Procedură : 2010/2277(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0071/2011

Texte depuse :

A7-0071/2011

Dezbateri :

PV 06/04/2011 - 4
PV 06/04/2011 - 6
CRE 06/04/2011 - 4
CRE 06/04/2011 - 6

Voturi :

PV 06/04/2011 - 8.20
CRE 06/04/2011 - 8.20
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0146

RAPORT     
PDF 309kWORD 357k
22.3.2011
PE 456.697v02-00 A7-0071/2011

referitor la piața unică pentru întreprinderi și creștere economică

(2010/2277(INI))

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorului

Raportor: Cristian Silviu Bușoi

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru comerŢ internaŢional
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice Şi monetare
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forŢei de muncă Şi afaceri sociale
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la piața unică pentru întreprinderi și creștere economică

(2010/2277(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Către un Act privind piața unică. Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate. 50 de propuneri pentru optimizarea muncii, a activităților comerciale și a schimburilor reciproce” (COM(2010)0608),

–   având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la crearea unei piețe unice pentru consumatori și cetățeni(1),

–   având în vedere raportul profesorului Mario Monti din 9 mai 2010, intitulat „O nouă strategie pentru piața unică”,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020: O Uniune a inovării” (COM(2010)0546),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Reglementarea inteligentă în Uniunea Europeană” (COM(2010)0543),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

–   având în vedere Raportul asupra evaluării accesului IMM la achizițiile publice din UE(2),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Comerțul electronic transfrontalier dintre întreprinderi și consumatori în Uniunea Europeană” (COM(2009)0557),

–   având în vedere Recomandarea Comisiei din 29 iunie 2009 privind măsurile pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Achiziții publice pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu “ (COM(2008)0400),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „«Gândiți mai întâi la scară mică»: Prioritate pentru IMM-uri - Un «Small Business Act» pentru Europa” (COM(2008)0394),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O piață unică pentru Europa secolului XXI” (COM(2007)0724) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei, intitulat „Piața unică: bilanț al realizărilor” (SEC(2007)1521),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Oportunități, acces și solidaritate: către o nouă viziune socială pentru Europa secolului XXI (COM(2007)0726),

–   având în vedere Comunicarea interpretativă a Comisiei privind aplicarea dreptului comunitar în domeniul contractelor de achiziții publice și al concesiunilor în cazul parteneriatelor public-privat instituționale (PPPI) (C(2007)6661),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „E timpul să accelerăm: Noul parteneriat pentru creștere și ocuparea forței de muncă” (COM(2006)0030),

–   având în vedere concluziile Consiliului referitoare la Actul privind piața unică din 10 decembrie 2010,

–   având în vedere Rezoluția sa din 21 septembrie 2010 referitoare la realizarea pieței interne în ceea ce privește comerțul electronic(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2010 referitoare la noi evoluții în achizițiile publice(4),

–   având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2010 referitoare la Tabloul de bord al pieței interne(5),

–   având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2009 referitoare la achiziția înainte de comercializare: încurajarea inovației pentru asigurarea unor servicii publice durabile de înaltă calitate în Europa(6),

–   având în vedere Rezoluția sa din 30 noiembrie 2006 intitulată „E timpul să accelerăm - Crearea unei Europe a spiritului antreprenorial și a creșterii”(7),

–   având în vedere Cartea verde a Comisiei privind modernizarea politicii UE în domeniul achizițiilor publice (COM(2011)0015),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0071/2011),

A. întrucât o piață unică bazată pe o concurență liberă și echitabilă este obiectivul esențial al reformei economice a UE și reprezintă un avantaj competitiv fundamental pentru Europa într-o economie globalizată;

B.  întrucât unul dintre avantajele importante ale pieței interne îl constituie înlăturarea barierelor din calea mobilității și armonizarea reglementărilor instituționale cu scopul de a promova înțelegerea culturală, integrarea, creșterea economică și solidaritatea europeană;

C.  întrucât este importantă sporirea încrederii în piața unică la toate nivelurile, precum și eliminarea actualelor bariere la intrarea pe piață a întreprinderilor; întrucât birocrația excesivă descurajează noii antreprenori;

D. întrucât este important ca Actul privind piața unică să nu fie constituit dintr-o serie de măsuri izolate una de cealaltă și ca toate propunerile să contribuie împreună la atingerea unui obiectiv coerent;

E.  întrucât toate întreprinderile sunt afectate de fragmentarea pieței, IMM-urile fiind deosebit de vulnerabile la problemele provocate de această fragmentare;

F.  întrucât piața unică este adeseori percepută ca benefică până în acest moment mai ales marilor societăți, deși IMM-urile sunt motorul de creștere al UE;

G. întrucât lipsa de inovare din UE este unul dintre factorii-cheie al ratelor scăzute de creștere din ultimii ani; întrucât inovarea în domeniul tehnologiilor ecologice oferă o oportunitate pentru reconcilierea creșterii pe termen lung și a protecției mediului;

H. întrucât, pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, piața unică trebuie să ofere condițiile necesare unei creștere inteligente, durabile și favorabile incluziunii; întrucât piața unică ar trebui să devină un mediu mai propice inovării și cercetării de către întreprinderile din UE;

I.   întrucât politica în domeniul concurenței este un instrument esențial care permite UE să aibă o piață internă dinamică, eficientă și inovatoare și să fie competitivă la nivel mondial;

J.   întrucât capitalul de risc este o importantă sursă de finanțare pentru noile întreprinderi inovatoare; întrucât există în continuare bariere în ceea ce privește investirea de capitaluri de risc în diferite state membre ale UE;

K. întrucât dezvoltarea și utilizarea pe scară mai largă a tehnologiilor informației și comunicațiilor de către întreprinderile europene sunt esențiale pentru creșterea viitoare;

L.  întrucât comerțul și serviciile electronice, inclusiv serviciile de e-Guvernare și e-Sănătate, sunt în continuare subdezvoltate la nivelul UE;

M. întrucât sectorul poștal și promovarea interoperabilității și a cooperării între serviciile și sistemele poștale pot avea un impact important asupra dezvoltării comerțului electronic transfrontalier;

N. întrucât există obstacole de natură reglementară care afectează transferul eficace al drepturilor de autor și care conduc la un nivel ridicat de fragmentare pe piața produselor audiovizuale, ceea ce dăunează mediului de afaceri din UE; întrucât atât mediul de afaceri, cât și consumatorii ar avea de câștigat din crearea unei veritabile piețe unice a produselor și serviciilor audiovizuale, care să respecte drepturile fundamentale ale utilizatorilor de internet;

O. întrucât contrafacerile și pirateria reduc încrederea întreprinderilor în comerțul electronic și alimentează fragmentarea legislației de protejare a drepturilor de autor, ceea ce descurajează inovarea pe piața internă;

P.  întrucât diferențele dintre legislațiile fiscale pot conduce la obstacole importante în calea tranzacțiilor transfrontaliere; întrucât coordonarea politicilor fiscale naționale, așa cum a propus Mario Monti în raportul său, ar aduce o valoare adăugată importantă întreprinderilor și cetățenilor;

Q.  întrucât achizițiile publice joacă un rol important în stimularea creșterii economice, reprezentând aproximativ 17% din PIB-ul UE; întrucât achizițiile transfrontaliere reprezintă doar o cotă redusă din totalul pieței achizițiilor publice, deși sunt o șansă pentru întreprinderile europene; întrucât accesul IMM-urilor la piețele achizițiilor publice este în continuare redus;

R.  întrucât serviciile reprezintă un sector esențial pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă, însă piața unică a serviciilor este încă prea puțin dezvoltată, în special date fiind lacunele și dificultățile întâmpinate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind serviciile;

I. Introducere

1.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „Către un Act privind piața unică”; consideră că cele trei capitole ale comunicării sunt la fel de importante și interconectate și ar trebui să fie tratate printr-o abordare coerentă, fără a izola diferitele chestiuni în joc unele de celelalte;

2.  subliniază, în special, angajamentul Comisiei asumat în această comunicare de a promova noi abordări în ceea ce privește dezvoltarea durabilă;

3.  îndeamnă Comisia să efectueze un audit financiar al priorităților bugetului UE pentru următorul cadru financiar și să acorde prioritate proiectelor cu valoare adăugată europeană susceptibile să consolideze competitivitatea UE și integrarea în domeniul cercetării, al cunoașterii și inovării;

4.   subliniază, în special având în vedere criza economică și financiară, importanța pieței unice pentru competitivitatea întreprinderilor din UE și pentru creșterea și stabilitatea economiilor europene; invită Comisia și statele membre să asigure resurse suficiente pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a normelor privind piața unică și salută abordarea cuprinzătoare adoptată în comunicare; subliniază caracterul complementar al diferitelor măsuri cuprinse în raportul Monti, a cărui coerență nu este reflectată în totalitate în Actul privind piața unică;

5.  invită, prin urmare, Comisia, să prezinte un pachet ambițios de măsuri susținute de o strategie clară și coerentă pentru a promova competitivitatea pieței interne; solicită Comisiei să revină la ideea centrală a raportului Mario Monti, care susține promovarea liberalizării și a concurenței, precum și îmbunătățirea convergenței fiscale și sociale;

6.  subliniază importanța îmbunătățirii guvernanței economice a Uniunii Europene, astfel încât să se creeze condițiile economice necesare pentru ca întreprinderile să beneficieze de oportunitățile oferite de piața unică pentru a se dezvolta și a deveni mai competitive; solicită ca această corelație să fie menționată în mod explicit în Actul privind piața unică; solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită impactului pe care îl au discrepanțele economice tot mai mari dintre statele membre ale UE asupra coeziunii interne a pieței unice;

7.   subliniază necesitatea de a adopta o politică industrială europeană ambițioasă cu obiectivul de a consolida economia reală și de a realiza tranziția către o economie mai inteligentă și mai durabilă;

8.  subliniază faptul că dimensiunea externă a strategiei europene, care include și comerțul internațional, dobândește o importanță tot mai mare datorită integrării piețelor și, prin urmare, consideră că o strategie externă adecvată poate fi cu adevărat utilă în ceea ce privește creșterea durabilă, ocuparea forței de muncă și o piață unică mai solidă pentru întreprinderi, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020; subliniază nevoia de a transforma politica comercială a UE într-un adevărat instrument de dezvoltare durabilă și de creare a mai multor locuri de muncă, de mai bună calitate; solicită Comisiei să formuleze o politică comercială compatibilă cu o politică industrială solidă, care generează locuri de muncă;

9.  observă faptul că politicile Uniunii Europene privind piața unică și dezvoltarea regională sunt în foarte mare măsură complementare; subliniază că progresul pieței interne și dezvoltarea continuă a regiunilor Uniunii sunt interdependente și conduc, împreună, către o Europă a coeziunii și a competitivității; salută propunerile Comisiei care vizează aprofundarea pieței unice; subliniază faptul că accesibilitatea reală și efectivă a pieței unice pentru toate regiunile UE este o condiție prealabilă pentru libera circulație a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor și, astfel, pentru o piață unică puternică și dinamică; subliniază, în acest context, rolul esențial pe care îl are politica regională a Uniunii în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurilor și dezvoltarea coerentă și echilibrată din punct de vedere economic și social a regiunilor;

II. Evaluare generală

A. O piață unică inovatoare

10. invită Comisia să adopte, în cooperare cu părțile interesate relevante, o strategie coerentă și echilibrată pentru a stimula inovarea și a susține întreprinderile inovatoare ca cea mai bună modalitate de recompensare a creației, precum și pentru a proteja drepturile fundamentale, cum ar fi dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal;

11. sprijină ferm crearea unui brevet la nivelul UE favorabil IMM-urilor și a unui sistem unitar de soluționare a litigiilor privind brevetele pentru a face astfel din piața unică un lider al inovării, precum și pentru a stimula competitivitatea europeană; subliniază faptul că traducerea brevetelor în mai multe limbi reprezintă un cost suplimentar prea ridicat, care ar frâna inovarea pe piața unică; consideră că ar trebui să se ajungă cât mai curând posibil la un compromis asupra aspectelor lingvistice;

12. sprijină crearea unor obligațiuni pentru finanțarea de proiecte europene care să susțină inovarea pe termen lung și crearea de locuri de muncă pe piața unică și care să finanțeze implementarea proiectelor majore de infrastructură transfrontalieră, în special în domeniul energiei, al transporturilor și al telecomunicațiilor, cu scopul de a sprijini conversia ecologică a economiilor noastre; subliniază necesitatea unor structuri adecvate de gestiune a riscurilor, precum și nevoia de a asigura o prezentare completă a tuturor riscurilor potențiale;

