RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2011

7.3.2011 - (COM(2010)0142 – C7-0135/2010 – 2010/140(COD)) - ***I

Comisia pentru comerț internațional
Raportor: Helmut Scholz

Procedură : 2010/0140(COD)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A7-0051/2011

Texte depuse :

A7-0051/2011

Dezbateri :

PV 23/03/2011 - 22
CRE 23/03/2011 - 22

Voturi :

PV 24/03/2011 - 6.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0105

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
PROCEDURĂ

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2011

(COM(2010)0142 – C7-0135/2010 – 2010/140(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2010)0142),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0135/2010),

– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0051/2011),

1. adoptă poziția sa în primă lectură preluând propunerea Comisiei;

2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3. solicită Comisiei să prezinte fără întârziere o propunere pentru un nou regulament de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate;

4. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

EXPUNERE DE MOTIVE

În 1968, Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) a recomandat crearea unui „sistem de preferințe generalizate” (SPG) în cadrul căruia țările industrializate acordă preferințe comerciale tuturor țărilor în curs de dezvoltare pe bază nereciprocă, nu numai fostelor colonii.

Comunitatea Europeană a fost prima care a pus în aplicare un sistem SPG în 1971. De la crearea sa, SPG a fost unul dintre instrumentele-cheie ale politicii comerciale și de dezvoltare a UE, utilizat pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să reducă sărăcia prin generarea de venituri în cadrul comerțului internațional. SPG este cel mai folosit dintre sistemele aplicate de țările dezvoltate.

SPG al UE acordă produselor importate din țări beneficiare ale sistemului fie accesul fără taxe vamale, fie o reducere tarifară, în funcție de regimul SPG de care acestea beneficiază.

Există trei tipuri de regimuri aplicabile țărilor beneficiare:

1) toate țările beneficiare sunt incluse în regimul general;

2) regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe („SPG+”) oferă avantaje suplimentare țărilor care ratifică și pun în aplicare o listă care cuprinde în prezent 27 de convenții și protocoale internaționale privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția mediului, drogurile și lupta împotriva corupției;

3) regimul special în favoarea țărilor cel mai puțin dezvoltate, cunoscut și ca inițiativa „Totul în afară de arme”, acordă cel mai favorabil tratament, cu scopul de a permite accesul produselor din țările în cauză pe piața UE fără a li se aplica taxe vamale și cote.

Calendar

SPG este pus în aplicare prin regulamente succesive a căror perioadă de aplicare este de trei ani. Primul regulament multianual de punere în aplicare a fost în vigoare de la 1 ianuarie 2006 până la 31 decembrie 2008. Al doilea regulament este în vigoare în perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2011.

Propunerea privind regulamentul aflat acum în vigoare a fost prezentată Parlamentului în 2008 în cadrul procedurii de consultare. Dispozițiile principale ale precedentului Regulament SPG au rămas aceleași, dar au fost adaptate în vederea facilitării aplicării sistemului.

În mod regretabil și contrar dorințelor Parlamentului, Comisia nu și-a prezentat propunerea cu suficient timp înainte (până la 1 iunie 2007) pentru a permite Parlamentului European să fie consultat pe deplin într-un termen rezonabil. De fapt, Comisia și-a prezentat propunerea numai la 21 decembrie 2007. La 31 ianuarie 2008, Consiliul a solicitat Parlamentului să își prezinte avizul înainte de 10 aprilie. Procesul de consultare a Parlamentului European s-a desfășurat deci în mare grabă.

În Rezoluția sa din 5 iunie 2008, Parlamentul a afirmat clar că este nemulțumit de acest lucru, că, în viitor, Parlamentul va avea nevoie de mai mult timp pentru a-și îndeplini rolul și a solicitat ca Comisia să transmită „propunerea de revizuire a regulamentului pentru perioada 1 ianuarie 2012 - 31 decembrie 2014 Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European până la 1 iunie 2010”.

Sistemul aflat acum în vigoare expiră la 31 decembrie 2011. Comisia și-a prezentat propunerea la 26 mai 2010.

Prelungirea

Această propunere nu era însă propunerea cerută pentru un nou regulament, ci doar o prelungire a regulamentului existent.

Comisia a lansat o consultare publică abia în martie 2010, în vederea pregătirii unei noi propuneri. Au fost necesare analiza rezultatelor, colectarea de statistici și realizarea unei evaluări de impact.

Prin urmare, conform Comisiei, prelungirea este necesară întrucât perioada rămasă de aplicare a Regulamentului SPG nu este suficientă pentru a permite Comisiei să prezinte o propunere pentru un nou regulament și nici pentru a da posibilitatea Parlamentului și Consiliului să ajungă la un acord asupra viitorului regulament în cadrul procedurii legislative ordinare înainte de expirarea actualului Regulament SPG.

