Procedură : 2010/2289(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0083/2011

Texte depuse :

A7-0083/2011

Dezbateri :

PV 06/04/2011 - 4
PV 06/04/2011 - 6
CRE 06/04/2011 - 4
CRE 06/04/2011 - 6

Voturi :

PV 06/04/2011 - 8.18
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0144

RAPORT     
PDF 209kWORD 203k
23.3.2011
PE 456.686v03-00 A7-0083/2011

referitor la guvernanţă şi parteneriat în cadrul pieţei unice

(2010/2289(INI))

Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor

Raportoare: Sandra Kalniete

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forŢei de muncĂ Şi afaceri sociale
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la guvernanţă şi parteneriat în cadrul pieţei unice

(2010/2289(INI))

Parlamentul European,

–      având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Pentru o economie socială de piaţă cu grad ridicat de competitivitate: 50 de propuneri pentru optimizarea muncii, a activităţilor comerciale şi a schimburilor reciproce” (COM(2010)0608),

–      având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „EUROPA 2020: O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–      având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O piaţă unică pentru Europa secolului XXI” (COM(2007)0724) şi documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei, intitulat „Piaţa unică: bilanţ al realizărilor” (SEC(2007)1521),

–      având în vedere Rezoluţia sa din 4 septembrie 2007 privind revizuirea pieţei unice(1) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Revizuirea pieţei unice: după un an” (SEC(2008)3064),

–     având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Reglementarea inteligentă în Uniunea Europeană” (COM(2010)0543),

–      având în vedere Al 27-lea raport anual al Comisiei privind monitorizarea aplicării dreptului Uniunii Europene şi documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei intitulat „Situaţia în diverse sectoare” (SEC(2010)1143),

–      având în vedere Recomandarea Comisiei din 29 iunie 2009 privind măsurile pentru îmbunătăţirea funcţionării pieţei unice (C(2009)4728),

–      având în vedere Concluziile Consiliului din 10 decembrie 2010 referitoare la Actul privind piaţa unică,

–      având în vedere raportul profesorului Mario Monti adresat Comisiei cu privire la revitalizarea pieţei unice,

–      având în vedere Rezoluţia sa din 20 mai 2010 referitoare la crearea unei pieţe unice pentru consumatori şi cetăţeni(2),

–      având în vedere Tabloul de bord al pieţei interne nr. 21 (2010) şi rezoluţiile Parlamentului din 9 martie 2010(3) şi 23 septembrie 2008(4) referitoare la Tabloul de bord al pieţei interne,

–      având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Către o Europă a rezultatelor - aplicarea legislaţiei comunitare” (COM(2007)0502),

–      având în vedere articolele 258-260 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE),

–      având în vedere articolele 7, 10 şi 15 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–      având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–      având în vedere raportul Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor şi avizul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, precum şi cel al Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0083/2011),

A. întrucât relansarea pieţei unice necesită sprijinul activ al tuturor cetăţenilor, al instituţiilor europene, al statelor membre şi al părţilor interesate;

B.  întrucât, pentru a beneficia de sprijinul activ al tuturor părţilor interesate, este esenţial ca societatea civilă şi IMM-urile să fie reprezentate în mod eficient în cadrul consultărilor şi dialogului cu Comisia, precum şi în cadrul grupurilor de experţi;

C. întrucât pentru relansarea cu succes a pieţei unice sunt deosebit de importante diseminarea, relaţionarea şi gestionarea adecvată a consultărilor şi rapoartelor diferitelor instituţii ale UE (UE 2010, Raportul din anul 2010 privind cetăţenia, politica industrială integrată, Agenda digitală pentru Europa, raportul Monti, Rezoluţia Parlamentului referitoare la oferirea unei pieţe unice consumatorilor şi cetăţenilor, rapoartele Gonzales şi IMCO etc.);

D. întrucât există în continuare o distanţă semnificativă între normele pieţei unice şi beneficiile pe care cetăţenii şi întreprinderile le pot dobândi în practică de pe urma acestora;

E.  întrucât deficitul mediu de transpunere în UE se ridică la 1,7%, dacă se iau în calcul cazurile în care transpunerea unei directive depăşeşte termenul limită şi cele în care Comisia a iniţiat proceduri privind încălcarea dreptului comunitar pe motiv de neconformitate,

I.  Introducere

1.  salută cu interes Comunicarea Comisiei intitulată „Către un Act privind piața unică”, în special cel de-al treilea capitol, precum şi abordarea globală propusă pentru a reechilibra piaţa unică între întreprinderi şi cetăţeni şi pentru a îmbunătăţi caracterul democratic şi transparent al procesului decizional; subliniază faptul că această abordare urmăreşte să garanteze echilibrul optim între propunerile cuprinse în cele trei părţi ale comunicării;

2.  consideră că cele trei capitole ale comunicării sunt la fel de importante şi interconectate şi ar trebui să fie abordate în mod consecvent, fără a separa diferitele mize unele de celelalte;

3.  îndeamnă Comisia şi Consiliul să consolideze abordarea holistică a relansării pieţei unice, prin integrarea priorităţilor pieţei unice în toate domeniile politice esenţiale pentru realizarea pieţei unice în beneficiul cetăţenilor, al consumatorilor şi al întreprinderilor din Europa;

4.  consideră că îmbunătăţirea guvernanţei economice europene, punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 şi relansarea pieţei unice sunt la fel de importante pentru revitalizarea economiei europene şi ar trebui luate în considerare împreună;

5.  consideră că o piaţă unică lipsită de obstacole şi competitivă ar trebui finalizată pentru a aduce beneficii concrete lucrătorilor, studenţilor, pensionarilor şi cetăţenilor în general, precum şi întreprinderilor, în special IMM-urilor, în viaţa lor de zi cu zi;

6.  invită Comisia să indice calendarul de punere în aplicare a Actului privind piaţa unică şi să publice în mod regulat actualizări legate de progresele concrete, pentru a sensibiliza într-o mai mare măsură publicul european cu privire la aplicarea acestui act şi pentru a pune în lumină beneficiile acestuia;

II. Evaluare generală

Consolidarea conducerii politice şi a parteneriatului politic

7.  este convins că una dintre principalele provocări ale relansării pieţei unice este asigurarea conducerii politice, a angajamentului şi a coordonării la nivel politic; consideră că o orientare cuprinzătoare de la cel mai înalt nivel politic este esenţială pentru relansarea pieţei unice;

