RECOMANDARE referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecţii a brevetelor unitare

2.2.2011 - (COM(2010)0790 – C7‑xxxxxx – 2010/0384(NLE)) - ***

Comisia pentru afaceri juridice
Raportor: Klaus-Heiner Lehne

PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecţii a brevetelor unitare

(COM(2010)0790 – C7‑xxxxxx – 2010/0384(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecţii a brevetelor unitare (COM(2010)0790),

–   având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 329 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (C7-xxxxxx),

–   având în vedere articolul 74 litera (g) şi articolul 81 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0021/2011),

A.  întrucât în 2000, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Consiliului privind brevetul comunitar (COM(2000)0412); întrucât respectiva propunere cuprindea şase capitole: (i) capitolul I, cuprinzând dispoziţii generale; (ii) capitolul II, referitor la legislaţia în materie de brevete; (iii) capitolul III, referitor la prelungirea, perimarea şi invalidarea brevetelor comunitare; (iv) capitolul IV, referitor la jurisdicţie şi la procedura de urmat în cazul acţiunilor în justiţie legate de brevetele comunitare; (v) capitolul V, referitor la efectele asupra legislaţiei naţionale şi (vi) dispoziţii finale;

B.   întrucât propunerea respectivă îşi are temeiul juridic în articolul 308 litera (c) din Tratatul CE, care impune un vot în unanimitate în Consiliu;

C.  întrucât la 10 aprilie 2002[1] Parlamentul, în baza procedurii de consultare, a aprobat propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

D. întrucât a devenit repede evident că unele state membre întâmpinau dificultăţi specifice, care le împiedicau să accepte regulamentul propus; întrucât, în special, unele state membre nu erau în măsură să accepte aranjamentele privind traducerea brevetelor comunitare, fapt care a determinat Consiliul să conchidă că, din cauza problemei pe care o reprezenta regimul traducerii, Consiliul nu era în măsură să ajungă la un acord politic asupra propunerii Comisiei, din cauza lipsei unui consens unanim;

E.   întrucât, la 9 ianuarie 2006, Comisia a iniţiat o consultare cu privire la viitoarea politică în materie de brevete în Europa, la care Parlamentul a răspuns prin adoptarea unei rezoluţii, la 12 octombrie 2006[2];

F.   întrucât discuţiile din cadrul Consiliului au fost relansate după adoptarea, în aprilie 2007, a Comunicării Comisiei privind îmbunătăţirea sistemului de brevetare în Europa[3];

G.  întrucât, la 4 decembrie 2009, Consiliul a adoptat unele concluzii cu privire la principalele caracteristici ale viitorului sistem de brevetare, bazat pe doi piloni: (i) crearea unui sistem unificat de soluţionare a litigiilor legate de brevete şi (ii) crearea unui brevet UE, ca instrument juridic conferind brevetelor valabilitate în întreaga UE; întrucât Consiliul a considerat că aceste concluzii ar trebui să facă parte din acordul general final privind un pachet de măsuri având ca obiect un sistem îmbunătăţit de brevetare în Europa, incluzând înfiinţarea unui Tribunal pentru brevete europene şi UE (EEUPC), a unui brevet UE, o reglementare separată în materie de traducere, un parteneriat consolidat între Oficiul European pentru Brevete şi oficiile centrale pentru proprietatea industrială ale statelor membre şi, în funcţie de necesităţi, amendamente la Convenţia privind brevetele europene;

H. întrucât intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, a adus cu sine o modificare a temeiului juridic de creare a brevetului UE, prin introducerea articolului 118 din Tratatul privind funcţionarea UE (TFUE), potrivit căruia: „În cadrul instituirii sau al funcţionării pieţei interne, Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, stabilesc măsurile referitoare la crearea de titluri europene de proprietate intelectuală pentru a asigura o protecţie uniformă a drepturilor de proprietate intelectuală în Uniune, precum şi la înfiinţarea unor sisteme centralizate de autorizare, coordonare şi control la nivelul Uniunii”;

I.    întrucât, în conformitate cu articolul 118 alineatul (1) din TFUE, brevetul UE, ca drept de proprietate intelectuală european, poate fi instituit prin procedura legislativă ordinară; întrucât, în conformitate cu articolul 118 alineatul (2) din TFUE, pentru instituirea aranjamentelor lingvistice legate de aceste drepturi trebuie însă să fie urmată o procedură legislativă specială, care reclamă un vot unanim în cadrul Consiliului;

J.    întrucât, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Comisia şi-a confirmat propunerea din 2000[4]; întrucât, pentru a accelera procedura şi a-i permite Consiliului să-şi transpună concluziile politice din 4 decembrie 2009 într-o poziţie care ar urma să constituie etapa următoare din cadrul procedurii legislative ordinare, la 5 mai 2010[5], Parlamentul şi-a confirmat poziţia din 2002 ca poziţie în primă lectură; întrucât Consiliul nu şi-a transpus concluziile într-o poziţie şi, în consecinţă, lucrările cu privire la brevetul UE nu se mai pot desfăşura pe baza propunerii din 2000 a Comisiei;