13. subliniază că o piață internă a energiei pe deplin operațională este un element foarte important pentru obținerea unei autonomii crescute în ceea ce privește aprovizionarea cu energie; consideră că acest obiectiv ar putea fi realizat printr-o abordare bazată pe grupări regionale, precum și prin diversificarea rutelor și a surselor de energie; subliniază că infrastructura est-europeană ar trebui îmbunătățită și adusă la același nivel cu infrastructura statelor membre din Europa Occidentală; subliniază faptul că piața internă a energiei ar trebui să contribuie la menținerea prețurilor energiei la un nivel accesibil atât consumatorilor, cât și întreprinderilor; consideră că, pentru atingerea obiectivelor UE în domeniul climei și energiei, este necesară o nouă abordare vizând aplicarea unor niveluri minime adecvate de acciză pe emisiile de CO2 și pe conținutul de energie; insistă asupra faptului că sunt necesare noi planuri și măsuri în materie de eficiență energetică în vederea unei creșteri semnificative a economiilor de energie; subliniază că trebuie promovate rețelele energetice inteligente, precum și energiile regenerabile, iar autoritățile locale și regionale trebuie încurajate să utilizeze tehnologiile informației și comunicațiilor în planurile lor privind eficiența energetică; solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a directivelor privind etichetarea energetică, proiectarea ecologică, transportul, construcțiile și infrastructura pentru a asigura și aplica o abordare bazată pe un cadru european comun;

14. salută inițiativa privind amprenta produselor asupra mediului și îndeamnă Comisia să propună fără întârziere un adevărat sistem comun de evaluare și etichetare;

15. solicită Comisiei să promoveze investițiile transfrontaliere și să instituie un cadru care să încurajeze investirea efectivă de capitaluri de risc pe piața unică, să protejeze investitorii și să stimuleze investirea acestor fonduri în proiecte durabile în vederea realizării obiectivelor ambițioase ale Strategiei Europa 2020; invită Comisia să analizeze posibilitățile de creare a unui fond european de capital de risc în măsură să investească în faza incipientă de „demonstrație de concept” și în dezvoltarea întreprinderilor înainte de investițiile comerciale propriu-zise; solicită Comisiei să desfășoare evaluări anuale cu privire la necesarul de investiții publice și private și la modul în care acesta este sau ar trebui să fie acoperit în propunerile sale;

16. recunoaște importanța achizițiilor publice, mai ales a achizițiilor înainte de comercializare, și rolul pe care acestea îl joacă în stimularea inovării pe piața unică; încurajează statele membre să apeleze la achizițiile publice înainte de comercializare pentru a oferi un impuls inițial decisiv noilor piețe pentru tehnologii inovatoare și ecologice, îmbunătățind în același timp calitatea și eficacitatea serviciilor publice; invită Comisia și statele membre să informeze mai bine autoritățile publice cu privire la posibilitățile existente în domeniul achizițiilor publice înainte de comercializare; invită Comisia să analizeze modalități de facilitare a achizițiilor comune transfrontaliere;

17. îndeamnă statele membre să își intensifice eforturile de partajare a resurselor în domeniul inovării, prin crearea de centre de inovare și prin măsuri de încurajare a participării IMM-urilor la programele de cercetare ale UE; subliniază necesitatea de a disemina și de a exploata la nivel transfrontalier rezultatele cercetării științifice și ale inovării;

B. O piață digitală unică

18. salută revizuirea propusă de Comisie cu privire la Directiva privind semnăturile electronice în vederea creării unui cadru juridic pentru recunoașterea și interoperabilitatea la nivel transfrontalier a sistemelor sigure de e-autentificare; subliniază necesitatea recunoașterii reciproce a identificării și autentificării electronice în UE și solicită Comisiei să abordeze, în acest sens, în special problemele legate de discriminare împotriva beneficiarilor de servicii din cauza naționalității acestora sau a locului lor de reședință;

19. consideră că, în ceea ce privește Cartea albă privind politica în domeniul transporturilor, aceasta ar trebui să se concentreze asupra propunerilor vizând consolidarea modurilor de transport durabile, inclusiv a intermodalității; subliniază importanța pachetului de e-mobilitate propus care vizează utilizarea noilor tehnologii pentru sprijinirea unui sistem de transporturi eficient și durabil, în special prin utilizarea de sisteme integrate de eliberare a biletelor; invită statele membre să pună în aplicare rapid Directiva privind sistemele inteligente de transport;

20. invită Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a consolida încrederea mediului de afaceri și a cetățenilor în comerțul electronic, îndeosebi prin garantarea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor în acest domeniu; consideră că acest obiectiv poate fi atins după o evaluare riguroasă a Directivei privind drepturile consumatorilor și după o evaluare de impact aprofundată a tuturor opțiunilor de politică din Cartea verde privind dreptul european al contractelor; subliniază că simplificarea înregistrării domeniilor în afara frontierelor pentru întreprinderile online, precum și îmbunătățirea sistemelor sigure de plată online și facilitarea recuperării transfrontaliere a datoriilor ar putea fi, de asemenea, măsuri utile de promovare a comerțului electronic în UE;

21. subliniază necesitatea stringentă de a adapta politica de standardizare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor din UE la evoluțiile pieței și ale politicilor în vederea realizării obiectivelor politicii europene care presupun interoperabilitate;

22. subliniază necesitatea de a depăși barierele existente în calea comerțului electronic transfrontalier în UE; subliniază necesitatea unei politici active care să permită publicului și întreprinderilor să beneficieze pe deplin de acest instrument pe care îl au la dispoziție și care le poate oferi produse și servicii de calitate la prețuri competitive; consideră că acest lucru este esențial în actualul climat de criză economică și că ar contribui în mod considerabil la finalizarea pieței unice, ca un mijloc de combatere a inegalității în creștere și de protejare a consumatorilor vulnerabili, care trăiesc în regiuni îndepărtate sau au o mobilitate redusă, precum și a grupurilor cu venituri mici și a IMM-urilor, pentru care integrarea în mediul comerțului electronic este deosebit de importantă;

23. subliniază potențialul regiunilor UE de a juca un rol considerabil ajutând Comisia în eforturile sale de creare a unei piețe digitale unice; subliniază, în această privință, importanța care ar trebui acordată utilizării fondurilor disponibile pentru regiunile UE în vederea depășirii lipsei de dezvoltare în domeniile comerțului electronic și serviciilor electronice, care ar putea servi drept sursă fructuoasă de creștere economică viitoare în regiuni;

24. consideră că IMM-urilor ar trebui să li se ofere mijloace pentru a utiliza pe scară largă comerțul electronic în Europa; regretă faptul că Comisia nu va prezenta o propunere de sistem european de soluționare a litigiilor online în legătură cu tranzacțiile digitale înainte de 2012, la doisprezece ani după ce Parlamentul a solicitat o astfel de inițiativă în septembrie 2000(8);

25. îndeamnă statele membre să pună pe deplin în aplicare cea de-a treia Directivă privind serviciile poștale (2008/6/CE); subliniază necesitatea de a garanta accesul universal la servicii poștale de înaltă calitate, de a evita dumpingul social și de a promova interoperabilitatea și cooperarea între sistemele și serviciile poștale cu scopul de a asigura eficacitatea distribuirii și urmăririi achizițiilor online în vederea creșterii încrederii consumatorilor în ceea ce privește achizițiile transfrontaliere;

26. subliniază necesitatea creării unei piețe unice pentru bunurile audiovizuale online prin promovarea standardelor deschise în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor, precum și necesitatea de a sprijini inovarea și creativitatea printr-o administrare eficace a drepturilor de autor, inclusiv prin crearea unui sistem paneuropean de acordare a licențelor, cu scopul de a garanta un acces mai extins și mai echitabil la bunurile și serviciile culturale pentru cetățeni, garantându-se în același timp faptul că deținătorii drepturilor sunt remunerați în mod adecvat pentru operele lor și că drepturile fundamentale ale utilizatorilor de internet sunt respectate; subliniază că este necesară alinierea legislației online privind drepturile de proprietate intelectuală cu legislația offline existentă în acest domeniu, în special cu privire la mărcile comerciale, astfel încât consumatorii și întreprinderile să aibă mai multă încredere în comerțul electronic;

27. subliniază că trebuie intensificată lupta împotriva pirateriei online pentru a proteja drepturile creatorilor, respectându-se în același timp drepturile fundamentale ale consumatorilor; arată că organizațiile și cetățenii trebuie să fie informați corespunzător cu privire la consecințele contrafacerii și ale pirateriei; salută inițiativa anunțată de Comisie care vizează combaterea pirateriei mărcilor comerciale și a produselor și, în special, propunerile legislative care trebuie depuse în 2011 și care au în vedere ajustarea cadrului juridic la noile provocări ale internetului și consolidarea măsurilor luate de către autoritățile vamale în acest domeniu; constată că, în această privință, ar putea fi realizate sinergii și cu viitorul plan de acțiune vizând consolidarea supravegherii pieței europene;

28. subliniază, de asemenea, faptul că protecția și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală ar trebui dezvoltate în cadrul unei abordări mai ample ce ia în considerare drepturile și nevoile consumatorilor și ale cetățenilor din UE, dar care nu intră în conflict cu alte politici interne și externe ale UE, precum promovarea societății informaționale, sprijinirea educației, a îngrijirilor medicale și a dezvoltării în țările terțe, precum și promovarea diversității culturale și biologice la nivel internațional;

C. O piață unică propice mediului de afaceri

29.  subliniază nevoia finalizării și punerii în aplicare efective a pachetului privind supravegherea financiară pentru a îndeplini obiectivul unei piețe interne sustenabile; solicită Comisiei să realizeze o evaluare pentru a asigura această punere în aplicare pe întreg teritoriul UE, precum și publicarea anuală a unui tabel de corespondență; în acest scop, consideră că cele mai bune practici ar trebui promovate în rândul autorităților de supraveghere naționale și de la nivelul UE;

30. invită Comisia să îmbunătățească accesul IMM-urilor la piețele de capital prin integrarea informațiilor disponibile cu privire la diverse posibilități de finanțare propuse de UE, cum ar fi cele oferite de Programul pentru competitivitate și inovare, de Banca Europeană de Investiții sau de Fondul European de Investiții, și prin simplificarea și accelerarea procedurilor de finanțare, precum și prin reducerea birocrației aferente acestor proceduri; în acest scop, recomandă o abordare mult mai holistică în ceea ce privește acordarea finanțărilor, în special în vederea sprijinirii tranziției către o economie mai durabilă;

31. consideră că structura pluralistă a pieței bancare europene răspunde cel mai bine varietății nevoilor de finanțare ale IMM-urilor și că diversitatea modelelor juridice și a obiectivelor comerciale îmbunătățește accesul la finanțare;

32. subliniază importanța economică a IMM-urilor și a microîntreprinderilor în economia europeană; insistă, prin urmare, asupra necesității de a se garanta că principiul „gândiți mai întâi la scară mică” promovat de „Small Business Act” (Actul privind întreprinderile mici) este bine pus în aplicare și sprijină măsurile Comisiei care vizează eliminarea sarcinilor administrative nenecesare impuse IMM-urilor; sugerează că IMM-urile cu un anumit potențial de creștere, salarii ridicate și condiții de lucru bune ar trebui sprijinite și solicită introducerea unei diferențieri în inițiativa „Small Business Act” pentru armonizarea acesteia cu Strategia Europa 2020;

33. atrage atenția asupra importanței comerțului de proximitate pentru legăturile sociale, ocuparea forței de muncă și dinamism în zonele dezavantajate, în special în cartierele urbane care se confruntă cu dificultăți sau în zonele slab populate; solicită să li se acorde acestora un sprijin adecvat în cadrul politicii regionale a Uniunii;

34. subliniază necesitatea consolidării capacităților IMM-urilor în contextul conceperii de proiecte și a redactării propunerilor, inclusiv asistență tehnică și programe de formare adecvate;

35. solicită adoptarea statutului întreprinderilor europene private pentru a facilita înființarea și funcționarea la nivel transfrontalier a întreprinderilor mici și mijlocii pe piața unică;

36. consideră că investitorii de capital vor fi mai încurajați să finanțeze întreprinderile mici și micro aflate abia înființate dacă sunt oferite mai multe rute eficace de dezangajare prin intermediul piețelor naționale sau paneuropene de capital de creștere, care, în prezent, nu funcționează corespunzător;

37. îndeamnă toate statele membre să pună pe deplin în aplicare pachetul privind bunurile;

