RAPORT referitor la aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit - o politică UE pe termen scurt și mediu

24.3.2011 - (2010/2208(INI))

Comisia pentru transport și turism
Raportoare: Silvia-Adriana Țicău

Procedură : 2010/2208(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0084/2011
Texte depuse :
A7-0084/2011
Dezbateri :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit - o politică UE pe termen scurt și mediu

(2010/2208(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 iunie 2010 către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Plan de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS)” (COM(2010)0308),

–   având în vedere concluziile Consiliului din 1 octombrie 2010 privind planul de acțiune menționat mai sus (14146/10),

   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 octombrie 2010 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulat „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020: O Uniune a inovării” (COM(2010)546),

   având în vedere raportul Comisiei din 18 ianuarie 2011 către Parlamentul European și Consiliu, care reprezintă evaluarea intermediară a programelor europene de radionavigație prin satelit (COM(2011)0005) și care susține că este necesară o finanțare semnificativă pentru a finaliza infrastructura de radionavigație prin satelit,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo)[1],

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului din 12 iulie 2004 privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit[2],

–   având în vedere Cartea verde a Comisiei din 8 decembrie 2006 privind aplicațiile navigației prin satelit (COM(2006)0769),

–   având în vedere Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului[3],

–   având în vedere Rezoluția sa din 29 ianuarie 2004 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind stadiul progresului programului Galileo[4],

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0084/2011),

A. întrucât aplicațiile GNSS reprezintă în prezent o parte importantă și indispensabilă a activităților din fiecare sector al transporturilor și întrucât funcționarea eficientă și eficace a acestora face transportul mai sigur, mai ecologic și mai economic;

B.  întrucât aplicațiile din domeniul transportului reprezintă 20 % din toate aplicațiile GNSS din punctul de vedere al volumului și 44 % din punctul de vedere al valorii și întrucât operațiunile de securitate – în principal legate de transport – reprezintă 5 %;

C. întrucât Uniunea Europeană nu poate rămâne indefinit dependentă, în privința infrastructurii de bază pentru funcționarea GNSS, de sistemele dezvoltate inițial în alte scopuri de alte state;

D. întrucât EGNOS este un sistem individual de completare a GPS care depinde de disponibilitatea semnalelor GPS pentru a realiza calcule și operații de corecție; întrucât, până la punerea în aplicare a programului Galileo, nu va exista un GNSS pe deplin independent;

E.  întrucât sistemul european EGNOS este proiectat pentru a răspunde cererii substanțiale și variate, din prezent și viitor, din partea industriei europene și mondiale, de exemplu în ceea ce privește securitatea și trasabilitatea în domeniul transporturilor, respectând obiectivele politicii industriale europene noi și mai proactive și întrucât acesta este, de asemenea, compatibil cu GPS și cu sistemul Galileo, care are o precizie în mod semnificativ mai bună, și vine în completarea acestora;

F. întrucât aplicațiile din domeniul transportului comercial ale sistemelor GNSS și Galileo reprezintă o piață la nivel mondial în continuă creștere, care ar trebui asigurată pe cât posibil în beneficiul industriei europene și în vederea creării de locuri de muncă calificate;

G. întrucât GNSS va juca un rol vital în susținerea și promovarea utilizării sistemelor inteligente de transport (SIT);

H. întrucât dezvoltarea aplicațiilor și serviciilor GNSS este esențială pentru a asigura că investiția în infrastructură pe care o reprezintă Galileo este pe deplin exploatată și că sistemul Galileo este dezvoltat la capacitate maximă;

I.   întrucât investițiile în acest sector au implicații pentru toate politicile UE și întrucât extinderea și punerea sa în aplicare vor avea un impact direct asupra realizării strategiei UE 2020 și din punctul de vedere al dezvoltării potențialului pieței europene în ceea ce privește serviciile și aplicațiile GNSS, astfel încât să se creeze locuri de muncă și să se consolideze competitivitatea Europei;