8.  sugerează că ar trebui să i se ofere Preşedintelui Comisiei mandatul de a coordona şi de a superviza relansarea pieţei unice, în strânsă cooperare cu Preşedintele Consiliului European şi cu autorităţile competente ale statelor membre; îi îndeamnă pe Preşedinţii Comisiei şi Consiliului European să îşi coordoneze îndeaproape acţiunile specifice de stimulare a creşterii economice, a competitivităţii, a economiei sociale de piaţă şi a sustenabilităţii Uniunii;

9.  subliniază rolul consolidat al PE şi al parlamentelor naţionale în temeiul Tratatului de la Lisabona; solicită consolidarea rolului Parlamentului în cadrul procesului legislativ privind piaţa unică; încurajează parlamentele naţionale să se implice în dezbaterea normelor privind piaţa unică de-a lungul întregului ciclu legislativ şi să participe împreună cu Parlamentul European la activităţi comune, care să conducă la o sinergie mai bună între cele două niveluri parlamentare;

10. salută abordarea Comisiei care plasează dialogul şi parteneriatul în centrul pieţei unice reînnoite şi solicită tuturor părţilor interesate să îşi intensifice eforturile pentru a asigura punerea în practică a acestei abordări, astfel încât piaţa unică să îşi poată îndeplini integral rolul de promovare a creşterii economice şi a unei economii de piaţă extrem de competitive;

11. invită Comisia să organizeze, în colaborare cu Preşedinţia, un Forum anual privind piaţa unică care să reunească părţi interesate din cadrul instituţiilor UE, al statelor membre, al societăţii civile şi al organizaţiilor patronale, în vederea evaluării progresului înregistrat în relansarea pieţei unice, al schimbului de bune practici şi al abordării principalelor preocupări ale cetăţenilor europeni; încurajează Comisia să continue procesul de identificare a celor mai importante 20 de surse de nemulţumire şi frustrare legate de piaţa unică cu care se confruntă cetăţenii; propune utilizarea de către Comisie a Forumului privind piaţa unică pentru a prezenta aceste probleme şi, respectiv, soluţiile acestora;

12. îndeamnă guvernele statelor membre să se implice în relansarea pieţei unice; salută iniţiativele statelor membre de optimizare a modului de abordare a directivelor privind piaţa unică, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea coordonării, crearea de structuri de stimulare şi creşterea importanţei politice acordate transpunerii; consideră că este esenţial, atunci când se discută despre priorităţile noii legislaţii, să se acorde mai multă atenţie şi să se stimuleze transpunerea corectă şi la timp, aplicarea corectă şi îmbunătăţirea controlului aplicării legislaţiei în domeniul pieţei unice;

13. remarcă faptul că normele pieţei unice sunt deseori puse în aplicare de către autorităţi locale şi regionale; subliniază nevoia unei implicări mai ample a autorităţilor locale şi regionale în crearea pieţei unice, în conformitate cu principiile subsidiarităţii şi parteneriatului, precum şi la toate nivelurile procesului decizional; propune ca, în vederea evidenţierii acestei abordări descentralizate, să se creeze, în fiecare stat membru, un „Pact teritorial al autorităţilor locale şi regionale cu privire la strategia Europa 2020” pentru a determina o implicare mai intensă a statelor în procesul de punere în aplicare a strategiei Europa 2020;

14. consideră că „buna guvernanţă” a pieţei unice trebuie să respecte rolul celor două instituţii consultative existente la nivel european - Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – precum şi pe acela al partenerilor sociali;

15. subliniază că dialogul cu partenerii sociali şi societatea civilă este esenţial pentru a restabili încrederea în piaţa unică; aşteaptă din partea Comisiei idei noi şi îndrăzneţe cu privire la modalităţi de îmbunătăţire efectivă a acestui dialog; solicită ca partenerii sociali să fie implicaţi şi consultaţi cu privire la toate actele legislative relevante privind piaţa unică de natură să afecteze piaţa muncii;

16. salută intenţia Comisiei de a consolida dialogul deschis, transparent şi periodic cu societatea civilă;

17. invită Comisia să publice o carte verde privind orientările pentru consultările dintre instituţiile UE şi asociaţiile reprezentative şi societatea civilă, asigurând faptul că aceste consultări au un caracter amplu, interactiv şi că oferă valoare adăugată politicilor propuse;

18. invită Comisia să adapteze în cea mai mare măsură posibilă dialogul şi comunicarea la nevoile cetăţenilor obişnuiţi, de exemplu prin furnizarea de acces la toate consultările sale publice în toate limbile oficiale ale UE sau prin utilizarea unui limbaj pe care cetăţenii obişnuiţi să îl poată înţelege;

19. îndeamnă Comisia să lanseze o campanie de educare şi informare cu privire la aspectele esenţiale ale pieţei unice şi la obiectivele stabilite cu scopul de a spori dinamismul acesteia, incluzând totodată dimensiunile coeziunii sociale şi regionale; subliniază faptul că este necesar ca această campanie de comunicare să promoveze o mai bună participare – şi o mai bună capacitate de a participa – a fiecărui cetăţean, lucrător şi consumator la realizarea unei pieţe competitive, juste şi echilibrate;

20. consideră că folosirea noilor instrumente şi abordări bazate pe colaborare ale Web 2.0 oferă oportunitatea de a obţine o guvernanţă mai deschisă, mai responsabilă, cu o capacitate sporită de răspuns şi mai eficientă a pieţei unice;

Reglementarea pieţei unice

21. consideră că iniţiativele individuale ale statelor membre nu pot fi eficiente fără coordonarea la nivelul UE, fiind astfel de o importanţă fundamentală ca UE să aibă o voce unică, fermă şi să poată pune în aplicare acţiuni comune; consideră că solidaritatea, pe care se bazează modelul european de economie socială, precum şi coordonarea răspunsurilor naţionale au fost cruciale pentru evitarea luării de către statele membre a unor măsuri protecţioniste de scurtă durată la nivel individual; îşi exprimă preocuparea faţă de faptul că reapariţia protecţionismului economic la nivel naţional ar putea cel mai probabil să ducă la fragmentarea pieţei interne şi la reducerea competitivităţii şi prin urmare, trebuie evitat; este preocupat de faptul că actuala criză economică şi financiară ar putea fi folosită drept justificare pentru reintroducerea unor măsuri protecţioniste în diferite state membre, deşi recesiunea necesită, în schimb, mecanisme de protecţie comune;

22. consideră că progresele înregistrate pe piaţa internă nu ar trebui să fie bazate pe cel mai mic numitor comun; încurajează, prin urmare, Comisia să îşi asume un rol de prim plan şi să prezinte propuneri îndrăzneţe; încurajează statele membre să folosească metoda cooperării consolidate în domeniile în care nu se poate ajunge la un acord între cele 27 de state membre; constată că celelalte ţări ar putea să se alăture ulterior acestor iniţiative de perspectivă;