38. subliniază importanța interconectării registrelor comerțului și invită Comisia să dezvolte un cadru legislativ clar care să garanteze că informațiile cuprinse în aceste registre sunt complete și corecte;

39. recunoaște contribuția importantă a sectorului comerțului cu amănuntul la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă; invită Comisia Europeană să includă în Actul privind piața unică o propunere pentru un plan european de acțiune în domeniul comerțului cu amănuntul, care să identifice și să abordeze numeroasele provocări cu care se confruntă detailiștii și furnizorii în cadrul pieței unice; consideră că planul de acțiune ar trebui să se bazeze pe concluziile activităților în curs de desfășurare din Parlamentul European cu privire la „o piață cu amănuntul mai eficace și mai echitabilă”;

40. subliniază importanța eliminării barierelor fiscale, administrative și juridice nenecesare din calea activităților transfrontaliere; consideră că este necesar un cadru mai clar în ceea ce privește TVA-ul și obligațiile de declarare pentru întreprinderi pentru a încuraja modele durabile de producție și de consum, pentru a limita costurile de adaptare, pentru a combate frauda în materie de TVA și pentru a crește competitivitatea întreprinderilor din UE;

41. salută intenția Comisiei de a publica o Carte verde privind guvernanța corporativă și de a lansa o consultare publică cu privire la informații privind aspectele umane, sociale și de mediu ale investițiilor efectuate de către întreprinderi; îndeamnă Comisia să prezinte propuneri concrete privind investițiile private cu scopul de a crea stimulente eficace pentru investiții pe termen lung, durabile și etice, de a asigura o mai bună coordonare a politicilor fiscale ale întreprinderilor și de a încuraja responsabilitatea socială a acestora;

42. salută revizuirea Directivei privind impozitarea energiei, care permite o reflecție mai aprofundată asupra obiectivelor legate de schimbările climatice, cu condiția ca sarcinile fiscale nu să revină în mod nejustificat consumatorilor vulnerabili;

43. salută călduros inițiativa Comisiei vizând o directivă care să introducă o bază fiscală consolidată comună a societăților și subliniază că aceasta ar putea reduce frauda și evaziunea fiscală și ar îmbunătăți nivelul de transparență și comparabilitate al impozitelor aplicate la nivelul întreprinderilor, reducând astfel obstacolele pentru activitățile transfrontaliere;

44. invită Comisia să mărească eficacitatea procedurilor de achiziții publice și să reducă birocrația aferentă acestora pentru a încuraja întreprinderile din UE să participe la achizițiile publice transfrontaliere; subliniază că este necesară simplificarea în continuare a procedurilor în special pentru autoritățile locale și regionale, astfel încât IMM-urile să dispună de un acces mai facil la achizițiile publice; îndeamnă Comisia să pună la dispoziție date privind nivelul de deschidere al procedurilor de achiziții publice și să asigure reciprocitatea cu alte țări industrializate și cu marile economii emergente; invită Comisia să examineze noi modalități de îmbunătățire a accesului întreprinderilor europene la piețele externe de achiziții publice pentru a asigura condiții de concurență echitabile atât pentru întreprinderile europene, cât și pentru cele străine care concurează la atribuirea contractelor de achiziții publice;

45. propune, la nivel mai general, ca acordurile comerciale viitoare negociate de Uniune să conțină un capitol privind dezvoltarea durabilă, plecând de la principiile privind răspunderea socială a întreprinderilor definite în versiunea actualizată din 2010 a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale;

46. invită Comisia să realizeze o coordonare mai amplă între măsurile naționale și cele de la internațional privind IMM-urile, să identifice și să promoveze IMM-urile care au potențial comercial; consideră că statele membre ar trebui să își intensifice eforturile de încurajare a IMM-urilor să utilizeze inițiativele și instrumentele existente, cum ar fi baza de date privind accesul pe piață și centrul de asistență pentru exportatori;

47. consideră că ar trebui intensificate eforturile Comisiei de facilitare a serviciilor bancare transfrontaliere, prin înlăturarea tuturor obstacolelor existente în calea utilizării sistemelor concurente de compensare și de regularizare și prin aplicarea de norme comune pentru tranzacționare;

48. consideră că Comisia ar trebui să sponsorizeze un schimb de competențe europene, prin care întreprinderile mici și mijlocii să poată beneficia de competențele disponibile în întreprinderi mai mari, promovând astfel sinergiile și mentoratul;

49. solicită propuneri din partea Comisiei privind revizuirea directivelor referitoare la contabilitate pentru a evita o reglementare excesivă costisitoare și ineficientă, în special în cazul IMM-urilor, astfel încât competitivitatea și potențialul lor de creștere să poată fi exploatate cu mai multă eficacitate;

D. O piață unică a serviciilor

50. subliniază că Directiva privind serviciile trebuie pusă în aplicare în integralitate și în mod corespunzător, inclusiv în ceea ce privește înființarea unor ghișee unice pe deplin operaționale, care să permită efectuarea procedurilor și a formalităților necesare online, reducându-se astfel în mod considerabil costurile operaționale pentru întreprinderi și stimulându-se piața unică a serviciilor; invită Comisia și statele membre să colaboreze și să ia măsuri suplimentare pentru dezvoltarea pieței unice a serviciilor, pe baza procesului de evaluare reciprocă; îndeamnă Comisia să acorde o atenție deosebită dezvoltării pieței unice a serviciilor online;

51. invită Comisia să încurajeze dezvoltarea sectorului serviciilor pentru întreprinderi și să ia măsurile necesare de reglementare pentru a proteja întreprinderile, îndeosebi IMM-urile, de practicile comerciale neloiale utilizate de întreprinderile mai mari din lanțul de aprovizionare; invită Comisia să definească, în consultare cu părțile interesate, „practicile comerciale în mod manifest neloiale” din lanțul de aprovizionare și să propună măsuri suplimentare de prevenire a practicilor comerciale neloiale în ceea ce privește concurența și libertatea contractuală; reamintește Rezoluția sa din 16 decembrie 2008 referitoare la anuarele profesionale înșelătoare(9) și îndeamnă din nou Comisia să prezinte o propunere pentru a preveni practicile frauduloase ale anuarelor profesionale înșelătoare;

52. consideră că orice propunere legislativă privind acordarea de concesiuni de servicii ar trebui să includă un cadru juridic care să asigure transparență și protecție judiciară efectivă atât pentru operatorii economici, cât și pentru autoritățile contractante pe întreg teritoriul UE; solicită Comisiei ca, înainte de a prezenta o propunere legislativă, să demonstreze că principiile generale prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (interzicerea discriminării, principiul tratamentului egal și al transparenței) nu sunt aplicate în mod satisfăcător în practică în cazul concesiunilor de servicii;

53. salută intenția Comisiei de a propune o reformă legislativă a cadrului de standardizare, care să acopere și serviciile; subliniază faptul că standardizarea serviciilor ar trebui să contribuie la realizarea pieței unice, atunci când această măsură se dovedește a fi utilă, și, în special, trebuie să țină cont pe deplin de nevoile IMM-urilor; recunoaște rolul jucat de standardele pentru produse în funcționarea pieței interne europene și consideră că standardele sunt un instrument esențial pentru promovarea unor bunuri și servicii durabile și de calitate pentru consumatori și întreprinderi; solicită măsuri de promovare a transparenței și de reducere a costurilor, precum și implicarea într-o mai mare măsură a părților interesate;

54. subliniază importanța „specializării inteligente” a regiunilor pentru a stimula competitivitatea regională; consideră că piața unică a UE se poate dezvolta ca întreg numai cu condiția implicării tuturor actorilor și a regiunilor, inclusiv a IMM-urilor din toate sectoarele, inclusiv a sectorului public, a economiei sociale și a cetățenilor înșiși; consideră că nu trebuie implicate numai câteva regiuni specializate în înalta tehnologie, ci toate regiunile Europei și toate statele membre, fiecare axându-se pe propriile puncte forte („specializare inteligentă”) în Europa;

55. subliniază importanța dimensiunii externe a pieței interne și mai ales a cooperării în materie de reglementare cu principalii parteneri comerciali, la nivel bilateral sau multilateral, cu scopul de a promova convergența reglementărilor, echivalența regimurilor aplicate terților și adoptarea pe scară mai largă a standardelor internaționale; încurajează Comisia să examineze acordurile existente cu părțile terțe, care extind elementele pieței interne dincolo de granițele sale, și să determine măsura în care aceste acorduri reușesc să asigure certitudinea juridică necesară pentru beneficiarii potențiali;

III. Priorități-cheie

Crearea unui sistem european de brevetare și a unui sistem unitar de soluționare a litigiilor privind brevetele

56. subliniază faptul că instituirea unui sistem european de brevetare și a unui sistem unitar de soluționare a litigiilor privind brevetele, precum și crearea unui sistem îmbunătățit de gestionare a drepturilor de autor sunt indispensabile pentru încurajarea inovării și a creativității în cadrul pieței unice (propunerile 1 și 2 din Actul privind piața unică);

Finanțarea inovării

57. invită Comisia și statele membre să țină seama în mod corespunzător de importanța inovării pentru o a asigura o creștere solidă și mai durabilă și crearea de locuri de muncă, garantând finanțarea adecvată a inovării, în special prin crearea unor obligațiuni pentru finanțarea proiectelor UE, îndeosebi a celor din domeniul energiei, al transportului și al telecomunicațiilor, care sprijină conversia ecologică a economiilor noastre, și prin elaborarea unui cadru legislativ care să încurajeze investiții efective de capitaluri de risc pe întreg teritoriul UE; subliniază că ar trebui oferite stimulente pentru investițiile pe termen lung în sectoarele inovatoare și în cele care creează locuri de muncă (propunerile 15 și 16 din Actul privind piața unică);

Stimularea comerțului electronic

58. îndeamnă Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a consolida încrederea întreprinderilor și a consumatorilor în comerțul electronic și pentru a stimula dezvoltarea sa în cadrul pieței unice; subliniază că Planul de acțiune al UE împotriva contra contrafacerii și pirateriei și Directiva-cadru privind gestionarea drepturilor de autor sunt elemente cruciale pentru atingerea acestui obiectiv (propunerile 2, 3 și 5 din Actul privind piața unică);

Îmbunătățirea participării IMM-urilor la piața unică

59. subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca piața unică să devină un mediu mai propice IMM-urilor; consideră că astfel de eforturi ar trebui să includă îmbunătățirea accesului IMM-urilor la piețele de capital, eliminarea barierelor administrative și financiare din calea activităților lor transfrontaliere prin adoptarea unui regim de TVA mai clar și a unei baze fiscale consolidate comune a societăților, precum și revizuirea cadrului privind achizițiile publice, astfel încât acestea să devină mai flexibile și mai puțin birocratice (propunerile 12, 17, 19 și 20 din Actul privind piața unică);

Raționalizarea procedurilor de achiziții publice

60. solicită Comisiei să reexamineze legislația privind achizițiile publice și parteneriatele public-privat, obiectivul fiind acela de a promova o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în cadrul pieței unice și de a stimula achizițiile publice transfrontaliere; subliniază necesitatea elaborării unui cadru mai clar, de natură să asigure certitudinea juridică necesară atât pentru operatorii economici, cât și pentru autoritățile contractante; încurajează cu tărie statele membre să recurgă la achizițiile publice înainte de comercializare pentru a stimula piața tehnologiilor inovatoare și ecologice; insistă asupra faptului că trebuie asigurată reciprocitatea cu țările industrializate și cu marile economii emergente în domeniul achizițiilor publice (propunerile 17 și 24 din Actul privind piața unică);

61. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2010)0186.

(2)

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/business-environment/files/smes_access_to_public_procurement_final_report_2010_en.pdf

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2010)0320.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2010)0173.

(5)

JO C 349E, 22.10.2010, p. 25.

(6)

JO C 67E, 18.3.2010, p.10.

(7)

JO C 316E, 22.12.2006, p. 378.

(8)

Rezoluția legislativă a Parlamentului European referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială (JO C 146, 17.5.2001, p.101).

(9)

JO C 45E, 23.2.2010, p. 17.


EXPUNERE DE MOTIVE

În octombrie 2010 Comisia a adoptat Comunicarea „Către un Act privind piața unică” de relansare a pieței unice. În prima parte a acestei comunicări, Comisia propune mai multe acțiuni care să asigure o creștere puternică, durabilă și echitabilă pentru întreprinderi.