J.   întrucât proiectele GNSS și Galileo contribuie cu o considerabilă valoare adăugată la politica industrială europeană și întrucât este esențial să se asigure succesul acestora;

1.  salută Comunicarea Comisiei referitoare la planul de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS) și seria de măsuri specifice sectoriale, de reglementare și orizontale propuse;

2.  este de acord cu Comisia că un plan de acțiune specific este, în acest moment, cea mai bună opțiune pentru a da un nou impuls dezvoltării și punerii în aplicare a sistemelor EGNOS și Galileo, în special în domeniul transportului; subliniază faptul că sistemele de navigație prin satelit ar trebui să asigure interoperabilitatea între diferite sisteme (inclusiv cele convenționale) și ar trebui să permită, în plus, utilizarea intermodală a serviciilor de transport de pasageri și de mărfuri;

3.  constată că, din cele 15 domenii prioritare specifice cuprinse în planul de acțiune, nouă privesc în mod direct transportul și celelalte propuneri sunt în majoritate necesare pentru a susține aplicațiile corespunzătoare din domeniul transportului;

4.  solicită Comisiei să asigure certificarea rapidă a EGNOS pentru aviația civilă prin intermediul autorităților competente;

5.  este de acord că măsurile pentru promovarea utilizării sistemelor EGNOS și Galileo în aviația civilă reprezintă o cerință strategică pentru punerea în aplicare a SESAR (cercetarea privind ATM în contextul cerului unic european), în special în ceea ce privește utilizarea sa în procedurile de aterizare și în cadrul aeroporturilor mici;

6.  regretă că în prezent sistemul EGNOS nu acoperă întregul teritoriu al Uniunii Europene și solicită extinderea prioritară a sistemului EGNOS în sudul, estul și sud-estul Europei, astfel încât să fie posibilă utilizarea sa în întreaga Europă, în fiecare sector al transportului și subliniază importanța asigurării faptului că această acoperire include țările MEDA, Orientul Mijlociu și Africa;

7. subliniază importanța GNSS în dezvoltarea SIT; subliniază că SIT pot oferi soluții de transport mai eficiente, mai ecologice și mai sigure și că o punere în aplicare adecvată a unor servicii SIT necesită o funcționalitate integrală a sistemelor GNSS;

8.  susține faptul că EGNOS și Galileo pot contribui în mod semnificativ la gestionarea traficului rutier, fiind necesară o campanie de informare în acest sector pentru utilizarea pe scară mai mare a oportunităților pe care acest sistem le oferă în privința colectării taxelor, a aplicației eCall, a rezervării online de locuri sigure de parcare pentru camioane și a monitorizării în timp real, în vederea unui transport rutier mai sigur și mai ecologic;

9.  invită, astfel, Comisia să prezinte propunerile de reglementare necesare pentru a conferi valoare adăugată sistemului GNSS în ceea ce privește siguranța tuturor formelor de transport, în special siguranța rutieră, și pentru a îmbunătăți eficiența transportului de mărfuri;

10. îndeamnă Comisia să intensifice cooperarea industrială cu țările terțe, în vederea promovării dezvoltării și interoperabilității aplicațiilor și serviciilor EGNOS și Galileo;

11. este de acord că ar trebui efectuată o evaluare atentă de către Comisie a necesității de a modifica legislația privind tahografele digitale, pentru a asigura faptul că posibilitățile de poziționare și informare rapidă oferite de GNSS sunt folosite în mod corespunzător;

12. este de acord că GNSS poate contribui în mare măsură la consolidarea siguranței și eficienței transporturilor maritime și că ar trebui luate măsuri de către Comisie pentru a îmbunătăți vizibilitatea și cunoștințele în ceea ce privește posibilele aplicații GNSS în sectorul maritim și al apelor teritoriale, precum și pentru a obține aprobarea aplicațiilor bazate pe sistemul EGNOS la nivelul OMI și OACI;

