologică în vederea reducerii costurilor;
5. subliniază importanța tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) pentru îmbunătățirea eficienței energetice și evidențiază rolul esențial al TIC, în special al contorizării inteligente și al rețelelor inteligente de energie electrică, pentru integrarea surselor regenerabile de energie în alimentarea cu energie electrică;
6. subliniază că obiectivele pe termen lung sunt, de asemenea, de importanță crucială pentru actorii economici și propune, prin urmare, obiective pe termen lung pentru reducerea consumului de energie cu 42% până în 2030 și cu 75% până în 2050;
7. solicită măsuri prin care să se combată efectele de recul pentru a se asigura că impactul progreselor tehnologice nu este împiedicat prin intermediul unei presiuni în vederea scăderii prețurilor și a creșterii consumului;
8. subliniază că punerea adecvată în aplicare a Directivei privind ecodesignul reprezintă o prioritate-cheie și reafirmă faptul că directiva prevede deja dispoziții de aplicare pentru 12 grupe de produse până în 2007; insistă asupra faptului că statele membre și Comisia trebuie să îmbunătățească monitorizarea pieței pentru a asigura conformitatea, în special în ceea ce privește produsele importate, și le solicită acestora să îmbunătățească comunicarea cu privire la aceste măsuri; subliniază obligația impusă de directivă de a stabili cerințe minime la nivelul costurilor celor mai mici pe parcursul întregului ciclu de viață, ținând seama de „produsele cele mai productive”, adică produsele cele mai performante de pe piață;
9. încurajează Comisia să sprijine măsurile la nivel național, de tipul stimulentelor sau subvențiilor fiscale compatibile cu normele UE în materie de ajutoare de stat, cu scopul de a stimula cererea de servicii eficiente din punct de vedere energetic;
10. fără a aduce atingere punerii adecvate în aplicare a Directivei privind ecodesignul, subliniază că viitoarele câștiguri în eficiență energetică pot fi obținute în modul cel mai eficient pentru anumite sectoare specifice prin utilizarea sistemelor integrate; solicită Comisiei să examineze aceste posibilități în detaliu și să propună instrumente legislative corespunzătoare, care să permită punerea în aplicare a unei abordări diferite, care să ia în considerare aspectul eficienței energetice la nivel de sistem, nu doar la nivel de produs;
11. deplânge progresele lente și scăderea așteptărilor în ceea ce privește dispozițiile de aplicare a Directivei privind ecodesignul în materie de produse importante utilizatoare de energie, cum ar fi încălzitoarele de apă și boilerele; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, în acest mod, Comisia dă dovadă de o lipsă de sprijin politic pentru realizarea obiectivelor în materie de eficiență energetică;
12. consideră că este necesară punerea de urgență în aplicare a tuturor instrumentelor, inclusiv taxele pe vehicule și pe combustibil, etichetarea, standardele minime de eficiență și măsurile de îmbunătățire și promovare a transportului public, pentru a aborda problema emisiilor generate de transport;
13. invită Comisia să prezinte o propunere legislativă de reformare a Directivei privind serviciile energetice, care să includă obligații ale furnizorilor de energie de a reduce consumul de energie; insistă asupra faptului că o asemenea propunere ar trebui să garanteze atât participarea corespunzătoare a IMM-urilor la activitățile privind eficiența energetică, cât și încurajarea mobilizării gospodăriilor individuale în vederea atingerii acestor obiective;
14. solicită Comisiei să sprijine și să promoveze înființarea și dezvoltarea unei rețele europene a transportului energiei electrice de înaltă tensiune în curent continuu, care să permită optimizarea și valorificarea surselor regenerabile de energie, în special energia eoliană și energia hidroelectrică; reamintește că această rețea ar putea asigura distribuția energiei la mare distanță, cu pierderi reduse de energie, făcând posibilă realizarea unei sinergii între toate sursele regenerabile de energie;
15. subliniază importanța cogenerării de energie termică și electrică (CHP) și, în special, a micro-unităților CHP pentru case cu 1-3 familii, și solicită Comisiei să examineze instrumentele de reglementare și pe cele financiare necesare pentru a exploata la maxim potențialul său, precum și să propună inițiativele și măsurile de reglementare pe care le consideră necesare;
