Procedură : 2011/0801(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0048/2011

Texte depuse :

A7-0048/2011

Dezbateri :

Voturi :

PV 08/03/2011 - 9.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0078

RAPORT     
PDF 177kWORD 116k
3.3.2011
PE 456.892v01-00 A7-0048/2011

referitor la propunerea de numire a lui Harald Wögerbauer ca membru al Curții de Conturi

(C7‑0029/2011 – 2011/0801(NLE))

Comisia pentru control bugetar

Raportoare pentru aviz: Inés Ayala Sender

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXA 1: CURRICULUM VITÆ AL LUI Harald Wögerbauer
 ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI Harald Wögerbauer LA ÎNTREBĂRILE DIN CHESTRIONAR
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de numire a lui Harald Wögerbauer ca membru al Curții de Conturi

(C7‑0029/2011 – 2011/0801(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7‑0029/2011),

–   având în vedere că, la reuniunea sa din 3 martie 2011, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul propus de Consiliu pentru a fi membru al Curții de Conturi,

–   având în vedere articolul 108 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7‑0048/2011),

A. întrucât Harald Wögerbauer îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE,

1.  emite un aviz favorabil privind numirea lui Harald Wögerbauer ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.


ANEXA 1: CURRICULUM VITÆ AL LUI Harald Wögerbauer

MR/PR Mag.Dr. Harald Wögerbauer

Stadiongasse 5/1

1010 Wien

E-mail : harald.woegerbauer@oevpklub.at

Numărul de telefon: +431/40110/4403

Date personale:

născut la: 27 iulie 1953, Viena

căsătorit, doi copii

Studii:

1959 – 1963: Școala primară, Viena

1963 – 1971:   Ciclul secundar: Gimnaziul Fundației Academiei Tereziene (Gymnasium der Stiftung Theresianische Akademie) din Viena

1971: Examen de absolvire a școlii

1971 – 1972: Serviciu militar în armata austriacă

1971 – 1974: Studii de drept și economie

1974: Absolvește facultatea de drept; studiază științe politice în Franța

1975 – 1976: examen de admitere în serviciul juridic academic al guvernului federal și examen de admitere în serviciul superior de audit

Parcurs profesional:

din 1974: membru ale Curții de Conturi austriece

1974 – 1979: auditor al Curții de Conturi – responsabil cu verificarea organismelor de asigurare socială din Austria

din 1979: detașare în cadrul Parlamentului austriac și ulterior în cadrul grupului parlamentar al partidului popular austriac (ÖVP) – însărcinat, printre altele, cu Comisia pentru Curtea de Conturi, Comisia pentru muncă și afaceri sociale, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru știință, Comisia economică, Comisia pentru afaceri constituționale, Comisia pentru industrie și Comisia pentru instituția avocatului poporului

din 1992: director politic al grupului parlamentar al ÖVP

din 1995: administrator de rang superior al Curții de Conturi

din 1999: administrator principal în conducerea Parlamentului

alte funcții deținute:

Ø președinte cu vechime al Consiliului pentru protecția datelor

Ø Autoritatea pentru audiovizual regional și prin cablu și Autoritatea pentru audiovizualul privat

Ø membru în Comisia pentru reformă constituțională

Ø membru în Comisia electorală federală

Limbi cunoscute:

Germana (limba maternă) – franceza (fluent) – engleza (fluent) – rusa (cunoștințe de bază)


ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI Harald Wögerbauer LA ÎNTREBĂRILE DIN CHESTRIONAR

Chestionar pentru candidații la funcția de membru al Curții de Conturi

Experiență profesională

1. Vă rugăm să evidențiați principalele aspecte ale experienței dvs. profesionale în domeniul finanțelor publice, al gestiunii sau al controlului gestiunii

După absolvirea studiilor de drept (cel de-al doilea parcurs academic a fost în domeniul economiei) mi-am început imediat activitatea în cadrul Curții de Conturi austriece. Între 1974-1979 am asigurat controlul financiar al organismelor de securitate socială din Austria. În 1979 am început să lucrez în cadrul Parlamentului, la grupul parlamentar al ÖVP, rămânând însă până în prezent membru al Curții de Conturi austriece. Ca responsabilități profesionale la Parlament mi-au revenit gestionarea generală, de specialitate (îndeosebi legislativă), dar și politică, în cadrul Comisiei pentru Curtea de Conturi, al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale, al Comisiei pentru sănătate, al Comisiei pentru politică externă, al Comisiei pentru știință, al Comisiei economice, al Comisiei pentru afaceri constituționale, al Comisiei pentru industrie și al Comisiei pentru instituția avocatului poporului.

