RAPORT referitor la revizuirea Directivei privind siguranţa generală a produselor şi supravegherea pieţei

24.2.2011 - (2010/2085(INI))

Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor
Raportoare: Christel Schaldemose

Procedură : 2010/2085(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0033/2011

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la revizuirea Directivei privind siguranţa generală a produselor şi supravegherea pieţei

(2010/2085(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranţa generală a produselor[1],

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93[2],

–   având în vedere Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor şi de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului[3],

–   având în vedere Decizia Comisiei din 16 decembrie 2009 de stabilire a unui ghid de utilizare a Sistemului Comunitar de Informare Rapidă „RAPEX” înfiinţat în temeiul articolului 12 şi a procedurii de notificare stabilite în temeiul articolului 11 din Directiva 2001/95/CE (Directiva privind siguranţa generală a produselor) (2010/15/EC)[4],

–   având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European şi către Consiliu privind punerea în aplicare a Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranţa generală a produselor (COM(2008)0905),

–   având în vedere documentul de lucru al Comisiei intitulat „Revizuirea Directivei privind siguranţa generală a produselor: Rezumat al acţiunilor preconizate”, DG Sănătate şi Consumatori, 18 mai 2010,

–   având în vedere Foaia de parcurs intitulată „Alinierea la noul cadru legislativ (Decizia 768/2008)”, DG Întreprinderi şi Industrie, 15 aprilie 2010,

–   având în vedere Foaia de parcurs intitulată „Revizuirea Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranţa generală a produselor” (DSGP), DG Sănătate şi Consumatori, 25 martie 2010,

–   având în vedere documentul de lucru al Comisiei privind relaţia dintre Directiva 2001/95/CE privind siguranţa generală a produselor şi dispoziţiile de supraveghere a pieţei prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 765/2008, DG Sănătate şi Consumatori, 2 martie 2010,

–   având în vedere documentul de lucru al Comisiei intitulat „Revizuirea Directivei privind siguranţa generală a produselor: identificarea aspectelor-cheie”, DG Sănătate şi Consumatori, 15 septembrie 2009,

–   având în vedere documentul de informare comandat de Comisia IMCO privind supravegherea pieţei în statele membre, publicat în octombrie 2009,

–   având în vedere documentul de informare comandat de Comisia IMCO referitor la revizuirea Directivei privind siguranţa generală a produselor (DSGP) şi supravegherea pieţei, publicat în septembrie 2010,

–   având în vedere atelierul de lucru referitor la revizuirea Directivei privind siguranţa generală a produselor şi supravegherea pieţei care a avut loc la 30 septembrie 2010,

–   având în vedere summitul trilateral UE-SUA-China desfăşurat la Shanghai la 25-26 octombrie 2010,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor şi avizul Comisiei pentru comerţ internaţional, precum şi cel al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (A7-0033/2011),

A. întrucât este esenţial să se asigure că toate produsele introduse pe piaţa UE sunt sigure, astfel încât să se garanteze un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor, printre altele;

B.  întrucât noul cadru legislativ (denumit în continuare NCL) a fost adoptat în iulie 2008, iar Regulamentul (CE) nr. 765/2008 privind supravegherea pieţei a devenit aplicabil începând cu 1 ianuarie 2010;

C. întrucât Directiva 2001/95/CE privind siguranţa generală a produselor (denumită în continuare DSGP), care stabileşte cerinţele generale în materie de siguranţă pentru produsele de consum la nivel comunitar, trebuie să fie revizuită şi adusă în conformitate cu NCL, prin intermediul integrării în special a Regulamentului privind supravegherea pieţei;

D. întrucât cadrul legislativ pentru siguranţa produselor şi supravegherea pieţei este format din trei niveluri de acte juridice (DSGP, NCL şi directive de armonizare specifice sectorului), ceea ce duce la incertitudini şi confuzie în cadrul pieţei interne;

E.  întrucât nivelul de supraveghere a pieţei diferă considerabil între statele membre, iar o parte dintre acestea nu alocă resursele necesare pentru supravegherea eficientă a pieţei şi interpretează în mod diferit „produsele care prezintă risc grav”, fapt care poate crea obstacole în calea liberei circulaţii a mărfurilor; poate denatura concurenţa şi pune în pericol siguranţa consumatorilor în cadrul pieţei interne;

F.  întrucât cooperarea dintre autorităţile de supraveghere a pieţei şi acţiunile comune de supraveghere a pieţei sunt esenţiale şi ar trebui, prin urmare, consolidate în continuare, fiind necesar să se aloce resurse în acest scop;

G. întrucât regulamentele au avantajul clarităţii, previzibilităţii şi eficienţei în comparaţie cu directivele, astfel cum s-a afirmat şi în Raportul Monti,

Supravegherea pieţei

Introducere

1.  consideră că actualul cadru legislativ pentru supravegherea pieţei nu oferă suficientă coerenţă şi ar trebui, prin urmare, să fie revizuit şi mai bine coordonat;

2.  propune Comisiei să stabilească un cadru comun european de supraveghere a pieţei cu privire la toate produsele de pe piaţa internă sau care intră pe piaţa UE; invită Comisia să joace un rol mai activ în coordonarea activităţilor autorităţilor europene de supraveghere a pieţei, ale autorităţilor vamale şi ale autorităţilor competente ale statelor membre;