16. subliniază importanța unei rețele descentralizate de cogenerare sau de trigenerare, care permite, practic, dublarea eficienței energetice per total; subliniază, în plus, că stocarea căldurii sau a frigului ar putea contribui la o mai mare flexibilitate a rețelei în timpul orelor de vârf, permițând producerea de energie electrică și stocarea căldurii atunci când producția depășește nevoile la nivel local;
17. solicită elaborarea unui cadru de reglementare care să garanteze că, pe termen lung, toate clădirile, inclusiv clădirile existente, sunt neutre din punct de vedere climatic;
18. subliniază că ar trebui să fie clar ce resurse financiare pot fi utilizate pentru măsuri și proiecte în domeniul eficienței energetice (în același mod în care există bugete definite clar pentru măsuri similare în domeniul surselor regenerabile de energie); subliniază că ar trebui utilizate în mod optim resursele disponibile în cadrul Fondurilor structurale și de coeziune, al Fondul ELENA, precum și sumele rămase în cadrul Planului european de redresare economică (PERE), ce pot fi alocate proiectelor în domeniile eficienței energetice sau al energiilor regenerabile; indică faptul că, la elaborarea de instrumente financiare noi, ar trebui să se acorde atenție acestor instrumente și altor instrumente deja disponibile în statele membre, pentru a crea sinergii și pentru a evita suprapunerea măsurilor;
19. subliniază importanța finanțării corespunzătoare a eficienței energetice, inclusiv printr-o parte a veniturilor obținute din licitațiile din cadrul comercializării certificatelor de emisii; insistă asupra faptului că eficiența energetică trebuie să reprezinte o prioritate în temeiul următorului program-cadru pentru cercetare (PC 8);
20. recomandă crearea unor fonduri pentru eficiența energetică în fiecare stat membru sau, eventual, crearea unui fond european pentru eficiența energetică; estimează că aceste fonduri combinate, sau fondul european, ar trebui să se ridice la cel puțin 2 miliarde de euro pe an;
21. solicită Comisiei să elaboreze instrumente corespunzătoare la nivel european pentru a sprijini eficiența energetică, precum și să coopereze cu statele membre cu scopul de a crea mai multe stimulente și de a realiza cât mai rapid obiectivul de reducere a CO2;
22. subliniază că integrarea deplină a criteriilor privind eficiența energetică în cadrul politicilor de achiziții publice ar trebui să fie unul dintre obiectivele noului Plan de acțiune privind eficiența energetică;
23. subliniază că eficiența energetică ar trebui integrată în toate domeniile de politică relevante, inclusiv domeniul financiar, dezvoltarea regională și urbană, transportul, agricultura, politica industrială și educația; consideră că, prin stabilirea în mod sistematic a eficacității energetice drept un criteriu de atribuire în cadrul achizițiilor publice și prin impunerea acesteia drept o condiție de acordare a finanțării publice pentru proiecte, această politică ar putea fi impulsionată;
24. consideră oportună abordarea simultană a poluării luminoase și a problemei eficienței energetice prin înlocuirea iluminatului public clasic și a reflectoarelor pentru obiective turistice din orașe cu o iluminare mai eficientă și mai bine orientată;
25. insistă asupra faptului că ar trebui acordată mai multă atenție analizei consecințelor standardelor de eficiență energetică, inclusiv a legăturii dintre preț și calitatea produselor finale, a efectelor eficienței energetice și a avantajelor pentru consumatori; recunoaște faptul că toate aceste efecte sunt analizate de către Comisie, dar invită Comisia și statele membre să depună mai multe eforturi în ceea ce privește comunicarea și controlul tuturor produselor, inclusiv a celor importate, precum becurile economice;
26. solicită elaborarea la nivel european de strategii de formare și sensibilizare în ceea ce privește eficiența energetică; consideră că dezvoltarea și punerea în aplicare a unor tehnologii și sisteme eficiente din punct de vedere energetic necesită instruirea specializată a forței de muncă (a constructorilor, instalatorilor, arhitecților, experților, producătorilor etc.), în special în scopul Directivei privind performanța energetică a clădirilor[1].; subliniază, în plus, faptul că trebuie elaborate programe de sensibilizare cu scopul de a informa consumatorii și IMM-urile cu privire la modalitățile în care își pot reduce consumul de energie, acest lucru putând fi realizat prin conjugarea eforturilor agențiilor de energie și ale camerelor de comerț naționale; îndeamnă Comisia să includă educația în domeniul eficienței energetice în Planul revizuit de acțiune în domeniul eficienței energetice;
