RAPORT referitor la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile

    28.1.2011 - (2010/2053(INI))

    Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor
    Raportoare: Evelyne Gebhardt

    Procedură : 2010/2053(INI)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    A7-0012/2011

    PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile

    (2010/2053(INI))

    Parlamentul European,

    –   având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

    –   având în vedere articolele 9, 49 și 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

    –   având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

    –   având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne[1],

    –   având în vedere nota de informare a Comisiei din 18 mai 2010 pentru Consiliul Concurență referitoare la situația punerii în aplicare a Directivei privind serviciile,

    –   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Către un Act privind piața unică” (COM(2010)0608),

    –   având în vedere raportul destinat Președintelui Comisiei Europene, intitulat „O nouă strategie pentru piața unică”,

    –   având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la oferirea unei piețe unice consumatorilor și cetățenilor[2],

    –   având în vedere articolul 48 și articolul 119 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

    –   având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare, al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și al Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0012/2010),

    A. întrucât Directiva privind serviciile vizează realizarea pieței interne a serviciilor, garantând totodată un nivel înalt de calitate și de coeziune socială;

    B.  întrucât Directiva privind serviciile reprezintă un instrument de generare a creșterii economice în Uniunea Europeană și întrucât punerea sa în aplicare trebuie să se integreze în cadrul Strategiei Europa 2020 și al Actului privind piața unică;

    C. întrucât libertatea de a presta servicii este consacrată în tratate;

    D. întrucât transpunerea Directivei privind serviciile reprezintă o provocare majoră pentru statele membre, pentru administrațiile publice și pentru autoritățile locale, având în vedere dispozițiile în materie de drept de stabilire și de prestare de servicii, precum și crearea de ghișee unice pentru a acorda asistență furnizorilor de servicii, în special IMM-urilor;

    E.  întrucât impactul acestei directive asupra economiei, a întreprinderilor și a cetățenilor nu va putea fi evaluat decât după transpunerea sa completă și corespunzătoare în toate statele membre ale Uniunii;

    F.  întrucât calitatea punerii în aplicare a directivei de către statele membre este la fel de importantă ca și respectarea termenelor fixate în acest sens;

    G. întrucât Directiva privind serviciile permite persoanelor care desfășoară activități independente și întreprinderilor mici și mijlocii să își desfășoare mult mai ușor activitățile profesionale, să dezvolte noi domenii de activitate și să recruteze personal în alte state membre;

    H. întrucât activitățile care fac obiectul Directivei privind serviciile reprezintă 40% din PIB-ul și locurile de muncă din UE, fiind prin urmare un sector esențial pentru creșterea economică și pentru combaterea șomajului; întrucât obiectivul Directivei privind serviciile este de a debloca enormul potențial economic și în materie de creare de locuri de muncă al pieței interne europene a serviciilor, estimat la 0,6-1,5% din PIB-ul UE; întrucât Directiva privind serviciile vizează îndeplinirea obiectivelor enumerate la articolul 3 din TFUE;

    I.   întrucât dinamizarea sectorului serviciilor și intensificarea utilizării forței de muncă în acest sector ar putea contribui la menținerea creșterii economice,

    1.  reamintește dezbaterea publică și politică fără precedent la care a fost supusă Directiva privind serviciile și rolul deosebit al Parlamentului European în respectivele negocieri; consideră deci că Parlamentul European are obligația să asigure monitorizarea eficace a procesului de punere în aplicare a directivei în statele membre; invită Comisia să informeze periodic Parlamentul cu privire la situația în curs a transpunerii directivei;

    2.  subliniază faptul că Directiva privind serviciile reprezintă un pas esențial înspre o adevărată piață unică a serviciilor, care ar trebui să permită întreprinderilor, în special IMM-urilor, să ofere cetățenilor servicii mai bune la prețuri competitive în ansamblul pieței interne; consideră totuși că, după finalizarea transpunerii, este esențial să se realizeze o evaluare cuprinzătoare a impactului Directivei privind serviciile;

    3.  salută faptul că punerea în aplicare a directivei favorizează o dinamică de modernizare fără precedent în toate statele membre, ce se traduce prin noi metode de lucru și de evaluare; subliniază rolul-cheie al partenerilor sociali și al organizațiilor profesionale în procesul de transpunere; invită Comisia să asocieze întru totul acești parteneri în faza de evaluare reciprocă;

    4.  observă că cea mai mare parte a statelor membre au preferat o transpunere a directivei prin intermediul unei legislații orizontale; constată însă că modul de transpunere depinde de specificul organizării interne a statelor membre; prin urmare, solicită statelor membre vizate să asigure o mai mare transparență a procesului, în special printr-o mai bună implicare a parlamentelor naționale;

    5.  reamintește că punerea în aplicare a Directivei privind serviciile nu trebuie să fie considerată de majoritatea statelor membre ca un simplu exercițiu de prelucrare de legislație, în cadrul căruia normele și dispozițiile speciale sunt suprimate mecanic și orizontal, ci, dimpotrivă, ca o posibilitate de a actualiza și simplifica legislația și de a restructura considerabil economia serviciilor, având în vedere obiectivele de protejare a interesului public, așa cum se prevede și în directivă;

    6.  consideră că Directiva privind serviciile ar trebui pusă în aplicare pe deplin și în timp util, din punct de vedere juridic și operațional, în toate statele membre pentru ca furnizorii de servicii să poată beneficia de toate avantajele acesteia;

    7.  invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a directivei în toate statele membre și să redacteze rapoarte periodice de punere în aplicare; consideră că aceste rapoarte ar trebui să țină seama de efectele reale produse de directivă pe termen mediu și lung asupra ocupării forței de muncă în UE;

    8.  speră că Directiva privind serviciile va avea într-adevăr un impact pozitiv în ceea ce privește crearea de locuri de muncă decente, durabile și de calitate și îmbunătățirea calității și a siguranței serviciilor oferite;