3.  invită statele membre şi Comisia să aloce resurse adecvate pentru activităţi eficiente de supraveghere a pieţei; subliniază faptul că sistemele ineficace de supraveghere a pieţei ar putea genera o denaturare a concurenţei, ar putea pune în pericol siguranţa consumatorilor şi ar putea submina încrederea cetăţenilor în piaţa internă; subliniază că este important să se securizeze graniţele externe ale pieţei unice, în special porturile maritime majore şi solicită Comisiei şi statelor membre să ia măsuri împotriva produselor ilicite din ţările terţe; sugerează efectuarea unei evaluări complete de către Comisie a punctelor de intrare a produselor pe piaţa UE, inclusiv a unei evaluări a resurselor necesare pentru a garanta un controla adecvat;

4.  invită statele membre să introducă în mod coordonat sancţiuni, inclusiv amenzi substanţiale, pentru operatorii economici care introduc în mod deliberat produse periculoase sau neconforme pe piaţa unică; propune ca interdicţiile impuse asupra produselor să fie făcute publice cât mai frecvent posibil, în vederea creşterii vizibilităţii controalelor vamale şi a supravegherii pieţei, precum şi pentru a descuraja operatorii de piaţă ilegali;

5.  invită Comisia să cofinanţeze în continuare acţiunile comune de supraveghere a pieţei, cu participarea autorităţilor de supraveghere a pieţei şi a autorităţilor vamale;

6.  subliniază necesitatea unui schimb de bune practici între statele membre; solicită cooperarea, punerea în comun a cunoştinţelor specializate şi realizarea unui schimb de bune practici între autorităţile de supraveghere a pieţei; reaminteşte importanţa cooperării dintre autorităţile vamale şi cele de supraveghere a pieţei la frontierele externe pentru a realiza verificări corespunzătoare ale produselor introduse în Comunitate; recunoaşte contribuţia importantă pe care o are în prezent PROSAFE în ceea ce priveşte coordonarea acţiunilor comune de supraveghere a pieţei şi schimbul de practici încercate şi testate în cadrul DSGP; prin urmare, solicită Comisiei să analizeze în ce condiţii PROSAFE ar putea servi drept platformă pentru o coordonare extinsă între statele membre pentru produsele armonizate şi nearmonizate; consideră că este necesar să se stabilească o bază legală şi să se aloce suficiente resurse pentru ca PROSAFE să îndeplinească această sarcină; subliniază că prin intermediul PROSAFE coordonarea este în prezent restricţionată datorită resurselor limitate şi structurii sale neoficiale;

7.  invită statele membre ale UE să facă schimb de analize şi studii privind siguranţa produselor cu alte state membre; consideră că numerele de referinţă ale produselor în cauză ar trebui incluse pentru a facilita identificarea produselor de către alte autorităţi, care ar putea beneficia de pe urma traducerii şi a utilizării informaţiilor furnizate în studii; invită statele membre să permită autorităţilor competente să ia măsuri de supraveghere a pieţei pe baza rezultatelor testelor sau a studiilor, inclusiv a celor furnizate de alte state membre, în vederea evitării dublării eforturilor;

8.  propune să fie înfiinţate birouri de educare cu privire la siguranţa produselor, de exemplu incluse în punctele de informare despre produse, care pot facilita formarea şi transferul de informaţii între industrii;

9.  îndeamnă Comisia să înfiinţeze o bază publică de date cu informaţii referitoare la siguranţa produselor de consum, inclusiv o platformă pentru reclamaţii, dacă este posibil pe baza sistemelor regionale şi naţionale deja existente în statele membre; consideră că în acest mod va creşte gradul de sensibilizare cu privire la produsele periculoase dincolo de graniţele naţionale în cadrul pieţei interne şi se va permite consumatorilor să înştiinţeze electronic autorităţile competente cu privire la produsele periculoase; consideră că baza de date ar putea fi construită prin dezvoltarea bazelor de date existente precum Sistemul european de supraveghere a pieţei sau Bazei de date privind persoanele rănite (IDB); subliniază că este nevoie ca baza de date să aibă un temei juridic şi ca statele membre să aibă obligaţia de a raporta; solicită ca pe această bază de date să se înfiinţeze un sistem statistic privind accidentele, din cadrul căruia vor fi publicate rapoarte anuale obligatorii; solicită ca baza de date să fie accesibilă publicului, dar să se garanteze în acelaşi timp confidenţialitatea necesară pentru întreprinderi;

10. subliniază că globalizarea şi creşterea externalizării serviciilor, precum şi a comerţului internaţional înseamnă că pe pieţele din întreaga lume se comercializează mai multe produse; consideră că este esenţială cooperarea mai strânsă între autorităţile de reglementare de la nivel mondial şi alte părţi interesate din domeniul siguranţei produselor de consum în vederea abordării provocărilor pe care le prezintă lanţurile de aprovizionare complexe şi volumul mai mare de schimburi comerciale;

11. invită Comisia să intensifice cooperarea internaţională în cadrul Grupului privind siguranţa produselor de consum („Consumer Product Safety Caucus”), astfel încât să facă schimb de practici încercate şi testate şi să prevină în comun producţia de substanţe periculoase în ţările terţe, destinate exportului către piaţa unică europeană;

Reforma DSGP

Alinierea DSGP şi a NCL - un nou regulament privind siguranţa generală a produselor şi supravegherea pieţei