13. susține intenția Comisiei de a lansa campanii de sensibilizare a diferitelor părți interesate, astfel încât să asigure industriei europene încrederea necesară pentru a investi în potențialul comercial al proiectelor europene de navigație prin satelit;

14. invită Comisia să pună în aplicare în mod eficient măsurile puternice din cadrul campaniilor de sensibilizare menționate în Planul de acțiune, în vederea utilizării extinse a EGNOS în Europa în toate domeniile de aplicare, asigurând, astfel, abordări mai complexe;

15. insistă ca Comisia să propună, în contextul procedurii bugetare și al viitorului cadru financiar multianual (CFM), asigurarea unui nivel adecvat de finanțare pentru cercetarea și dezvoltarea GNSS, precum și pentru implementarea sa; subliniază faptul că finanțarea acordată de UE sectorului transporturilor este deja redusă, și, prin urmare, finanțarea suplimentară destinată GNSS nu ar trebui să aibă drept rezultat o reducere a finanțării altor priorități din cadrul politicii comune în domeniul transportului; își reînnoiește apelul adresat Comisiei, atât în legătură cu acest proiect specific, cât și în legătură cu proiecte similare, cum ar fi TEN-T, de a înainta o propunere de finanțare multianuală, depășind cei șapte ani incluși în CFM, în vederea garantării unui cadru financiar stabil și fiabil, destinat unor proiecte europene mai ambițioase, al căror scop depășește limitele actuale;

16. solicită Comisiei să ia în considerare posibilitatea alocării la bugetul Uniunii Europene a venitului obținut din activități comerciale aferente Galileo;

17. solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la modalitatea în care vor fi finanțate costurile anuale de întreținere, estimate la 800 de milioane de euro, în momentul în care Galileo va deveni operațional;

18. solicită Comisiei să prezinte o strategie cuprinzătoare de finanțare, care, pe lângă contribuții adecvate ale UE și ale statelor membre, ar putea conține, printre altele, stimulente fiscale coordonate, proceduri simplificate de solicitare a subvențiilor și dispoziții care ar putea canaliza capitalul de risc către IMM-uri și ar facilita dezvoltarea și promovarea aplicațiilor EGNOS și Galileo, în cooperare cu Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții;

19. solicită Comisiei să asigure, în vederea dezvoltării de aplicații GNSS, punerea la dispoziție a 100 de milioane de euro care probabil nu vor fi cheltuite în totalitate pentru creditele de plată din cercetare, în cadrul celui de al șaptelea program-cadru;

20. îndeamnă Comisia să analizeze modul în care procedurile simplificate ar putea asigura furnizarea mai eficientă și transparentă a resurselor financiare pentru cercetarea în domeniul transportului bazat pe GNSS pentru toți, acordând atenție mai ales nevoilor persoanelor cu handicap și vizând, în special, IMM-urile;

21. solicită Comisiei să sprijine IMM-urile pentru a obține acces mai ușor la finanțarea europeană, destinată să încurajeze inovarea în ceea ce privește aplicațiile GNSS, în special în baza programelor-cadrul 7 și 8;

22. îndeamnă Comisia să examineze problemele care pot apărea, în ceea ce privește protecția datelor, odată cu utilizarea aplicațiilor și serviciilor EGNOS, și să depună toate eforturile necesare pentru a le elimina;

23. constată nevoia de investiții în cercetare pentru aplicațiile și serviciile specifice GNSS, ținând seama în special de cerințele specifice ale persoanelor cu handicap, deoarece aceste investiții sunt de maximă importanță pentru dezvoltarea și utilizarea corespunzătoare a serviciilor GNSS;

24. invită Comisia să încurajeze inițiative vizând dezvoltarea de centre de servicii specifice sectorului, în special pentru transportul maritim;

25. regretă faptul că fondurile reduse alocate cercetării și inovării în domeniul aplicațiilor bazate pe sistemele EGNOS sau Galileo întârzie considerabil progresul tehnologic și creșterea capacității industriale, precum și o implementare eficace din punct de vedere ecologic, în Uniunea Europeană și, prin urmare, îndeamnă Comisia să introducă opțiuni care să faciliteze accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii;

26. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

  • [1]  JO L 196, 24.7.2008, p. 1.
  • [2]  JO L 246, 20.7.2004, p. 1.
  • [3]  JO L 276, 20.10.2010, p. 11.
  • [4]  JO C 96 E, 21.4.2004, p. 128.