    9. recunoaște faptul că Directiva privind serviciile poate contribui la avansarea integrării economice a UE și la relansarea pieței unice, prin stimularea prosperității economice și a competitivității și contribuind la ocuparea forței de muncă și la crearea de locuri de muncă, dat fiind faptul că serviciile reprezintă o parte importantă din PIB și asigură ocuparea unei părți importante din forța de muncă a UE; estimează că punerea în aplicare rapidă și corectă a directivei în toate statele membre reprezintă o condiție importantă pentru atingerea obiectivelor privind coeziunea și politica regională și poate întări relația de consolidare reciprocă dintre piața internă și politica de coeziune, contribuind, de asemenea, la atingerea obiectivelor Strategiei UE 2020 și servind, totodată, la eliminarea fenomenului de uzură care a apărut în cadrul pieței unice în sectorul serviciilor;

    10. dorește ca în viitorul apropiat să se înceapă realizarea obiectivelor prevăzute în directivă în beneficiul întregii Uniuni Europene și al regiunilor acesteia, contribuindu-se, astfel, la o adevărată coeziune economică, socială și teritorială;

    11. invită Comisia să supravegheze în mod eficace și să evalueze încă de la început impactul directivei asupra regiunilor, precum și să asigure coordonarea eficace a tuturor politicilor legate de punerea în aplicare a directivei; solicită Comisiei să sprijine derularea de campanii de informare pentru autoritățile locale și regionale cu privire la punerea în aplicare a directivei cu scopul de facilita atingerea obiectivelor acesteia;

    12. se așteaptă ca directiva să poată determina reducerea reală a sarcinilor administrative și a numărului cazurilor de incertitudine juridică, în special a celor care afectează IMM-urile, care predomină în domeniul serviciilor; consideră că reducerea sarcinilor administrative va facilita, de asemenea, dezvoltarea unor servicii suplimentare în zonele rurale, îndepărtate și ultraperiferice;

    13. susține aplicarea unor strategii naționale care să sprijine IMM-urile inovatoare, care au fost cel mai grav afectate de efectele crizei economice și financiare;

    Procesul de evaluare

    14. consideră că procesul de analizare a legislațiilor naționale reglementând libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii constituie unul dintre pilonii directivei; constată că acest proces trebuie să permită modernizarea regimurilor de autorizare și exigențele în materie de libertate de stabilire și de prestare de servicii pentru a facilita furnizarea transfrontalieră de servicii;

    15. consideră că evaluarea reciprocă are o contribuție semnificativă la calitatea și eficacitatea reglementărilor privind piața internă, întrucât evaluarea sistematică și monitorizarea aferentă a transpunerii impun autorităților naționale să acorde atenție cerințelor UE și transpunerii lor la nivel național;

    16. solicită Comisiei și statelor membre să coopereze pentru a asigura în continuare dezvoltarea pieței interne a serviciilor pe baza procesului de evaluare reciprocă prevăzut de Directiva privind serviciile și transpus în prezent în statele membre;

    17. subliniază că statele membre își pot menține propriile regimuri de autorizare și anumite exigențe, cu condiția ca acestea să fie clar necesare, să fie proporționale și să nu discrimineze; subliniază că, în acest context, statele membre au menținut un anumit număr de regimuri de autorizare făcându-le mai accesibile și mai transparente pentru furnizorii de servicii; regretă faptul că anumite state membre nu au dat dovadă de mai multă ambiție și nu au utilizat pe deplin potențialul Directivei privind serviciile în ceea ce privește simplificarea procedurilor administrative și a reglementărilor;

    18. subliniază dificultățile întâlnite în materie de recunoaștere a calificărilor profesionale, în special în ceea ce privește profesiile medicale; reamintește că Directiva privind serviciile nu se poate aplica dispozițiilor deja acoperite prin directive sectoriale; invită Comisia să clarifice această situație în cadrul unei revizuiri a Directivei privind calificările profesionale;

    19. reamintește natura specifică a dispozițiilor privind dreptul de stabilire și al celor privind furnizarea temporară de servicii într-un alt stat membru; invită Comisia să țină pe deplin cont de această natură specifică în evaluarea sa;

    20. solicită Comisiei și statelor membre să elimine discriminarea nejustificată a consumatorilor în funcție de naționalitate sau de locul de reședință, asigurând punerea efectivă în aplicare a articolului 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile, precum și aplicarea corectă de către autoritățile și instanțele naționale, în sistemele juridice ale statelor membre, a dispozițiilor interne de punere în aplicare a regulii de nediscriminare; reamintește că articolul 20 alineatul (2) nu își propune să împiedice, la nivelul condițiilor generale, diferențele de tratament bazate pe considerații obiective, cum ar fi distanța parcursă sau costurile mai mari generate de furnizarea de servicii către clienți din alte state membre;

    21. subliniază că procesul de analiză inițiat în cadrul directivei reprezintă o sarcină considerabilă pentru administrațiile naționale și că aceasta trebuie luată în considerare în evaluarea transpunerii;

    22. constată eforturile statelor membre de punere în aplicare a procesului de evaluare reciprocă; consideră că procesul de evaluare este un instrument important pentru a se aprecia progresul punerii în aplicare a directivei în statele membre; consideră că în etapa actuală a acestui proces nu este posibilă evaluarea eficacității sale; subliniază că în cadrul acestui proces trebuie să se verifice dacă normele în vigoare în statele membre corespund specificațiilor pieței interne și nu creează noi obstacole; invită Comisia să realizeze o analiză aprofundată a potențialului acestei noi metode în cadrul Actului pentru piața unică;

    23. regretă faptul că Parlamentul European și parlamentele naționale nu sunt implicate mai îndeaproape în procesul de evaluare reciprocă;

    24. invită Comisia să identifice profesiile și sectoarele problematice din perspectiva furnizării transfrontaliere a serviciilor și să realizeze o evaluare detaliată a legislației aplicabile și a cauzelor disfuncțiilor;

    Ghișeele unice

    25. consideră că înființarea de ghișee unice este un element esențial pentru punerea în aplicare în mod eficace a directivei; recunoaște că aceasta necesită un efort substanțial din partea statelor membre pe plan financiar, tehnic și organizatoric; subliniază că este necesară implicarea partenerilor sociali și a asociațiilor profesionale;