12. sprijină revizuirea DSGP şi a Regulamentului 765/2008/CE în ceea ce priveşte definiţiile şi obligaţiile operatorilor economici, astfel cum sunt definite în Decizia 768/2008/CE, evitând în acelaşi timp crearea unor sarcini administrative inutile, în special pentru IMM-uri; consideră că existenţa unui singur regulament este singura modalitate de a avea un sistem unic de supraveghere a pieţei pentru toate produsele; prin urmare, îndeamnă Comisia să stabilească un sistem unic de supraveghere a pieţei pentru toate produsele, pe baza actului legislativ care acoperă atât DSGP, cât şi Regulamentul 765/2009/CE; consideră că acest nou act legislativ ar trebui creat cu scopul de a atinge un nivel ridicat de siguranţă a produselor şi de supraveghere a pieţei, clarificând temeiul juridic şi ţinând seama de dispoziţiile dezvoltate mai pe larg în cele două acte legislative existente;

13. solicită alinierea între cerinţele privind trasabilitatea din DSGP şi din NCL, astfel încât să se garanteze un sistem coerent de trasabilitate, evitând crearea de noi proceduri birocratice;

14. solicită Comisiei să aibă în vedere elaborarea unor criterii mai precise de evaluare a gradului de siguranţă şi a riscului care rezultă din neconformitatea produselor cu legislaţia UE;

Modificări specifice suplimentare ale DSGP

15. consideră că este problematic faptul că produsele utilizate de furnizorii de servicii nu sunt incluse în actuala DSGP, şi anume că cerinţele generale în materie de siguranţă se aplică atunci când produsul este manipulat de către consumator la sediul furnizorului de servicii, dar nu şi în cazul în care acelaşi produs este utilizat de către furnizorul de servicii; subliniază necesitatea de a rectifica această lacună juridică;

16. solicită simplificarea legislaţiei europene privind siguranţa produselor, în special în ceea ce priveşte obiectivele Comisiei referitoare la „o mai bună legiferare” şi la „a gândi mai întâi la scară mică”, astfel cum se precizează în Comunicarea intitulată „Către un Act privind piaţa unică” şi solicită includerea dispoziţiilor privind produsele care imită alimentele în propunerea revizuită;

17. în scopul de a garanta siguranţa cât mai multor categorii de consumatori deosebit de vulnerabili, solicită introducerea unei referiri la „persoanele cu handicap” (alături de referirile la copii şi la persoanele în vârstă, care sunt deja prezente);

18. solicită Comisiei să includă o obligaţie pentru producători de a efectua o analiză a riscurilor în faza de proiectare; solicită ca, în cazul în care sunt identificate riscuri, acestea să fie menţionate în documentaţie şi să fie puse la dispoziţia autorităţilor publice;

Măsuri comunitare de urgenţă

19. subliniază necesitatea unui cadru de reglementare mai eficace, care să permită intervenţii rapide şi soluţii fiabile pe termen lung, fără a delega organismelor de standardizare sau Comisiei competenţa de a lua decizii politice în lipsa unui set clar de cerinţe politice, astfel cum este cazul pentru legislaţia armonizată;

Trasabilitate

20. subliniază faptul că produsele care prezintă un risc grav trebuie să fie retrase definitiv sau rechemate de pe piaţă cât mai rapid posibil şi că trebuie să se asigure trasabilitatea în cadrul întregului lanţ de aprovizionare, lucru care necesită resurse suficiente pentru autorităţile de supraveghere a pieţei;

21. subliniază importanţa asigurării unei trasabilităţi fiabile pe parcursul întregului ciclu de viaţă al unui produs, asigurând, totodată, că acest lucru nu duce la creşterea sarcinilor administrative;

22. subliniază importanţa trasabilităţii produselor şi a etichetelor de identificare pentru a stabili ţara de origine a produsului şi producătorul responsabil;

23. insistă asupra aplicării eficace a procedurilor de identificare care sunt deja în vigoare; încurajează Comisia să realizeze evaluări cu privire la utilizarea noilor tehnologii, însă consideră că utilizarea noilor tehnologii ar trebui să fie proporţională şi nu ar trebui să pună în pericol viaţa privată, securitatea şi siguranţa consumatorilor;

24. subliniază, totuşi, că nu ar trebui impusă o singură soluţie tehnică ca sistem oficial/metodă oficială de trasabilitate în cadrul pieţei UE şi solicită o proporţionalitate generală;

25. subliniază necesitatea de a îmbunătăţi şi de a consolida în continuare schimburile RAPEX de informaţii cu privire la produsele periculoase din ţările terţe (cum ar fi China/India), precum şi de a evalua ultimele studii ale acesteia;

RAPEX

26. recunoaşte că RAPEX reprezintă un instrument util şi eficient de diseminare în rândul statelor membre a informaţiilor referitoare la măsurile luate cu privire la produsele periculoase, însă consideră că instrumentul poate fi îmbunătăţit în continuare;

27. solicită Comisiei să permită specialiştilor în materie de siguranţă a produselor, producătorilor, sindicatelor şi organizaţiilor de consumatori, precum şi autorităţilor naţionale să aibă acces la toate informaţiile relevante, asigurând în acelaşi timp confidenţialitatea necesară; solicită Comisiei să îmbunătăţească gradul de informare privind sistemul RAPEX şi sistemele care permit rechemarea produselor din afara UE;

28. salută noile orientări RAPEX care contribuie la îmbunătăţirea funcţionării sistemului RAPEX; invită Comisia să armonizeze noua metodă de evaluare a riscurilor cu cele aflate în vigoare pentru produsele armonizate în scopul de a asista autorităţile de supraveghere a pieţei în activitatea acestora;