Europa a devenit cea mai mare economie din lume. Piața unică este esențială atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori, dar poate oferi mai multă creștere și mai multe locuri de muncă, potențialul său nefiind încă dezvoltat în întregime. Ar trebui acordată o deosebită atenție IMM-urilor cu potențial foarte ridicat de dezvoltare și de creare de locuri de muncă. Prin urmare, este deosebit de important ca creșterea economică durabilă să fie încurajată.

Piața unică în sine și întreprinderile care își desfășoară activitatea pe această piață sunt vitale pentru creșterea viitoare a economiei europene. Prezentul proiect de raport identifică măsurile prioritare necesare pentru a consolida piața unică pentru a răspunde mai bine necesităților întreprinderilor europene și pentru a genera rate de creștere mai mari ca în trecut. Prioritățile raportorului se grupează în patru dimensiuni, menite să transforme piața unică într-un mediu propice inovării și mediului de afaceri, bazat pe o economie digitală și dispunând de o veritabilă libertate de circulație a serviciilor.

O piață unică a serviciilor, funcțională, prezintă un potențial important pentru creștere, așadar pentru redresarea noastră economică. Doar creșterea durabilă garantează crearea de locuri de muncă durabile. Ar trebui luate măsuri suplimentare pentru a asigura buna punere în aplicare a Directivei privind serviciile (cu acordarea unei atenții speciale serviciilor online) și a Directivei privind calificările profesionale. În plus, trebuie analizată ideea creării unor carduri europene pentru profesioniști, acolo unde este cazul, având în vedere potențialul acestora de a facilita libertatea de circulație a cetățenilor europeni și de a simplifica procedurile de recrutare pentru întreprinderile din UE.

Alte acțiuni importante ce ar putea fi întreprinse în acest domeniu ar fi crearea unui cadru legal adecvat pentru concesionarea serviciilor și asigurarea faptului că reformarea cadrului de standardizare include și serviciile.

Pentru a-și putea îmbunătăți competitivitatea și pentru a putea stimula creșterea, UE are nevoie de o piață digitală unică. Acest lucru este necesar și pentru a putea aduce UE la nivelul altor țări care au evoluat mai rapid în acest sens.

Comerțul electronic are un important potențial de stimulare a comerțului transfrontalier. Prin urmare, Comisia ar trebui să clarifice în detaliu cadrul juridic care reglementează comerțul electronic și să elimine diferențele dintre reglementările naționale care îl obstrucționează. Acest tip de comerț trebuie sprijinit, iar încrederea în tranzacțiile electronice trebuie consolidată, nu doar în ceea ce privește consumatorii, ci și întreprinderile, adeseori reticente să recurgă la astfel de tranzacții. Prin urmare este importantă armonizarea dreptului contractelor acolo unde este posibil și facilitarea recuperării transfrontaliere a datoriilor.

Serviciile de e-guvernare ar trebui de asemenea dezvoltate în continuare, dat fiind că întreprinderile și-ar putea reduce semnificativ costurile operaționale prin utilizarea de proceduri online în comunicarea cu autoritățile, un element important pentru asigurarea competitivității lor. Prin urmare, este extrem de importantă propunerea de asigurare a recunoașterii reciproce în materie de identificare și autentificare electronică, precum și revizuirea Directivei privind semnăturile electronice.

Piața unică ar trebui să aducă beneficii tuturor întreprinderilor, dar o atenție specială ar trebui acordată IMM-urilor, întrucât acestea se confruntă cu și mai multe dificultăți în exploatarea tuturor oportunităților oferite de piața unică. IMM-urile sunt motorul de creștere al UE, asigurând o mare parte din locurile de muncă. Totuși, acestea au numeroase probleme în a-și extinde activitățile și a inova, mai ales din motive pecuniare. Dinamismul lor este afectat negativ și de mecanismul birocratic, ce trebuie simplificat. Dificultatea IMM-urilor de a se autofinanța pe piețele de capital necesită o atenție specială, iar Comisia are dreptate să sublinieze acest lucru.

UE ar trebui, de asemenea, să ia măsuri importante pentru a îmbunătăți vizibilitatea IMM-urilor pentru investitori. Ele au nevoie și de un acces mai bun la informații, și, de asemenea, trebuie îmbunătățită comunicarea cu acestea. IMM-urile ar trebui să dispună de informații cu privire la posibilitățile oferite de piața unică și la instrumentele financiare ce le sunt puse la dispoziție mai ales de UE. De asemenea, ar trebui facilitat accesul la inovare pentru IMM-uri, iar capacitatea acestora de a participa la programe de cercetare ar trebui îmbunătățită.

Sprijinul în domeniul inovării trebuie acordat nu numai IMM-urilor, ci tuturor întreprinderilor. Prin urmare, propunerea Comisiei de a crea obligațiuni pentru finanțarea de proiecte, emise de sectorul privat, este esențială pentru a le permite acestora să se finanțeze. Comisia ar trebui să se asigure că procedurile instituite pentru utilizarea acestor noi instrumente de finanțare sunt adecvate și pentru IMM-uri.

De asemenea, pentru a ameliora capacitatea de inovare a întreprinderilor europene, UE are nevoie de un cadru legislativ eficient în materie de capitaluri de risc, una dintre principalele surse de finanțare pentru întreprinderile inovatoare în stadiul inițial, ce urmează să genereze o valoare adăugată importantă. Este prin urmare esențială crearea unui cadru de reglementare care să permită investirea de capitaluri de risc în orice stat membru. UE nu se va putea concentra asupra sectoarelor inovatoare dacă nu se vor lua și alte măsuri care să asigure faptul că piața unică funcționează și în cazul pieței de capital de risc.

Raportul abordează și problema achizițiilor publice transfrontaliere, de mare interes pentru întreprinderile europene și pentru autoritățile publice. Achizițiile publice reprezintă 17% din PIB-ul anual al UE, în materie de bunuri, lucrări și servicii. În această perioadă dificilă din punct de vedere financiar, este esențial să se garanteze că acești bani sunt utilizați în mod cât mai rentabil.

Statele membre ale UE ar trebui să se concentreze asupra încurajării achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare și ecologice. Achizițiile publice transfrontaliere nu au reprezentat decât în jur de 1,5% din totalul contractelor de achiziții publice atribuite în 2009. În pofida tuturor realizărilor semnificative de pe piața unică, există încă un potențial de dezvoltare a achizițiilor electronice și a utilizării internetului pentru a face achizițiile transfrontaliere mai performante. Ar trebui acordată o atenție deosebită achizițiilor înainte de comercializare și achizițiilor publice comune.

Cota deținută de IMM-uri în achizițiile publice cu o valoare ce depășește pragurile stabilite peste medie este cu 18 puncte procentuale sub ponderea lor globală în economie. Microîntreprinderile și întreprinderile mici sunt mult în urma rolului lor efectiv în economia reală. Un mai bun acces la informații și depășirea capacităților tehnice și financiare limitate ar putea îmbunătăți semnificativ schimbul de informații între contractori și potențialii ofertanți.

De asemenea, măsurile fiscale sunt de mare importanță. Coordonarea politicilor fiscale și introducerea unei baze fiscale consolidate comune a societăților ar transforma piața unică într-un mediu mai prielnic pentru întreprinderile europene. Avantajul ar fi o mai mare transparență pentru acestea și facilitarea comparării între diferitele niveluri de impozitare aplicate în statele membre.

Pe de altă parte, acesta nu este singurul obstacol în activitatea transfrontalieră a întreprinderilor. Raportorul sprijină elaborarea unei noi strategii privind TVA-ul, care să clarifice și să adapteze cadrul la noile realități ale economiilor europene și să aducă beneficii pentru competitivitatea mediului de afaceri european. Ar trebui să se acorde o atenție specială și reglementărilor în materie de obligații de declarare, întrucât acestea sunt adeseori împovărătoare pentru întreprinderi și constituie un obstacol pentru activitățile transfrontaliere.


AVIZ al Comisiei pentru comerŢ internaŢional (3.3.2011)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la piața unică pentru întreprinderi și creșterea economică

(2010/2277(INI))

Raportoare pentru aviz: Josefa Andrés Barea

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că dimensiunea externă a strategiei europene, care include, de asemenea, comerțul internațional, dobândește o importanță tot mai mare datorită integrării piețelor și, prin urmare, că o strategie externă adecvată poate fi cu adevărat utilă în ceea ce privește creșterea durabilă, ocuparea forței de muncă și o piață unică mai solidă pentru întreprinderi, în conformitate cu obiectivele strategiei UE 2020;

2.  subliniază nevoia de coerență între politica internă și cea externă a Uniunii și obiectivele sale generale; susține faptul că obiectivele politicii interne trebuie să constituie baza obiectivelor politicii comerciale externe; îndeamnă ca această coerență să fie realizată în cadrul acordurilor comerciale bilaterale și multilaterale prin evaluări ex ante ale impactului asupra dezvoltării durabile, precum și prin evaluări ex post periodice, prin includerea în acorduri a unor clauze privind drepturile omului, responsabilitatea socială și de mediu și aplicarea acestora, coroborate cu măsuri proporționale în caz de nerespectare; subliniază faptul că acordurile comerciale internaționale ar trebui să servească și obiectivului de armonizare a normelor și standardelor, în special pentru IMM-uri;

3.  consideră că procesul de consolidare a pieței interne europene necesită înregistrarea de progrese în impunerea standardelor minime și o cooperare strânsă privind impozitarea întreprinderilor cu sediul în UE și a operațiunilor derulate de acestea în țări cu statut de parteneri comerciali;

4.  reamintește faptul că respectarea unor standarde europene și internaționale ridicate este esențială pentru realizarea progresului social, pentru protecția consumatorilor și creșterea economică durabilă și că, pentru a permite companiilor din UE să concureze pe plan internațional în condiții de concurență echitabile, partenerii comerciali ai UE ar trebui să respecte și să aplice normele, nerespectarea acestora reprezentând o încălcare a obligațiilor internaționale, care subminează grav piața unică;

5.  este preocupat de posibilul impact asupra piețelor forței de muncă din Europa al acordurilor comerciale încheiate în temeiul GATS, modul 4; îndeamnă Comisia, prin urmare, să lanseze o evaluare a impactului înaintea încheierii fiecărui acord comercial, implicând partenerii sociali de la nivel național și european;

6.  subliniază nevoia de a transforma politica comercială a UE într-un adevărat instrument de dezvoltare durabilă și de creare a mai multor locuri de muncă, cu o calitate mai ridicată; solicită Comisiei să formuleze o politică comercială compatibilă cu o politică industrială solidă, care generează locuri de muncă;

7.  subliniază nevoia de a combate încălcările drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) prin toate mijloacele legale disponibile pentru a promova inovarea și competitivitatea în Uniunea Europeană, deoarece protecția internațională a DPI, în special a mărcilor și a indicațiilor geografice, este esențială nu numai pentru promovarea inovării, ci și pentru protejarea locurilor de muncă ale cetățenilor europeni din numeroase sectoare de activitate din UE, expuse riscurilor ca urmare a încălcării DPI și a contrafacerii; solicită abordări inovatoare privind protecția drepturilor de autor în era digitală, care să respecte, pe deplin, drepturile fundamentale, confidențialitatea și neutralitatea internetului;

8.  subliniază, de asemenea, faptul că protecția și respectarea DPI ar trebui dezvoltate în cadrul unei abordări mai ample ce ia în considerare drepturile și nevoile consumatorilor și ale cetățenilor UE, dar care nu intră în conflict cu alte politici interne și externe ale UE, precum promovarea societății informaționale, sprijinirea educației, a îngrijirilor medicale și a dezvoltării în țările terțe, precum și promovarea diversității culturale și biologice la nivel internațional;

9.  invită Comisia să adopte, în cooperare cu părțile interesate relevante, o strategie coerentă și echilibrată pentru a stimula inovarea și a susține întreprinderile inovatoare ca cea mai bună modalitate de recompensare a creației, precum și pentru a proteja drepturile fundamentale, cum ar fi dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal;

10. consideră importantă asigurarea simetriei și transparenței, în special pentru IMM-uri, în procedurile de achiziții publice ce implică țări industrializate și economii emergente majore, respectând pe deplin nevoia de tratament special și diferențiat al țărilor în curs de dezvoltare și funcționalitatea multiplă a politicilor în domeniul achizițiilor publice, precum și securitatea și previzibilitatea investițiilor; subliniază că există anumite avantaje ale procesului de integrare a piețelor mondiale, dar este conștient că, în unele cazuri, întreprinderile internaționale au încălcat drepturile omului și ale lucrătorilor și au adus daune mediului; subliniază faptul că întreprinderile au anumite obligații și solicită includerea unei clauze de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI) în acordurile comerciale;