    26. solicită statelor membre să transforme ghișeele unice în portaluri de e-Guvernare care să ofere o gamă completă de servicii online pentru furnizorii de servicii care doresc să înființeze o întreprindere sau să ofere servicii transfrontaliere; solicită statelor membre să îmbunătățească în continuare accesibilitatea ghișeelor unice, inclusiv prin oferirea posibilității de a îndeplini unele formalități și proceduri de la distanță, prin mijloace electronice, precum și să amelioreze calitatea și relevanța informațiilor și a procedurilor aflate la dispoziția utilizatorilor, în special a IMM-urilor, inclusiv a informațiilor și procedurilor derulate în temeiul dreptului muncii și al regimului fiscal în vigoare în statul membru de care sunt interesați furnizorii de servicii, cum ar fi procedurile referitoare la TVA și cele legate de înregistrarea în sistemele de asigurări sociale; solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că toate informațiile oferite de ghișeele unice sunt disponibile și în alte limbi decât limba națională, acordându-se o atenție specială limbilor țărilor vecine;

    27. solicită statelor membre să amelioreze disponibilitatea procedurilor administrative, inclusiv traducerea tuturor formularelor relevante; de asemenea, solicită statelor membre să pună la dispoziția utilizatorilor ghișeelor unice mijloace de urmărire a situației procedurilor în curs;

    28. recunoaște problemele întâlnite de ghișeele unice în ceea ce privește dovedirea identității, utilizarea semnăturii electronice și prezentarea documentelor originale sau a unor copii autentificate, în special în context transfrontalier; solicită Comisiei să propună măsuri în vederea soluționării acestor probleme pentru a permite IMM-urilor să beneficieze de avantajele pieței unice și să evite incertitudinile juridice și tehnice;

    29. subliniază că, pentru a se asigura o utilizare facilă, este foarte important să fie clarificate cerințele care se aplică în cazul înființării cu caracter permanent a unei întreprinderi, spre deosebire de furnizarea temporară de servicii transfrontaliere;

    30. regretă că recomandările făcute de ghișeele unice nu ajung încă la potențialii furnizori de servicii și că informațiile privind modul de contactare a acestor ghișee nu este foarte bine cunoscut; solicită Comisiei să aloce fonduri adecvate în proiectul de buget 2012 pentru a lansa o campanie majoră de promovare a ghișeelor unice la nivel european care să informeze cu privire la posibilitățile oferite furnizorilor de servicii de aceste ghișee; invită Comisia și statele membre să lanseze cât mai rapid, în cooperare cu toate părțile interesate, campanii de promovare, de informare și de formare bine orientate; invită Comisia și statele membre să amelioreze vizibilitatea și recunoașterea domeniului eu-go și să prezinte exemple concrete de întreprinderi care utilizează ghișeele unice și avantajele care au decurs din această utilizare;

    31. consideră că instituirea unui dialog și a unui schimb de bune practici între statele membre este un aspect esențial pentru ameliorarea și dezvoltarea ghișeelor unice; subliniază nevoia urgență de acțiune în țările în care ghișeele unice nu există sau nu funcționează corespunzător; îndeamnă majoritatea statelor membre să își intensifice eforturile de a permite derularea tuturor procedurilor și a formalităților prin intermediul ghișeelor unice;

    32. solicită statelor membre să se asigure că site-urile web ale ghișeelor lor unice publică noile obligații de informare impuse furnizorilor de servicii în beneficiul consumatorilor;

    33. invită statele membre să pună periodic la dispoziția Comisiei datele statistice comparabile necesare pentru a evalua activitatea ghișeelor unice și impactul acestora la nivel național și european, în special în ceea ce privește furnizarea de servicii transfrontaliere; solicită Comisiei să stabilească criterii clare de evaluare a ghișeelor unice; consideră că aceste criterii ar trebui să se bazeze pe indicatori atât cantitativi, cât și calitativi;

    34. observă că unele statele membre trebuie să rezolve o serie de probleme juridice și tehnice pentru a permite utilizarea transfrontalieră a ghișeelor unice; solicită statelor membre în cauză să ia măsurile necesare, acordând o atenție specială recunoașterii semnăturilor electronice; solicită Comisiei să continue eforturile de ameliorare a interoperabilității și a recunoașterii reciproce a procedurilor electronice și să ia măsurile de sprijin care se impun pentru a facilita utilizarea transfrontalieră a ghișeelor unice; recomandă Comisiei să ofere furnizorilor de servicii un link electronic direct la ghișeele unice ale statelor membre, în toate limbile oficiale ale UE;

    35. solicită statelor membre și Comisiei să își intensifice eforturile de a asigura interoperabilitatea electronică deplină a ghișeelor unice; subliniază legătura cu propunerea nr. 22 din Actul privind piața unică referitoare la semnătura electronică și la autentificarea și identificarea electronică;

    36. reamintește că statele membre au obligația de a realiza o evaluare de risc pentru a se asigura că întreprinderile nu se confruntă cu sarcini excesive atunci când doresc să deruleze procedurile pe cale electronică; invită Comisia să evalueze posibilitățile întreprinderilor de a-și utiliza propriile mijloace naționale de identificare/autentificare electronică dacă apelează la ghișee unice din alte state membre;

    37. consideră că, având în vedere complexitatea legislației, fiecare cetățean trebuie să aibă posibilitatea de a consulta autoritățile competente pentru a obține un răspuns exact la întrebările sale; consideră că noțiunea de „decizii administrative anticipate” ar trebui dezvoltată în domeniul dreptului muncii și în cel al asigurărilor sociale pentru a combate incertitudinea juridică; consideră, de asemenea, că deciziile adoptate ar trebui să fie publicate pentru a se garanta transparența;

    Cooperarea administrativă

    38. reamintește importanța dispozițiilor în materie de cooperare administrativă și de asistență reciprocă; consideră că aplicarea acestor dispoziții reprezintă condiția pentru asigurarea unui control efectiv al furnizorilor de servicii și a unui nivel înalt de calitate și de siguranță a serviciilor în Uniunea Europeană;

    39. salută numărul crescând de înscrieri ale autorităților naționale responsabile de controlul serviciilor în cadrul Sistemului de informare al pieței interne (IMI), permițând astfel un schimb de informații direct, rapid și eficace; consideră că IMI poate fi utilizat pentru alte directive relevante;