29. invită Comisia să ofere explicaţii cu privire la clasificarea produselor ca fiind un „risc serios” în notificările RAPEX;

30. observă că produsele de consum introduse pe piaţa internă europeană provin din ce în ce mai mult din ţările terţe; este deosebit de preocupat de faptul că în fiecare an se înregistrează o creştere a notificărilor RAPEX privind produse de origine chineză, acestea reprezentând peste jumătate din notificările RAPEX şi că se pare că nu este posibilă identificarea producătorilor acestor produse în 20% cazuri; solicită, prin urmare, să se depună eforturi sporite la nivel internaţional şi salută cooperarea UE-China-SUA privind strategiile din domeniul trasabilităţii produselor; salută orice sprijin, cursuri de formare şi seminare organizate de autorităţile UE şi cele chineze pentru a îmbunătăţi siguranţa produselor; subliniază faptul că există necesitatea de adoptare a unor programe multianuale pentru a face faţă acestor provocări;

31. invită Comisia să analizeze utilitatea instituirii unui sistem similar cu sistemul RAPEX – CHINA pentru alţi parteneri comerciali, în special pentru cei ale căror produse au fost notificate în sistemul RAPEX;

32. solicită Comisiei să includă în RAPEX sau în orice alt sistem adecvat de la nivelul UE sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei de către statele membre, în vederea garantării transparenţei şi stimulentelor pentru toate părţile interesate;

Vânzările online şi drepturile vamale

33. este preocupat de dificultăţile întâmpinate de autorităţile de supraveghere a pieţei atunci când iau măsuri împotriva produselor periculoase comercializate online;

34. salută proiectul Comisiei C2013 din domeniul siguranţei produselor, care va genera orientări pentru controalele vamale din UE; solicită Comisiei să furnizeze instrumente specifice autorităţilor vamale pentru a face faţă provocărilor reprezentate de efectuarea unor controale adecvate cu privire la produsele importate; solicită o cooperare consolidată între autorităţile cu rol de implementare;

35. recunoaşte creşterea numărului de produse cumpărate online de către consumatori şi provenite din ţări terţe, care nu respectă standardele europene, punând astfel în pericol siguranţa şi sănătatea consumatorilor; invită Comisia să intensifice şi să standardizeze controalele vamale asupra produselor cumpărate pe internet şi să supravegheze piaţa, acordând o atenţie deosebită produselor care pot provoca daune directe consumatorilor, precum produsele farmaceutice şi cele alimentare; îndeamnă Comisia să analizeze posibile soluţii la această problemă pentru a consolida încrederea consumatorilor în comerţul electronic;

36. solicită Comisiei şi autorităţilor din statele membre să asigure instruirea corespunzătoare a responsabililor pentru a asigura o mai bună detectare a produselor cu risc; solicită o mai bună cooperare între autorităţile vamale şi cele de supraveghere a pieţei înainte de introducerea produselor pe piaţă, lucru care necesită, de asemenea, un program multianual;

37. solicită Comisiei şi autorităţilor naţionale competente să dezvolte în continuare campanii de sensibilizare destinate consumatorilor, pentru a-i informa cu privire la riscul de a cumpăra produse contrafăcute, în special online;

Standardizare

38. subliniază necesitatea ca autorităţile de supraveghere a pieţei să participe sistematic la procesul de elaborare a standardelor de securitate, deoarece aceasta este o metodă adecvată de garantare a faptului că de cunoştinţele lor se beneficiază în cadrul procesului de standardizare şi că se ajunge la o mai bună înţelegere a standardelor, astfel garantând că aplicarea voluntară a standardelor va contribui la sporirea siguranţei şi a sănătăţii consumatorilor, precum şi a securităţii juridice, permiţând o interpretare şi o aplicare corecte a standardelor europene de către autorităţile statelor membre;

39. solicită Comisiei să mărească claritatea mandatelor privind standardele şi să reflecteze asupra altor moduri evolutive de îmbunătăţire şi integrare a sistemelor de standardizare naţionale şi europene în zona nearmonizată, având în vedere în special participarea IMM-urilor, concomitent cu menţinerea elementelor principale ale structurii actuale;

40. solicită îmbunătăţirea procedurilor Comisiei aplicabile în prezent pentru stabilirea mandatelor pentru dezvoltarea standardelor europene, astfel încât să se garanteze un răspuns rapid la riscurile noi sau emergente într-un mod mai eficient; subliniază, totuşi, că procedurile noi sau modificate ar trebui să fie supuse, de asemenea, controlului din partea Parlamentului; subliniază faptul că Parlamentul ar trebui să aibă, de asemenea, dreptul de a controla procedurile de preluare sau aplicare a standardelor internaţionale, non-europene şi a altor standarde;

41. solicită organizaţiilor europene de standardizare şi Comisiei să investigheze toate sistemele posibile capabile să accelereze procesul de dezvoltare a standardelor, asigurând în acelaşi timp o implicare corespunzătoare a tuturor părţilor interesate relevante, precum introducerea unei proceduri accelerate sau posibilitatea pentru Comisie de a publica standardele de referinţă europene sau ISO, dezvoltate în afara unui mandat al Comisiei, în cazul în care se consideră că astfel de standarde asigură un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor sau pentru a aborda un risc specific, ca o măsură provizorie, până în momentul în care devine disponibilă o soluţie permanentă;