27. subliniază că unul din avantajele vehiculelor electrice este contribuția acestora la îmbunătățirea calității aerului în zonele urbane; solicită Comisiei să evalueze cu atenție impactul utilizării la scară largă a autoturismelor electrice în ceea ce privește eficiența energetică și conformitatea cu obiectivele de reducere a emisiilor de CO2;
28. subliniază că, pentru a realiza toate obiectivele în materie de eficiență energetică menționate mai sus, este crucial să se investească în sectorul transportului, în special în sistemele de transport urban și feroviar, cu scopul de a reduce la minim utilizarea mijloacelor de transport care implică un consum mai mare de energie;
29. îndeamnă Comisia să acorde un rol primordial eficienței energetice în viitoarea Carte albă privind viitorul transportului, prin intermediul unor propuneri privind standarde mai stricte în materie de eficiență a vehiculelor, gestionarea vitezei, promovarea trecerii la forme de transport și de transport public cu un consum mai scăzut de energie și promovarea combustibililor regenerabili și alternativi;
30. consideră că este necesar să se evite pierderile de biogaz și căldură în timpul proceselor de tratare a deșeurilor prin recuperarea și generarea de vapori și/sau energie electrică; consideră că nu ar trebui să se acorde autorizații de funcționare instalațiilor de tratare a deșeurilor care nu sunt dotate cu sisteme de recuperare a căldurii sau de producere de energie;
31. acordă o mare importanță proceselor de planificare la nivel european; consideră că ar trebui să se acorde atenția cuvenită Planului de acțiune privind energia 2011-2012 și că noul Plan de acțiune în domeniul eficienței energetice ar trebui prezentat fără întârziere, iar eficiența energetică ar trebui să fie în centrul viitoarei foi de parcurs privind trecerea la un sistem energetic și o economie cu emisii reduse de carbon până în 2050;
32. subliniază că, deși economiile de energie aduc în mod clar oportunități de afaceri, piața serviciilor energetice este încă limitată și numărul întreprinderilor rămâne scăzut în majoritatea țărilor; indică faptul că societățile active în domeniul serviciilor energetice pot promova măsuri și acorda sprijin pentru furnizarea de soluții de finanțare în toate sectoarele energiei finale; consideră că, în sectorul construcțiilor, ar trebui încurajate renovările și utilizarea aparatelor electrocasnice eficiente, în sectorul transportului, vehiculele eficiente ar trebui utilizate în mod optim, iar în sectorul industriei, ar trebui studiat potențialul important de realizare de economii prin procese mai eficiente;
33. subliniază că rezolvarea problemelor legate de pierderile de energie (electrică) în timpul transportului prin rețele ar trebui considerată ca fiind a doua mare prioritate, după cea a eficienței energetice la sursă (adică, în cadrul producției primare de energie); reamintește că trecerea la un sistem de producție mai descentralizat ar reduce distanțele de transport și, prin urmare, pierderile de energie în timpul transportului;
34. îndeamnă industriile petrochimice din UE să îmbunătățească recuperarea energiei în timpul arderii;
35. ia act de faptul că îmbunătățirea eficienței resurselor ar duce, de asemenea, la câștiguri semnificative în materie de eficiență energetică.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
5.10.2010 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
46 7 1 |
||||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
János Áder, Elena Oana Antonescu, Pilar Ayuso, Paolo Bartolozzi, Milan Cabrnoch, Esther de Lange, Anne Delvaux, Bas Eickhout, Edite Estrela, Jill Evans, Karl-Heinz Florenz, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Nick Griffin, Françoise Grossetête, Cristina Gutiérrez-Cortines, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Dan Jørgensen, Karin Kadenbach, Jo Leinen, Corinne Lepage, Peter Liese, Kartika Tamara Liotard, Linda McAvan, Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė, Gilles Pargneaux, Andres Perello Rodriguez, Sirpa Pietikäinen, Mario Pirillo, Pavel Poc, Vittorio Prodi, Frédérique Ries, Anna Rosbach, Oreste Rossi, Dagmar Roth-Behrendt, Carl Schlyter, Horst Schnellhardt, Richard Seeber, Theodoros Skylakakis, Bogusław Sonik, Catherine Soullie, Anja Weisgerber, Glenis Willmott, Sabine Wils |
|||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
George Sabin Cutaș, Tadeusz Cymański, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Miroslav Mikolášik, Alojz Peterle, Michèle Rivasi, Marita Ulvskog, Kathleen Van Brempt |
|||||
- [1] Directiva 2010/31/CE a Parlamentul European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (reformată).