23. consideră că eficienţa şi legitimitatea globală a pieţei unice suferă din cauza complexităţii guvernanţei pieţei unice;

24. subliniază faptul că ar trebui să se acorde mai multă atenţie calităţii şi clarităţii legislaţiei UE, pentru a facilita punerea în aplicare a normelor privind piaţa unică de către statele membre;

25. consideră că utilizarea regulamentelor în locul directivelor, atunci când este cazul, ar contribui la crearea unui mediu de reglementare mai clar şi ar reduce costurile operaţionale legate de transpunere; solicită Comisiei să dezvolte o abordare mai bine direcţionată în ceea ce priveşte alegerea instrumentelor legislative, în funcţie de caracteristicile juridice şi materiale ale dispoziţiilor ce urmează să fie puse în aplicare, respectând totodată principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii;

26. încurajează Comisia şi Consiliul să îşi intensifice eforturile de punere în aplicare a strategiei pentru o reglementare inteligentă pentru a consolida în continuare calitatea reglementării, respectând pe deplin principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii;

27. îndeamnă Comisia să continue evaluarea independentă ex-ante şi ex-post a legislaţiei cu participarea părţilor interesate, pentru a îmbunătăţi eficacitatea legislaţiei;

28. sugerează ca, luând în considerare diversitatea situaţiilor lor, Comisia să sistematizeze şi să îmbunătăţească testul pentru IMM-uri, pentru a evalua consecinţele propunerilor legislative asupra acestor întreprinderi;

29. consideră că tabelele de corespondenţă contribuie la îmbunătăţirea transpunerii şi facilitează în mod semnificativ controlul aplicării normelor pieţei interne; îndeamnă statele membre să elaboreze şi să pună la dispoziţia publicului tabele de corespondenţă pentru toate actele legislative privind piaţa unică; subliniază că, în viitor, Parlamentul nu va putea include pe agenda şedinţei plenare rapoarte privind textele de compromis în privinţa cărora s-a ajuns la un acord cu Consiliul în cazul în care tabelele de corespondenţă nu sunt incluse;

Coordonarea administrativă, mecanismele de soluţionare a problemelor şi de informare

30. sprijină propunerile conţinute în Actul privind piaţa unică şi destinate dezvoltării în continuare a cooperării administrative între statele membre, inclusiv extinderii Sistemului de informare al pieţei interne (IMI) şi la alte domenii legislative relevante, ţinând seama de securitatea şi de accesibilitatea pentru utilizatori a sistemului; invită Comisia să sprijine statele membre oferind facilităţi de formare profesională şi îndrumare;

31. consideră că autorităţile locale şi regionale ar putea fi implicate în dezvoltarea şi extinderea Sistemului de informare al pieţei interne după o evaluare temeinică a avantajelor şi problemelor care ar putea rezulta ca urmare a unei astfel de extinderi a sistemului;

32. subliniază importanţa unei comunicări mai bune şi a extinderii Sistemului de informare al pieţei interne, întrucât este esenţial să se ofere, în special IMM-urilor, informaţii clare referitoare la piaţa internă;

33. salută intenţia Comisiei de a coopera cu statele membre pentru a consolida instrumentele informale de soluţionare a problemelor, cum ar fi reţeaua SOLVIT, proiectul „EU Pilot” şi centrele europene ale consumatorilor; invită Comisia să prezinte o foaie de parcurs referitoare la dezvoltarea şi interconectarea diferitelor instrumente de soluţionare a problemelor, pentru a garanta eficienţa şi accesul facil al utilizatorilor şi pentru a evita suprapunerile inutile; invită statele membre să asigure resurse adecvate pentru aceste instrumente de soluţionare a problemelor;

34. invită Comisia să dezvolte şi să promoveze în continuare site-ul de internet „Europa ta” pentru ca acesta să reprezinte un punct unic de acces la toate informaţiile şi la toate serviciile de asistenţă de care au nevoie cetăţenii şi întreprinderile pentru a se folosi de drepturile lor pe piaţa unică;

35. încurajează statele membre să dezvolte puncte unice de contact în conformitate cu Directiva privind serviciile, care să devină centre de e-guvernanţă uşor de utilizat şi de accesat, unde întreprinderile să poată obţine toate informaţiile necesare în limbile relevante ale UE, să poată aborda toate formalităţile şi să poată parcurge etapele necesare prin mijloace electronice pentru a oferi servicii în statul membru respectiv;

36. ia act de rolul important al EURES în facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în Uniune şi în asigurarea unei cooperări strânse între serviciile naţionale de ocupare a forţei de muncă; solicită statelor membre să facă mai bine cunoscut publicului acest serviciu util pentru a permite mai multor cetăţeni ai UE să beneficieze pe deplin de posibilităţile de ocupare a unui loc de muncă oriunde în UE;

37. solicită parlamentelor naţionale, autorităţilor locale şi regionale, precum şi partenerilor sociali, să se implice activ în comunicarea avantajelor prezentate de piaţa unică;

Transpunerea şi controlul aplicării legislaţiei

38. invită Comisia să utilizeze toate competenţele de care dispune în temeiul tratatelor pentru a îmbunătăţi transpunerea, punerea în aplicare şi controlul aplicării normelor privind piaţa unică în beneficiul cetăţenilor, al consumatorilor şi al întreprinderilor din Europa; invită statele membre să îşi intensifice eforturile pentru a pune în aplicare corect şi în totalitate normele pieţei unice;

39. consideră că procedura privind încălcarea dreptului comunitar rămâne un instrument-cheie pentru asigurarea funcţionării pieţei interne, dar subliniază faptul că ar trebui să se aibă în vedere şi alte instrumente, care sunt mai rapide şi mai simple;

40. solicită Comisiei să reziste oricăror imixtiuni politice şi să lanseze imediat proceduri privind încălcarea dreptului comunitar în situaţiile în care mecanismele precontencioase de soluţionare a problemelor nu au succes;

41. remarcă faptul că jurisprudenţa recentă a Curţii de Justiţie pune la dispoziţia Comisiei noi scenarii pentru a urmări „încălcările generale şi structurale” ale normelor pieţei unice de către statele membre;

42. solicită Comisiei să facă uz deplin de modificările introduse de articolul 260 din TFUE menite să simplifice şi să accelereze impunerea de sancţiuni financiare în contextul procedurilor privind încălcarea dreptului comunitar;

43. consideră că ar fi utilă o implicare mai activă a Comisiei în controlul aplicării normelor pieţei unice printr-o monitorizare mai sistematică şi mai independentă, pentru a accelera procedurile privind încălcarea dreptului comunitar;

