RECOMANDARE referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Georgia privind facilitarea acordării vizelor

1.12.2010 - (11324/2010 – C7‑0391/2010 – 2010/0106(NLE)) - ***

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
Raportoare: Nathalie Griesbeck

Procedură : 2010/0106(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0345/2010

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Georgia privind facilitarea acordării vizelor

(11324/2010 – C7‑0391/2010 – 2010/0106(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–   având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (11324/2010),

–   având în vedere proiectul de acord dintre Uniunea Europeană și Georgia privind facilitarea eliberării vizelor (10304/2010),

–   având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în temeiul articolului 77 alineatul (2) litera (a), și al articolului 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7‑0391/2010),

–   având în vedere articolul 81 și articolul 90 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A7‑0345/2010),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Georgiei.

EXPUNERE DE MOTIVE

Extinderea Uniunii Europene la 25 de state membre în 2004, apoi la 27 de state membre în 2007, a constituit pentru Uniunea Europeană ocazia de a crea un nou cadru de cooperare cu vecinii săi din est și din sud; astfel, Uniunea Europeană s-a angajat în direcția unei politici lărgite de vecinătate, a cărei incidență se extinde până la țările din Caucazul de Sud și având ca obiect intensificarea relațiilor sale cu țările situate la frontierele externe ale UE, promovarea securității, stabilității și a dezvoltării acestora și evitarea apariției unor noi diviziuni pe continentul european.

Europa transmitea, astfel, un semnal privind interesul său crescând cu privire la statele din Caucazul de Sud, iar astăzi trebuie să-și continue angajamentul față de țările din regiune, a cărei securitate trebuie protejată, având în vedere amplasarea sa în vecinătatea noilor frontiere ale UE. Caucazul de Sud prezintă o importanță strategică pentru Uniunea Europeană, care poate ajuta această regiune să se dezvolte pe plan economic și comercial. Însă, mai presus de toate, acțiunile UE trebuie să constituie încurajări bazate pe principiile bunei guvernanțe și respectului absolut pentru drepturile omului și democrație. Uniunea Europeană trebuie, prin urmare, să joace un rol mai activ în regiunea Caucazului de Sud, rol menționat în Rezoluția 2009/2216(INI), adoptată de Parlamentul European în mai 2010 și ar trebui să elaboreze o strategie vizând consolidarea stabilității și a prosperității, care să faciliteze soluționarea conflictelor în regiune.

De altfel, procesul de intensificare a relațiilor Uniunii Europene cu țările din Caucazul de Sud, inclusiv cu Georgia, va contribui cu siguranță la ameliorarea funcționării justiției și a respectării libertăților. Cele două acorduri încheiate recent cu Georgia, unul privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, celălalt privind facilitarea acordării vizelor, vor contribui în mod semnificativ la atingerea acestor obiective.

* *

Raportoarea aprobă, prin urmare, încheierea acestor două acorduri interdependente și paralele cu Georgia, acorduri care vor extinde frontierele spațiului de libertate și securitate dincolo de cele ale Uniunii Europene, spațiu care va cuprinde și acest stat vecin.

Cele două acorduri reprezintă, în primul rând, o etapă foarte importantă, un pas înainte în relațiile Uniunii Europene cu Georgia. Există, într-adevăr, o dorință foarte clară de apropiere a Georgiei de Uniunea Europeană, concretizată, în ultimii, într-o serie de acte politice majore, începând de la intensificarea cooperării bilaterale dintre Uniunea Europeană și Georgia și până la aderarea acesteia la Consiliul Europei sau la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Încheierea acestor acorduri între Uniunea Europeană și Georgia reprezintă, astfel, un progres încurajator, ținând seama de aspirațiile europene ale Georgiei și va constitui un semnal puternic din partea Uniunii Europene. Aceasta va favoriza stabilirea de relații prietenești, stabilitatea, securitatea și bunăstarea cetățenilor.

De altfel, aceste acorduri sunt relevante și pe plan regional, sprijinind eforturile UE de intensificare a cooperării cu alte țări din regiune. Ele reprezintă un pas înainte și o încurajare pentru Georgia de a-și intensifica cooperarea cu vecinii săi și cu Uniunea Europeană.

Mai mult, aceste acorduri încurajează Georgia să pună în aplicare reformele necesare în domeniul libertății, securității și justiției. Raportoarea este convinsă că, într-un spirit de angajament comun, Uniunea Europeană și Georgia pot combate în mod eficace imigrația clandestină și contribui la dezvoltarea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a societății civile, prin facilitarea călătoriilor și a contactelor între cetățenii celor două părți contractante.

În special, acordul privind facilitarea acordării vizelor va facilita contactele personale, condiție determinantă pentru dezvoltarea relațiilor economice, umanitare, culturale, științifice și de altă natură. Eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii georgieni va marca o etapă importantă pe calea integrării europene a acestora. Un regim de facilitare a acordării vizelor are o mare importanță pentru viețile oamenilor, deoarece intensifică contactele interumane și concretizează ideea liberei circulații, unul dintre drepturile fundamentale în Europa.