O altă parte importantă a muncii mele o constituia și activitatea în cadrul comisiilor de anchetă. Întrucât, pe lângă aspectele de drept penal, buna gestiune reprezintă componenta principală a activităților în astfel de comisii, am avut posibilitatea de a integra și de a dezvolta aici experiența acumulată în cadrul Curții de Conturi austriece.

Pe lângă activitatea principală de la Parlament, am desfășurat activități intense și în alte domenii, cum ar fi cel constituțional și cel administrativ. Am fost, pentru mult timp, membru al Comisiei pentru reformă constituțională, al Autorității pentru audiovizualul prin cablu și regional și al Autorității pentru audiovizualul privat, al Comisiei electorale federală, precum și președinte al Consiliului pentru protecția datelor.

Printre altele, ca director politic al grupului, am fost însărcinat cu coordonarea între grupul parlamentar al ÖVP, guvernul federal, conducerea federală a partidului, grupurile parlamentare din parlamentele landurilor și filialele de partid. Totodată, m-am ocupat și cu planificarea politică, cu analiza globală și de relațiile cu presa. Începând cu momentul în care ÖVP a intrat în componența guvernului, în 1986, am luat parte la toate negocierile privind programele guvernamentale ale coaliției și am avut un rol nu lipsit de importanță în domeniul muncii și al afacerilor sociale, în domeniul sănătății, precum și la definirea programului de lucru al guvernului.

Principalele mele obiective în activitatea de până acum au fost buna gestiune, legalitatea, eficiența, eficacitatea și utilizarea rațională a resurselor – obiectivele gestiunii bugetare, conform prevederilor constituției austriece – promovate prin reforme operate în toate domeniile în care am activat.

2. Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dvs.?

Ca urmare a îndelungii activități de controlor financiar în domeniul autoadministrării organismelor de securitate socială din Austria, am dobândit cunoștințe detaliate despre problemele cu care se confruntă aceste instituții, atât în domeniul tehnico-administrativ, cât și în cel juridic, mai ales în materie de asigurări de pensii și de sănătate, dar și de accident.

După începerea activității la Parlament, ca responsabil de fond și politic al respectivelor sale comisii parlamentare, am putut să exploatez cunoștințele acumulate în vederea luării de decizii privind măsuri de reformă de fond, precum și privind probleme organizatorice. Astfel, am putut lua parte în procesul decizional ce a condus la reformarea sistemului de pensii de după 1986, mai ales la ultimele două mari reforme. Prin intermediul acestora a fost posibilă finanțarea pe termen lung a sistemelor de pensii austriece și s-a permis inițierea armonizării ansamblului sistemelor de pensii, un obiectiv de amploare, îndelung așteptat. Ulterior, după discuții de mai mulți ani, a fost posibilă regruparea organismelor de asigurări de pensii ale lucrătorilor în cadrul unei reforme structurale de ansamblu, ceea ce a condus la sinergii și economii. De asemenea, am colaborat la armonizarea statutului lucrătorilor și angajaților în importante domenii ale dreptului muncii.

O parte importantă a activității mele profesionale din ultimele decenii a constituit-o și Consiliul austriac pentru protecția datelor, un organism consultativ independent al guvernului federal în materie de protecția datelor. Pe parcursul anilor în care am fost președinte, am încercat să mă asigur că nu mai survin confruntări politice în cadrul consiliului, și că practic toate deciziile sunt luate în unanimitate de ansamblul grupărilor politice, al grupărilor de interese și al reprezentanților colectivităților teritoriale. Astfel am reușit să evit confruntările politice în domeniul protecției datelor în Austria și să mă asigur că deciziile acestui for sunt universal acceptabile, indiferent de clivajele existente în societate. Această evoluție a avut drept urmare faptul că aspectele de protecție a datelor, și totodată Consiliul pentru protecția datelor, au beneficiat de o mai bună acceptare din partea publicului, dar și la nivel politic, importanța consiliului crescând continuu. În ultimii ani, recomandările Consiliului pentru protecția datelor au fost incluse ca atare și într-o mai mare proporție în legislația adoptată de parlament.

Mass-media a devenit de asemenea un punct de interes în viața mea profesională. Ca membru al nou-înființatei pe atunci (la începutul anilor ’90) Autorități pentru audiovizualul prin cablu și regional și al Autorității pentru audiovizualul privat, am participat direct la această inovație de ordin juridic. Colaborând în aceste autorități am participat la liberalizarea pieței radio și la instituirea de licențe și frecvențe pentru posturile private de radio și, ulterior, pentru posturile private de televiziune. Consider aceasta drept un reper de maximă importanță în liberalizarea pieței mass-media din Austria, colaborarea mea în acest sens și în prim-plan reprezentând pentru mine o provocare de mare interes.

