RECOMANDARE referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Georgia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală

1.12.2010 - (15507/2010 – C7‑0392/2010 – 2010/0108(NLE)) - ***

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
Raportoare pentru aviz: Nathalie Griesbeck

Procedură : 2010/0108(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0346/2010

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Georgia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală

(15507/2010 – C7‑0392/2010 – 2010/0108(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–   având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (15507/2010),

–   având în vedere proiectul de acord dintre Uniunea Europeană și Georgia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală (14654/2010),

–   având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 79 alineatul (3) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7-0392/2010),

–   având în vedere articolul 81 și articolul 90 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A7-0346/2010),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Georgiei.

EXPUNERE DE MOTIVE

Extinderea Uniunii Europene la 25 de state membre în 2004, apoi la 27 de state membre în 2007, a constituit pentru Uniunea Europeană ocazia de a crea un nou cadru de cooperare cu vecinii săi din est și din sud; astfel, Uniunea Europeană s-a angajat în direcția unei politici lărgite de vecinătate, a cărei incidență se extinde până la țările din Caucazul de Sud și având ca obiect intensificarea relațiilor sale cu țările situate la frontierele externe ale UE, promovarea securității, stabilității și a dezvoltării acestora și evitarea apariției unor noi diviziuni pe continentul european.

Europa transmitea, astfel, un semnal privind interesul său crescând cu privire la statele din Caucazul de Sud, iar astăzi trebuie să-și continue angajamentul față de țările din regiune, a cărei securitate trebuie protejată, având în vedere amplasarea sa în vecinătatea noilor frontiere ale UE. Caucazul de Sud prezintă o importanță strategică pentru Uniunea Europeană, care poate ajuta această regiune să se dezvolte pe plan economic și comercial. Însă, mai presus de toate, acțiunile UE trebuie să constituie încurajări bazate pe principiile bunei guvernanțe și respectului absolut pentru drepturile omului și democrație. Uniunea Europeană trebuie, prin urmare, să joace un rol mai activ în regiunea Caucazului de Sud, rol menționat în Rezoluția 2009/2216(INI), adoptată de Parlamentul European în mai 2010 și ar trebui să elaboreze o strategie vizând consolidarea stabilității și a prosperității, care să faciliteze soluționarea conflictelor în regiune.

De altfel, procesul de intensificare a relațiilor Uniunii Europene cu țările din Caucazul de Sud, inclusiv cu Georgia, va contribui cu siguranță la ameliorarea funcționării justiției și a respectării libertăților. Cele două acorduri recent încheiate cu Georgia, unul privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, iar celălalt privind facilitarea eliberării vizelor, vor contribui pe deplin la îndeplinirea acestor obiective.

* *

Prin urmare, raportorul aprobă încheierea acestor două acorduri interdependente și paralele cu Georgia, care vor extinde frontierele spațiului de libertate și securitate dincolo de granițele Uniunii Europene, incluzând această țară învecinată.

Cele două acorduri reprezintă, în primul rând, o etapă foarte importantă, un pas înainte în relațiile Uniunii Europene cu Georgia. Există, într-adevăr, o dorință foarte clară de apropiere a Georgiei de Uniunea Europeană, concretizată, în ultimii ani, într-o serie de acte politice majore, începând de la intensificarea cooperării bilaterale dintre Uniunea Europeană și Georgia și până la aderarea acesteia la Consiliul Europei sau la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Încheierea acestor acorduri între Uniunea Europeană și Georgia reprezintă, astfel, un progres încurajator, ținând seama de aspirațiile europene ale Georgiei și va constitui un semnal puternic din partea Uniunii Europene. Aceasta va favoriza stabilirea de relații prietenești, stabilitatea, securitatea și bunăstarea cetățenilor.

Mai mult, aceste acorduri sunt relevante și pe plan regional, sprijinind eforturile UE de intensificare a cooperării cu alte țări din regiune. Ele reprezintă un pas înainte și o încurajare pentru Georgia de a-și intensifica cooperarea cu vecinii săi și cu Uniunea Europeană.

În plus, aceste acorduri încurajează Georgia să pună în aplicare reformele necesare în domeniul libertății, securității și justiției. Raportoarea este convinsă că, într-un spirit de angajament comun, Uniunea Europeană și Georgia pot combate în mod eficace imigrația clandestină și contribui la dezvoltarea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a societății civile, prin facilitarea călătoriilor și a contactelor dintre cetățenii celor două părți contractante.