11. consideră, de asemenea, că viitoarea politică a UE privind investițiile trebuie să promoveze investiții durabile, să respecte dreptul guvernelor de a legifera în favoarea interesului public și să încurajeze condiții de lucru decente în întreprinderile vizate de investiții;

12. invită Comisia să realizeze o coordonare mai amplă între măsurile naționale și cele internaționale privind IMM-urile, să identifice și să promoveze IMM-urile care au potențial comercial; consideră că statele membre ar trebui să își intensifice eforturile de încurajare a IMM-urilor în vederea folosirii inițiativelor și instrumentelor existente, precum baza de date privind accesul pe piață și centrul de asistență pentru exportatori;

13. îndeamnă Comisia să asigure că, în ceea ce privește transportul public și al bunurilor comercializate atât în cadrul pieței interne, cât și în țările vecine, se pune un accent deosebit pe rețelele de transport feroviar;

14. constată că întreprinderile multinaționale și filialele acestora reprezintă actori-cheie în cadrul globalizării economice și al comerțului internațional și că, potrivit celor zece principii din inițiativa „Global Compact” a ONU, întreprinderile multinaționale trebuie să accepte, să susțină și să aplice, în domeniul lor de activitate, un set de valori fundamentale în domeniul drepturilor omului, al standardelor de muncă, al protecției mediului și al combaterii corupției; constată, de asemenea, că nerespectarea legislației în vigoare în orice țară terță în care își desfășoară activitatea o întreprindere din UE de orice dimensiune constituie o contravenție sau o infracțiune care este în detrimentul lucrătorilor din respectiva țară terță, iar în cazul în care o astfel de nerespectare este persistentă și nu este pedepsită, poate conduce la răspândirea unor standarde sociale, de mediu și fiscale mai puțin stricte, afectând astfel în mod negativ chiar și lucrătorii din UE; consideră ferm că Directiva privind detașarea lucrătorilor nu trebuie să creeze două categorii de drepturi ale cetățenilor în cadrul aceleiași întreprinderi sau locații;

15. propune, la nivel mai general, ca acordurile comerciale viitoare negociate de Uniune să conțină un capitol privind dezvoltarea durabilă, plecând de la principiile privind RSI definite în versiunea actualizată din 2010 a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

3.3.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

0

5

Membri titulari prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Daniel Caspary, Christofer Fjellner, Metin Kazak, David Martin, Vital Moreira, Cristiana Muscardini, Niccolò Rinaldi, Helmut Scholz, Peter Šťastný, Keith Taylor, Paweł Zalewski

Membri supleanți prezenți la votul final

Josefa Andrés Barea, George Sabin Cutaș, Béla Glattfelder, Elisabeth Köstinger, Georgios Papastamkos, Carl Schlyter, Jarosław Leszek Wałęsa

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Derk Jan Eppink, Eider Gardiazábal Rubial, Kartika Tamara Liotard


AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice Şi monetare (16.2.2011)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la piața unică pentru întreprinderi și creștere economică

(2010/2277(INI))

Raportor pentru aviz: Diogo Feio

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât o piață unică integrată și eficientă care își propune să promoveze libera circulație a serviciilor, inclusiv soluțiile de învățare și de comerț online, este esențială pentru întreprinderi, mai ales IMM-uri, și consumatori și, prin urmare, pentru creșterea economică, competitivitatea și crearea de locuri de muncă la nivelul UE într-o lume globalizată, fiind, de asemenea, esențială pentru cetățenii UE, în măsura în care aceasta contribuie la asigurarea accesului la servicii de bază pentru toți;

B.  întrucât reducerea sarcinii administrative, utilizarea administrației pe cale electronică și respectarea strategiei UE pentru o mai bună legiferare sunt cruciale pentru ca întreprinderile, în special IMM-urile, care constituie principala forță motrice a creșterii economice a UE, să poată beneficia din plin de avantajele pieței interne, să poată contribui la crearea de locuri de muncă și la alocarea de fonduri pentru cercetare, dezvoltare și inovare, respectând totodată pe deplin normele și legislația în domeniul social și al mediului, asigurând niveluri ridicate de protecție a consumatorilor și contribuind la o distribuție corespunzătoare a bogăției;

C. întrucât obiectivele Strategiei UE 2020 și Small Business Act (Legea privind întreprinderile mici) ar trebui să fie pe deplin integrate și să stea la baza tuturor politicilor pieței interne;

D. întrucât politica în domeniul concurenței este un instrument esențial, care îi permite UE să aibă o piață internă dinamică, eficientă și inovatoare și să fie competitivă la nivel mondial,

1.  solicită Comisiei să aibă din nou în vedere ideea principală a raportului Mario Monti, care se referă la promovarea liberalizării și a concurenței, îmbunătățind în același timp convergența fiscală și socială;

2.  subliniază caracterul complementar al diferitelor măsuri cuprinse în raportul Monti, a cărui coerență nu se reflectă în totalitate în Actul privind piața unică;

3.  subliniază că adoptarea acestor măsuri este de o importanță primordială pentru a depăși obstacolele actuale la nivel național și european;

4.  salută inițiativa Actului privind piața unică, echilibrul dintre obiectivele economice, sociale sau privind guvernanța și, în special, alinierea acestuia la Strategia UE 2020;

5.  invită Comisia să acorde o atenție specială nevoilor IMM-urilor, care reprezintă principalii angajatori din Uniunea Europeană, respectând totodată pe deplin normele și legislația în domeniul social și al mediului, asigurând niveluri ridicate de protecție a consumatorilor prin:

     (a) facilitarea accesului IMM-urilor la piețele de capital pentru a permite investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare și pentru a stimula exporturile europene,

     (b) simplificarea obligațiilor de raportare financiară a IMM-urilor și reducerea sarcinilor administrative și

     (c) luarea în considerare în mod specific a dependenței IMM-urilor de marile companii pentru care exercită funcția de subcontractante și evaluarea utilității de a întreprinde acțiuni specifice care să reflecte consecințele acestei dependențe;

6.  subliniază importanța îmbunătățirii guvernanței economice a Uniunii Europene, astfel încât să se creeze condițiile economice necesare pentru ca întreprinderile să beneficieze de oportunitățile oferite de piața unică, grație cărora pot să se dezvolte și să devină mai competitive, și solicită ca această corelație să fie menționată în mod explicit în Actul privind piața unică;

7.  subliniază nevoia punerii în aplicare efective și a finalizării pachetului privind supravegherea financiară, pentru a îndeplini obiectivul unei piețe interne sustenabile; solicită efectuarea de către Comisie a unei evaluări pentru a asigura această punere în aplicare pe întreg teritoriul UE, precum și publicarea anuală a unui tabel de corespondență; în acest scop, consideră că cele mai bune practici ar trebui promovate în rândul autorităților de supraveghere naționale și la nivelul UE;

8.  invită Comisia să includă în programul său inițiativele privind serviciile financiare de bază (ca, de exemplu, zona unică de plăți în euro (SEPA) și o mai bună siguranță juridică pentru valorile mobiliare), care sunt extrem de relevante pentru piața internă;

9.  subliniază faptul că o politică a UE în domeniul concurenței întemeiată pe principiile pieței deschise și pe condiții de concurență echitabile în toate sectoarele constituie o piatră de temelie pentru o piață unică performantă și o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă durabile și bazate pe cunoaștere;

10. regretă absența măsurilor concrete privind aplicarea efectivă a normelor privind concurența și, în special, a celor legate de controlul concentrărilor și invită Comisia:

     (a) să integreze politica privind concurența și instrumentele specifice în strategia sa pentru piața unică, ținând seama de caracteristicile specifice ale IMM-urilor;

     (b) să îmbunătățească evaluarea sectoarelor în care se constată deficiențe inerente, cum ar fi energia;

     (c) să evalueze impactul ajutoarelor de stat și al măsurilor structurale privind concurența în contextul crizei financiare și

     (d) să evalueze în continuare și, dacă este cazul, să simplifice sau să revizuiască, reglementarea ajutoarelor de stat, ca o compensare pentru serviciile de interes general;

11. invită Comisia și statele membre să acționeze în vederea creării unui statut al societății private europene;

12. subliniază importanța înlăturării barierelor fiscale din calea activităților transfrontaliere, fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute în Tratatul de la Lisabona în ceea ce privește suveranitatea statelor membre în chestiuni fiscale; subliniază că este necesară o mai bună coordonare a politicii fiscale naționale de către statele membre în scopul de a reduce în continuare obstacolele și piedicile fiscale din piața internă și de a evita impozitarea dublă și de a combate concurența fiscală; solicită introducerea unei baze de impozitare consolidate comune și o revizuire a propunerii privind un sistem fiscal simplificat pentru IMM-urile active din piața unică, în conformitate cu principiul subsidiarității;

13. salută noua strategie referitoare la TVA care are ca prioritate combaterea fraudei în domeniu și își propune ca obiectiv stimularea creșterii economice și reducerea sarcinii administrative suportate de întreprinderi, potrivit solicitărilor Parlamentului European;

14. salută revizuirea Directivei privind impozitarea energiei în scopul de a reflecta mai bine obiectivele legate de schimbările climatice, cu condiția ca sarcinile administrative nu să revină în mod nejustificat consumatorilor vulnerabili;

15. salută referirea la „obligațiunile pentru proiecte” și îndeamnă să se utilizeze bugetul UE în vederea suplimentării creditelor acordate de BEI în parteneriat cu sectoarele bancar și privat și crearea unei scheme de obligațiuni pentru proiecte, pentru a finanța proiectele europene ce vizează consolidarea creșterii și a ocupării forței de muncă durabile, inclusiv proiectele de infrastructuri de servicii publice în domeniul transporturilor, al energiei și al telecomunicațiilor;

16. constată că emiterea unui aviz privind prioritățile politice nu anticipează opiniile Parlamentului cu privire la măsurile specifice, care vor fi inspirate, printre altele, de evaluarea de impact a fiecărei propuneri, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări și de respectarea deplină a normelor și legislației în domeniul social și al mediului, precum și de un nivel ridicat de protecție a consumatorului;

17. solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită impactului pe care îl au discrepanțele economice tot mai mari dintre statele membre ale UE asupra coeziunii interne a pieței unice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

14.2.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

6

0

Membri titulari prezenți la votul final

Burkhard Balz, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Pascal Canfin, Nikolaos Chountis, George Sabin Cutaș, Leonardo Domenici, Derk Jan Eppink, Diogo Feio, Elisa Ferreira, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Liem Hoang Ngoc, Gunnar Hökmark, Wolf Klinz, Jürgen Klute, Philippe Lamberts, Werner Langen, Hans-Peter Martin, Íñigo Méndez de Vigo, Ivari Padar, Alfredo Pallone, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Peter Simon, Peter Skinner, Theodor Dumitru Stolojan, Ivo Strejček, Kay Swinburne, Ramon Tremosa i Balcells, Corien Wortmann-Kool

Membri supleanți prezenți la votul final

Sophie Auconie, Elena Băsescu, Arturs Krišjānis Kariņš, Sirpa Pietikäinen, Andreas Schwab, Catherine Stihler


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forŢei de muncă Şi afaceri sociale (16.2.2011)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la o piață unică pentru întreprinderi și creștere economică

(2010/2277(INI))

Raportoare pentru aviz: Raffaele Baldassarre

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că o piață unică bazată pe o concurență liberă și echitabilă este obiectivul esențial al reformei economice a UE și reprezintă un avantaj competitiv fundamental pentru Europa în economia globalizată;

2.  este de părere că piața unică poate și ar trebui să fie relansată și finalizată în vederea atingerii obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020 pentru a contribui la o creștere economică mai mare pentru întreprinderi, inclusiv pentru întreprinderile din economia socială (cooperative, asociații, întreprinderi mutuale și fundații) și la crearea de locuri de muncă mai numeroase și mai bune, precum și la protecția adecvată a drepturilor lucrătorilor și consumatorii europeni; subliniază că, în acest sens, toate propunerile cuprinse în Actul privind piața unică trebuie să fie evaluate corespunzător din punctul de vedere al impactului lor social, economic și de mediu; consideră că, pentru a obține toate beneficiile care decurg din finalizarea pieței unice, libera circulație a lucrătorilor, a capitalurilor și a serviciilor ar trebui integral aplicată și sprijinită atât la nivelul UE, cât și al statelor membre;

3.  subliniază că ocuparea forței de muncă depinde, nu în ultimul rând, de protecția eficace a drepturilor de proprietate intelectuală; prin urmare, salută anunțul Comisiei potrivit căruia aceasta va prezenta propuneri legislative care să vizeze noile probleme ridicate de pirateria pe internet și să îmbunătățească activitățile vamale în acest domeniu;