44. regretă faptul că prea multe proceduri privind încălcarea dreptului comunitar necesită mult timp până să fie închise sau aduse în faţa Curţii de Justiţie; solicită Comisiei să stabilească un obiectiv de 12 luni ca termen maxim, în medie, pentru procedurile privind încălcarea dreptului comunitar, de la iniţierea dosarului până la transmiterea acestuia Curţii de Justiţie; regretă profund faptul că aceste proceduri nu au un efect direct asupra cetăţenilor sau rezidenţilor UE, care ar putea avea de suferit din cauza absenţei unui control al aplicării legislaţiei UE;

45. solicită Comisiei să ofere informaţii mai fiabile, în mod transparent, cu privire la procedurile privind încălcarea dreptului comunitar aflate curs de derulare;

46. solicită Comisiei să propună un interval de timp în care statele membre trebuie să se conformeze hotărârilor Curţii de Justiţie;

47. sprijină iniţiativele Comisiei de a îmbunătăţi în continuare utilizarea mecanismelor alternative de soluţionare a litigiilor (ADR), pentru a le oferi consumatorilor şi întreprinderilor acces rapid şi eficient la o soluţionare extrajudiciară a litigiilor care să fie simplă şi la preţuri scăzute, în cazul litigiilor naţionale şi transfrontaliere care implică atât achiziţii online, cât şi offline; salută consultarea lansată de Comisie; insistă asupra necesităţii unei mai bune informări a cetăţenilor cu privire la existenţa ADR;

48. invită Comisia să se concentreze și asupra prevenirii litigiilor, de exemplu prin măsuri mai ferme care împiedică practicile comerciale neloiale;

49. salută intenţia Comisiei de a iniţia o consultare publică privind o abordare europeană a acţiunii colective şi se opune introducerii unor mecanisme de acţiune colectivă după modelul american, care include puternice stimulente economice în direcţia iniţierii unor acţiuni nejustificate în justiţie;

50. constată că orice propunere privind despăgubirea colectivă pentru încălcări ale legislației privind concurența trebuie să respecte poziția Parlamentului exprimată în Rezoluția sa din 26 martie 2009 privind acțiunile în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor UE antitrust; insistă asupra necesităţii participării Parlamentului la adoptarea oricărui astfel de act prin intermediul procedurii legislative ordinare şi invită Comisia să analizeze situaţia standardelor minime în ceea ce priveşte dreptul de despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor UE în mod mai general;

Monitorizare, evaluare şi modernizare

51. sprijină o abordare concentrată şi bazată pe date concrete în privinţa evaluării şi a monitorizării pieţei; invită Comisia să continue dezvoltarea instrumentelor sale de monitorizare a pieţei, spre exemplu mecanismul de alertă din cadrul Directivei privind serviciile, prin îmbunătăţirea metodologiei, a indicatorilor şi a colectării datelor, în paralel cu respectarea principiului pragmatismului şi al rentabilităţii;

52. subliniază nevoia unei evaluări mai rapide şi mai clare a stadiului de punere în aplicare de către statele membre a întregii legislaţii privind piaţa unică;

53. subliniază evaluarea reciprocă prevăzută de Directiva privind serviciile ca fiind o modalitate inovatoare de a utiliza presiunea inter pares pentru a îmbunătăţi calitatea transpunerii; sprijină utilizarea, după caz, a evaluării reciproce în alte domenii, de exemplu în domeniul liberei circulaţii a mărfurilor;

54. încurajează statele membre să revizuiască în mod regulat normele şi procedurile naţionale care au un impact asupra liberei circulaţii a mărfurilor şi serviciilor, pentru a simplifica şi a moderniza normele naţionale şi pentru a elimina suprapunerile; consideră că procesul de monitorizare a legislațiilor naționale folosit pentru punerea în aplicare a Directivei privind serviciile ar putea fi un instrument eficient în alte domenii pentru a elimina suprapunerile și obstacolele naționale nejustificate din calea liberei circulații;

55. îndeamnă Comisia să sprijine eforturile sectorului public de a adopta abordări inovatoare, de a exploata noi tehnologii şi proceduri, precum şi de a disemina cele mai bune practici în administraţia publică, reducând astfel birocraţia şi promovând politicile centrate pe cetăţean;

III. Priorităţi-cheie

56. solicită ca fiecare sesiune de primăvară a Consiliului European să fie dedicată evaluării situaţiei pieţei unice, în baza unui proces de monitorizare;

57. invită Comisia să publice o carte verde privind orientările pentru consultările dintre instituţiile UE şi asociaţiile reprezentative şi societatea civilă, asigurând faptul că aceste consultări au un caracter amplu, interactiv, transparent şi că oferă valoare adăugată politicilor propuse;

58. îndeamnă statele membre să elaboreze şi să pună la dispoziţia publicului tabele de corespondenţă pentru toate actele legislative privind piaţa unică;

59. solicită statelor membre să reducă deficitul de transpunere a directivelor privind piața unică la 0,5 % în cazul transpunerilor restante și la 0,5 % în cazul celor incorecte, până în 2012;

60. invită Comisia să prezinte, până la sfârşitul anului 2011, o propunere legislativă privind utilizarea unor mecanisme alternative de soluţionare a litigiilor în UE şi subliniază importanţa adoptării rapide a acesteia;

61. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

(1)

JO C 187E, 27.7.2008, p. 80.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2010)0186.

(3)

JO C 349E, 22.12.2010, p. 25.

(4)

JO C 8E, 14.1.2010, p. 7.


EXPUNERE DE MOTIVE

Consolidarea autorităţii politice şi a parteneriatului politic

Raportoarea consideră că una dintre provocările-cheie ale relansării pieţei unice este asigurarea conducerii, a angajamentului şi a coordonării politice. Cele 50 de propuneri pentru relansarea pieţei unice acoperă numeroase portofolii, care implică, în mod crucial, competenţele mai multor comisari şi vizează sfera de competenţă a diverselor comisii ale Parlamentului European. În cadrul Consiliului, Actul privind piaţa unică este divizat în continuare între diferite configuraţii ale Consiliului, al căror rol şi eficacitate variază foarte mult. Instituţiile naţionale sunt, de asemenea, diferite în ceea ce priveşte modul de configurare şi cultura organizaţională.

Raportoarea consideră că întărirea rolului Consiliului Competitivitate, astfel cum s-a propus în concluziile Consiliului referitoare la Actul privind piaţa unică din 10 decembrie 2010, este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru a asigura conducerea, angajamentul şi coordonarea politică.