În special, acordul privind facilitarea acordării vizelor va facilita contactele personale, condiție determinantă pentru dezvoltarea relațiilor economice, umanitare, culturale, științifice și de altă natură. Eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii georgieni va marca o etapă importantă pe calea integrării europene a acestora. Un regim de facilitare a acordării vizelor are o mare importanță pentru viețile oamenilor, deoarece intensifică contactele interumane și concretizează ideea liberei circulații, unul dintre drepturile fundamentale în Europa.

Referitor la punerea în aplicare a acestor două acorduri,

raportoarea consideră că este necesară desfășurarea unor campanii de informare în Georgia, pentru a informa populația despre noua situație și a-i permite să beneficieze de posibilitățile care decurg din aceasta. Mai mult, modificările survenite în politica de vize ar trebui să figureze cât mai curând posibil pe site-urile de internet ale instituțiilor europene.

raportoarea recomandă, de asemenea, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, precum și Comisiei Europene, responsabilă de monitorizarea aplicării acestor acorduri, să identifice, după punerea lor în aplicare, eventualele obstacole sau restricții asimetrice care ar putea sta în calea aplicării corespunzătoare a acestora și a reciprocității procedurilor, atât în materie de servicii consulare, cât și la trecerea frontierelor.

raportoarea regretă, în final, faptul că Parlamentul European a fost prea puțin implicat și informat cu privire la lansarea și desfășurarea negocierilor care au dus la semnarea acestor acorduri. În calitate de reprezentant direct al cetățenilor Europei, Parlamentul poate contribui în mod semnificativ la consolidarea responsabilității acțiunii externe a UE, precum și a controlului democratic. Raportoarea se așteaptă ca Comisia Europeană să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele aplicării acordurilor, în conformitate cu aplicarea principiului cooperării loiale între instituții.

* *

OPINIE MINORITARĂ

depusă în conformitate cu articolul 52 alineatul (3) din Regulamentul de procedură de

Tatiana Ždanoka în numele Grupului Verts/ALE

Rui Tavares în numele Grupului GUE/NGL

Parlamentul European trebuie să se asigure că Acordul de readmisie dintre Uniunea Europeană și Georgia respectă în totalitate dreptul internațional și cel al privind drepturile fundamentale și azilul. Prezentul acord nu ar trebui să fie încheiat înainte de efectuarea unei evaluări corespunzătoare a acordurilor de readmisie existente.

Am votat împotriva acestui acord deoarece:

-    acesta are ca obiectiv întoarcerea persoanelor într-o țară în care, potrivit Apelului global al ICNUR 2010-2011, în jur de 212 000 de oameni au fost strămutați la nivel intern într-o perioadă de peste 16 ani, având nevoie de adăpost și de mijloace pentru a deveni autonomi, unde violența sexuală și cea bazată pe gen este larg răspândită în toate sectoarele societății, iar tortura de către poliție este tolerată;

-    acesta se aplică, de asemenea, foștilor rezidenți ai Abhaziei și Oseției de Sud, care nu au nicio legătură de facto cu Georgia;

-    acesta nu include măsuri de protecție stricte împotriva încălcării drepturilor fundamentale și pentru garantarea unor standarde înalte de primire, care, în Georgia, sunt necorespunzătoare;

-    acesta conține numeroase lacune și ambiguități care ar putea fi clarificate în Comitetul mixt de readmisie, în care, din păcate, PE nu are niciun cuvânt de spus, lucru care ar fi perfect legitim având în vedere noile sale competențe.

-    nu garantează în mod adecvat protecția datelor personale: datele pot fi transmise „altor organizații”, fără a se solicita consimțământul persoanei în cauză.

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (7.10.2010)

destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Georgia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală

15507/2010 - C7-0392/2010 - 2010/0108(NLE))

Raportor pentru aviz: Krzysztof Lisek

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

În comunicarea sa din 4 decembrie 2006 privind consolidarea Politicii europene de vecinătate (PEV)[1], Comisia a recomandat inițierea negocierilor privind readmisia și facilitarea acordării vizelor cu țările PEV.

Declarația comună de la Summitul de la Praga din 7 mai 2009, prin care se înființează Parteneriatul estic, a subliniat importanța promovării mobilității cetățenilor într-un mediu sigur, prin facilitarea acordării vizelor și acorduri de readmisie. Aceasta stabilește că liberalizarea vizelor este un obiectiv pe termen lung care trebuie însoțit de îmbunătățirea condițiilor de securitate pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și migrația ilegală.