Raportorul este de acord cu faptul că această prelungire este necesară pentru a asigura securitatea juridică și pentru a garanta atât interesele UE, cât și pe cele ale țărilor beneficiare. Raportorul subliniază însă faptul că prelungirea nu înseamnă că actuala situație, care este nesatisfăcătoare, se prelungește cu încă doi ani.

Tratatul de la Lisabona

Deși este o prelungire și a fost publicată cu mult timp după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, propunerea nu ține seama de procedurile de schimb de informații și de luare a deciziilor prevăzute de tratat, care a consolidat competențele Parlamentului European în domeniul comerțului.

Actualul regulament expiră la doi ani după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. În condițiile prelungirii propuse, această situație ar dura încă doi ani, până la 31 decembrie 2013, adică patru ani după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

În temeiul actualului regulament, Parlamentul nu are niciun cuvânt de spus în ceea ce privește criteriile de eligibilitate, lista țărilor beneficiare, lista beneficiarilor SPG+, punerea efectivă în aplicare a convențiilor, retragerea temporară a preferințelor etc.

De fapt, este de datoria deputaților să se asigure că drepturile și competențele conferite reprezentanților aleși ai cetățenilor Uniunii Europene prin Tratatul de la Lisabona sunt respectate.

În temeiul articolului 207 alineatul (2) din TFUE, procedura de adoptare și de modificare a Regulamentului SPG este acum procedura legislativă ordinară, iar acest lucru are consecințe asupra drepturilor Parlamentului în cadrul controlului democratic al aplicării regulamentului.

Raportorul consideră că este necesar să se aducă modificări unor elemente ale Regulamentului (CE) nr. 732/2008 pentru ca noile competențe acordate Parlamentului de Tratatul de la Lisabona să fie respectate, în special pentru a garanta respectarea noilor competențe dobândite de Parlament în temeiul articolului 290 din TFUE referitor la actele delegate. De fapt, raportorul identifică măsurile din cadrul Regulamentului SPG care trebuie considerate acte delegate: articolul 10 alineatul (2), articolul 11 alineatele (7) și (8), articolul 16 alineatul (3), articolul 19 alineatele (3), (4) și (5) și articolul 25, care acordă Parlamentului dreptul de veto și, astfel, competențe de control mult mai puternice decât în cadrul procedurii aplicate în prezent.

Pentru stabilirea normelor de executare, de control și, eventual, de revocare a actelor delegate, ar trebui inserate articolele 27a, 27b, 27c, 27d și 27e.

Având în vederea necesitatea stringentă de a adopta acest regulament, pentru a garanta beneficiarilor securitate juridică și pentru a evita negocieri paralele, s-a convenit că preocupările exprimate de Parlamentul European vor fi abordate în cadrul negocierilor privind propunerile legislative orizontale menite să alinieze cu Tratatul de la Lisabona toate procedurile de adoptare a actelor din cadrul politicii comerciale comune, așa-numitele proceduri „omnibus”. Între timp, Comisia Europeană s-a angajat să satisfacă multe dintre solicitările legitime privind o partajare mai intensă a informațiilor cu Parlamentul European.

Noul regulament

Prin urmare, pentru moment nu sunt propuse alte modificări, deși raportorul consideră că este necesară o reconcepere generală a sistemelor SPG și SPG+.

Raportorul este de acord cu faptul că propunerea pentru un nou regulament, pe care Parlamentul o dorește prezentată cât mai repede, ar trebui să includă o revizuire generală a regulamentului.

Cu toate acestea, raportorul dorește să sublinieze că noua propunere de regulament ar trebui să urmărească următoarele obiective principale: (1) să aibă ca rezultat un sistem eficace, care să fie mai receptiv la interesele țărilor beneficiare și ale agenților economici; (2) să elaboreze norme care să asigure un proces de reformă mai bine reglementat, fiind garantată participarea la acest proces a beneficiarilor; (3) să asigure în cadrul regulamentului un rol corespunzător sarcinii de control democratic, pe care trebuie să o îndeplinească Parlamentul.

Așa cum a subliniat Parlamentul European în 2008 în raportul redactat de Helmuth Markov, o mai mare transparență și securitate juridică trebuie să fie simboluri distinctive ale UE. Noua propunere ar trebui să tindă spre crearea unui sistem SPG mai clar și mai transparent.