EXPUNERE DE MOTIVE

Introducere

La 14 iunie 2010, Comisia a publicat planul de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS), care a inclus 24 de recomandări specifice de acțiune. Contextul general al planului de acțiune este implementarea generală a sistemelor globale de navigație prin satelit și, în mod specific, dezvoltarea și implementarea sistemului EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigație). EGNOS este predecesorul sistemului GALILEO. Sectorul, în întregimea sa, s-a dezvoltat foarte mult de la începutul furnizării de servicii GPS prin intermediul infrastructurii americane de sateliți în 2000. Valoarea estimată a pieței globale în 2008 era de 124 miliarde EUR, fiind previzionată să ajungă la 230 miliarde până în 2025. O cotă de 20% din piață este reprezentată de sistemele inteligente de transport (SIT), iar 5% de aplicațiile din domeniul securității, inclusiv aplicații pentru siguranța rutieră.

UE a lansat proiectul EGNOS (și proiectul Galileo) pentru a furniza semnale garantate pentru uz civil și pentru a asigura că industria europeană la toate nivelurile are posibilitatea de a concura pe această piață strategică în continuă creștere. Cota de piață actuală a Europei de 25% este sub așteptări. EGNOS este compatibil cu sistemul GPS, însă va oferi mai multe posibilități în momentul în care Galileo devine operațional în 2013. EGNOS are o precizie de zece ori mai mare decât GPS.

Acordul UE-SUA privind cooperarea GPS-Galileo asigură interoperabilitatea și, pe măsură ce va crește numărul de sateliți și se vor implementa sisteme avansate GPS, nivelurile de viteză și de precizie se vor îmbunătăți. O precizie de până la 45 de centimetri poate fi obținută în viitorul apropiat prin utilizarea celor mai avansate sisteme civile.

Planul de acțiune

Planul de acțiune trasează etapele necesare în viziunea Comisiei pentru ca GNSS să atingă „o masă critică” dincolo de care succesul său să fie asigurat. Opțiunea aleasă de Comisie este elaborarea unui plan de acțiune focalizat, în locul unui plan de acțiune complex care riscă să se împotmolească într-o mulțime de inițiative și în simple activități de consultare, ceea ce riscă să nu creeze emulația dorită. Planul de acțiune se întinde pe perioada 2010-2013.

Transportul în cadrul planului de acțiune

Din cele 15 acțiuni sectoriale incluse în planul de acțiune, 9 au o aplicare imediată și importantă în domeniul transportului. Este vorba despre:

- certificarea sistemului EGNOS în aviația civilă pentru a facilita crearea Cerului unic european;

- crearea unui organism și a unor proceduri de certificare, în colaborare cu producătorii de Sisteme inteligente de transport (SIT) pentru transportul rutier, inclusiv sisteme avansate de asistență la volan;

- adoptarea aplicațiilor EGNOS și GALILEO pentru transportul maritim, cu consultarea Organizației Maritime Internaționale, pentru a îmbunătăți transportul naval maritim în special în porturi, zonele de coastă și căile navigabile maritime foarte solicitate; s-ar aplica, de asemenea, și în cazul apelor navigabile interioare;

- o campanie de informare pentru a demonstra avantajele EGNOS pentru transportul rutier, îndeosebi în domenii acoperite de legislația UE, precum interoperabilitatea sistemelor electronice de colectare a taxelor sau transportul animalelor sau în alte domenii precum eCall sau localizarea în timp real a containerelor;