42. solicită ca mandatele Comisiei pentru standardizare să fie îmbunătăţite pentru a permite organizaţiilor europene de standardizare să dezvolte standardele europene care îndeplinesc cerinţele tehnice pentru care se realizează sau se evaluează conformitatea cu o decizie politică; în acest sens, consideră că sunt necesare o implicare şi o cooperare mai bune între Comisia Europeană şi organizaţiile de standardizare europene în activitatea de elaborare; având în vedere că aceste organizaţii lucrează pe baza consensului, consideră esenţial pentru buna funcţionare a sistemului ca abordarea chestiunilor politice să se realizeze la nivel de elaborare a politicilor şi nu să fie delegate Comisiei Europene, organismelor de standardizare sau vreunei administraţii de aplicare a legii;

43. solicită introducerea unei proceduri privind obiecţia oficială cu privire la un standard, cum ar fi procedura din Decizia 768/2008/CE care să fie inclusă în DSGP; consideră că folosirea acestei proceduri ar să fie posibilă chiar înainte de citarea unui standard în Jurnalul Oficial al UE, dar nu ar trebui să înlocuiască implicarea din ce în ce mai mare a autorităţilor de supraveghere a pieţei din statele membre în sistemul de standardizare;

44. invită Comisia şi toate părţile interesate să garanteze viabilitatea financiară a sistemului european de standardizare, inclusiv prin parteneriate public-private şi prin planificări financiare multianuale, acest lucru fiind esenţial pentru asigurarea eficacităţii şi eficienţei sistemului;

45. solicită Comisiei să ia măsuri suplimentare în concordanţă cu noul cadru legislativ, astfel încât revizuirile necesare să poată fi îmbunătăţite;

°

° °

46. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

  • [1]              JO L 11, 15.1.2002, p. 4.
  • [2]              JO L 218, 13.8.08, p. 30.
  • [3]              JO L 218, 13.8.08, p. 82.
  • [4]               JO L 22, 26.1.2010, p. 1.

EXPUNERE DE MOTIVE

Introducere

O piaţă unică în bună stare de funcţionare ar însemna, de asemenea, produse sigure şi încrederea consumatorilor. Urmărind o liberă circulaţie şi o varietate mai largă de produse pe piaţă, ar trebui să nu scăpăm din vedere siguranţa consumatorilor.

O privire generală în zona siguranţei produselor arată că, în ultimul deceniu, am fost martorii unor progrese atunci când vine vorba de siguranţa produselor în UE. Guvernele, precum şi întreprinderile îşi asumă responsabilitatea de a asigura produse mai sigure, iar datorită legislaţiei de la nivelul UE, a existat o abordare comună a cerinţelor referitoare la produse, care au îmbunătăţit siguranţa generală a produselor în cadrul pieţei interne.

Deşi progresul este vizibil, situaţia poate fi încă mult ameliorată şi acest aspect ar trebui abordat, întrucât, în acest domeniu, acest lucru ar putea să pună în pericol siguranţa consumatorilor sau, uneori, ar putea să fie chiar fatal.

În fiecare an au loc accidente fatale, şi anume când copiii utilizează produse care sunt concepute sau utilizate fără a se acorda atenţie siguranţei. Unul dintre cele mai recente exemple se referă la perdele, respectiv la cazuri în care copiii s-au strangulat cu şnururile concepute pentru a ridica sau lăsa în jos perdelele. În structura legislaţiei în vigoare, comercializarea produselor de acest tip nu poate fi suspendată, iar produsele nu pot fi schimbate rapid, chiar dacă acest lucru intră sub incidenţa DSGP. Pentru a schimba produsul, este necesar un standard, iar procesul de elaborare a unui standard consumă prea mult timp din cauza legislaţiei care există în prezent. Prin urmare, aceste perdele sunt pe deplin legale şi consumatorii le pot cumpăra în mai multe magazine din Europa.

Dorinţa raportoarei este de a sublinia importanţa revizuirii legislaţiei europene actuale în materie de siguranţă a produselor, astfel încât produsele care sunt nesigure să poată fi localizate, iar comercializarea lor suspendată.

Directiva 2001/95/CE privind siguranţa generală a produselor (DSGP) care reglementează cerinţele generale pentru produse în materie de siguranţă a fost adoptată cu aproape 10 ani în urmă şi trebuie să fie revizuită.

Revizuirea DSGP este, de asemenea, necesară pentru a asigura conformitatea acesteia cu noul cadru legislativ (NCL) adoptat în iulie 2008, în scopul de a evita compromiterea obiectivului privind realizarea unei pieţe interne coerente atât pentru produse armonizate, cât şi pentru produse nearmonizate, precum şi de a asigura o protecţie cuprinzătoare a intereselor consumatorilor.

NCL şi DSGP se suprapun parţial în ceea ce priveşte sferele lor de aplicare actuale. Este necesar să se examineze modul în care se poate asigura o coerenţă între bunurile armonizate şi cele nearmonizate, pentru a garanta o protecţie optimă a consumatorilor, precum şi transparenţă totală pentru producători. Prin urmare, este important să asigurăm eliminarea celor două niveluri suprapuse ale normelor divergente de supraveghere a pieţei care se aplică bunurilor armonizate în funcţie de faptul dacă acestea sunt produse de consum sau nu. În plus, atât NCL, cât şi DSGP conţin dispoziţii orizontale care se aplică, în conformitate cu principiul „lex specialis”, în plus faţă de directivele de armonizare specifice sectorului. Cadrul legislativ relevant este, prin urmare, alcătuit din cele trei elemente: NCL, DSGP şi directivele de armonizare din sector. Această situaţie complexă trebuie revizuită şi rezolvată.