Raportoarea consideră că o orientare politică de la cel mai înalt nivel este esenţială pentru relansarea pieţei unice. Prin urmare, raportoarea propune să i se ofere Preşedintelui Consiliului European mandatul de a coordona şi de a superviza relansarea pieţei unice, în strânsă cooperare cu Preşedintele Comisiei. Fiecare sesiune de primăvară a Consiliului European ar trebui să fie dedicată evaluării situaţiei pieţei unice, în baza unui proces de monitorizare prin care să se evalueze nivelul de realizare a obiectivelor intermediare. În acest context, raportoarea remarcă faptul că Preşedinţia ungară a UE planifică deja organizarea primului Consiliu European pe o temă sectorială în februarie 2011(1).

Raportoarea este convinsă că sprijinul şi angajamentul statelor membre vor fi, de asemenea, esenţiale pentru relansarea pieţei unice. Aceasta apreciază eforturile statelor membre de a îmbunătăţi transpunerea şi punerea în aplicare a normelor privind piaţa unică. Astfel de „bune practici” includ evaluările periodice ale sistemelor de transpunere, introducerea unui sistem de puncte de contact în diferite ministere şi crearea unor sisteme de alertă care să avertizeze asupra apropierii termenelor limită de transpunere.

Raportoarea remarcă faptul că statele membre pot lua diverse măsuri înainte de publicarea unei directive, pentru a facilita transpunerea şi punerea în aplicare a acesteia. Astfel de măsuri includ elaborarea unor planuri de transpunere de îndată ce există un acord politic, identificarea anticipativă a competenţelor şi/sau analize ale impactului legislativ, un flux regulat de informaţii între departamentele responsabile cu negocierea şi cele implicate în transpunere, precum şi implicarea parlamentelor într-un stadiu incipient al negocierilor cu privire la o nouă legislaţie europeană, care pare să faciliteze transpunerea de îndată ce legislaţia a fost adoptată.

Raportoarea consideră că statele membre ar trebui să îşi stabilească propriile priorităţi şi să îşi elaboreze propria agendă, în conformitate cu priorităţile pieţei unice, pentru a se implica cu adevărat în relansarea pieţei unice.

Raportoarea consideră că abordarea bazată pe parteneriat, sugerată de Comisie, trebuie consolidată prin două elemente.

În primul rând, raportoarea consideră că trebuie extins parteneriatul cu autorităţile locale şi regionale, de la politica de coeziune la politicile privind piaţa unică. Normele privind piaţa unică sunt deseori implementate şi aplicate de autorităţile statelor membre la nivel regional sau local. Experienţa punerii în aplicare a Directivei privind serviciile a arătat clar faptul că implicarea autorităţilor regionale şi locale poate fi extrem de importantă pentru a asigura implementarea şi aplicarea adecvată a legislaţiei privind piaţa unică.

Raportoarea remarcă faptul că unele state membre au luat deja măsuri specifice pentru a dezvolta parteneriate cu actorii locali şi regionali, inter alia, prin crearea unor reţele specifice care leagă autorităţile regionale şi locale, de exemplu, în domeniul achiziţiilor publice şi al supravegherii pieţei.

În al doilea rând, raportoarea consideră că elementul referitor la dialog şi parteneriat din cadrul guvernanţei pieţei unice ar trebui consolidat printr-o mai mare implicare a parlamentelor naţionale. Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona oferă o şansă pentru parlamentele naţionale de a se implica în dezbaterea normelor privind piaţa unică de-a lungul întregului ciclu legislativ şi să participe împreună cu Parlamentul European la activităţi comune. Ea remarcă faptul că implicarea parlamentelor naţionale într-un stadiu incipient al dezbaterilor la nivel european cu privire la propunerea de directivă ar putea accelera adoptarea măsurilor ulterioare de transpunere la nivel de stat membru. Un schimb constant de informaţii cu parlamentele naţionale în ceea ce priveşte progresele înregistrate în materie de transpunere ar putea facilita, de asemenea, procesul de transpunere.

Reglementarea pieţei unice

Raportoarea consideră că structurile şi procesele de guvernanţă a pieţei unice sunt excesiv de complexe. Acest lucru complică responsabilitatea şi subminează eficienţa globală şi legitimitatea pieţei unice. Raportoarea consideră că, în dezvoltarea în continuare a guvernanţei pieţei unice, ar trebui să se pună un mai mare accent pe principiul transparenţei şi al responsabilităţii.

De asemenea, raportoarea consideră că o abordare mai bine direcţionată în ceea ce priveşte alegerea instrumentelor legislative, în funcţie de caracteristicile juridice şi materiale ale dispoziţiilor ce urmează să fie puse în aplicare, ar contribui la un mediu de reglementare mai clar şi ar reduce costurile operaţionale aferente transpunerii.

Raportoarea subliniază că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TUE, statele membre sunt obligate să faciliteze îndeplinirea misiunii Comisiei de a se asigura că dispoziţiile tratatelor şi măsurile luate de instituţii sunt puse în aplicare. Prin urmare, statele membre ar trebui să furnizeze Comisiei informaţii clare şi precise referitoare la punerea în aplicare a directivelor.

Raportoarea consideră că statele membre ar trebui să elaboreze tabele de corespondenţă în care să figureze dispoziţiile normelor de la nivel de stat membru care transpun în sistemele juridice naţionale obligaţiile ce decurg din directive, în cazul tuturor directivelor privind piaţa unică, şi ar trebui să le pună la dispoziţia cetăţenilor (propunerea nr. 47 din SMA - Actul privind piaţa unică).

Coordonarea administrativă, mecanismele de soluţionare a problemelor

Raportoarea sprijină propunerea nr. 45 din SMA, care are drept scop dezvoltarea în continuare a cooperării administrative între statele membre prin intermediul sistemului IMI, care ar putea fi extins şi la alte domenii politice, inclusiv comerţul electronic şi achiziţiile publice.

Aceasta consideră că o mai mare interacţiune între autorităţile statelor membre competente în materie de piaţă unică nu contribuie doar la rezolvarea problemelor imediate de punere în aplicare a directivelor, ci şi la dezvoltarea unei încrederi reciproce între autorităţile statelor membre şi la o piaţă unică mai viabilă pe termen lung (dimensiunea europeană a administraţiei publice în statele membre).

Raportoarea remarcă faptul că există o serie de mecanisme de informare privind piaţa unică şi de soluţionare a problemelor, menite să ajute cetăţenii şi întreprinderile. Aceasta propune ca statele membre şi Comisia să îşi coordoneze acţiunile şi, după caz, să consolideze „ghişeele unice” de informare şi soluţionare a problemelor (propunerile nr. 49 şi 50 din SMA).

Raportoarea sprijină consolidarea instrumentelor informale de soluţionare a problemelor, în special a reţelei SOLVIT, şi consideră că Comisia ar trebui să consolideze SOLVIT în conformitate cu raportul Parlamentului European din 2 martie 2010 referitor la SOLVIT (2009/2138(INI)).