- împreună cu Eurocontrol, Comisia Europeană va întreprinde o campanie de sensibilizare și de dezvoltare a pieței concentrată asupra producătorilor de aeronave, aviației civile și aeroporturilor mici imediat după certificarea EGNOS pentru aviație;

- în mod similar, Comisia va lansa o campanie de informare destinată producătorilor de echipamente și constructorilor de nave, autorităților portuare și armatorilor în legătură cu disponibilitatea EGNOS pentru sectorul maritim;

- având în vedere că pot fi necesare anumite măsuri de reglementare pentru a asigura valoarea adăugată a GNSS pentru siguranța rutieră (de exemplu, monitorizarea transportului de mărfuri periculoase sau pentru transportul public pe distanțe mari) și pentru eficiența transportului de marfă sau pentru mai buna gestionare a traficului, în plus, Comisia va examina utilitatea de a propune directive privind monitorizarea pe baza GNSS a autocarelor pe distanțe lungi și privind logistica multimodală bazată pe GNSS;

- Comisia Europeană va cerceta oportunitatea modificării regulamentului privind tahografele digitale pentru a beneficia de disponibilitatea informațiilor autentificate privind poziția, timpul și viteza, furnizate de GNSS;

- Comisia va ancheta oportunitatea unei directive privind echiparea vehiculelor cu o unitate funcțională, la bord, compatibilă cu GNSS și cu identificarea prin radiofrecvență (RFID), pentru a furniza informații privind atât poziția exactă autentificată, cât și identificarea electronică a vehiculului, ținând cont, în mod corespunzător, de confidențialitate și normele de protecție a datelor.

Cele 9 acțiuni orizontale incluse în Planul de acțiune, ca, de exemplu, promovarea EGNOS în țări terțe sau creșterea gradului de informare în țări terțe vor avea, de asemenea, implicații majore pentru sectorul transporturilor. Este clar că, luate împreună, efectele acestor măsuri asupra tuturor modurilor de transport pe termen mediu și lung este semnificativ.

Ce e de făcut acum?

Comisia este cea mai în măsură să coordoneze implementarea planului de acțiune pentru a evita duplicarea la nivelul statelor membre și pentru a asigura progrese generale în multitudinea de domenii politice acoperite de aplicațiile GNSS.

În lumina acestui fapt și a impactului economic pozitiv major pe care EGNOS, dacă va fi dezvoltat și aplicat la maximum, îl va avea asupra economiei europene în sens larg, sunt necesare încă două etape. În primul rând, Comisia trebuie să acorde prioritate măsurilor propuse în Planul de acțiune.

EGNOS trebuie să acopere întreaga Uniune Europeană și este necesară extinderea prioritară a sistemului EGNOS în nordul, estul și sud-estul Europei.Pentru o eficacitate maximă din perspectiva transportului, EGNOS trebuie să acopere întreaga Uniune și chiar mai mult, până la vecinii apropiați.

În sectorul aviației civile, statele membre trebuie să promoveze dezvoltarea și utilizarea unor proceduri de aterizare bazate pe EGNOS și este prioritară certificarea procedurilor și serviciilor bazate pe EGNOS pentru aviația civilă. Aceasta este o cerință strategică pentru un adevărat Cer unic european.

Este, de asemenea, clar că EGNOS și GNSS în general pot aduce o contribuție importantă la obiectivele de siguranță și de mediu, fluidizarea traficului în transportul rutier datorită posibilității utilizării sale pentru taxarea rutieră.

În plus, informarea în legătură cu EGNOS și Galileo în sectorul maritim și al aviației civile ar trebui să faciliteze acceptarea de către Organizația Maritimă Internațională (OMI) și Organizația Aviației Civile Internaționale (ICAO) a aplicațiilor extrem de importante pentru siguranță bazate pe aceste sisteme.