Referitor la punerea în aplicare a acestor două acorduri,

raportoarea consideră că este necesară desfășurarea unor campanii de informare în Georgia, pentru a informa populația despre noua situație și a-i permite să beneficieze de posibilitățile care decurg din aceasta. Mai mult, modificările survenite în politica de vize ar trebui să figureze cât mai curând posibil pe site-urile de internet ale instituțiilor europene.

raportoarea recomandă, de asemenea, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, precum și Comisiei Europene, responsabilă de monitorizarea aplicării acestor acorduri, să identifice, după punerea lor în aplicare, eventualele obstacole sau restricții asimetrice care ar putea sta în calea aplicării corespunzătoare a acestora și a reciprocității procedurilor, atât în materie de servicii consulare, cât și la trecerea frontierelor.

raportoarea regretă, în final, faptul că Parlamentul European a fost prea puțin implicat și informat cu privire la lansarea și desfășurarea negocierilor care au dus la semnarea acestor acorduri. În calitate de reprezentant direct al cetățenilor Europei, Parlamentul poate contribui în mod semnificativ la consolidarea responsabilității acțiunii externe a UE, precum și a controlului democratic. Raportoarea se așteaptă ca Comisia Europeană să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele aplicării acordurilor, în conformitate cu aplicarea principiului cooperării loiale între instituții.

* *

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (7.10.2010)

destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Georgia privind facilitarea eliberării vizelor

(11324/2010 - C7-0391/2010 - 2010/0106(NLE))

Raportor pentru aviz: Krzysztof Lisek

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Mandatul politic de încheiere a acordurilor cu privire la facilitarea eliberării vizelor de scurtă ședere cetățenilor din țările terțe este stabilit de programul de la Haga din noiembrie 2004, care are drept scop dezvoltarea unei abordări comune.

În comunicarea sa din 4 decembrie 2006 privind consolidarea Politicii europene de vecinătate (PEV)[1], Comisia a recomandat inițierea negocierilor privind readmisia și facilitarea acordării vizelor cu țările PEV.

Declarația comună de la Summitul de la Praga din 7 mai 2009, prin care se înființează Parteneriatul estic, a stabilit că liberalizarea vizelor este un obiectiv pe termen lung, un proces treptat care trebuie însoțit de îmbunătățirea condițiilor de securitate pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și migrația ilegală.

Propunerea de decizie ia în considerare și reflectă cadrul actual de cooperare cu Georgia, în special Acordul de parteneriat și cooperare care funcționează din 1 iulie 1999, precum și planul de acțiune UE - Georgia din cadrul Politicii europene de vecinătate (aprobat la 14 noiembrie 2006), precum și declarația de la Praga, menționată mai sus.

Directivele de negociere pentru încheierea unui acord de facilitare a acordării vizelor cu Georgia au fost adoptate de Consiliu la 27 noiembrie 2008. Negocierile au avut loc în 2009, iar textul convenit a fost parafat la 25 noiembrie 2009. Din 1 iunie 2006, toți cetățenii UE sunt scutiți de obligația de a deține o viză când călătoresc în Georgia pentru o perioadă de maximum 90 de zile.

Propunerea de decizie pentru încheierea acordului conține un set de elemente standard ale acordurilor UE de facilitare a eliberării vizelor, stabilind termenele de luare a deciziilor privind eliberarea vizelor, taxele și exonerările de taxe, documentația necesară și excepțiile, precum și o declarație comună de cooperare cu privire la documentele de călătorie. În plus, propunerea include o declarație a UE privind facilitățile acordate membrilor de familie, ca reacție la cererile specifice ale Georgiei, pentru a facilita mobilitatea unui număr mare de persoane care au legături de familie cu cetățenii georgieni care își au domiciliul legal în statele membre ale UE. Dispozițiile nu se aplică Regatului Unit, Irlandei și Regatului Danemarcei, care sunt invitate să încheie acorduri bilaterale de facilitare a eliberării vizelor, la fel ca și țările care nu sunt membre ale UE, dar sunt semnatare ale acordului Schengen.

Îmbunătățirea mobilității va facilita contactele interpersonale, un element esențial pentru dezvoltarea legăturilor economice, umanitare, culturale și de altă natură. Aceasta este un factor-cheie pentru realizarea Parteneriatului estic, reamintind că obiectivul pe termen lung este liberalizarea deplină a regimului vizelor.

*******

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, competentă în fond, să propună Parlamentului să aprobe acordul.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

5.10.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Gabriele Albertini, Frieda Brepoels, Andrzej Grzyb, Heidi Hautala, Ioannis Kasoulides, Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Wolfgang Kreissl-Dörfler, Vytautas Landsbergis, Krzysztof Lisek, Mario Mauro, Francisco José Millán Mon, María Muñiz De Urquiza, Norica Nicolai, Raimon Obiols, Kristiina Ojuland, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Libor Rouček, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Adrian Severin, Ernst Strasser

Membri supleanți prezenți la votul final

Nikolaos Chountis, Marietje Schaake, Helmut Scholz

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Marie-Christine Vergiat

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.10.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

47

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Sonia Alfano, Rita Borsellino, Emine Bozkurt, Simon Busuttil, Carlos Coelho, Cornelis de Jong, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Hélène Flautre, Kinga Gál, Kinga Göncz, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Ágnes Hankiss, Salvatore Iacolino, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Juan Fernando López Aguilar, Clemente Mastella, Véronique Mathieu, Nuno Melo, Louis Michel, Claude Moraes, Jan Mulder, Georgios Papanikolaou, Carmen Romero López, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Rui Tavares, Valdemar Tomaševski, Wim van de Camp, Axel Voss, Renate Weber, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Alexander Alvaro, Edit Bauer, Andrew Henry William Brons, Anna Maria Corazza Bildt, Nadja Hirsch, Monika Hohlmeier, Franziska Keller, Ádám Kósa, Wolfgang Kreissl-Dörfler, Petru Constantin Luhan, Mariya Nedelcheva, Joanna Senyszyn, Cecilia Wikström