    40. consideră că Sistemul de informare al pieței interne și ghișeele unice, care necesită un efort major de cooperare administrativă între toate autoritățile implicate, pot deschide calea pentru consolidarea interoperabilității și a creării de rețele la nivel național, regional și local în ansamblul UE; susține faptul că stabilirea regulilor și a procedurilor cu privire la funcționarea lor ar trebui să permită un grad de flexibilitate care să poată răspunde diversității regionale de la nivelul UE și că, în acest scop, măsurile ar trebui adoptate în parteneriat și după o dezbatere reală la nivel local și regional;

    41. consideră benefică cooperarea în cadrul unei rețele europene a autorităților publice din statele membre și stabilirea unor schimburi de informații privind fiabilitatea furnizorilor de servicii, în vederea eliminării controalelor suplimentare pentru activitățile transfrontaliere;

    42. subliniază necesitatea dezvoltării de acțiuni de formare profesională a funcționarilor administrațiilor naționale și regionale responsabili cu controlul serviciilor; recunoaște eforturile depuse deja de statele membre în acest sens și solicită acestora să consolideze în continuare rețelele naționale de informare ale pieței interne monitorizând în permanență funcționarea lor în practică și asigurând o formare corespunzătoare; reamintește că succesul durabil al IMI depinde de investiții suficiente la nivel comunitar; invită Comisia să instituie un program multianual în acest sens și să mobilizeze toate resursele necesare pentru buna sa derulare;

    43. consideră că procedurile administrative trebuie să devină mai eficace; este de părere că, în acest context, ar fi util ca ghișeele unice să colaboreze îndeaproape, astfel încât să poată avea loc un schimb de experiențe cu privire la serviciile transfrontaliere din diversele regiuni ale Europei;

    Domeniul de aplicare

    44. reamintește că directiva a exclus o serie de domenii din domeniul său de aplicare, în special serviciile neeconomice de interes general, serviciile de îngrijire a sănătății și cea mai mare parte a serviciilor sociale; constată că directiva nu se aplică dreptului muncii și nu afectează nici legislațiile statelor membre în materie de asigurări sociale;

    45. ia act de dezbaterile din unele state membre cu privire la serviciile excluse din domeniul de aplicare al directivei; constată că majoritatea statelor membre nu au întâlnit probleme semnificative în punerea în aplicare a Directivei privind serviciile în ceea ce privește domeniul său de aplicare; subliniază că aceste servicii au fost excluse din cauza specificului lor și că, în anumite cazuri, este necesar un cadru legislativ comunitar sectorial; ia act de faptul că în Comunicarea intitulată „Către un Act privind piața unică”, Comisia își ia angajamentul de a prezenta în 2011 o serie de măsuri cu privire la serviciile de interes general;

    46. solicită monitorizarea adecvată și riguroasă a aplicării restricțiilor prevăzute în directivă cu privire la serviciile de interes economic general, respectând, în același timp, partajarea competențelor cu statele membre; subliniază că directiva nu aduce atingere libertății statelor membre de a stabili, în conformitate cu dreptul UE, care sunt serviciile pe care le consideră a fi de interes economic general, modul în care acestea ar trebui organizate și finanțate, respectându-se normele privind ajutoarele de stat, precum și obligațiile specifice care se aplică în cazul acestor servicii;

    47. solicită ca, la punerea în aplicare a directivei, să se țină seama într-o măsură mai mare de principiul de bază al autonomiei locale și să se evite pe cât posibil sarcinile administrative și restricțiile asupra libertății de decizie la nivel local în ceea ce privește serviciile de interes economic general;

    48. consideră că măsurile suplimentare necesare pentru realizarea pieței interne a serviciilor trebuie să fie incluse în totalitate în dezbaterea în curs referitoare la Actul privind piața internă;

    49. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

    EXPUNERE DE MOTIVE

    Directiva 2006/123/CE privind serviciile a intrat în vigoare la 28 decembrie 2006. Obiectivul Directivei privind serviciile îl reprezintă deschiderea pieței serviciilor în Uniunea Europeană, eliminarea barierelor protecționiste naționale care afectează furnizarea de servicii și garantarea principiului liberei circulații, fundament al pieței comune. Pe scurt, furnizorii europeni de servicii ar trebui să își poate desfășura activitatea oriunde în Uniune, fără a se confrunta cu obstacole birocratice.

    Se afirmă adeseori, în mod greșit, că directiva va conduce la dereglementarea sau la liberalizarea sectorului serviciilor. Nu este cazul. Obiectivul directivei este de a asigura accesul la piețele naționale astfel încât să se elimine obstacolele de natură arbitrară, iar reglementările ce rămân în vigoare în statele membre să fie proporționale și nediscriminatorii. A fost prevăzut explicit faptul că nu se va aduce atingere dreptului muncii și nici drepturilor lucrătorilor prin aceste dispoziții legislative, chestiune asupra căreia Parlamentul European a insistat în mod deosebit.

    Astfel, au putut fi protejate drepturile dobândite la nivel european și național. Criticat pentru că ar fi putut conduce la dumping social, principiul țării de origine, potrivit căruia furnizorii de servicii se supun numai reglementărilor din propria țară și în cazul activităților prestate în alte state membre, a fost eliminat și înlocuit cu principiul țării de destinație. În prezent, directiva permite statelor membre să aplice propriile reglementări privind condițiile de angajare, inclusiv cele prevăzute în convențiile colective obligatorii.

    Trebuie remarcat că Parlamentul European a fost forța motrice a acestei legislații și că, în plus, Consiliul a acceptat în cea mai mare parte propunerile Parlamentului, în special în ceea ce privește formularea articolului 16, în care se subliniază că „Prezentele dispoziții nu împiedică statul membru în care se deplasează prestatorul să impună cerințe în ceea ce privește o activitate de servicii în cazul în care acestea sunt justificate din motive de ordine publică, siguranță publică, sănătate publică sau protecția mediului, în conformitate cu alineatul (1). De asemenea, statul membru în cauză nu este împiedicat să aplice, în conformitate cu dreptul comunitar, propriile norme în ceea ce privește condițiile de angajare, inclusiv cele stabilite în convențiile colective.”