Totuși, este clar că niciun obiectiv nu poate fi atins fără investiții corespunzătoare în cercetare și dezvoltare. Aici se constată un decalaj de finanțare îngrijorător.

În legătură cu acest punct și cu aspectele conexe, Comisia pentru transport și turism a organizat o mini-audiere în legătură cu aplicațiile GNSS în domeniul transporturilor la 1 decembrie 2010, audiind doi experți cu experiență practică în domeniul GNSS, reprezentând o companie relativ nouă din sectorul tehnologiei, respectiv un specialist în finanțarea noilor societăți din acest domeniu. Ei au identificat un decalaj în privința finanțării capitalului de risc al întreprinderilor mici și mijlocii, necesitatea simplificării procedurilor PC 7/PC 8 pentru a crește atractivitatea acestora în rândul comunității de afaceri. În plus, sectorul are nevoie de certitudine în privința continuării finanțării pentru cercetare și dezvoltare care ar trebui să revină la nivelurile inițiale din PC 7. UE este singurul bloc comercial care nu acordă finanțare directă programului său GNSS.

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (28.1.2011)

destinat Comisiei pentru transport și turism

referitor la aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de navigație prin satelit - o politică UE pe termen scurt și mediu

(2010/2208(INI))

Raportor pentru aviz: Norbert Glante

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât Sistemul global de navigație prin satelit (GNSS) prezintă un mare potențial de piață în ceea ce privește aplicațiile din aval, din care aproximativ 25% reprezintă aplicații în sectorul transporturilor,

B.  întrucât tehnologia de navigație prin satelit revoluționează toate modurile de transport, în special transportul terestru, aerian și pe cel maritim, optimizând de o manieră mai eficientă traficul, reducând emisiile de dioxid de carbon și îmbunătățind logistica și siguranța,

C. întrucât tehnologia de navigație prin satelit ar trebui sincronizată în toate modurile de transport pentru a menține o co-modalitate adecvată, de exemplu în centrele logistice, pentru a asigura transportul corespunzător de bunuri;

1.  salută Planul de acțiune al Comisiei privind aplicațiile GNSS (COM(2010)308), care vizează promovarea dezvoltării aplicațiilor din aval prin intermediul certificării, standardizării și coordonării cu industria și cu alte țări, precum și prin diseminarea de informații, activități de sensibilizare, punerea în aplicare a măsurilor de reglementare și o finanțare sporită;

2.  solicită să se acorde prioritate dezvoltării unor aplicații GNSS care să urmărească îmbunătățirea durabilității, cum ar fi: gestionarea eficientă a transporturilor/logisticii, sistemele de taxare rutieră, amenajarea durabilă a teritoriului și gestionarea durabilă a resurselor, supravegherea mediului și aplicarea legislației din domeniul mediului (protejarea pădurilor și a mediului marin);

3.  subliniază faptul că GNSS face parte din obiectivele centrale ale Strategiei UE 2020 în materie de inovare, ajutând atât la crearea unei economii și asigurarea unei creșteri economice mai ecologice și mai bine conectate, cât și la combaterea schimbărilor climatice și la mobilitatea durabilă;

4.  constată că GNSS, ca și internetul, este mai degrabă o bază pentru servicii decât un serviciu separat, deoarece acționează ca un catalizator al activităților economice, ducând la crearea de valoare adăugată și de locuri de muncă într-o gamă largă de sectoare conectate (piețe din aval și din amonte), iar la nivel macroeconomic asigură beneficii socio-economice pentru întreaga societate;

5.  subliniază că mărimea pieței din aval a GNSS în UE este estimată la 17 miliarde EUR în 2010, ținând seama de veniturile obținute de firmele direct implicate în navigația prin satelit, cum ar fi constructorii de receptoare, proiectanții de programe de navigare etc.;

6.  subliniază faptul că suma medie de 15 milioane de EUR pe an destinată cercetării și dezvoltării de aplicații și serviciilor GNSS nu este suficientă și solicită Comisiei și statelor membre să asigure creșterea semnificativă a acestei sume pentru a furniza resursele necesare dezvoltării GNSS;