Independența

3. Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în desfășurarea viitoarelor dvs. atribuții?

Această obligație nu reprezintă ceva nou în viața mea profesională, întrucât a trebuit să o respect din momentul în care am devenit membru al Curții de Conturi austriece. De altfel am ocupat funcții de conducere în diverse instituții, în care independența în exercitarea atribuțiilor era și este de mare importanță.

Sunt pe deplin conștient de faptul că imaginea, aprecierea și credibilitatea publică a Curții de Conturi depinde de independența și de imparțialitatea verificabile ale membrilor săi, precum și de credibilitatea acestora.

În mod evident, ca membru al Curții de Conturi Europene, voi respecta cu strictețe dispozițiile relevante din Tratat și din Codul de conduită al membrilor Curții de Conturi și îmi voi îndeplini atribuțiile în mod corect, fără influențe exterioare.

4. Ați primit vreo descărcare pentru sarcinile de gestionare pe care le-ați desfășurat anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?

O astfel de procedură nu este prevăzută în Austria.

5. Participați la activități comerciale, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dvs. viitoare? Sunteți dispus să comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele dvs. financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice? În cazul în care sunteți implicat în vreo acțiune în justiție, vă rugăm să detaliați.

Nu desfășor nici o activitate comercială și nu am interese decurgând din participațiuni financiare ori obligații de altă natură care să contravină cu responsabilitățile mele viitoare. Sunt, desigur, dispus să comunic Președintelui Curții de Conturi toate interesele mele financiare și alte angajamente asumate și să le fac publice. Nu am fost implicat în vreo acțiune în justiție.

6. Sunteți pregătit să renunțați la orice post electiv sau funcție activă care comportă responsabilități în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numit membru al Curții de Conturi?

Nu mai exercit nicio astfel de funcție sau responsabilitate.

7. Cum ați trata un caz de gravă neregulă sau chiar fraudă și/sau corupție în care sunt implicați actori din statul membru din care proveniți?

Combaterea cazurilor de fraudă și/sau corupție și de grave nereguli în gestiunea UE este deosebit de importantă pentru încrederea cetățenilor europeni în instituțiile UE. În cazul în care un control financiar pentru care sunt responsabil relevă un caz de fraudă sau de corupție sau alte nereguli, aș informa Președintele Curții și OLAF. Nu ar avea nicio importanță pentru mine dacă autorii ar proveni din Austria. În cazul în care în respectiva acțiune de combatere a acestor nereguli grave ar exista cel mai mic indiciu sau suspiciunea că nu aș putea acționa în deplină imparțialitate, aș transmite cazul altcuiva și nu mi-aș exercita competențele în privința acestui caz.

Îndeplinirea sarcinilor

8. Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi de bună gestiune financiară aplicabile în orice funcție publică?

O bună gestiune se caracterizează prin faptul că organele competente sunt conștiente de obligația lor de a acționa în conformitate cu dispozițiile legale reglementare și de a asigura utilizarea responsabilă a fondurilor publice de care răspund. Această conștientizare a datoriei ar trebui să se impună și să prevaleze la toate nivelurile din administrația publică. Cu toate acestea, buna gestiune financiară nu înseamnă exclusiv asigurarea legalității acțiunilor, ci și a caracterului lor econom, eficient și eficace din punct de vedere financiar. Pentru a garanta însă respectarea acestor principii nu doar ex post, ci și ex ante, este necesar un control eficient și intensiv al gestiunii. Din acest motiv, rolul Curții de Conturi este extrem de important pentru asigurarea bunei gestiuni financiare. Totodată ar trebui asigurată funcționarea sistemului de control la toate nivelurile, sub formă de control (audit) intern sau extern. Este însă indispensabil să se tragă concluziile necesare din rapoartele de audit, chiar dacă acestea sunt de natură generală sau particulară. Pentru asigurarea bunei gestiuni financiare este esențial ca, la constatarea unor deficiențe, să se elaboreze în cooperare cu instituțiile responsabile măsuri de soluționare a acestora și, totodată, de determinare a domeniilor în care probleme asemănătoare sunt susceptibile să apară. În opinia mea, este foarte importantă asigurarea controlului ulterior al măsurilor de corecție. Controlul bunei gestiuni și controlul ulterior trebuie coordonate cu controlul intern și extern, iar rezultatul acestor cercetări comunicat instituțiilor politice care au furnizat respectivele fonduri.