4.  subliniază că echilibrarea propunerilor impune o abordare sectorială a orientărilor propuse: energie, transport, inovare tehnologică, securitate juridică pentru întreprinderi și lucrători etc. și consultări organizate în fiecare dintre aceste sectoare;

5.  consideră că procesul de creare a unei piețe unice a energiei nu ar trebui să se axeze doar pe creșterea competitivității întreprinderilor, ci și pe menținerea prețurilor energiei la un nivel accesibil atât consumatorilor, cât și întreprinderilor;

6.  consideră că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă baza economiei europene și sunt principalele forțe motrice ale creării de locuri de muncă durabile și de calitate, ale ocupării forței de muncă, ale creșterii economice și ale coeziunii sociale în Europa; subliniază faptul că trebuie făcute eforturi mai mari pentru a îmbunătăți accesul și participarea IMM-urilor pe piața unică, inclusiv pentru eliminarea tuturor barierelor din calea dezvoltării comerțului electronic, astfel cum s-a menționat în „Agenda digitală” 2010, precum și să se acorde sprijin pentru dezvoltarea accesului la serviciile în bandă largă și pentru aplicarea pe o scară mai largă a tehnologiilor informației și comunicațiilor; consideră că învățarea limbilor străine ar trebui promovată în cadrul învățării pe tot parcursul vieții (al formării profesionale), îndeosebi pentru angajații IMM-urilor, ca mijloc de consolidare a accesului IMM-urilor la piața unică;

7.  subliniază că una dintre problemele principale pentru IMM-uri pe timp de scădere a activității economice este accesul la finanțare; consideră totuși că nevoile de finanțare ale IMM-urilor pot fi mai bine satisfăcute mai degrabă printr-un sprijin sporit din partea băncilor publice decât prin intermediul piețelor bursiere și al fondurilor de capital de risc, cum propune Comisia; subliniază că abordarea Comisiei ar face IMM-urile mai vulnerabile la volatilitatea pieței financiare și la strategiile de dezmembrare a activelor, punând în pericol stabilitatea IMM-urilor și a ocupării forței de muncă;

8.  subliniază că principiul „a gândi mai întâi la scară mică” nu a fost încă pus în aplicare pentru a elimina constrângerile care limitează activitatea IMM-urilor; solicită o politică diferențiată pentru IMM-uri; sugerează că IMM-urile cu un anumit potențial de creștere, salarii ridicate și condiții de lucru bune ar trebui sprijinite și solicită introducerea unei diferențieri în inițiativa „Small Business Act” pentru armonizarea acesteia cu Strategia Europa 2020;

9.  salută revizuirea directivelor a patra și a șaptea, în vederea simplificării obligațiilor de raportare financiară, cu introducerea unui nivel comun la nivelul întregii Uniuni Europene, și a reducerii constrângerilor administrative, în special a celor care afectează IMM-urile, pentru a încuraja dezvoltarea în continuare a pieței unice, contribuind astfel la crearea de noi locuri de muncă; solicită ca reducerea obligațiilor administrative să nu antreneze și reducerea protecției lucrătorilor, și anume prin reducerea obligațiilor privind sănătatea și siguranța la locul de muncă; subliniază că, pentru a proteja creditorii, trebuie să fie îndeplinite cerințe de transparență ridicată și de publicare suficientă;

10. reamintește necesitatea de a crea un mediu de reglementare mai favorabil IMM-urilor prin evaluarea atentă a impactului tuturor măsurilor legislative sau de reglementare noi asupra IMM-urilor în scopul de a reduce birocrația, a crește competitivitatea și a promova locuri de muncă de calitate; subliniază necesitatea de a menține dispozițiile existente privind sănătatea și siguranța lucrătorilor; solicită, de asemenea, o mai bună consolidare a pieței unice, precum și un rol și o voință politică sporite din partea statelor membre pentru a o îmbunătăți;

11. subliniază importanța unei comunicări mai bune și a extinderii Sistemului de informare al pieței interne, întrucât este esențial să se ofere, în special IMM-urilor, informații clare referitoare la piața internă;

12. se pronunță ferm în favoarea propunerii de creare a unor obligațiuni la nivelul UE pentru finanțarea proiectelor europene și consideră aceasta o sarcină urgentă pentru Europa, în ceea ce privește investițiile strategice și crearea de locuri de muncă; este de părere că proiectele europene finanțate corespunzător pot contribui la competitivitatea UE, valorificând integral potențialul pieței unice și creând locuri de muncă; solicită ca proiectele să fie selectate în funcție de potențialul lor de a crea locuri de muncă după o evaluare de impact obligatorie;

13. solicită Comisiei să prezinte evaluări anuale cu privire la necesarul de investiții publice și private și modul în care acesta este sau ar trebui să fie acoperit în cadrul propunerii sale nr. 16;

14. subliniază importanța utilizării normelor privind achizițiile publice pentru a sprijini ocuparea forței de muncă, progresul social și dezvoltarea durabilă; îndeamnă Comisia să faciliteze accesul la achizițiile publice pentru IMM-uri și pentru întreprinderile din sectorul economiei sociale și al comerțului echitabil;

15. subliniază importanța utilizării achizițiilor publice înainte de comercializare în vederea sprijinirii inovării, care este o condiție esențială a creșterii durabile, a ocupării forței de muncă și a progresului social; îndeamnă Comisia să adopte inițiative astfel încât să ia în considerare acest aspect în propunerea sa nr. 17 și să găsească mijloacele de a iniția și facilita accesul la achiziții publice al IMM-urilor, inclusiv al IMM-urilor active în economia socială atât în UE, cât și în țări terțe; invită Comisia să încurajeze în continuare utilizarea normelor sociale și ecologice în contractele de achiziții publice, atunci când este cazul;

16. salută, pe lângă propunerile nr. 19 și 20 referitoare la chestiuni fiscale, implementarea propunerilor lui Mario Monti de instituire a unui grup de lucru privind politica fiscală, din care să facă parte reprezentanți ai statelor membre;

17. salută propunerea Comisiei de a publica o strategie privind TVA; consideră că este necesară o mai bună coordonare fiscală între statele membre pentru a se evita concurența fiscală neloială și denaturările pieței; salută, în acest sens, propunerea de directivă privind introducerea unei baze de impozitare consolidate comune pentru corporații (CCCTB); consideră că CCCTB va stimula competitivitatea IMM-urilor îndeosebi prin reducerea obligațiilor care decurg din complexitatea administrativă și prin reducerea costurilor ridicate generate de respectarea diferitelor sisteme fiscale naționale, realizând astfel impactul pozitiv potențial asupra finanțelor publice și ocupării forței de muncă;

18. își exprimă îngrijorarea cu privire la denaturările create pe piața internă din cauza diverselor niveluri de fraudă fiscală din statele membre; îndeamnă Comisia să ia măsuri decisive pentru a crea un regim de stimulente și de sancțiuni pentru a combate evaziunea fiscală și scurgerile ilicite de capital, inclusiv inițiative împotriva paradisurilor fiscale, care prejudiciază economia europeană; în acest sens, solicită Comisiei să adauge la propunerea sa nr. 19 o evaluare de impact pentru a analiza diferitele probleme provocate de evaziunea fiscală și economia subterană în toate statele membre;

19. subliniază importanța eliminării barierelor fiscale din calea activităților transfrontaliere; invită Comisia să creeze condiții de concurență echitabile pentru toate tipurile de întreprinderi de pe piața unică, luând măsurile necesare pentru a prezenta propuneri privind un statut european pentru asociații, întreprinderi mutuale și fundații, să propună un studiu de fezabilitate și o evaluare de impact privind statutul asociațiilor și al întreprinderilor mutuale și să finalizeze evaluarea de impact privind statutul fundațiilor în timp util;

20. sprijină cu fermitate eforturile pentru continuarea negocierilor privind comerțul internațional în vederea eliminării barierelor din calea comerțului pentru a obține un acces mai bun pentru întreprinderile europene pe piețele țărilor terțe, în special în ceea ce privește achizițiile publice; reamintește, în această privință, importanța includerii standardelor sociale și de mediu în acordurile comerciale încheiate între UE și țările terțe, pentru promovarea responsabilității sociale a întreprinderilor în cadrul acestor negocieri, în cazurile aplicabile; subliniază, în acest sens, importanța aplicării efective a standardelor OIM și a Agendei sale privind munca decentă, precum și a Codului de conduită al OCDE pentru întreprinderile multinaționale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

14.2.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

8

15

Membri titulari prezenți la votul final

Regina Bastos, Edit Bauer, Jean-Luc Bennahmias, Pervenche Berès, Mara Bizzotto, Philippe Boulland, Milan Cabrnoch, David Casa, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Sergio Gaetano Cofferati, Marije Cornelissen, Tadeusz Cymański, Karima Delli, Proinsias De Rossa, Frank Engel, Sari Essayah, Richard Falbr, Ilda Figueiredo, Thomas Händel, Marian Harkin, Roger Helmer, Liisa Jaakonsaari, Danuta Jazłowiecka, Martin Kastler, Ádám Kósa, Patrick Le Hyaric, Veronica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Elizabeth Lynne, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Csaba Őry, Siiri Oviir, Rovana Plumb, Konstantinos Poupakis, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Elisabeth Schroedter, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Jutta Steinruck, Traian Ungureanu

Membri supleanți prezenți la votul final

Raffaele Baldassarre, Françoise Castex, Jelko Kacin, Ria Oomen-Ruijten, Evelyn Regner, Emilie Turunen

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Catherine Bearder


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie (1.3.2011)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la piața unică pentru întreprinderi și creșterea economică

(2010/2277(INI))

Raportor pentru aviz: Francesco De Angelis

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște rolul jucat de standardele pentru produse în funcționarea pieței interne europene și consideră că standardele sunt un instrument esențial pentru promovarea unor bunuri și servicii durabile și de calitate pentru consumatori și întreprinderi; salută propunerea de reformare a sistemului european de standardizare și solicită măsuri de promovare a transparenței, reducere a costurilor, precum și implicarea într-o mai mare măsură a părților interesate;

2.  ia act de faptul că, pentru a asigura funcționarea eficientă a pieței unice, procesul de evaluare reciprocă prevăzut de Directiva privind serviciile poate să fie îmbunătățit în continuare, în special prin intermediul partajării rapide a datelor; solicită evaluarea impactului Directivei privind calitatea serviciilor, incluzând aprecierea măsurii în care directiva oferă autorităților publice posibilitatea de a introduce cerințe în materie de interes public furnizorilor de servicii; consideră că sarcinile birocratice inutile la nivel național, regional și local împiedică aplicarea normelor generale pentru toate statele membre;

3.  solicită Comisiei și statelor membre să țină seama de diversele modele de afaceri din Europa la elaborarea legislației; subliniază, în special, importanța întreprinderilor din economia socială, al căror model nu se bazează nici pe mărimea lor, nici pe domeniul de activitate, ci mai degrabă pe respectul pentru anumite valori comune, cum ar fi implicarea actorilor sociali, faptul că individul și obiectivele sociale sunt mai importante decât capitalul, apărarea și aplicarea principiilor de solidaritate și responsabilitate, reconcilierea intereselor utilizatorilor cu interesele generale, apartenența voluntară și deschisă, precum și mobilizarea celei mai mari părți a excedentelor cu scopul de a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă și de a furniza servicii membrilor, respectând totodată interesele generale;

4.  subliniază necesitatea stringentă de a adapta politica de standardizare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor europene (TIC) la evoluțiile pieței și ale politicilor, ceea ce ar conduce la realizarea obiectivelor politicii europene care necesită interoperabilitate; consideră că dezvoltarea comerțului electronic în cadrul pieței interne trebuie să se axeze în principal pe problemele de natură juridică cu care se confruntă atât consumatorii, cât și întreprinderile în economia digitală, acordând o atenție deosebită comerțului transfrontalier și garantând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor; subliniază că trebuie să se țină seama într-o mai mare măsură de nevoile IMM-urilor a căror activitate principală nu este comerțul electronic;

5.  reiterează că principiul nediscriminării în cadrul pieței interne elimină obligația impusă resortisanților unui alt stat membru de a furniza documente originale, copii legalizate, certificate de naționalitate sau traduceri oficiale ale documentelor pentru a beneficia de un serviciu sau de condiții sau prețuri mai avantajoase;