Raportoarea sugerează, de asemenea, că statele membre şi Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a dezvolta adevărate „ghişee unice”, prin intermediul cărora acelaşi grup-ţintă să poată obţine toate informaţiile necesare, de exemplu, referitoare la exercitarea unei anumite activităţi. În acest context, sugerează ca punctele unice de contact prevăzute de Directiva privind serviciile să ofere, de asemenea, informaţii cu privire la regimul fiscal aplicabil.

Controlul aplicării legislaţiei

Raportoarea consideră că procedura de încălcare a dreptului comunitar ar trebui să rămână un instrument-cheie pentru asigurarea funcţionării pieţei interne. Raportoarea încurajează Comisia să lanseze imediat proceduri de încălcare a dreptului comunitar în situaţiile în care mecanismele precontencioase de soluţionare a problemelor nu au succes, făcând uz deplin de modificările introduse de articolul 260 din TFUE, menite să simplifice şi să accelereze impunerea de sancţiuni financiare în contextul procedurilor de încălcare a dreptului comunitar.

Raportoarea consideră, de asemenea, că jurisprudenţa recentă a Curţii de Justiţie oferă Comisiei noi posibilităţi de urmărire a „încălcărilor generale şi structurale” ale normelor pieţei unice de către statele membre. În mod tradiţional, Comisia s-a concentrat pe acţiuni de control al aplicării legislaţiei, în funcţie de incidente individuale. Totuşi, în cauza Comisia/Irlanda(2), Curtea a acceptat faptul că Comisia poate iniţia proceduri împotriva unui stat membru nu doar pentru încălcări specifice ale dreptului comunitar, ci şi pe motiv de „încălcare generală şi structurală” de către un stat membru a obligaţiilor ce decurg din dreptul comunitar. În loc să se refere la incidente specifice, Comisia a dorit să demonstreze existenţa unor „practici administrative sistemice şi deficiente”, susţinând că Irlanda a încălcat în mod sistematic dispoziţiile Directivei privind deşeurile.

Noţiunea de „încălcare generală şi structurală” are două implicaţii importante. În primul rând, Comisia poate prezenta noi exemple de încălcări ale unei anumite obligaţii ce decurge din dreptul comunitar pe durata procedurilor Curţii. În al doilea rând, statul membru găsit vinovat de respectivele încălcări trebuie nu doar să remedieze situaţiile în care au avut loc încălcări, ci şi să îşi schimbe practicile administrative, ceea ce este mult mai important.

Raportoarea consideră că noţiunea de „încălcare generală şi structurală” ar putea pregăti terenul pentru un control mai eficace al îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din legislaţia privind piaţa unică în domenii cum ar fi achiziţiile publice.

Raportoarea sugerează că trebuie întreprinse şi alte acţiuni pentru a asigura nu doar transpunerea la timp a legislaţiei, ci şi intensificarea eforturilor în vederea unei transpuneri corecte. Ea sugerează că statele membre ar trebui să îşi propună reducerea deficitului mediu de transpunere la 0,5% până în 2012, inclusiv în ceea ce priveşte transpunerile restante şi incorecte ale directivelor privind piaţa unică.

Raportoarea remarcă faptul că procedurile formale de încălcare a dreptului comunitar durează, de obicei, mult timp (durata medie pentru finalizarea unor astfel de proceduri variază de la 28 de luni, pentru UE-15, la 16 luni, pentru UE-12). Solicită Comisiei să stabilească un interval de referinţă de 12 luni, ca termen mediu maxim pentru procedurile de încălcare a dreptului comunitar.

Raportoarea observă că autorităţile naţionale au nevoie, în medie, de cca 17,7 luni pentru a se conforma hotărârilor Curţii prin care s-a constatat că anumite state membre nu şi-au îndeplinit obligaţiile. Solicită Comisiei să propună un interval de timp în care statele membre trebuie să se conformeze hotărârilor Curţii de Justiţie.

Monitorizare, evaluare şi modernizare

Raportoarea consideră că o bună guvernanţă a pieţei unice se poate baza doar pe informaţii de calitate referitoare la funcţionarea pieţei unice. Ar trebui să se utilizeze instrumente adecvate de monitorizare şi evaluare a politicilor privind piaţa unică, pentru a coordona diferitele stadii ale ciclului politic, de la elaborare la punere în aplicare.

Raportoarea încurajează Comisia să lucreze la elaborarea unor instrumente de monitorizare a pieţei, bazându-se pe experienţele sale cu instrumente care au avut succes, inclusiv acţiuni de verificare. Consideră că ar trebui să se acorde prioritate îmbunătăţirii metodologiei, indicatorilor şi colectării datelor, în paralel cu respectarea principiului pragmatismului şi al raportului cost-eficacitate.

Raportoarea consideră că statele membre ar trebui să se implice mai mult în evaluarea şi monitorizarea normelor pieţei unice. Încurajează statele membre, în special, să desfăşoare în mod regulat exerciţii de evaluare a legislaţiei privind piaţa unică şi să revizuiască normele şi procedurile naţionale care au un impact asupra liberei circulaţii a mărfurilor şi serviciilor pentru a simplifica şi a moderniza normele naţionale şi pentru a elimina suprapunerile.

(1)

Preşedinţia ungară planifică o reuniune a Consiliului European pe tema politicii energetice a UE.

(2)

Cauza C-494/01, Comisia/Irlanda, Rec., 2005, p. I-3331.


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forŢei de muncĂ Şi afaceri sociale (16.2.2011)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la guvernanță și parteneriat în cadrul pieței unice

(2010/2289(INI))

Raportor pentru aviz: Jürgen Creutzmann

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată că piața internă are nevoie de sprijinul tuturor, întrucât constituie piatra de temelie a proiectului european și fundamentul creării unei bogății durabile în UE;

2.  salută abordarea Comisiei care plasează dialogul și parteneriatul în centrul pieței unice reînnoite și solicită tuturor părților interesate să își intensifice eforturile pentru a asigura punerea în practică a acestei abordări, astfel încât piața unică să își poată îndeplini integral rolul de promovare a creșterii economice și a unei economii de piață extrem de competitive;

3.  consideră că progresele înregistrate pe piața internă nu ar trebui să fie bazate pe cel mai mic numitor comun; încurajează, prin urmare, Comisia să își asume un rol de prim plan și să prezinte propuneri îndrăznețe; încurajează statele membre să utilizeze metoda cooperării consolidate în domeniile în care nu se poate ajunge la un acord între cele 27 de state membre, așa cum este cazul domeniului brevetelor, celelalte țări având posibilitatea de a se alătura mai târziu acestor inițiative-pilot;