Supravegherea pieţei este strâns legată de siguranţa produselor, deoarece reprezintă un element esenţial în asigurarea faptului că produsele sunt conforme cu cerinţele stabilite în legislaţia comunitară de armonizare relevantă şi că acestea nu pun în pericol niciun aspect de interes public. În mod aparent, supravegherea pieţei este o activitate dificilă pentru un număr de state membre, întrucât se pare că acestea nu reuşesc să aloce resursele necesare pentru supravegherea eficientă a pieţei. Aceasta este o tendinţă foarte îngrijorătoare care subminează efortul de a obţine o mai bună siguranţă a produselor.

Problemele-cheie identificate de raportoare

Revizuirea DSGP şi alinierea la NCL

Raportoarea subliniază necesitatea de revizuire a Directivei privind siguranţa generală a produselor, în scopul de a actualiza normele generale privind cerinţele pentru produse în materie de siguranţă şi de a alinia legislaţia la NCL. Raportoarea recunoaşte diferenţele legislative dintre DSGP şi NCL, constatând în acelaşi timp că există domenii pe care cele două acte legislative nu le acoperă şi domenii în care acestea se suprapun. Acest lucru necesită o aliniere, astfel încât să nu apară îndoieli pentru autorităţile corespunzătoare de supraveghere a pieţei.

Consolidarea supravegherii pieţei

Nevoia de consolidare a supravegherii pieţei este de asemenea abordată de către raportoare, care solicită o aplicare mai riguroasă şi mai strictă a reglementărilor în vigoare. Sunt necesare schimburi mai intense de cunoştinţe şi de experienţă între statele membre, astfel încât cele mai bune practici de supraveghere a pieţei să fie răspândite în întreaga UE. Acest lucru va conduce la o piaţă în care consumatorii se pot simţi în siguranţă şi va oferi întreprinderilor lămuriri cu privire la normele care se aplică în întreaga Europă. Prin urmare, se solicită statelor membre să identifice resurse suficiente pentru a realiza în măsură necesară supravegherea pieţei.

În vederea unificării nivelului de siguranţă în cadrul Uniunii şi a consolidării supravegherii pieţei, adoptarea, de exemplu, a unui „Regulament privind siguranţa generală a produselor şi supravegherea pieţei”, care să includă produsele armonizate şi nearmonizate într-un singur act legislativ în scopul de a garanta prezenţa pe piaţă a unor produse sigure, reprezintă, de asemenea, una dintre viziunile principale ale raportoarei.

Trasabilitate

În ceea ce priveşte modificările specifice ale DSGP, raportoarea propune măsuri concrete în materie de trasabilitate. Atunci când undeva în Europa se găsesc produse nesigure, este important ca autorităţile competente să aibă posibilitatea de a suspenda comercializarea produselor şi de a obliga întreprinderile să le recheme în fabrică sau să le retragă de pe piaţa europeană. Acest lucru va spori nivelul de încredere în rândul consumatorilor în ceea ce priveşte achiziţionarea unor produse pe piaţa europeană. În plus, se propune crearea unei baze de date cu informaţii referitoare la siguranţa produselor de consum, astfel încât consumatorii şi companiile europene să poată face schimb de informaţii şi experienţă cu privire la produsele nesigure şi să întocmească statistici cu privire la tipurile de produse care cauzează cele mai multe accidente.

Raportoarea salută noile iniţiative şi tehnologii de urmărire a produselor. Acest lucru va permite autorităţilor, companiilor şi consumatorilor să localizeze produsele care s-au dovedit a fi nesigure după ce au intrat pe piaţa europeană. În acelaşi timp, raportoarea subliniază faptul că trasabilitatea nu poate încălca viaţa privată a persoanelor. În ceea ce priveşte cooperare privind trasabilitatea, raportoarea propune să se asigure un acces sporit la informaţiile din sistemul RAPEX pentru specialiştii în materie de siguranţă, organizaţiile de consumatori şi autorităţile naţionale, alături de schimbul mai general de informaţii propus în raport cu baza de date menţionată mai sus.

Trebuie să se acorde atenţie consumatorilor vulnerabili

Raportoarea sugerează, de asemenea, să se acorde o atenţie sporită celor mai vulnerabili consumatori de pe piaţa unică, şi anume copiilor, persoanelor în vârstă şi persoanelor cu handicap. Comunitatea europeană are o responsabilitate deosebită faţă de aceste grupuri, inclusiv atunci când vine vorba de siguranţa produselor.

Produse care sunt atrăgătoare pentru copii

În cadrul interesului pentru consolidarea atât a cerinţelor privind siguranţa produselor, cât şi a supravegherii pieţei, raportoarea doreşte să sublinieze protecţia copiilor. Produsele pentru copii şi produsele atrăgătoare pentru copii sunt două dintre principalele orientări ale raportoarei.

Un interes sporit faţă de siguranţa produselor în stadiile incipiente

Pentru a reduce riscul de introducere a unor produse nesigure pe piaţă, raportoarea sugerează impunerea unei obligaţii producătorilor de a efectua o analiză a riscurilor în faza de proiectare. Acest lucru va asigura o atenţie sporită pentru siguranţa produsului în stadiile incipiente ale dezvoltării produselor şi va preveni multe dintre accidentele tragice din zilele noastre. Raportoarea consideră că DSGP revizuită va schimba atitudinea producătorilor, de la simpla reacţie şi minimizarea pagubelor atunci când au loc accidente, către o atitudine preventivă şi către o conştientizare a eventualelor pericole, în beneficiul producătorilor şi al consumatorilor deopotrivă.