    Parlamentul European a identificat întârzieri în punerea în aplicare a Directivei privind serviciile în statele membre și, în unele cazuri, a luat la cunoștință existența unor dezbateri aprige. În consecință, Parlamentul European a hotărât să urmărească îndeaproape procesul de punere în aplicare. Au fost ridicate probleme ținând de punerea în aplicare deficitară și de interpretarea și aplicarea directivei. Acestea constituie motivul prezentului raport.

    Domeniul de aplicare

    Domeniul de aplicare al Directivei privind serviciile cuprinde în principiu toate serviciile comerciale prestate într-un stat membru de un furnizor de servicii dintr-un alt stat membru. Nu sunt incluse, printre altele, serviciile necomerciale de interes general, serviciile financiare, serviciile de transport, serviciile prestate de agențiile de plasare de forță de muncă temporară, serviciile de îngrijire a sănătății și serviciile sociale din domeniul îngrijirii persoanelor, al îngrijirii copiilor sau al locuințelor sociale. Serviciile de interes general nu sunt amenințate de directivă, care nu își propune să submineze serviciile publice de bază.

    Raportoarea subliniază că domeniul de aplicare al directivei trebuie pus în aplicare în mod clar și transparent, întrucât numai astfel poate fi garantată certitudinea juridică. Raportoarea subliniază mai ales că punerea în aplicare a directivei nu trebuie să servească de paravan dereglementării sau privatizării în statele membre. Dacă un guvern național intenționează să procedeze la o dereglementare, acesta ar trebui să își asume responsabilitatea pentru propriile acțiuni.

    În contextul procesului de punere în aplicare a fost evidențiat faptul că unor furnizorii de servicii nu le era clar dacă activitățile prestate de ei intrau în domeniul de aplicare al directivei. Este cazul mai ales pentru articolul 2 litera (j). În acest caz se solicită statelor membre să recurgă la instrumentele prevăzute în directivă dacă doresc, de exemplu, să excludă din domeniul de aplicare al directivei serviciile de îngrijire a copiilor.

    Raportoarea subliniază pe lângă aceasta că este necesară nu doar o delimitare clară între serviciile ce fac obiectul directivei și serviciile de interes general, ci și asigurarea protecției serviciilor de interes economic general, printr-un cadru legislativ în acest sens.

    Ghișeele unice

    Cu siguranță că simplificarea procedurilor administrative și înființarea de ghișee unice aduc avantaje considerabile pentru furnizorii de servicii. Dacă este dezvoltat în mod corect, acest instrument poate fi de mare importanță pentru întreprinderile mici și mijlocii.

    Ar trebui să existe posibilitatea de a utiliza aceste ghișee unice pentru a derula toate procedurile și formalitățile necesare pentru a crea și desfășura o activitate de prestare de servicii cu caracter transfrontalier. Ghișeele unice ar trebui să pună la dispoziție informații precise, complete și cuprinzătoare cu privire la formalități, proceduri administrative, legi aplicabile etc. În plus, oamenilor de afaceri ar trebui să li se acorde asistență în derularea procedurilor administrative necesare. În măsura posibilului, procedurile ar trebui să se desfășoare online.

    Raportoarea pleacă de la premisa că toate părțile interesate, respectiv nu numai întreprinderile, ci și reprezentanții lucrătorilor, au fost implicate în crearea ghișeelor unice pentru a se garanta faptul că sunt furnizate toate informațiile relevante, mai ales cele cu privire la dreptul muncii, astfel încât orice problemă să poată fi rezolvată cât mai repede și simplu.

    Raportoarea consideră drept inadecvată limitarea activității ghișeelor unice la mijloacele electronice. Ar trebui ca regula să o constituie consilierea personală, oferită de personal calificat. Din acest motiv, ar trebui ca ghișeele unice să aibă obligația de a informa furnizorii de servicii cu privire la legislația socială și din domeniul muncii ce trebuie respectată. Numai astfel se poate garanta că un furnizor de servicii nu va pretinde că nu a cunoscut reglementările legale în vigoare în țara în discuție. În plus, ar fi necesară coordonarea acestor ghișee unice pentru ca furnizorilor de servicii să le fi puse la dispoziție cele mai recente informații actualizate.

    Se subînțelege că informațiile ar trebui furnizate în mai multe limbi.

    Cooperarea administrativă

    În ceea ce privește cooperarea administrativă, Directiva privind serviciile prezintă clar responsabilitățile ce revin statului membru de origine și statelor membre în care sunt prestate serviciile. În acest sens, Sistemul de informare al pieței interne (IMI) poate ajuta autoritățile competente din statele membre în depășirea anumitor obstacole practice. IMI este un instrument foarte util, întrucât sprijină activitatea administrațiilor abordând diferitele practici administrative, obstacolele lingvistice sau informațiile lipsă prin intermediul ghișeelor unice din alte state membre. Pe viitor, raportoarea va verifica îndeaproape dacă este acest sistem este efectiv utilizat. Se pare că statele membre trebuie să depună în continuare eforturi cu privire la acest aspect.

    Evaluarea reciprocă

    Raportoarea dorește să sublinieze încă o dată faptul că procedura evaluării reciproce introdusă inițial de Consiliu conduce la sarcini birocratice inutile pentru administrațiile statelor membre de la nivel național, regional și local.

    Pe lângă numărul important de legi naționale ce trebuie adaptate Directivei privind serviciile, statele membre trebuie să informeze Comisia cu privire la regimurile lor de autorizare [articolul 9 alineatul (2)], la exigențele privind libertatea de stabilire (articolul 15), precum și la exigențele privind activitățile pluridisciplinare [articolul 25 alineatul (2)].

    Raportoarea consideră că sarcinile birocratice suplimentare și costurile administrative aferente persistă, astfel încât posibilele avantaje ale acestei proceduri încă trebuie analizate cu atenție.

    AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice Și monetare (16.12.2010)

    destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

    referitor la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile

    (2010/2053(INI))

    Raportoare pentru aviz: Sophie Auconie

    SUGESTII

    Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    A. întrucât libertatea de a presta servicii este prevăzută în tratate;

    B. întrucât activitățile care fac obiectul Directivei privind serviciile reprezintă 40% din PIB-ul și locurile de muncă din UE, fiind prin urmare un sector esențial pentru creșterea economică și combaterea șomajului; întrucât obiectivul Directivei privind serviciile este de a debloca enormul potențial economic și în materie de creare de locuri de muncă al pieței interne europene a serviciilor, estimat la 0,6-1,5% din PIB-ul UE; întrucât Directiva privind serviciile vizează îndeplinirea obiectivelor enumerate la articolul 3 din TFUE,

    1. subliniază faptul că Directiva privind serviciile reprezintă un pas esențial înspre o adevărată piață unică a serviciilor, care ar trebui să permită întreprinderilor, în special IMM-urilor, să ofere cetățenilor servicii mai bune la prețuri competitive în ansamblul pieței interne; consideră totuși că, după finalizarea transpunerii, este esențial să se realizeze o evaluare cuprinzătoare a impactului Directivei privind serviciile asupra activității economice, a nivelului calitativ și cantitativ al ocupării forței de muncă, a protecției sociale, a îndeplinirii obiectivelor de mediu și a calității serviciilor oferite consumatorilor;

    2. atrage atenția asupra importanței accesibilității, eficienței și interoperabilității ghișeelor unice în toate statele membre; consideră, în special, că aceste ghișee unice ar trebui să furnizeze informații adecvate și cuprinzătoare cu privire la drepturile lucrătorilor și la regimurile fiscale în vigoare în statele membre, în special în ceea ce privește TVA; consideră că un singur punct de acces electronic la ghișeele unice nu este suficient pentru a oferi furnizorilor asistență de calitate și solicită o analiză a performanței ghișeelor unice pe baza unor indicatori concreți care trebuie puși la dispoziția Parlamentului European; recomandă, în orice caz, ca sarcina administrativă impusă de Directiva privind serviciile asupra autorităților locale și regionale să fie menținută la un nivel proporțional și rezonabil;

    3. constată că definirea sferei de aplicare a Directivei privind serviciile poate fi dificilă, în special în ceea ce privește serviciile de interes general; solicită Comisiei, prin urmare, să garanteze un cadru juridic clar pentru toate serviciile prin intermediul Actului privind piața unică;

    4. subliniază că procesul de transpunere ar trebui să aibă loc cât mai curând și în mod transparent; subliniază importanța cooperării administrative și atrage atenția că autoritățile competente din toate statele membre ar trebui să comunice mai rapid și mai eficient utilizând mai bine Sistemul de informare al pieței interne; așteaptă ca raportul Comisiei să conțină o analiză a ajustărilor necesare pentru a asigura aplicarea deplină și eficientă a directivei; consideră, în special, că ar fi oportun să se evalueze implicațiile metodei de transpunere alese (verticală sau orizontală) asupra calității și lizibilității sale pentru furnizorii de servicii și cetățeni.

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

    Data adoptării

    13.12.2010

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    36

    2

    3

    Membri titulari prezenți la votul final

    Burkhard Balz, Udo Bullmann, Pascal Canfin, Nikolaos Chountis, George Sabin Cutaș, Leonardo Domenici, Derk Jan Eppink, Diogo Feio, Markus Ferber, Elisa Ferreira, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Liem Hoang Ngoc, Gunnar Hökmark, Othmar Karas, Wolf Klinz, Jürgen Klute, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Philippe Lamberts, Ivari Padar, Anni Podimata, Olle Schmidt, Edward Scicluna, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Ramon Tremosa i Balcells, Corien Wortmann-Kool

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Marta Andreasen, Elena Băsescu, Pervenche Berès, Thijs Berman, Sari Essayah, Robert Goebbels, Carl Haglund, Syed Kamall, Klaus-Heiner Lehne, Thomas Mann, Gay Mitchell

    AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (10.11.2010)

    destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

    referitor la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile

    (2010/2053(INI))

    Raportor pentru aviz: Jean-Luc Bennahmias

    SUGESTII

    Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    A. întrucât piața internă a serviciilor trebuie să se dezvolte pe deplin, fără a submina modelul social european, în special în ceea ce privește asigurarea unor locuri de muncă decente și stabile și o securitate socială universală;

    B.  întrucât Directiva privind serviciile ușurează semnificativ în special desfășurarea activităților profesionale, dezvoltarea unor noi domenii de activitate și recrutarea de personal nou în alte state membre, în cazul persoanelor care desfășoară activități independente și al întreprinderilor mici și mijlocii;

    C. întrucât punerea în aplicare a Directivei privind serviciile este în continuare un instrument esențial pentru realizarea pieței interne;

    D. întrucât sectorul serviciilor însumează 70% din locurile de muncă și PIB în Uniunea Europeană, fiind, astfel, sectorul cel mai important al economiei UE și întrucât cererea în creștere din ultimul deceniu a determinat crearea netă de locuri de muncă în sectorul serviciilor în cea mai mare parte a zonei euro;

    E.  întrucât dinamizarea sectorului serviciilor și intensificarea utilizării forței de muncă în acest sector ar putea contribui la menținerea creșterii economice,

    1.  speră că Directiva privind serviciile va avea într-adevăr un impact pozitiv în ceea ce privește crearea de locuri de muncă decente, durabile și de calitate și îmbunătățirea calității și securității serviciilor oferite;

    2.  constată că pentru a realiza pe deplin obiectivele Directivei privind serviciile este necesară o transpunere cuprinzătoare, coerentă și în timp util a acesteia;

    3.  consideră că Directiva privind serviciile ar trebui să consolideze securitatea socială și drepturile lucrătorilor și să asigure condiții de muncă echitabile pentru toți cetățenii UE;

    4.  reamintește că Directiva privind serviciile trebuie interpretată în lumina noilor dispoziții ale tratatelor, în special a articolului 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, a clauzei sociale orizontale de la articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), a articolului 14 din TFUE, a Protocolului nr. 26 anexat tratatelor și a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