Regulile de origine

Regulile de origine și procedurile administrative care le însoțesc sunt unul dintre principalele motive ale subutilizării preferințelor comerciale acordate prin SPG, în special de către țările cel mai puțin dezvoltate. Regulile de origine pot împiedica o preferință care există pe hârtie să aibă un impact pozitiv și există pericolul ca acestea să formeze o barieră în calea comerțului prin impunerea de ținte care nu pot fi atinse din punct de vedere comercial, rezultatul fiind acela că preferința este subutilizată sau nu este utilizată deloc.

Ar trebui ca noi reguli de origine, revizuite, să intre în vigoare cel puțin în paralel cu noul sistem SPG.

Reforma ar trebui să permită cumularea regională și să includă, de asemenea, posibilitatea cumulării orizontale între regiuni sau cumularea globală pentru țările care beneficiază de regimuri speciale în cadrul SPG. În același sens, ar trebui să se ia în considerare introducerea unor reguli mai favorabile privind cerințele de acordare a recunoașterii originii unui produs. Se propune ca Uniunea Europeană să își exprime dorința de a acorda prioritate SPG în contextul lucrărilor din cadrul OMC legate de armonizarea regulilor de origine.

Țările acoperite

Lista țărilor acoperite a fost obiectul criticilor venite atât din partea țărilor beneficiare, cât și din partea ONG-urilor și a cercetătorilor. Se întâlnește adesea situația în care țări sărace cu economii diversificate sunt imediat excluse din regimurile cele mai avantajoase.

Pragul importurilor ar putea fi înlocuit de alte criterii, mai simple și, în special, mai direct legale de nivelul de dezvoltare (coeficientul Gini este un exemplu bun de astfel de criteriu). Țările care ar putea beneficia în cea mai mare măsură de preferințele tarifare sunt adesea cele care nu trec testul de vulnerabilitate necesar pentru a fi eligibile pentru SPG+.

În plus, și pentru a preveni erodarea preferințelor, opțiunile de transferare a produselor clasificate în prezent ca „sensibile” în categoria produselor „nesensibile” trebuie evaluate în contextul următorului regulament.

Asistența tehnică

Raportorul consideră că impactul sistemului actual trebuie mărit și că rata de utilizare a SPG trebuie îmbunătățită prin acordarea de asistență tehnică concepută special pentru dezvoltarea capacității instituționale și de reglementare necesare pentru a permite țărilor celor mai în nevoie să obțină beneficii cât mai mari de pe urma comerțului internațional și a SPG.

Trebuie acordată asistență, de exemplu sub forma programelor de înfrățire, și pentru a ajuta beneficiarii SPG+ să pună efectiv în aplicare convențiile internaționale, în temeiul regimului de încurajare și al angajamentelor lor.

Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a verifica respectarea angajamentelor. Comisia ar trebui să deschidă automat o anchetă în cazul în care Comitetul OIM pentru aplicarea standardelor dedică un „paragraf special” unei țări beneficiare care nu respectă standardele fundamentale ale muncii. Anchetele ar trebui să includă întotdeauna cooperarea cu Parlamentul European și cu reprezentanți ai societății civile din țara respectivă, inclusiv cu partenerii sociali.

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (10.11.2010)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2011

(COM(2010)0142 – C7‑0135/2010 – 2010/0140(COD))

Raportoare pentru aviz: Eva Joly

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

SGP

Sistemul generalizat de preferințe (SGP) al UE reprezintă un mecanism comercial care permite UE să acorde acces preferențial dar nereciproc pe piața sa țărilor în curs de dezvoltare prin intermediul unor tarife reduse.

În plus față de accesul SGP „standard”, deschis tuturor țărilor în curs de dezvoltare, un număr de țări se califică pentru SGP+. Acest sistem implică reduceri suplimentare de tarife pentru țările în curs de dezvoltare care îndeplinesc anumite criterii.

Criteriile de eligibilitate pentru SGP sunt vulnerabilitatea/dependența, mai precis situația în care cele mai importante cinci produse exportate de țara respectivă în sistem SGP către UE reprezintă mai mult de trei sferturi din totalul exporturilor țării respective în sistem SGP, iar exporturile țării respective către UE în sistem SGP reprezintă mai puțin de 1% din totalul importurilor realizate de UE în sistemul SGP. Beneficiarii SGP+ trebuie, de asemenea, să fi ratificat și pus în aplicare cele aproximativ 27 de convenții internaționale în materie de drepturile omului, standarde de bază în domeniul muncii, dezvoltare durabilă și bună guvernanță. Atunci când o țară nu respectă aceste criterii, SGP+ poate fi suspendat.

Toate cele 49 de țări cel mai puțin dezvoltate sunt eligibile pentru sistemul „Totul în afară de arme”, prin care li se oferă acces pe piața UE fără taxe vamale și contingente pentru toate exporturile.