9. Conform Tratatului, Curtea de Conturi sprijină Parlamentul în exercitarea dreptului său de control al execuției bugetare. Cum caracterizați obligația dvs. de a prezenta rapoarte către Parlamentul European și în special către Comisia pentru control bugetar a acestuia?

Provin dintr-o țară în care Curtea de Conturi este organismul suprem al Parlamentului național sau al parlamentelor landurilor însărcinat cu controlul gestiunii fondurilor publice. Curtea de Conturi acordă descărcarea de gestiune anuală guvernului, dacă acesta face dovada bunei gestiuni, aprobată de parlament. Sunt obișnuit, prin urmare, de la intrarea în serviciul Curții de Conturi, să colaborez strâns cu instituțiile parlamentare. Cunosc totodată cealaltă parte a monedei: cooperarea dintre comisiile de audit ale parlamentului și Curtea de Conturi. Și în această calitate am depus toate diligențele pentru a asigura o cooperare cât mai strâns posibilă cu organismele parlamentare de audit.

Îmi este desigur absolut clar că, în cazul arhitecturii juridice a UE, situația este relativ diferită în ceea ce privește cele două instituții. Totuși, atât Parlamentul, cât și Curtea de Conturi a UE au aceeași sarcină, de a se asigura că banii contribuabililor din UE sunt cheltuiți în mod corect, prudent și eficient. Sarcina de a asigura și de a comunica această situație de fapt este de maximă importanță pentru ambele instituții, pentru a garanta astfel o bună imagine a UE în statele membre. Curtea de Conturi sprijină Parlamentul European și Consiliul în exercitarea funcției lor de control al execuției bugetare. Printre atribuțiile Parlamentului European se înscrie și descărcarea de gestiune acordată Comisiei, la recomandarea Consiliului. În acest sens, Parlamentul European și Consiliul, în îndeplinirea rolului lor de autoritate care acordă descărcarea de gestiune, se bazează pe declarația anuală de fiabilitate a conturilor emisă de Curtea de Conturi și pe declarația cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. Interesele comune ale Parlamentului European și ale Curții de Conturi, precum și cooperarea strânsă dintre acestea prevăzută în legislația europeană, demonstrează că este în interesul tuturor părților să coopereze cât mai îndeaproape și, dacă este posibil, chiar să își îmbunătățească cooperarea. În ceea ce mă privește, sunt în măsură să afirm că voi încerca, cu toată convingerea, să fac tot posibilul pentru a favoriza și a sprijini o cooperare eficientă și durabilă între Parlamentul European și Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi sprijină autoritatea bugetară în verificarea execuției bugetare. În acest scop, rapoartele elaborate de Curtea de Conturi (raportul anual, declarația de asigurare și rapoartele speciale) sunt comunicate Parlamentului European și examinate, în primul rând, în Comisia pentru control bugetar. În ceea ce privește elaborarea rapoartelor, trebuie asigurate corectitudinea și fiabilitatea acestora pentru a putea face față cu succes argumentelor organismelor controlate, acestea trebuind să fie totodată și actuale și pertinente nu numai pentru Comisia pentru control bugetar, ca aceasta să poată trage rapid concluzii din rapoartele prezentate, evitând astfel daune suplimentare și remediind eventualele deficiențe, ci și pentru rapida informare a opiniei publice. Consider de asemenea esențială impunerea unui control administrativ, a unui control de bună gestiune și a unui control de performanță. Observațiile formulate de Parlament după prezentarea rapoartelor Curții de Conturi trebuie analizate în detaliu de către aceasta, pentru a se asigura că deciziile Parlamentului European sunt respectate, iar mai apoi controlată aplicarea acestora. În contextul programului de lucru anual ar trebui avută în vedere o bună cooperare cu Parlamentul, fără ca aceasta să pericliteze independența de acțiune a Curții.

10. Care este, în opinia dvs., valoarea adăugată a auditului de performanță și cum ar trebui să fie încorporate constatările în cadrul gestiunii?