Propunerea de decizie ia în considerare și reflectă cadrul actual de cooperare cu Georgia, în special Acordul de parteneriat și cooperare care funcționează din 1 iulie 1999, precum și planul de acțiune UE - Georgia din cadrul Politicii europene de vecinătate (aprobat la 14 noiembrie 2006), precum și declarația de la Praga, menționată mai sus.

Autorizarea oficială de negociere a acordului de readmisie cu Georgia a fost adoptată la 27 noiembrie 2008, iar textul convenit a fost parafat la 25 noiembrie 2009.

Propunerea de decizie pentru încheierea acordului conține un set de elemente standard incluse în acordurile de readmisie încheiate între UE și țările terțe. Obligațiile privind readmisia sunt formulate pe baza reciprocității depline și se referă la cetățeni, cetățenii țărilor terțe și apatrizi, stabilind, de asemenea, cerințele prealabile pentru obligația de readmisie a persoanelor din ultimele două categorii. Acordul stabilește modalitățile de aplicare practică a acestuia, inclusiv înființarea unui Comitet comun de readmisie, condițiile pentru procedura accelerată, clauze privind costurile, protecția datelor și relația cu alte obligații internaționale. Acordul se aplică teritoriului Georgiei și al UE, cu excepția Irlandei și Danemarcei, în timp ce Regatul Unit și-a exprimat dorința să fie parte la acest acord.

Georgia a ratificat o serie de convenții internaționale importante, inclusiv Convenția de la Geneva din 1951 cu privire la statutul refugiaților și Protocolul din 1967. Este membră a Consiliului Europei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. În plus, Georgia este o țară parteneră în cadrul Parteneriatului estic, care se bazează pe asumarea unor angajamente față de principiile dreptului internațional și valorile fundamentale, inclusiv respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar negocierile privind un nou Acord consolidat de asociere UE - Georgia au fost inițiate la 15 iulie 2010. În plus, s-a stabilit un dialog UE - Georgia cu privire la drepturile omului, iar a treia rundă a avut loc la 9 iulie într-o atmosferă prietenească, deschisă și constructivă.

Având în vedere elementele de mai sus, raportorul pentru aviz consideră că există un cadru suficient de solid în Georgia pentru a permite respectarea drepturilor acelor persoane care intră sub incidența acordului. Acordul de readmisie ar trebui încheiat în timp util și ar trebui să intre în vigoare în același timp cu acordul privind facilitarea acordării vizelor, deoarece cele două acorduri sunt legate.

*******

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, competentă în fond, să propună Parlamentului să aprobe acordul.

REZULTATUL VOTULUI FINAL

Data adoptării

5.10.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

4

1

Membri titulari prezenți la votul final

Gabriele Albertini, Frieda Brepoels, Andrzej Grzyb, Heidi Hautala, Ioannis Kasoulides, Tunne Kelam, Nicole Kiil-Nielsen, Andrey Kovatchev, Wolfgang Kreissl-Dörfler, Vytautas Landsbergis, Krzysztof Lisek, Mario Mauro, Francisco José Millán Mon, María Muñiz De Urquiza, Norica Nicolai, Raimon Obiols, Kristiina Ojuland, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Libor Rouček, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Adrian Severin, Ernst Strasser, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Nikolaos Chountis, Evgeni Kirilov, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Dominique Vlasto

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Marie-Christine Vergiat

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.10.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

42

6

0

Membri titulari prezenți la votul final

Sonia Alfano, Rita Borsellino, Emine Bozkurt, Simon Busuttil, Carlos Coelho, Cornelis de Jong, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Hélène Flautre, Kinga Gál, Kinga Göncz, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Ágnes Hankiss, Salvatore Iacolino, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Juan Fernando López Aguilar, Clemente Mastella, Véronique Mathieu, Nuno Melo, Louis Michel, Claude Moraes, Jan Mulder, Georgios Papanikolaou, Carmen Romero López, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Rui Tavares, Valdemar Tomaševski, Wim van de Camp, Axel Voss, Renate Weber, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Alexander Alvaro, Edit Bauer, Andrew Henry William Brons, Anna Maria Corazza Bildt, Nadja Hirsch, Monika Hohlmeier, Franziska Keller, Ádám Kósa, Wolfgang Kreissl-Dörfler, Petru Constantin Luhan, Mariya Nedelcheva, Joanna Senyszyn, Cecilia Wikström