K.  întrucât, la 30 iunie 2010, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Consiliului privind dispoziţiile referitoare la traducere pentru brevetul Uniunii Europene[6], elaborată pe baza actualului regim lingvistic al Oficiului European pentru Brevete;

L.   întrucât, în pofida mai multor runde de negocieri desfăşurate de Consiliu în 2010, la reuniunea Consiliului pentru competitivitate din 10 decembrie 2010 a fost confirmată existenţa unor dificultăţi insurmontabile, care împiedică adoptarea, în prezent şi într-un viitor previzibil, a unei hotărâri cu privire la aranjamentele legate de traducere, ce reclamă un vot în unanimitate, şi atingerea, într-o perioadă rezonabilă de timp, prin aplicarea dispoziţiilor pertinente din tratate, a obiectivelor regulamentelor propuse în vederea instituirii unei protecţii unitare a brevetelor în întreaga Uniune Europeană;

M.  întrucât mai multe state membre au indicat că sunt dispuse să ia în considerare posibilitatea instituirii unui brevet unitar în cadrul cooperării consolidate;

N. întrucât mai mult de nouă state membre au indicat că intenţionează să instituie între ele o cooperare consolidată în domeniul creării unei protecţii unitare a brevetelor, adresând Comisiei o cerere în conformitate cu articolul 329 alineatul (1) din TFUE şi, ulterior, Comisia a prezentat o propunere de decizie a Consiliului pentru autorizarea cooperării consolidate în domeniul creării unei protecţii unitare a brevetelor;

O.  întrucât Parlamentul a verificat conformitatea cu articolul 20 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi cu articolele 326 - 334 din TFUE;

P.  întrucât, în conformitate cu articolul 20 din TUE, un număr de minimum nouă state membre pot să instituie între ele o formă de cooperare consolidată în cadrul competenţelor neexclusive ale Uniunii, folosind totodată instituţiile sale şi exercitând respectivele competenţe prin aplicarea dispoziţiilor din tratate într-o manieră coerentă din punct de vedere legal, în limitele şi în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul respectiv, precum şi la articolele 326-334 din TFUE;

Q.  întrucât crearea unei protecţii unitare a brevetelor nu figurează pe lista domeniilor care sunt de competenţa exclusivă a Uniunii, stabilită la articolul 3 alineatul (1) din TFUE; întrucât temeiul juridic pentru crearea unor drepturi de proprietate intelectuală europene este articolul 118 din TFUE, care se referă în mod specific la înfiinţarea şi funcţionarea pieţii interne, una dintre competenţele împărtăşite ale Uniunii, în conformitate cu articolul 4 din TFUE; întrucât crearea unei protecţii unitare a brevetelor, inclusiv a unor dispoziţii aplicabile în materie de traducere, se înscrie, prin urmare, în sfera de competenţe neexclusive ale Uniunii;

R.   întrucât, în particular, se poate considera că această cooperare consolidată reprezintă o promovare a obiectivelor Uniunii, apărându-i interesele şi consolidându-i procesul de integrare în sensul articolului 20 din TUE, în lumina evaluării de impact a Comisiei în legătură cu propunerea sa din 2010, menţionată mai sus, referitoare la un regulament privind dispoziţiile în materie de traducere a brevetelor Uniunii Europene, care a scos în evidenţă inexistenţa unui brevet unitar, care să ofere protecţie în întreaga Uniune Europeană, ceea ce conduce la un sistem de brevetare fragmentat; întrucât această fragmentare este cauzată de costurile ridicate şi de complexitatea procesului de validare a brevetelor europene în fiecare dintre statele membre, care se pot ridica până la 40% din costul total de brevetare în Europa; întrucât crearea unei protecţii unitare a brevetelor pentru un grup de state membre ar îmbunătăţi gradul de protecţie a brevetelor, permiţând obţinerea unei protecţii uniforme a brevetelor pe teritoriile tuturor statelor membre participante şi ar elimina costurile şi complexitatea asociate respectivelor teritorii, ceea ce ar facilita progresul ştiinţific şi tehnologic, precum şi funcţionarea pieţii interne;

S.   întrucât antecedentele acestei iniţiative au demonstrat că propunerea de decizie este înaintată ca soluţie de ultimă instanţă şi că obiectivele cooperării nu pot fi îndeplinite într-un interval de timp rezonabil în întreaga Uniune;