Raportoarea propune, de asemenea, instituirea unui birou de educare în ceea ce priveşte produsele sigure, în legătură cu punctele de informare cu privire la produse din statele membre, în acord cu ceea ce se stabileşte în Statele Unite ale Americii. Biroul va facilita formarea şi educarea producătorilor, a autorităţilor, a consumatorilor etc.cu privire la siguranţa produselor.

Siguranţa produselor într-o perspectivă globală

Globalizarea este un alt aspect menţionat în raport. Într-o lumea mai globalizată, în care din ce în ce mai multe produse provin din străinătate - în special din China - cooperarea internaţională în materie de siguranţă a produselor este salutată de raportoare. UE şi partenerii săi comerciali cu care aceasta cooperează ar putea să acorde atenţia corespunzătoare siguranţei produselor şi trasabilităţii lor înainte ca produsele să ajungă pe piaţa europeană.

Comerţul online

Se acordă atenţie, de asemenea, produselor comercializate online. Din ce în ce mai multe produse sunt comercializate pe internet şi depăşesc graniţele europene. Pentru a consolida încrederea consumatorilor şi pentru a face ca piaţa internetului să fie mai transparentă şi mai accesibilă pentru companii, ambiţia raportoarei este de a se stabili norme comune pentru siguranţa produselor comercializate online.

Standardizarea - implicarea producătorilor

În cele din urmă, în conformitate cu schimbul de bune practici, autorităţile de supraveghere a pieţei ar trebui să participe în mod activ la procesul de elaborare a standardelor, întrucât acesta este un mijloc adecvat de garantare a faptului că punerea în aplicare a standardelor în statele membre este fezabilă.

AVIZ al Comisiei pentru come internaţional (3.12.2010)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la revizuirea Directivei privind siguranța generală a produselor și supravegherea pieței

(2010/2085(INI))

Raportoare pentru aviz: Małgorzata Handzlik

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că globalizarea și creșterea externalizării serviciilor, precum și a comerțului internațional înseamnă că pe piețele din întreaga lume se comercializează mai multe produse; consideră că este esențială cooperarea mai strânsă între autoritățile de reglementare de la nivel mondial și alte părți interesate din domeniul siguranței produselor de consum în vederea abordării provocărilor pe care le prezintă lanțurile de aprovizionare complexe și volumul mai mare de schimburi comerciale;

2.  observă că produsele de consum introduse pe piața internă europeană provin din ce în ce mai mult din țările terțe; în această privință, subliniază importanța cooperării internaționale în domeniul siguranței produselor, în special cu principalii noștri parteneri comerciali; invită Comisia să consolideze structurile existente de cooperare bilaterală, trilaterală (UE-SUA-China) și multilaterală în vederea îmbunătățirii siguranței produselor plasate pe piața europeană;

3.  subliniază că existența unui singur sistem de control al UE pentru toate produsele este importantă pentru partenerii noștri comerciali și pentru producătorii din țările terțe care își plasează produsele pe piața UE; este de părere că, atunci când pregătește o propunere de revizuire a Directivei privind siguranța generală a produselor, Comisia trebuie să includă dispozițiile din DSGP referitoare la supravegherea pieței în noul cadru legislativ;

4.  salută crearea sistemului RAPEX – CHINA, care oferă autorităților chineze informații referitoare la produsele de consum din China interzise sau retrase de pe piața europeană; este de părere că sistemul RAPEX – CHINA ar trebui dezvoltat în continuare pentru a crește numărul cazurilor investigate și, astfel, pentru a identifica un număr mai mare de producători sau exportatori responsabili; subliniază faptul că majoritatea produselor notificate în sistemul RAPEX provin din China;

5.  invită Comisia să analizeze utilitatea instituirii unui sistem similar cu sistemul RAPEX – CHINA pentru alți parteneri comerciali, în special pentru cei ale căror produse au fost notificate în sistemul RAPEX;

6.  subliniază importanța trasabilității produselor și a etichetelor de identificare pentru a stabili țara de origine a produsului și producătorul responsabil;

7.  recunoaște creșterea numărului de produse cumpărate online de către consumatori și provenite din țări terțe care nu respectă standardele europene, punând astfel în pericol siguranța și sănătatea consumatorilor; invită Comisia să intensifice și să standardizeze controalele vamale asupra produselor cumpărate pe internet și să supravegheze piața, acordând o atenție deosebită produselor care pot provoca daune directe consumatorilor, precum produsele farmaceutice și cele alimentare; îndeamnă Comisia să analizeze posibile soluții la această problemă pentru a consolida încrederea consumatorilor în comerțul electronic.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

1.12.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Laima Liucija Andrikienė, David Campbell Bannerman, Harlem Désir, Christofer Fjellner, Joe Higgins, Yannick Jadot, Metin Kazak, Bernd Lange, David Martin, Vital Moreira, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Tokia Saïfi, Helmut Scholz, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Keith Taylor, Paweł Zalewski

Membri supleanți prezenți la votul final

George Sabin Cutaș, Małgorzata Handzlik, Salvatore Iacolino, Syed Kamall, Maria Eleni Koppa, Jörg Leichtfried, Michael Theurer, Jarosław Leszek Wałęsa