6.  consideră că Uniunea Europeană trebuie să-și intensifice eforturile în domeniul climei și energiei pentru a contribui la realizarea unei piețe a energiei pe deplin funcționale, soluționând, în același timp, viitoarele probleme în materie de energie; consideră că, pentru atingerea obiectivelor în domeniul climei și energiei ale UE, este necesară o nouă strategie în ceea ce privește aplicarea unor niveluri minime adecvate de acciză pe emisiile de CO2 și pe conținutul energetic și evitarea cazurilor de suprapunere cu sistemul de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; subliniază importanța încurajării autorităților locale și regionale pentru a exploata TIC în planurile lor privind eficiența energetică și mediul și consideră că aplicarea acestora va spori în mod semnificativ oportunitățile de afaceri la nivel local și regional;

7.  subliniază că, în vederea unei creșteri semnificative a economiilor de energie, sunt necesare noi planuri și măsuri în materie de eficiență energetică și solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape aplicarea Directivelor privind etichetarea energetică, proiectarea ecologică, transportul, construcțiile și infrastructura, pentru a asigura și aplica o abordare bazată pe un cadru european comun; solicită Comisiei, de asemenea, să adopte o abordare ambițioasă cu privire la obiectivele, politicile și mecanismele sale în viitoarea Strategie privind eficiența resurselor; subliniază că infrastructura est-europeană ar trebui îmbunătățită și adusă la același nivel cu infrastructura celorlalte state membre;

8.  salută propunerea de revizuire a inițiativei referitoare la IMM-uri („Small Business Act”) pentru a crea o mai strânsă legătură între aceasta și Strategia 2020 și solicită Comisiei să țină seama în mod corespunzător de rolul crucial al IMM-urilor și al microîntreprinderilor în Europa; invită Comisia să sporească numărul conexiunilor de bandă largă de mare viteză în regiunile UE pentru a asigura un nivel maxim al participării IMM-urilor la o piață internă care capătă un caracter digital din ce în ce mai pronunțat; solicită instituirea unui sistem european de brevete orientat spre calitate și accesibil IMM-urilor care să încurajeze inovațiile tehnologice și apariția unor modele de afaceri noi; salută propunerea de adoptare a unui plan de acțiune pentru accesul IMM-urilor la piețele de capital, un exemplu fiind euroobligațiunile, și solicită promovarea unor mecanisme de finanțare inovatoare destinate IMM-urilor care promovează inovația; salută planurile Comisiei de a moderniza sistemul de taxe pe valoarea adăugată al UE, acordând o atenție deosebită simplificării normelor referitoare la IMM-uri și reducerii costurilor de asigurare a conformității; subliniază importanța punerii în aplicare a propunerilor Grupului la nivel înalt privind reducerea sarcinii administrative;

9.  reafirmă că dreptul de exercitare a profesiei în alt stat membru este una dintre libertățile fundamentale garantate de tratat și o condiție necesară pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate și solicită Comisiei și statelor membre ridicarea tuturor barierelor existente privind libera circulație a lucrătorilor;

10. subliniază că UE trebuie să își mărească autonomia în ceea ce privește furnizarea de energie; consideră că o abordare bazată pe grupări regionale în contextul pieței interne a energiei, precum și diversificarea rutelor de energie în țările europene ar trebui să faciliteze această autonomie; pe lângă aceasta, solicită Comisiei să îmbunătățească integrarea surselor de energie regenerabilă și subliniază că este necesar ca rețelele inteligente să devină mai eficiente; de asemenea, este de părere că aplicarea unor mecanisme de cooperare trebuie să devină mai eficientă și mai transparentă;

11. subliniază necesitatea unei mai bune coordonări și armonizări în utilizarea spectrului european de frecvențe radio și speră că spectrul va fi utilizat mai eficient pentru a reduce prețurile pentru utilizatorii finali;

12. salută propunerea Comisiei de a consolida dialogul cu societatea civilă, prin organizarea unor consultări; subliniază, cu toate acestea, că majoritatea instrumentelor necesare sunt deja disponibile, întrucât Comisia și-a luat angajamentul în acest sens cu mai mult timp în urmă, în cadrul orientărilor privind evaluarea impactului, în vederea estimării cu mai multă acuratețe a impactului propunerilor sale legislative din mai multe puncte de vedere; subliniază, încă o dată, că este foarte important ca instituțiile UE să consulte actorii interesați, atât pentru a beneficia de pe urma expertizei specializate a acestora, cât și pentru a garanta transparența activităților acestora, asigurând acceptarea lor de către opinia publică;

13. salută inițiativa privind amprenta asupra mediului a produselor și îndeamnă Comisia să stabilească fără întârziere un adevărat sistem comun de evaluare și etichetare;

14. recunoaște că achizițiile publice sunt instrumente puternice ce pot îndrepta piețele spre produse și servicii durabile și pot stimula inovarea; salută intenția Comisiei de a revizui și simplifica normele privind achizițiile publice și subliniază că acest proces nu ar trebui să pericliteze, ci să consolideze capacitatea autorităților publice de a include criterii de interes general, cum ar fi criteriile de mediu sau sociale, în cadrul licitațiilor publice;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

28.2.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

39

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Jean-Pierre Audy, Zigmantas Balčytis, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Robert Goebbels, Fiona Hall, Jacky Hénin, Edit Herczog, Romana Jordan Cizelj, Arturs Krišjānis Kariņš, Lena Kolarska-Bobińska, Béla Kovács, Philippe Lamberts, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Herbert Reul, Paul Rübig, Amalia Sartori, Konrad Szymański, Patrizia Toia, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Marita Ulvskog, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras

Membri supleanți prezenți la votul final

Antonio Cancian, Francesco De Angelis, Françoise Grossetête, Jolanta Emilia Hibner, Ivailo Kalfin, Mario Pirillo, Catherine Trautmann

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Niccolò Rinaldi


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (2.3.2011)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la piața unică pentru întreprinderi și creștere

(2010/2277(INI))

Raportoare pentru aviz: Sophie Auconie

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

Piața unică pentru întreprinderi și creștere

1.  observă faptul că politicile Uniunii Europene privind piața unică și dezvoltarea regională sunt, în foarte mare măsură, complementare și subliniază faptul că evoluția pieței interne și dezvoltarea continuă a regiunilor Uniunii sunt interdependente și conduc, împreună, către o Europă caracterizată prin coeziune și competitivitate; salută propunerile Comisiei care vizează aprofundarea pieței unice;

2.  subliniază că, într-o lume globalizată, piața unică trebuie să asigure cel mai bun mediu de afaceri posibil pentru întreprinderi și trebuie să țină seama de caracterul specific al IMM-urilor pentru a stimula crearea de locuri de muncă, inovarea, valorile antreprenoriale, îmbunătățirea profilului antreprenorului și susținerea spiritului comercial și a activităților independente în toate regiunile UE, inclusiv în zonele rurale; salută, prin urmare, planurile de evaluare a „Small Business Act” și consolidarea principiului „a gândi mai întâi la scară mică"; subliniază rolul pe care politica regională îl poate avea în continuarea integrării pieței unice și invită Comisia și statele membre să faciliteze accesul la fondurile UE, în special pentru IMM-uri, având în vedere faptul că acestea reprezintă cea mai flexibilă componentă a economiei europene; atrage atenția asupra importanței magazinelor din apropiere pentru legăturile sociale, ocuparea forței de muncă și dinamism în zonele dezavantajate, în special în sectoarele urbane care se confruntă cu dificultăți sau în zonele slab populate; solicită să li se acorde acestora un sprijin adecvat în baza politicii regionale a Uniunii;

3.  solicită Comisiei și statelor membre să pună capăt întârzierilor și deficiențelor în transpunerea directivelor privind piața unică, astfel încât să asigure o concurență loială;

4.  ia act de faptul că piața unică pentru brevete încă nu este pe deplin funcțională; încurajează, în acest sens, promovarea unui brevet al Uniunii Europene, care să poată consolida inovarea, creșterea economică și competitivitatea, asigurând, astfel, societăților europene șansa de a se bucura de toate beneficiile oferite de piața unică a UE;

5.  subliniază faptul că accesibilitatea reală și efectivă a pieței unice pentru toate regiunile UE este o condiție prealabilă pentru libera circulație a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor și, astfel, pentru o piață unică puternică și dinamică; subliniază, în acest context, rolul esențial pe care îl are politica regională a Uniunii în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurilor și dezvoltarea coerentă și echilibrată din punct de vedere economic și social a regiunilor; salută propunerea Comisiei de a adopta în 2011 o variantă revizuită a orientărilor comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, precum și a unei propuneri referitoare la un cadru global de finanțare a infrastructurilor de transport; recomandă utilizarea unei abordări regionale în utilizarea fondurilor structurale pentru a încuraja investițiile în infrastructurile transfrontaliere privind energia, transportul, comunicațiile, sănătatea, mediul, cercetarea și educația, vizând asigurarea accesului la servicii de bază pentru toți și a unei funcționări armonioase a pieței interne; solicită dezvoltarea unor surse inovatoare de finanțare (cum ar fi parteneriatele public-privat, obligațiunile pentru proiecte specifice și tarifele de utilizare), respectând pe deplin nevoia unui nivel mai ridicat al calității și nevoia de a asigura un acces universal la serviciile de interes general, ca instrumente-cheie pentru susținerea punerii în aplicare a proiectelor; subliniază în acest context necesitatea sprijinirii dezvoltării unei serii de parteneriate public-privat, inclusiv la nivel local și regional; invită Comisia și statele membre să încerce împreună să găsească soluții pentru complexitatea normelor care reglementează proiectele generatoare de venituri;

6.  subliniază importanța regiunilor și a punerii în aplicare a politicii regionale pentru succesul strategiei Europa 2020 și pentru aprofundarea pieței unice; solicită Comisiei să stabilească o corelație reală între Actul privind piața unică și UE 2020; subliniază, în acest context, că fondurile structurale ale UE ar trebui să fie alocate într-un mod flexibil, dinamic, orientat spre viitor, printre altele pentru a amortiza în continuare posibilele efecte negative pe care le pot avea acordurile comerciale internaționale asupra regiunilor UE și pentru a pregăti acestea pentru schimbări de natură socio-economică necesare, în cadrul unei strategii fondate pe un echilibru între factori de condiționare și capacități, alături de flexibilitate în ceea ce privește politicile și instrumentele sectoriale; solicită o politică regională mai ușor accesibilă utilizatorilor și transparență maximă, dar și reguli mai stricte împotriva fenomenului de „turism financiar”, care ar putea permite unor întreprinderi să utilizeze abuziv instrumentele financiare ale Uniunii; subliniază nevoia unei armonizări și integrări mai profunde a normelor privind fondurile structurale, evitând defalcarea proiectului în părți diferite care să vizeze fonduri diferite; recomandă ca accentul să nu se pună doar pe regularitatea cheltuielilor, ci și pe calitatea intervențiilor și să se pună la dispoziție resurse suficiente care să fie direcționate înspre consolidarea asistenței în domeniul administrării;

7.  subliniază că regiunile situate la frontierele interne ale pieței unice sunt primele care resimt consecințele eliminării acestor frontiere; solicită Comisiei să ia în considerare preocupările legate de „efectul de prag” între regiunile de frontieră care cunosc grade comparabile de dezvoltare dar beneficiază de niveluri semnificativ diferite de sprijin financiar în cadrul politicii regionale a Uniunii; solicită o dezbatere privind soluțiile care să înlăture aceste efecte nedorite;

8.  subliniază importanța „specializării inteligente” a regiunilor pentru a stimula competitivitatea regională; piața unică a UE se poate dezvolta ca întreg numai cu condiția implicării tuturor actorilor și a regiunilor, inclusiv a IMM-urilor din toate sectoarele, inclusiv a sectorului public, a economiei sociale și a cetățenilor înșiși; nu trebuie implicate numai câteva domenii de înaltă tehnologie, ci toate regiunile Europei și statele membre, fiecare axându-se pe propriile puncte forte („specializare inteligentă”) în cadrul Europei;

9.  solicită Comisiei să clarifice „condiționalitatea macroeconomică”, menționată în cadrul dezbaterii privind viitorul politicii regionale a Uniunii, care, dacă nu este implementată în mod corespunzător, ar putea conduce la impunerea unor sancțiuni dăunătoare și inutile împotriva potențialilor beneficiari ai politicii regionale, și anume întreprinderile și cetățenii UE;

10. salută intenția Comisiei de a revizui normele privind achizițiile publice în vederea armonizării acestora cu obiectivele și politicile UE, simplificând procedurile, în special pentru autoritățile locale și regionale de nivel mic, și facilitând accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice;