7.  consideră că stabilitatea, predictibilitatea și transparența în faza de introducere a programului GNSS reprezintă elemente cruciale pentru dezvoltarea aplicațiilor; consideră că eficiența, compatibilitatea și interoperabilitatea sunt caracteristici esențiale pentru un sistem și aplicații funcționale;

8.  solicită, în acest context, îmbunătățirea coordonării interne în contextul dezvoltării sistemelor EGNOS și Galileo, necesară pentru a garanta dezvoltarea unui sistem european eficient; solicită, de asemenea, coordonarea externă și cooperarea cu alte sisteme (cum ar fi GPS, Glonass), în ceea ce privește atât utilizarea infrastructurii cât și dezvoltarea de aplicații, pentru a identifica efectele cu beneficii reciproce și pentru a garanta o compatibilitate și interoperabilitate adecvate;

9.  salută planurile Comisiei de a introduce un program de cupoane GNSS în vederea sprijinirii specialiștilor în dezvoltarea de aplicații prin furnizarea de expertiză tehnică și consultanță financiară și prin simplificarea accesului la testele și capacitățile de simulare existente ale programului Galileo;

10. solicită Comisiei și Autorității de Supraveghere a GNSS European să abordeze autoritățile locale și regionale și IMM-urile care desfășoară activități legate de tehnologia spațială, dar și cele care nu au contact direct cu aceasta, în calitatea lor de potențiali utilizatori finali ai aplicațiilor GNSS, prin licitații, campanii de sensibilizare și mecanisme adecvate de transfer de tehnologie;

11. solicită Comisiei și statelor membre să faciliteze schimburile dintre potențialii dezvoltatori, investitori și utilizatori ai aplicațiilor GNSS.

12. solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a aloca fonduri UE suplimentare pentru cercetare și dezvoltare în domeniul aplicațiilor GNSS cu scopul de a stimula dezvoltarea de aplicații bazate pe EGNOS și pe Galileo și de a garanta independența Europei față de sisteme din străinătate, controlate de armată.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

27.1.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

46

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Jean-Pierre Audy, Ivo Belet, Jan Březina, Reinhard Bütikofer, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Ioan Enciu, Gaston Franco, Adam Gierek, Norbert Glante, Fiona Hall, Jacky Hénin, Romana Jordan Cizelj, Lena Kolarska-Bobińska, Béla Kovács, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Jaroslav Paška, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Konrad Szymański, Britta Thomsen, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Niki Tzavela, Marita Ulvskog, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras, Henri Weber

Membri supleanți prezenți la votul final

Antonio Cancian, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jolanta Emilia Hibner, Yannick Jadot, Oriol Junqueras Vies, Bernd Lange, Vladko Todorov Panayotov, Silvia-Adriana Țicău, Catherine Trautmann

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Marit Paulsen

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

15.3.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

1

4

Membri titulari prezenți la votul final

Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Antonio Cancian, Luis de Grandes Pascual, Saïd El Khadraoui, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Mathieu Grosch, Jim Higgins, Ville Itälä, Dieter-Lebrecht Koch, Georgios Koumoutsakos, Werner Kuhn, Jörg Leichtfried, Bogusław Liberadzki, Eva Lichtenberger, Gesine Meissner, Hella Ranner, Vilja Savisaar-Toomast, Olga Sehnalová, Debora Serracchiani, Brian Simpson, Dirk Sterckx, Keith Taylor, Silvia-Adriana Țicău, Giommaria Uggias, Thomas Ulmer, Peter van Dalen, Artur Zasada, Roberts Zīle

Membri supleanți prezenți la votul final

Philip Bradbourn, Spyros Danellis, Isabelle Durant, Tanja Fajon, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Ioan Mircea Pașcu, Dominique Riquet, Alfreds Rubiks, Sabine Wils