4.  recomandă Comisiei să desfășoare un exercițiu independent în cadrul propunerii nr. 48 pentru a identifica cele mai importante 20 de surse de nemulțumire și frustrare legate de piața unică cu care cetățenii se confruntă zilnic, în special în ceea ce privește comerțul electronic, îngrijirea medicală transfrontalieră și recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale;

5.  consideră că o piață unică lipsită de obstacole și competitivă ar trebui finalizată pentru a aduce beneficii concrete lucrătorilor, studenților, pensionarilor și cetățenilor în general, precum și întreprinderilor, în special IMM-urilor, în viața lor de zi cu zi;

6.  consideră că buna guvernanță și certitudinea juridică sunt esențiale pentru a realiza obiectivele economice și sociale ale pieței unice, printre care se numără libera circulație a lucrătorilor, promovarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, garantarea unei protecții sociale adecvate, combaterea excluderii sociale, un nivel ridicat de educație și de formare profesională și transferabilitatea pensiilor;

7.  subliniază faptul că ar trebui acordată o atenție specială asigurării corespunzătoare a aplicării legislației referitoare la sănătate, siguranță și alte domenii sociale, cum ar fi timpul de lucru;

8.  ia act de rolul important al EURES în facilitarea liberei circulații a lucrătorilor în Uniune și în asigurarea unei cooperări strânse între serviciile naționale de ocupare a forței de muncă; solicită statelor membre să facă mai bine cunoscut publicului acest serviciu util pentru a permite mai multor cetățeni ai UE să beneficieze pe deplin de posibilitățile de ocupare a unui loc de muncă oriunde în UE;

9.  subliniază rolul important al rețelelor de sprijin, precum SOLVIT și centrele europene pentru consumatori, pentru a face piața unică să funcționeze în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din Europa; consideră că IMM-urile sunt cele care au cea mai mare nevoie de rețeaua SOLVIT; regretă că SOLVIT nu este cunoscut de multe părți interesate și că nu beneficiază de statutul pe care îl merită; îndeamnă, așadar, Comisia și statele membre să ia măsuri și să rezolve deficiențele;

10. salută călduros intenția anunțată a Comisiei de a promova în continuare ghișeul unic, integrând toate serviciile existente într-un singur punct de acces și oferind cetățenilor și întreprinderilor informații și sprijin cu privire la drepturile lor în cadrul pieței unice, precum și informații practice privind normele și procedurile naționale; invită statele membre să facă mai bine cunoscute publicului ghișeul unic și serviciile componente ale acestuia;

11. salută propunerea Comisiei de a elabora o strategie care să permită aplicarea pe scară mai largă a Sistemului de informare al pieței interne (IMI) și care să integreze acest sistem cu alte rețele în vederea unei cooperări administrative mai eficiente și a unei mai bune puneri în aplicare a legislației privind piața internă;

12. salută inițiativa Comisiei privind utilizarea de mecanisme alternative de soluționare a litigiilor în UE; regretă că tendința din ce în ce mai pronunțată de a deschide litigii, observată în domeniul relațiilor industriale, amenință echilibrul dintre partenerii sociali în Europa și poate cauza instabilitate și chiar conflicte sociale în cazul în care continuă să se dezvolte; solicită Comisiei să extindă domeniul de aplicare al mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor pentru a include litigiile transfrontaliere din domeniul muncii;

13. subliniază importanța unei implicări mai intense și mai timpurii a părților interesate în conceperea, adoptarea, punerea în aplicare și monitorizarea măsurilor destinate să favorizeze creșterea economică și să protejeze drepturile cetățenilor în cadrul pieței unice; observă că multe dintre măsurile propuse în Actul privind piața unică intră în sfera de competență a autorităților naționale sau subnaționale și presupun astfel implicarea activă a acestora în toate etapele; subliniază, de asemenea, că dialogul cu partenerii sociali și societatea civilă este esențial pentru a restabili încrederea în piața unică; așteaptă din partea Comisiei idei noi și îndrăznețe cu privire la modalități de îmbunătățire efectivă a acestui dialog; solicită ca partenerii sociali să fie implicați și consultați cu privire la toate actele legislative relevante privind piața unică de natură să afecteze piața muncii;

14. invită Comisia și statele membre să colaboreze strâns cu partenerii sociali, în special în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației care stă la baza proiectului pieței unice; solicită Comisiei să propună măsuri concrete cu privire la implicarea activă și eficace a partenerilor sociali, să-i sprijine și să-i încurajeze pe aceștia să își împărtășească experiența, cunoștințele și cele mai bune practici din aceste domenii;

15. regretă că în comunicarea referitoare la Actul privind piața unică nu este acordată o importanță mai mare autorităților locale care joacă un rol esențial pe piața unică la nivel economic și social; reamintește că Protocolul 26 anexat la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene garantează competențe discreționare ample de a organiza, gestiona și finanța serviciile de interes economic general; solicită Comisiei să ia inițiative în vederea garantării aplicării acestui protocol;

16. consideră că este de datoria Comisiei să integreze drepturile fundamentale în toate actele legislative privind piața unică; consideră că s-ar garanta astfel că punerea în aplicare a libertăților economice fundamentale aferente pieței unice nu afectează drepturile de negociere colectivă și dreptul la grevă, astfel cum sunt definite în legislațiile naționale;

17. subliniază contribuția semnificativă a întreprinderilor mici și mijlocii la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică și, prin urmare, invită Comisia să elimine obstacolele din calea înființării de IMM-uri și să stimuleze antreprenoriatul;

18. consideră că „buna guvernanță” a pieței unice trebuie să respecte și să consolideze rolul instituțiilor consultative existente la nivel european, cum ar fi Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor, consiliile pentru dialog sectorial și reprezentanții lucrătorilor și ai consumatorilor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

14.2.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

5

13

Membri titulari prezenți la votul final

Regina Bastos, Edit Bauer, Jean-Luc Bennahmias, Pervenche Berès, Mara Bizzotto, Philippe Boulland, Milan Cabrnoch, David Casa, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Sergio Gaetano Cofferati, Marije Cornelissen, Tadeusz Cymański, Karima Delli, Proinsias De Rossa, Frank Engel, Sari Essayah, Richard Falbr, Ilda Figueiredo, Thomas Händel, Marian Harkin, Roger Helmer, Liisa Jaakonsaari, Danuta Jazłowiecka, Martin Kastler, Ádám Kósa, Patrick Le Hyaric, Veronica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Elizabeth Lynne, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Siiri Oviir, Rovana Plumb, Konstantinos Poupakis, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Elisabeth Schroedter, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Jutta Steinruck, Traian Ungureanu