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Markus Pieper, Giommaria Uggias

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (9.12.2010)

destinat Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor

referitor la revizuirea Directivei privind siguranţa generală a produselor şi supravegherea pieţei

(2010/2085(INI))

Raportoare pentru aviz: Lara Comi

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare şi energie recomandă Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  solicită Comisiei să analizeze posibilitatea creării unui sistem unificat de supraveghere a pieţei în cadrul procesului său de revizuire a Directivei privind siguranţa generală a produselor (DSGP), pentru a asigura o mai mare armonizare a pieţei unice şi a promova o abordare coerentă în toate statele membre ale UE;

2.  salută intenţia Comisiei de a prezenta o propunere de revizuire a Directivei 2001/95/CE din 3 decembrie 2001 privind siguranţa generală a produselor;

3.  îndeamnă Comisia, prin urmare, să analizeze serios posibilitatea de a armoniza dispoziţiile privind supravegherea pieţei ale DSGP cu noul cadru legislativ;

4.  invită Comisia să instituie un cadru de reglementare eficace care să permită intervenţii rapide pe piaţă şi soluţii fiabile pe termen lung;

5.  subliniază importanţa asigurării unei trasabilităţi fiabile pe parcursul întregului ciclu de viaţă al unui produs, asigurând, totodată, că acest lucru nu duce la creşterea sarcinilor administrative;

6.  solicită Comisiei, în vederea asigurării unei trasabilităţi fiabile şi pentru promovarea folosirii unor practici armonizate de către autorităţile de supraveghere a pieţei şi cele vamale, să desfăşoare consultări cu privire la un nou instrument adecvat de identificare, modern şi eficient din punctul de vedere al costurilor (care să permită obţinerea de economii de scară în ceea ce priveşte costurile dispozitivelor RFID şi cipurilor ISO etc.), şi să evalueze impactul acestui instrument, care să poată stoca date cu privire la trasabilitate ce pot fi citite de un aparat şi care să fie mai dificil de falsificat decât mărcile de certificare şi mărcile de conformitate;

7.  solicită Comisiei să aibă în vedere elaborarea unor criterii mai precise de evaluare a gradului de siguranţă şi a riscului care rezultă din neconformitatea produselor cu legislaţia UE;

8.  în plus, subliniază importanţa unor definiţii şi evaluări uniforme în statele membre în cazul produselor care prezintă riscuri grave, cu scopul de a standardiza nivelurile de siguranţă pe tot cuprinsul Uniunii şi sistemul de trasabilitate;

9.  solicită Comisiei să facă sistemul RAPEX mai accesibil pentru consumatori şi IMM-uri, de exemplu prin facilitarea depunerii plângerilor, înfiinţarea unor birouri de asistenţă şi reducerea barierelor la intrare, datorate fie costurilor, fie limbii de utilizare;

10. solicită Comisiei să includă în RAPEX sau în orice alt sistem adecvat de la nivelul UE sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei de către statele membre, în vederea garantării transparenţei şi stimulentelor pentru toate părţile interesate;

11. solicită Comisiei să mărească claritatea mandatelor privind standardele şi să reflecteze asupra altor moduri evolutive de îmbunătăţire şi integrare a sistemelor de standardizare naţionale şi europene în zona nearmonizată, având în vedere în special participarea IMM-urilor, concomitent cu menţinerea elementelor principale ale structurii actuale;

12. invită Comisia şi toate părţile interesate să garanteze sustenabilitatea financiară a sistemului european de standardizare, inclusiv prin parteneriate public-private şi prin planificări financiare multianuale, acest lucru fiind esenţial pentru asigurarea eficacităţii şi eficienţei sistemului;

13. subliniază că este nevoie de stabilitate, de simplificarea standardelor europene şi de reducerea timpului necesar pentru elaborarea standardelor şi invită organismele naţionale şi europene de standardizare să simplifice standardele prin reducerea numărului de referinţe la alte standarde şi prin punerea la dispoziţie a unor orientări uşor de utilizat.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

9.12.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

0

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Jean-Pierre Audy, Bendt Bendtsen, Jorgo Chatzimarkakis, Pilar del Castillo Vera, Ioan Enciu, Adam Gierek, Norbert Glante, Edit Herczog, Arturs Krišjānis Kariņš, Lena Kolarska-Bobińska, Philippe Lamberts, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Judith A. Merkies, Jaroslav Paška, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Jens Rohde, Paul Rübig, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Konrad Szymański, Britta Thomsen, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Maria Badia i Cutchet, Lara Comi, Francesco De Angelis, Françoise Grossetête, Gunnar Hökmark, Bernd Lange, Werner Langen, Marian-Jean Marinescu, Vladimír Remek, Silvia-Adriana Ţicău

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

1.2.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

0

2

Membri titulari prezenţi la votul final

Pablo Arias Echeverría, Adam Bielan, Cristian Silviu Buşoi, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Christian Engström, Evelyne Gebhardt, Louis Grech, Małgorzata Handzlik, Iliana Ivanova, Philippe Juvin, Sandra Kalniete, Edvard Kožušník, Kurt Lechner, Hans-Peter Mayer, Gianni Pittella, Mitro Repo, Robert Rochefort, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Kyriacos Triantaphyllides, Emilie Turunen, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Frank Engel, Ashley Fox, María Irigoyen Pérez, Constance Le Grip, Morten Messerschmidt, Catherine Soullie

Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Claudio Morganti, Alexandra Thein