11. subliniază că serviciile reprezintă o sursă deosebită pentru dezvoltarea pieței unice; subliniază că Directiva privind serviciile este un pas esențial în direcția unei veritabile piețe unice pentru servicii și că procesul de transpunere ar trebui să aibă loc cât mai repede posibil și într-o manieră transparentă; invită Comisia să sprijine acele state membre care întâmpină probleme sau se confruntă cu întârzieri în cadrul punerii în aplicare a acesteia; subliniază, în special, necesitatea unui acces echitabil din punct de vedere social și regional la serviciile de interes general folosind la maximum posibilitățile oferite prin Tratatul de la Lisabona, acordând atenția cuvenită subsidiarității și dreptului la autonomie locală al autorităților locale și regionale;

12. subliniază faptul că piața unică necesită o politică regională finanțată în mod adecvat pentru perioada de după 2013 și că bugetul acesteia nu va putea fi, în niciun caz, inferior bugetului pentru perioada actuală 2007-2013;

13. subliniază potențialul regiunilor UE de a juca un rol considerabil în asistarea Comisiei în vederea creării unei piețe unice digitale; subliniază, în această privință, importanța care ar trebui acordată utilizării fondurilor disponibile pentru regiunile UE, în vederea depășirii lipsei de dezvoltare în domeniile comerțului electronic și serviciilor electronice, care ar putea servi drept sursă fructuoasă de creștere economică viitoare în regiuni;

O piață unică pentru europeni

14. este de opinie că cooperarea teritorială (inclusiv GECT – Grupările europene pentru cooperare teritorială și strategiile macro-regionale) are o contribuție decisivă la eliminarea frontierelor interne vizibile și invizibile din cadrul pieței unice și la dezvoltarea în continuare a acestei piețe, printre altele prin exploatarea potențialului integral al „clusterelor” (grupărilor) transfrontaliere competitive; insistă asupra importanței consolidării obiectivului politicii de coeziune și solicită, în acest context, majorarea bugetului pentru cooperare teritorială în perioada de după 2013, în vederea promovării unei cooperări transfrontaliere pe mai multe niveluri, a asigurării dezvoltării regiunilor transfrontaliere și, mai general, a unei mai bune exploatări a potențialului cooperării teritoriale; ar dori ca accesul la fondurile europene de cooperare regională să fie simplificat în vederea facilitării participării, printre altele, a părților interesate din mediul privat;

15. reamintește nevoia de a lua în considerare, în cadrul politicilor integrate ale UE, situația regiunilor cu caracteristici teritoriale specifice, în special a regiunilor ultraperiferice astfel cum sunt definite la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în vederea asigurării unei integrări depline a acestor regiuni și a întreprinderilor, a forței de muncă și a cetățenilor din aceste regiuni în cadrul pieței interne a UE, permițându-le astfel să beneficieze pe deplin de avantajele acesteia; încurajează Comisia să continue aplicarea dispozițiilor specifice în aceste regiuni și să elaboreze în continuare astfel de dispoziții; reamintește nevoia de a stabili un plan european de vecinătate extins la care se face referire în comunicarea Comisiei COM(2004)0343, ca o completare la integrarea pe piața unică; solicită, în final, ca propunerile de la capitolul „Întărirea solidarității pe piața unică” să fie extinse și susținute și, în special, ca o atenție deosebită să fie acordată impactului pieței unice în cele mai dezavantajate regiuni, în vederea anticipării și sprijinirii eforturilor de ajustare din regiunile respective;

16. salută propunerea de creare a statutului european al fundațiilor și ia act de angajamentul asumat de Comisie de a prezenta un regulament până la sfârșitul anului 2011; solicită crearea unui statut european al asociațiilor cu scopul de a facilita inițiativele transfrontaliere ale cetățenilor și de a contribui la dezvoltarea conceptului cetățeniei UE dincolo de frontiere;

Guvernanță și parteneriat în cadrul pieței unice

17. salută abordarea Comisiei orientată spre guvernarea pe mai multe niveluri și eforturile mai intense ale acesteia de a implica publicul larg în procesele de consultare; subliniază că această abordare ar trebui aplicată în mod corespunzător în toate politicile unionale în care statele au competențe comune, inclusiv politica de coeziune; reamintește că acest lucru este necesar pentru a asigura participarea reală a actorilor regionali și locali din domeniul politic și economic la procesul decizional; remarcă faptul că, în cadrul acestor consultări, noul rol special al autorităților locale și regionale ar trebui luat în considerare, dat fiind că acestea sunt cele care pun în aplicare normele UE; subliniază nevoia unei implicări mai ample a autorităților locale și regionale în crearea pieței unice, în conformitate cu principiile subsidiarității și parteneriatului, precum și la toate nivelurile procesului decizional; propune ca, în vederea evidențierii acestei abordări descentralizate, să se creeze, în fiecare stat membru, un „Pact teritorial al autorităților locale și regionale cu privire la strategia Europa 2020” pentru a determina o implicare mai intensă a statelor în procesul de punere în aplicare a strategiei Europa 2020; consideră, în final, că autoritățile locale și regionale ar putea fi implicate în dezvoltarea și extinderea Sistemului de informare al pieței interne după o evaluare temeinică a avantajelor și problemelor care ar putea rezulta ca urmare a unei astfel de extinderi a sistemului;

18. salută rolul jucat de Comitetul Regiunilor în implicarea părților interesate de la nivel local și regional în dezbaterea referitoare la Actul privind piața unică; solicită Comisiei să implice în continuare Parlamentul European și Comitetul Regiunilor și să colaboreze îndeaproape cu acestea pentru a monitoriza încontinuu consecințele potențiale și reale ale aprofundării pieței unice asupra regiunilor; salută, prin urmare, ideea unui forum al pieței unice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

28.2.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

François Alfonsi, Luís Paulo Alves, Charalampos Angourakis, Jean-Paul Besset, Alain Cadec, Salvatore Caronna, Rosa Estaràs Ferragut, Danuta Maria Hübner, Seán Kelly, Evgeni Kirilov, Constanze Angela Krehl, Ramona Nicole Mănescu, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Lambert van Nistelrooij, Jan Olbrycht, Wojciech Michał Olejniczak, Markus Pieper, Tomasz Piotr Poręba, Monika Smolková, Georgios Stavrakakis, Nuno Teixeira, Michail Tremopoulos, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Hermann Winkler

Membri supleanți prezenți la votul final

Karima Delli, Karin Kadenbach, Andrey Kovatchev, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Patrice Tirolien, Derek Vaughan

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Stanimir Ilchev


AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (1.3.2011)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la piața unică pentru întreprinderi și creștere economică

(2010/2277(INI))

Raportor pentru aviz: Piotr Borys

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  având în vedere incapacitatea Consiliului de a ajunge la o decizie unanimă cu privire la dispozițiile referitoare la traducere pentru brevetele UE, salută solicitarea mai multor state membre de autorizare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecții unitare a brevetelor, care să permită statelor membre participante să adopte un brevet valabil în toate țările participante; invită toate statele membre să se alăture cooperării consolidate; încurajează o adoptare și o punere în aplicare cât mai prompte, pentru a sprijini inovarea și pentru a consolida competitivitatea europeană la nivel mondial;

2.  subliniază apelurile făcute în raportul Mario Monti și în rezoluția Parlamentului European din 20 mai 2010 referitoare la oferirea unei piețe unice consumatorilor și cetățenilor (raportul Louis Grech) în vederea unei abordări mai holistice a pieței interne, atât în materie de strategie, cât și în materie de percepție, pentru ca aceasta să devină cât mai eficace și pentru a-i reda publicului încrederea; subliniază importanța inițiativei privind o lege a pieței interne („Single Market Act”) de propuneri cu caracter legislativ și fără caracter legislativ pentru a consolida și a actualiza piața unică, pentru a completa piața internă digitală și pentru a rezolva și a elimina barierele rămase;

3. este de acord cu lista de măsuri identificate de Comisie pentru a promova și proteja creativitatea și solicită Comisiei să nu mai amâne prezentarea propunerilor de măsuri cu caracter legislativ și nelegislativ în acest domeniu, susținute printr-o evaluare de impact amănunțită, în special directiva-cadru privind gestionarea colectivă a drepturilor de autor și a operelor orfane; consideră că pe lista respectivă ar trebui să figureze și revizuirea de către Comisie a legislației referitoare la marca comercială comunitară;

4. subliniază necesitatea de a adapta cadrul legislativ al UE în domeniul drepturilor de autor la caracterul ubicuu al mediului online, asigurând, totodată, protecția drepturilor de autor, certitudinea juridică și remunerarea echitabilă a titularilor drepturilor pentru utilizările offline și online; subliniază că un proces de acordare a licențelor mai eficient și mai puțin costisitor, bazat pe platforme tehnologice interoperabile, este un aspect esențial pentru realizarea unei piețe digitale unice;

5.  observă că unul dintre avantajele importante ale pieței interne îl constituie înlăturarea barierelor din calea mobilității și armonizarea reglementărilor instituționale, care promovează înțelegerea culturală, integrarea, creșterea economică și solidaritatea europeană;

6.  solicită propuneri din partea Comisiei privind revizuirea directivelor referitoare la contabilitate pentru a evita o reglementare excesivă costisitoare și ineficientă, în special în cazul IMM-urilor, astfel încât competitivitatea și potențialul lor de creștere să poată fi exploatate mai eficient;

7.  subliniază necesitatea interconectării registrelor comerțului din cele 27 de state membre prin intermediul unui punct unic de acces, precum și necesitatea ca datele respective să fie fiabile, actualizate și disponibile într-un format standard, în toate limbile oficiale ale UE; constată că o mai mare transparență pe piața internă ar putea conduce la creșterea investițiilor transfrontaliere; își exprimă convingerea că accesul îmbunătățit și mai ușor la informații este necesar pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii, care constituie un element-cheie în structura fundamentală a economiei europene și forța motrice principală în crearea de locuri de muncă, creșterea economică și coeziunea socială din Europa, deoarece sprijină reducerea sarcinilor administrative ale acestor întreprinderilor;

8.  invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a introduce propuneri referitoare la statutele europene ale asociațiilor, societăților de ajutor reciproc și fundațiilor, să propună un studiu de fezabilitate și o evaluare a impactului în cazul statutelor asociațiilor și societăților de ajutor reciproc, precum și să finalizeze în timp util evaluarea impactului în cazul statutului fundațiilor;

9.  avertizează împotriva concepției conform căreia economia europeană poate oarecum să se dezvolte și să crească fără a practica un comerț liber și echitabil cu cât mai multe țări din lume posibil, inclusiv cu partenerul nostru comercial principal din prezent, SUA și economii emergente precum cele ale Chinei, Indiei și Braziliei; estimează că Uniunea Europeană trebuie să se bazeze, de asemenea, pe forțele sale proprii prin utilizarea mai eficientă a pieței interne, cu atât mai mult cu cât esențialul creșterii sale este, de asemenea, legat de cererea internă;

10. subliniază că o piață unică reînnoită ar trebui să țină seama de nevoile specifice ale persoanelor cu handicap și să folosească potențialul acestora pentru a contribui la creșterea economică a UE; solicită Comisiei să acționeze în continuare pentru a facilita accesul pe piață al acestor persoane, atât în calitate de angajați, cât și în calitate de consumatori.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

28.2.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Raffaele Baldassarre, Sebastian Valentin Bodu, Françoise Castex, Christian Engström, Klaus-Heiner Lehne, Antonio Masip Hidalgo, Alajos Mészáros, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Francesco Enrico Speroni, Alexandra Thein, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final

Piotr Borys, Sergio Gaetano Cofferati, Sajjad Karim, Eva Lichtenberger, Toine Manders


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

16.3.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

0

13

Membri titulari prezenți la votul final

Pablo Arias Echeverría, Cristian Silviu Bușoi, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Evelyne Gebhardt, Louis Grech, Małgorzata Handzlik, Iliana Ivanova, Philippe Juvin, Sandra Kalniete, Eija-Riitta Korhola, Kurt Lechner, Hans-Peter Mayer, Mitro Repo, Robert Rochefort, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Matteo Salvini, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Catherine Stihler, Eva-Britt Svensson, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Kyriacos Triantaphyllides, Emilie Turunen, Bernadette Vergnaud

Membri supleanți prezenți la votul final

Pascal Canfin, Ashley Fox, María Irigoyen Pérez, Morten Løkkegaard, Emma McClarkin, Konstantinos Poupakis

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Luís Paulo Alves, Ivo Strejček

Aviz juridic - Politica de confidențialitate