    5.  constată că, în ultimii ani, au existat o serie de probleme pe piața internă, în special în ceea ce privește libertatea de circulație, iar Directiva privind detașarea lucrătorilor, de exemplu, a fost cauza unor probleme în mai multe state membre; invită atât statele membre, cât și instituțiile UE să își continue eforturile în vederea soluționării acestor probleme, în special prin interpretarea Directivei privind serviciile în lumina hotărârilor Curții de Justiție în cauzele Viking, Laval și Rüffert și prin revizuirea Directivei privind detașarea lucrătorilor; subliniază, în acest sens, faptul că libertățile economice fundamentale aferente pieței unice trebuie contraechilibrate cu drepturile fundamentale, inclusiv drepturile fundamentale sociale, în procesul de elaborare și punere în aplicare a legislației UE, astfel încât piața internă să nu aibă întâietate în fața modelului social european sau să fie mai importantă decât acesta;

    6.  reamintește că directiva a exclus o serie de domenii din sfera sa de aplicare, în special serviciile neeconomice de interes general, serviciile de îngrijire medicală și cea mai mare parte a serviciilor sociale; constată că directiva nu se aplică dreptului muncii și nu afectează nici legislațiile statelor membre în materie de securitate socială;

    7.  invită Comisia să prezinte clarificări mai exacte privind sfera de aplicare a directivei, în special în ceea ce privește noțiunile de „activități economice”, „servicii de interes economic general” și „servicii sociale de interes general”, precum și în ceea ce privește aplicarea directivei sistemelor de autorizare în domeniul serviciilor sociale de interes general, cu respectarea principiului subsidiarității;

    8.  consideră că ghișeele unice ar trebui să fie accesibile atât ca puncte de contact electronice, cât și fizice în toate statele membre și că sunt deosebit de eficace atunci când sunt ușor de găsit și aplică o abordare practică, bazată pe multilingvism; consideră, de asemenea, că ar trebui întărit angajamentul ghișeelor unice de a oferi consiliere nebirocratică întreprinderilor mici și mijlocii și de a informa cetățenii cu privire la chestiunile legate de directivă, în special cu privire la dreptul muncii aplicabil, dreptul securității sociale aplicabil și drepturile lucrătorilor în vigoare în virtutea directivei; consideră că, având în vedere complexitatea legislației, atunci când autoritățile din domeniul muncii sau din domeniul securității sociale efectuează controale, dialogul, recomandările și informarea trebuie să reprezinte elemente esențiale;

    9.  consideră că, având în vedere complexitatea legislației, fiecare cetățean trebuie să aibă posibilitatea de a consulta autoritățile pentru a obține un răspuns exact la întrebările sale; consideră că noțiunea de „decizii administrative anticipate” ar trebui dezvoltată în domeniul dreptului muncii și în cel al securității sociale pentru a combate insecuritatea juridică; consideră, de asemenea, că deciziile adoptate ar trebui să fie publicate pentru a garanta transparența;

    10. își exprimă regretul cu privire la faptul că nu toate statele membre au pus în aplicare pe deplin până în prezent Directiva privind serviciile și solicită ca acest lucru să fie făcut fără întârziere;

    11. consideră că persoanele care eludează legislația muncii corespunzătoare de la nivel național, de exemplu prin munca nedeclarată sau activități independente false, trebuie trase la răspundere și sancționate;

    12. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a directivei în toate statele membre și să redacteze rapoarte periodice de punere în aplicare; consideră că aceste rapoarte ar trebui să țină seama de efectele reale produse de directivă pe termen mediu și lung asupra ocupării forței de muncă în UE.

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

    Data adoptării

    9.11.2010

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    40

    1

    4

    Membri titulari prezenți la votul final

    Regina Bastos, Edit Bauer, Jean-Luc Bennahmias, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Sergio Gaetano Cofferati, Marije Cornelissen, Frédéric Daerden, Karima Delli, Proinsias De Rossa, Frank Engel, Sari Essayah, Richard Falbr, Ilda Figueiredo, Pascale Gruny, Marian Harkin, Roger Helmer, Stephen Hughes, Martin Kastler, Ádám Kósa, Jean Lambert, Patrick Le Hyaric, Veronica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Elizabeth Lynne, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Csaba Őry, Siiri Oviir, Rovana Plumb, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Elisabeth Schroedter, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Jutta Steinruck

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Georges Bach, Raffaele Baldassarre, Jürgen Creutzmann, Julie Girling, Jelko Kacin, Jan Kozłowski, Antigoni Papadopoulou, Evelyn Regner, Csaba Sógor

    AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (3.12.2010)

    destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

    referitor la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile

    (2010/2053(INI))

    Raportoare pentru aviz: Filiz Hakaeva Hyusmenova

    SUGESTII

    Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    1.  recunoaște faptul că Directiva privind serviciile poate favoriza avansarea integrării economice a UE și relansarea unei piețe unice, prin stimularea prosperității economice și a competitivității și contribuind la ocuparea forței de muncă și la crearea de locuri de muncă, dat fiind faptul că serviciile reprezintă o parte importantă din PIB și asigură ocuparea unei părți importante din forța de muncă a UE; estimează că punerea în aplicare rapidă și corectă a directivei în toate statele membre reprezintă o condiție importantă pentru atingerea obiectivelor privind coeziunea și politica regională și poate întări relația de consolidare reciprocă dintre piața internă și politica de coeziune, putând contribui, de asemenea, la atingerea obiectivelor Strategiei UE 2020, servind, totodată, la eliminarea fenomenului de uzură care a apărut în cadrul pieței unice în sectorul serviciilor;

    2.  consideră că Sistemul de informare al pieței interne și ghișeele unice, necesitând un efort mare de cooperare administrativă între toate autoritățile implicate, pot deschide calea pentru consolidarea interoperabilității și colaborării în rețea la nivel național, regional și local în toate țările UE; susține faptul că stabilirea regulilor și procedurilor cu privire la funcționarea lor ar trebui să permită un grad de flexibilitate care să corespundă cu diversitatea regională la nivelul UE și că, în acest scop, măsurile ar trebui adoptate în parteneriat și după o dezbatere reală la nivel local și regional; consideră, de asemenea, că ghișeele unice ar trebui să fie încurajate să respecte principiul multilingvismului pentru ca procedurile administrative să fie mai bine orientate către necesități și pentru a ușura comunicarea eficientă, directă și rapidă; consideră că ar fi util, în acest context, ca ghișeele unice să dispună de site-uri internet multilingve; cu toate acestea, ia act de nevoia de a veghea ca acest lucru să nu impună sarcini suplimentare pentru părțile interesate, în special pentru autoritățile locale și regionale;