Sarcina deosebit de importantă a Curții de Conturi Europene, de a prezenta Parlamentului European și Consiliului declarația anuală de asigurare și declarația cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, necesită importante resurse umane, în detrimentul capacităților sale de efectuare de controale de bună gestiune și de performanță. În acest sens, Curtea și-a propus reducerea resurselor de personal destinate realizării declarației de asigurare, pentru a consolida sectorul controalelor de bună gestiune și de performanță. Consider că, prin consolidarea controalelor de bună gestiune și a celor de performanță, este posibilă creșterea eficienței administrării resurselor financiare ale UE. O mai mare atenție ar trebui acordată proporționalității utilizării resurselor. Un audit amplu într-un anumit domeniu, dar și controale individuale ale utilizării fondurilor la fața locului, ar putea contribui la depistarea deficiențelor și, mulțumită recomandărilor ce ar rezulta, ar putea permite eliminarea sau evitarea derapajelor și mai buna utilizare a resurselor UE. Controlul de performanță este, în acest caz, de cea mai mare importanță, atât pentru a asigura respectarea principiilor bunei execuții bugetare, cât și pentru a remedia riscurile din anumite domenii de politici și pentru a stimula o mai rațională utilizare a fondurilor. Controlul de performanță poate fi asigurat fie la nivel intern, fie extern. Valoarea adăugată presupusă de un control (audit) extern rezidă în statutul independent al respectivei autorități și în faptul că rezultatele sunt destinate atât autorității, cât și Parlamentului, care poată să tragă de aici propriile concluzii. Firește, constatările efectuate cu ocazia unui control de performanță pot fi luate în considerație în diverse feluri din perspectivă administrativă. O posibilitate este aceea ca, în contextul unei relații bune și de încredere între auditor și organismul verificat, acesta din urmă să fie convins de pertinența măsurilor propuse de auditor (transpunerea directă). O altă posibilitate este aceea ca instituția superioară organismului verificat să urmeze recomandările și concluziile Curții de Conturi și să le aplice. În acest context, rolul Parlamentului European este semnificativ, întrucât are capacitatea de a adopta decizii, în cazurile pe care le consideră importante. Însă este la fel de important ca și în cadrul controalelor de performanță să se asigure , în mod periodic și durabil, controlul implementării concluziilor și al recomandărilor propuse de Curtea de Conturi.

11. Cum s-ar putea îmbunătăți cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de audit și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce privește auditul bugetului UE?

Instituțiile naționale de control financiar verifică la intervale periodice operațiunile beneficiarilor de fonduri. Aceste rezultate sunt puse la dispoziția organismelor Uniunii. Auditurile efectuate de Curtea de Conturi au loc în cooperare cu instituțiile naționale de control financiar din statele membre, cu respectarea independenței tuturor părților implicate. În acest sens, ar fi oportun ca instituțiile naționale să fie încurajate să însoțească delegațiile de auditori trimise de Curtea de Conturi în țara lor. Curtea de Conturi Europeană și președinții instituțiilor naționale de control financiar se reunesc anual în cadrul comitetului de contact pentru a-și consolida cooperarea. În acest context, se pune îndeosebi problema armonizării normelor de audit la nivelul UE. În plus, rezultatele controalelor financiare naționale ar trebui să fie mai bine luate în considerare de către Curtea de Conturi. Totodată, ar fi necesar ca autoritățile naționale de control să fie mai familiarizate cu subiectele de audit de interes pentru Parlamentul European și mai ales pentru Comisia pentru control bugetar în ceea ce privește regularitatea și calitatea gestiunii bugetare. Curtea de Conturi ar putea, în acest context, să utilizeze în mod optim constatările instituțiilor naționale de control.

Este limpede că cooperarea dintre instituțiile naționale de control și Curtea de Conturi poate fi îmbunătățită continuu și probabil că ar fi de dorit să aibă loc mai multe reuniuni anual în comitetul de contact, pentru a putea examina astfel cât mai rapid problemele survenite.

Alte chestiuni

V-ați retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dvs. ca membru al Curții?

Da, întrucât cooperarea dintre Curte și Parlament reprezintă una dintre obligațiile cele mai importante ale unui membru al Curții de Conturi, iar absența acestei cooperări ar prejudicia încrederii dintre cele două instituții și nu ar permite o colaborare fructuoasă.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

3.3.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

13

4

6

Membri titulari prezenți la votul final

Inés Ayala Sender, Andrea Češková, Jorgo Chatzimarkakis, Luigi de Magistris, Martin Ehrenhauser, Jens Geier, Gerben-Jan Gerbrandy, Ville Itälä, Iliana Ivanova, Elisabeth Köstinger, Monica Luisa Macovei, Christel Schaldemose, Bart Staes, Georgios Stavrakakis

Membri supleanți prezenți la votul final

Zuzana Brzobohatá, Derk Jan Eppink, Christofer Fjellner, Monika Hohlmeier, Ivailo Kalfin, Marian-Jean Marinescu, Véronique Mathieu, Barbara Weiler

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Adam Gierek

Aviz juridic - Politica de confidențialitate