Calendar

Sistemul actual de preferințe tarifare generalizate a fost instituit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului. Regulamentul expiră la sfârșitul anului 2011, moment în care SGP își va pierde valabilitatea dacă nu se va institui un sistem care să îl înlocuiască.

Comisia preconizează depunerea unei noi propuneri la începutul anului 2011, ceea ce ar însemna că un sistem de înlocuire a sistemului SGP va intra în vigoare cel mai devreme la jumătatea anului 2012, adică va exista un vid legislativ de peste șase luni.

Prin urmare, prezenta propunere vizează prelungirea sistemului existent de preferințe tarifare generalizate pe o perioadă de maxim doi ani, până la momentul intrării în vigoare a noului regulament.

Raportoarea este de părere că nu aceasta este soluția ideală, deoarece înseamnă că PE are un cuvânt de spus privind acest sistem doar timp de patru ani după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Cu toate acestea, abordarea este una satisfăcătoare în măsura în care evită discontinuitatea nedorită a programului SGP. În mod evident, ar fi dăunător pentru țările în curs de dezvoltare să fie obligate să se întoarcă la sistemul de tarife ale UE în baza clauzei națiunii celei mai favorizate și să nu se mai bucure de tratament preferențial, fie și temporar.

Având în vedere aceste aspecte, este important să se prezinte de către Comisie noua propunere privind SGP în cel mai scurt interval de timp posibil și ca procedura legislativă să fie încheiată cât mai curând posibil. Cu toate acestea, spre deosebire de predecesorul său, noul sistem SGP va fi hotărât prin codecizie de Consiliu și Parlament; nu trebuie permis ca presiunea timpului să afecteze prerogativele democratice ale Parlamentului. Parlamentul trebuie să își folosească noile competențe în materie comercială ce i-au fost conferite în temeiul Tratatului de la Lisabona.

Prezenta propunere

Va fi posibilă o revizuire mai substanțială a sistemului SGP atunci când se va elabora noul regulament privind SGP anul viitor. Raportoarea a depus totuși câteva amendamente la regulamentul privind SGP în forma sa prezentă.

În primul rând, principiul tratamentului preferențial și diferențiat care privește relațiile noastre comerciale cu țările în curs de dezvoltare este un principiu cheie. Cota exporturilor realizate de țările terțe în UE în raport cu importurile globale ale UE este neglijabilă. Totuși, sistemul comercial preferențial le dă acestor țări șansa de a se elibera din cercul vicios al dependenței de ajutoare. Propunerile de a modifica relațiile comerciale dintre UE și țările în curs de dezvoltare în sensul introducerii unui tratament egal, deoarece capacitatea curentă și avantajele comparative pentru UE sunt mult mai mari, nu sunt realiste.

Articolul 208 din Tratatul de la Lisabona obligă, desigur, UE „să țină seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea în aplicare a politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare”. Aceasta înseamnă angajamentul UE de a evita alegerile politice care îi subminează eforturile în domeniul cooperării pentru dezvoltare și, într-adevăr, de a continua, prin intermediul spectrului politic, acțiunile de care vor beneficia țările în curs de dezvoltare. Aceasta se aplică, prin excelență, comerțului.

Este de asemenea esențial ca, sub controlul Parlamentului, Comisia să monitorizeze îndeaproape și strict respectarea continuă de către țările beneficiare a criteriilor care le fac eligibile pentru SGP+.

Comisia realizează în prezent o evaluare a impactului SGP asupra dezvoltării durabile. Parlamentul ar trebui să solicite Comisiei să îl informeze despre termenii de referință, despre rezultatele și lecțiile învățate din această evaluare, precum și despre intențiile sale viitoare în ceea ce privește implementarea rezultatelor evaluării în cadrul noului sistem SGP.

Raportoarea crede cu tărie în nevoia de a avea un sistem mondial de comerț bazat pe etică, democrație și transparență și nu numai pe profit, un sistem de care să beneficieze societatea în ansamblul ei și nu doar un număr limitat de întreprinderi. Susținerea standardelor convenite pe plan internațional în materie de drepturile omului, muncă, mediu și guvernanță este un element vital al SGP+, care trebuie într-adevăr consolidat în viitor. Prin urmare, este extrem de necesară supravegherea strictă a unor sectoare cum ar fi pescuitul, silvicultura și mineritul, pentru a nu numi decât câteva dintre ele, precum și a tratamentului aplicat femeilor și minorităților în ceea ce privește accesul pe piața muncii și condițiile de muncă.

În interesul democrației și transparenței, este important, de asemenea, ca orice consultări cu țările beneficiare în ceea ce privește respectarea continuă a criteriilor SGP să includă un dialog cu parlamentele naționale și cu părțile interesate din societatea civilă locală.

AMENDAMENTE

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul 1