    3.  subliniază că ghișeele unice ar trebui concepute ca organisme publice și punct central de contact pentru furnizorii de servicii,

    4.  consideră benefică cooperarea în cadrul unei rețele europene a autorităților publice din statele UE și stabilirea unor schimburi reciproce de informații privind fiabilitatea prestatorilor de servicii, în vederea eliminării controalelor suplimentare pentru activitățile transfrontaliere;

    5.  dorește ca în viitorul apropiat să se înceapă realizarea obiectivelor prevăzute în directivă și ca Uniunea Europeană și regiunile acesteia să poată beneficia de aceasta, contribuind, astfel, la o adevărată coeziune economică, socială și teritorială; subliniază rolul fondurilor structurale și al altor instrumente de finanțare ce garantează disponibilitatea și accesul la infrastructuri precum transporturile, telecomunicațiile, cercetarea, inovarea și educația, asigurând accesul la bunuri și servicii publice în regiuni – în special în zone mai puțin atractive pentru investitori, prin crearea și acordarea unor stimulente în vederea realizării de investiții în aceste zone – și încurajând schimburile de bune practici privind furnizarea de servicii fundamentale; solicită, în acest context, o mai bună coerență și coordonare între toate politicile;

    6.  consideră că procedurile administrative trebuie să devină mai eficiente; este de părere că, în acest context, ar fi util ca ghișeele unice să colaboreze strâns, astfel încât să poată avea loc un schimb de experiențe cu privire la serviciile transfrontaliere din diversele regiuni ale Europei;

    7.  invită Comisia să supravegheze în mod eficient și să evalueze de la început impactul directivei asupra regiunilor și să asigure coordonarea eficientă a tuturor politicilor legate de punerea în aplicare a prezentei directive; solicită Comisiei să sprijine derularea de campanii de informare pentru autoritățile locale și regionale cu privire la aplicarea directivei, pentru a ușura atingerea obiectivelor sale;

    8.  se așteaptă ca directiva să poată determina reducerea reală a sarcinilor administrative și a numărului cazurilor de incertitudine juridică, în special a celor care afectează IMM-urile, care predomină în domeniul serviciilor; solicită, în acest sens, Comisiei și statelor membre să reducă sarcinile administrative curente pentru autoritățile locale și regionale care sunt determinate de existența obligației de a notifica modificările aduse statutului; consideră că reducerea sarcinilor administrative va ușura, de asemenea, dezvoltarea unor servicii suplimentare în zonele rurale, îndepărtate și ultraperiferice;

    9.  susține aplicarea unor strategii naționale care să sprijine IMM-urile inovatoare, care au fost cel mai grav afectate de efectele crizei economice și financiare;

    10. subliniază că serviciile de interes general pot și trebuie să fie reglementate în locul de unde provin și unde cetățenii beneficiază de ele; solicită, prin urmare, să se asigure autorităților locale un spațiu de manevră suficient în această privință;

    11. solicită monitorizarea adecvată și completă a aplicării restricțiilor prevăzute în directivă cu privire la serviciile de interes economic general, respectând, în același timp, repartizarea competențelor între statele membre; subliniază că prezenta directivă nu aduce atingere libertății statelor membre de a stabili, în conformitate cu dreptul comunitar, care sunt serviciile pe care le consideră a fi de interes economic general, precum și cum ar trebui acestea organizate și finanțate, respectându-se normele privind ajutoarele de stat, sau căror obligații specifice ar trebui să se supună;

    12. solicită ca, la aplicarea directivei, să se țină seama într-o măsură mai mare de principiul de bază privind autoguvernarea la nivel local și să se evite pe cât se poate sarcinile administrative și restricțiile birocratice referitoare la libertatea de decizie la nivel local în ceea ce privește serviciile de interes economic general.

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

    Data adoptării

    30.11.2010

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    41

    2

    1

    Membri titulari prezenți la votul final

    Charalampos Angourakis, Sophie Auconie, Jean-Paul Besset, Victor Boștinaru, Zuzana Brzobohatá, Alain Cadec, Francesco De Angelis, Tamás Deutsch, Danuta Maria Hübner, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Juozas Imbrasas, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Evgeni Kirilov, Constanze Angela Krehl, Jacek Olgierd Kurski, Petru Constantin Luhan, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Ramona Nicole Mănescu, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Lambert van Nistelrooij, Wojciech Michał Olejniczak, Markus Pieper, Tomasz Piotr Poręba, Monika Smolková, Georgios Stavrakakis, Csanád Szegedi, Nuno Teixeira, Michail Tremopoulos, Viktor Uspaskich, Hermann Winkler, Joachim Zeller

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Vasilica Viorica Dăncilă, Jens Geier, Andrey Kovatchev, Elisabeth Schroedter, Dimitar Stoyanov, László Surján, Evžen Tošenovský, Derek Vaughan, Sabine Verheyen

    Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

    Andrea Češková

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

    Data adoptării

    26.1.2011

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    32

    1

    5

    Membri titulari prezenți la votul final

    Pablo Arias Echeverría, Cristian Silviu Bușoi, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Christian Engström, Evelyne Gebhardt, Louis Grech, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Iliana Ivanova, Sandra Kalniete, Eija-Riitta Korhola, Edvard Kožušník, Kurt Lechner, Toine Manders, Hans-Peter Mayer, Gianni Pittella, Mitro Repo, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Matteo Salvini, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Laurence J.A.J. Stassen, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Kyriacos Triantaphyllides, Emilie Turunen, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Damien Abad, Cornelis de Jong, Ashley Fox, Liem Hoang Ngoc, Morten Løkkegaard, Konstantinos Poupakis