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (29.10.2010)
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la revizuirea planului de acțiune privind eficiența energetică
Raportoare pentru aviz: Lena Kolarska-Bobińska
SUGESTII
Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază că măsurile de eficiență energetică reprezintă o modalitate rentabilă de a stimula competitivitatea economică, de a crește siguranța aprovizionării, de a reduce emisiile de CO2, de a crea locuri de muncă și de a reduce sărăcia energetică; este îngrijorat în legătură cu nivelul scăzut, în unele state membre, al finanțărilor din fondurile FEDER destinate pentru măsurile de eficiență energetică;îndeamnă statele membre să considere eficiența energetică o prioritate orizontală în cadrul programelor lor operaționale; invită Comisia și autoritățile naționale și regionale să faciliteze utilizarea fondurilor structurale pentru măsuri privind eficiența energetică, cum ar fi asigurarea unei mai bune diseminări a informațiilor către nivelul regional și local, precum și înființarea de ghișee unice;
2. recunoaște că unul dintre cele mai mari obstacole în calea realizării eficienței energetice la nivel local și regional îl reprezintă necesitatea investițiilor în avans; este convins că orice măsură luată la nivelul UE ar trebui să țină seama în mod corespunzător de implicațiile asupra municipalităților și regiunilor, precum și de restricțiile bugetare ale acestora; prin urmare, recomandă Comisiei să consulte reprezentanții locali și regionali pentru a stabili orientări pentru dezvoltarea în domeniul energetic și să ofere sprijin financiar pentru proiectele locale și regionale prin programe inovatoare care folosesc resursele energetice și fondurile structurale existente;
3. subliniază necesitatea dezvoltării asistenței tehnice și a ingineriei financiare la nivel de autorități locale și regionale, pentru a sprijini actorii locali la crearea de proiecte, de exemplu prin mobilizarea facilității de asistență tehnică ELENA, gestionată de BEI, sau prin exploatarea experienței dobândite în ceea ce privește societățile de servicii energetice;
4. subliniază că un element esențial pentru realizarea potențialului UE de economisire a energiei îl reprezintă punerea în aplicare rapidă și corectă a legislației UE de către statele membre în domenii precum performanța energetică a clădirilor, etichetarea energetică și proiectarea ecologică; invită Comisia să sprijine activ și să monitorizeze procesul de punere în aplicare;
5. constată că există diferite bariere la nivel local și regional, în special în sectorul rezidențial, ca urmare a costurilor financiare și a perioadelor de amortizare îndelungate, a stimulentelor diferite pentru chiriași și proprietari sau a negocierilor complexe în clădirile cu mai multe apartamente; solicită găsirea unor soluții inovatoare și rentabile pentru eliminarea acestor bariere, cum ar fi planuri de renovare a cartierelor, stimulente financiare și asistență tehnică;
6. subliniază rolul-cheie pe care îl joacă autoritățile locale și regionale în realizarea obiectivelor de eficiență energetică și, prin urmare, sprijină o abordare pe mai multe niveluri și descentralizată a politicii energetice și a eficienței energetice, inclusiv a inițiativelor „Pact între primari” și „Proiecte urbane inteligente”; subliniază importanța abordării de la bază la vârf a politicii energetice a UE referitoare la orașe și regiuni, care vizează promovarea de investiții nepoluante, eficiente din punct de vedere energetic; subliniază că alinierea viitoarei politici de coeziune la strategia Europa 2020 ar reprezenta un mecanism de aplicare esențial pentru promovarea dezvoltării locale și regionale, care ar conduce la o creștere inteligentă, competitivă din punct de vedere economic și durabilă în statele membre, în regiuni și în orașe.