T.  întrucât cerinţele articolelor 326 - 334 din TFUE sunt, de asemenea, îndeplinite; întrucât cooperarea consolidată va facilita funcţionarea corespunzătoare a pieţei interne prin eliminarea obstacolelor din calea liberei circulaţii a bunurilor, contribuind la soluţionarea încălcărilor brevetelor, eventual majorând numărul inventatorilor care caută protecţie pentru brevetele lor în întreaga Uniune, oferind acces în condiţii de egalitate la protecţia brevetelor unitare tuturor inventatorilor, societăţilor novatoare şi deţinătorilor de brevete, indiferent dacă provin din state membre participante sau din state membre neparticipante, oferind un instrument suplimentar, aflat la dispoziţia tuturor deţinătorilor de brevete din Uniune, ameliorând condiţiile-cadru pentru toate întreprinderile novatoare, din întreaga Uniune, şi eliminând actuala fragmentare de la nivelul statelor membre participante, între care există „frontiere” în ceea ce priveşte legislaţia în materie de brevete;

U.  întrucât, în particular, cooperarea consolidată în acest domeniu este în conformitate cu tratatele şi cu legislaţia Uniunii, deoarece nu afectează acquis-ul, dat fiind că, până în prezent, nu au fost adoptate decât un număr limitat de acte normative în sensul articolului 288 din TFUE, niciunul dintre acestea neacoperind crearea unui drept de proprietate intelectuală european care să garanteze protecţia uniformă în întreaga Uniune; întrucât, cu excepţia Directivei 98/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iulie 1998 privind protecţia juridică a invenţiilor biotehnologice[7], la nivelul Uniunii nu există nicio apropiere în ceea ce priveşte dreptul material în materie de brevete; întrucât Regulamentul (CE) nr. 1610/96 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecţie pentru produsele fitosanitare[8] şi Regulamentul (CE) nr. 469/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 privind certificatul suplimentar de protecţie pentru medicamente[9] se referă la prelungirea termenelor brevetelor emise pentru tipuri specifice de material brevetat; întrucât cooperarea consolidată în domeniul brevetelor nu ar cauza nicio discriminare, deoarece accesul la brevetul unitar urmează să fie deschis utilizatorilor sistemului de brevetare din întreaga Uniune;

V.  întrucât cooperarea consolidată va respecta drepturile, competenţele şi obligaţiile statelor membre neparticipante, în măsura în care posibilitatea de a obţine o protecţie a brevetelor unitară pe teritoriile statelor membre participante nu afectează disponibilitatea sau condiţiile de protejare a brevetelor pe teritoriile statelor membre neparticipante;

W. întrucât articolul 328 alineatul (1) din TFUE prevede că cooperarea consolidată va fi deschisă oricând tuturor statelor care doresc să participe la aceasta; întrucât Comisia şi statele membre participante la cooperarea consolidată ar trebui să promoveze de la început şi să continue să promoveze şi să încurajeze participarea a cât mai multor state membre;

X. întrucât aprobarea din partea Parlamentului priveşte cooperarea consolidată şi nu prestabileşte care state membre vor participa în cadrul acesteia;

Y.  întrucât articolul 333 alineatul (2) din TFUE îi permite Consiliului (sau, mai exact, acelor membrii ai Consiliului care reprezintă statele membre participante la o cooperare consolidată) să adopte o decizie stipulând că va acţiona în conformitate cu procedura legislativă ordinară, şi nu în conformitate cu procedura legislativă specială prevăzută la articolul 118 alineatul (2) din TFUE, în cadrul căreia Parlamentul este doar consultat;

1.  îşi dă aprobarea cu privire la propunerea de decizie a Consiliului fără ca acest lucru să aducă atingere stabilirii statelor membre care participă;

2.  cere Consiliului să adopte o decizie în conformitate cu articolul 333 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene care să stipuleze că, în cazul propunerii având ca obiect un regulament al Consiliului de aplicare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecţii unitare a brevetelor în legătură cu dispoziţiile legate de aspectele de natură lingvistică privind drepturile de proprietate intelectuală europene în conformitate cu articolul 118 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, va acţiona în conformitate cu procedura legislativă ordinară;

3.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

• [1]  JO C 127 E, 29.5.03, p. 526.
• [2]  JO C 308 E, 16.12.09, p. 169.
• [3]  COM(2007)0165.
• [4]  COM(2009)0665.
• [5]  Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind consecinţele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituţionale în curs de desfăşurare (COM(2009)0665 - ‚omnibus’ (Texte adoptate, P7_TA(2010)0126)).
• [6]  COM(2010)0350.
• [7]        JO L 213, 30.7.98, p. 13.
• [8]        JO L 198, 8.8.96, p. 30.
• [9]        JO L 152, 16.6.09, p. 1.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	27.1.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	16 5 2
Membri titulari prezenţi la votul final	Raffaele Baldassarre, Sebastian Valentin Bodu, Françoise Castex, Christian Engström, Marielle Gallo, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Klaus-Heiner Lehne, Antonio López-Istúriz White, Antonio Masip Hidalgo, Alajos Mészáros, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Francesco Enrico Speroni, Dimitar Stoyanov, Diana Wallis, Cecilia Wikström, Zbigniew Ziobro, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Piotr Borys, Vytautas Landsbergis, Kurt Lechner, Eva Lichtenberger, Toine Manders, Arlene McCarthy