Membri supleanți prezenți la votul final

Raffaele Baldassarre, Françoise Castex, Jelko Kacin, Ria Oomen-Ruijten, Evelyn Regner, Emilie Turunen

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Catherine Bearder


AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (1.3.2011)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la guvernanță și parteneriat în cadrul pieței unice

(2010/2289(INI))

Raportor pentru aviz: Klaus-Heiner Lehne

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută cu interes Comunicarea Comisiei referitoare la Actul privind piața unică și abordarea globală propusă pentru a reechilibra piața unică între întreprinderi și cetățeni și pentru a îmbunătăți caracterul democratic și transparent al procesului decizional; subliniază faptul că această abordare urmărește să garanteze echilibrul optim între propunerile cuprinse în cele trei părți ale comunicării;

2.  evidențiază faptul că procedura de soluționare alternativă a litigiilor (ADR) ar trebui să ofere o soluționare extrajudiciară echitabilă și rapidă și consideră că aceasta constituie o modalitate eficientă de acces la actul de justiție și o alternativă eficientă la mecanismul de acțiune colectivă;

3.  invită Comisia să se asigure că procedura ADR este disponibilă atât consumatorilor, cât și mediului de afaceri atunci când își exercită drepturile, printre altele, ca un aspect al oricăror propuneri viitoare în domeniul dreptului contractual european;

4.  salută intenția Comisiei de a iniția o consultare publică privind o abordare europeană a acțiunii colective și se opune introducerii unor mecanisme de acțiune colectivă după modelul american, care include puternice stimulente economice în direcția inițierii unor acțiuni nejustificate în justiție;

5.  reiterează că orice abordare europeană trebuie să respecte poziția Parlamentului exprimată în rezoluția sa din 26 martie 2009 referitoare la Cartea albă privind acțiunile în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor antitrust ale CE și insistă ca Parlamentul să fie implicat, în cadrul procedurii de codecizie, în orice inițiativă legislativă din domeniul acțiunilor colective;

6.  insistă asupra faptului că sunt necesare tabele de corespondență în scopul evaluării transpunerii corecte a reglementărilor privind piața unică și subliniază că, în viitor, Parlamentul nu va putea include pe agenda ședinței plenare rapoarte privind textele de compromis în privința cărora s-a ajuns la un acord cu Consiliul în cazul în care tabelele de corespondență nu sunt incluse;

7.  solicită statelor membre să accepte, în cele din urmă, tabelele de corespondență aferente punerii în aplicare a legislației, astfel încât deficitele de transpunere să fie mai transparente;

8.  subliniază faptul că de aplicarea, transpunerea și respectarea corectă a legislației UE vor beneficia atât consumatorii, cât și mediul de afaceri și încurajează Comisia să utilizeze toate competențele disponibile conform tratatelor pentru a asigura respectarea reglementărilor privind piața unică;

9.  consideră că inițiativele individuale ale statelor membre nu pot fi eficiente fără coordonarea la nivelul UE, fiind esențial ca UE să aibă o voce unică, fermă și să poată pune în aplicare acțiuni comune; consideră că solidaritatea, care stă la baza modelului economiei sociale europene și coordonarea răspunsurilor statelor membre au fost esențiale în evitarea adoptării de către acestea, la nivel individual, a unor măsuri protecționiste pe termen scurt; își exprimă preocuparea în legătură cu faptul că reapariția unui protecționism economic la nivel național ar duce, probabil, la fragmentarea pieței interne și la diminuarea competitivității, lucru care trebuie, așadar, evitat; este preocupat de faptul că actuala criză economică și financiară ar putea fi folosită drept justificare pentru reintroducerea unor măsuri protecționiste în diferite state membre, deși recesiunea necesită, în schimb, mecanisme de protecție comune;

10. consideră că progresele înregistrate în cadrul pieței interne nu ar trebui să fie bazate pe cel mai mic numitor comun; încurajează, prin urmare, Comisia să preia inițiativa și să prezinte propuneri îndrăznețe; încurajează statele membre să folosească metoda cooperării consolidate în domeniile în care nu se poate ajunge la un acord între cele 27 de state membre; într-o etapă ulterioară, alte țări se vor putea, de asemenea, alătura acestor inițiative-pilot;

11. reamintește că articolul 14 din TFUE prevede că Parlamentul European și Consiliul stabilesc, prin regulamente, principiile și condițiile în care serviciile de interes economic general (SIEG) trebuie să-și îndeplinească misiunea lor de servicii publice; regretă că, în comunicarea referitoare la Actul privind piața unică, nu se acordă o importanță mai mare autorităților locale, care joacă un rol esențial pe piața unică la nivel economic și social; reamintește că Protocolul 26 anexat la TFUE garantează competențe discreționare ample de a organiza, gestiona și finanța SIEG și solicită Comisiei să garanteze aplicarea acestor dispoziții din tratat;

12. observă voința Comisiei de a sprijini mai eficient dialogul social și de a îmbunătăți caracterul transparent și democratic al deciziilor; subliniază necesitatea sprijinirii acesteia, prin inițiative în care să fie implicați partenerii sociali în vederea realizării unui cadru european pentru anticiparea restructurărilor industriale;

13. consideră că „buna guvernanță” a pieței unice trebuie să respecte rolul celor două instituții consultative existente la nivel european - Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – precum și pe acela al partenerilor sociali.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

28.2.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Raffaele Baldassarre, Sebastian Valentin Bodu, Françoise Castex, Christian Engström, Klaus-Heiner Lehne, Antonio Masip Hidalgo, Alajos Mészáros, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Francesco Enrico Speroni, Alexandra Thein, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final

Piotr Borys, Sergio Gaetano Cofferati, Sajjad Karim, Eva Lichtenberger, Toine Manders


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

16.3.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

1

12

Membri titulari prezenţi la votul final

Pablo Arias Echeverría, Cristian Silviu Buşoi, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Evelyne Gebhardt, Louis Grech, Małgorzata Handzlik, Iliana Ivanova, Philippe Juvin, Sandra Kalniete, Eija-Riitta Korhola, Kurt Lechner, Hans-Peter Mayer, Mitro Repo, Robert Rochefort, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Matteo Salvini, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Catherine Stihler, Eva-Britt Svensson, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Kyriacos Triantaphyllides, Emilie Turunen, Bernadette Vergnaud

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Pascal Canfin, Ashley Fox, María Irigoyen Pérez, Morten Løkkegaard, Emma McClarkin, Konstantinos Poupakis, Olga Sehnalová

Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Luís Paulo Alves, Ivo Strejček

Aviz juridic - Politica de confidențialitate