7. constată că între regiunile europene există diferențe considerabile care împiedică stabilirea unor obiective comune cu caracter obligatoriu în ceea ce privește eficiența energetică, acestea determinând și o povară inutilă în special pentru IMM-uri; propune, prin urmare, monitorizarea continuă a punerii în aplicare a legislației existente, precum și lansarea procedurilor de încălcare a dreptului Uniunii în cazurile de nerespectare;
8. recunoaște faptul că, până în prezent, politicile în materie de eficiență energetică nu au abordat într-o măsură suficientă factorul acceptării sociale în reducerea consumului de energie; subliniază că pentru succesul măsurilor de eficiență energetică nu este crucială numai conduita utilizatorilor, ci ar trebui sporită și încrederea consumatorilor; solicită ca viitorul plan de acțiune în domeniul eficienței energetice să conțină măsuri de sprijin suplimentare pentru consolidarea acceptării sociale; subliniază rolul vital pe care îl pot juca nivelul local și regional în ajungerea la un consens;
9. invită Comisia să introducă măsuri de combatere a sărăciei energetice, care în Europa afectează cele mai sărace gospodării, și să sprijine în mod activ implementarea și finanțarea eficienței energetice în locuințe;
10. subliniază faptul că întreprinderile, prin eforturile lor inovatoare, dețin un rol vital în elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor de economisire a energiei; speră că finanțările structurale vor încuraja întreprinderile în mod activ să participe la proiecte în domeniul eficienței energetice;
11. invită Comisia să combine legislația europeană existentă, de exemplu, Directiva privind proiectarea ecologică și Directiva privind etichetarea energetică, în loc să o suplimenteze și mai mult pentru a optimiza procesul de aplicare a legislației UE și a exploata sinergiile, mai ales în folosul consumatorilor.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
28.10.2010 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
42 0 2 |
||||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
François Alfonsi, Luís Paulo Alves, Sophie Auconie, Catherine Bearder, Jean-Paul Besset, Victor Boștinaru, Zuzana Brzobohatá, John Bufton, Alain Cadec, Ricardo Cortés Lastra, Francesco De Angelis, Rosa Estaràs Ferragut, Elie Hoarau, Danuta Maria Hübner, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Juozas Imbrasas, Seán Kelly, Evgeni Kirilov, Constanze Angela Krehl, Petru Constantin Luhan, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Miroslav Mikolášik, Lambert van Nistelrooij, Jan Olbrycht, Wojciech Michał Olejniczak, Markus Pieper, Tomasz Piotr Poręba, Monika Smolková, Csanád Szegedi, Nuno Teixeira, Oldřich Vlasák, Hermann Winkler |
|||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Karima Delli, Jens Geier, Ivars Godmanis, Lena Kolarska-Bobińska, James Nicholson, Elisabeth Schroedter, László Surján, Patrice Tirolien |
|||||
|
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Andrea Češková |
|||||
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
9.11.2010 |
|
|
|
||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
44 5 4 |
||||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Jean-Pierre Audy, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Lena Ek, Ioan Enciu, Gaston Franco, Adam Gierek, Fiona Hall, Jacky Hénin, Romana Jordan Cizelj, Arturs Krišjānis Kariņš, Philippe Lamberts, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Michèle Rivasi, Paul Rübig, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Konrad Szymański, Britta Thomsen, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras, Henri Weber |
|||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
António Fernando Correia De Campos, Andrzej Grzyb, Yannick Jadot, Silvana Koch-Mehrin, Ivari Padar, Vladko Todorov Panayotov, Markus Pieper, Peter Skinner, Silvia-Adriana Țicău, Catherine Trautmann, Hermann Winkler |
|||||
|
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Morten Løkkegaard, Marek Henryk Migalski, María Muñiz De Urquiza |
|||||