RAPORT referitor la evaluarea intermediară a programelor europene de navigaţie prin satelit: evaluarea implementării, provocările viitoare şi perspectivele financiare

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (8.7.2010)

AVIZ al Comisiei pentru bugete (16.3.2011)

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

18.4.2011 - (2009/2226(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare şi energie
Raportor pentru aviz: Vladimír Remek

Procedură : 2009/2226(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A7-0165/2011

Texte depuse :

A7-0165/2011

Dezbateri :

Voturi :

PV 08/06/2011 - 6.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0265

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
AVIZ al Comisiei pentru bugete
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

referitoare la evaluarea intermediară a programelor europene de navigaţie prin satelit: evaluarea implementării, provocările viitoare şi perspectivele financiare

(2009/2226(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere rezoluţia sa din 20 iunie 2007[1] privind finanţarea programului european de radionavigaţie prin satelit (Galileo) în conformitate cu Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 şi cadrul financiar multianual 2007-2013,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigaţie prin satelit (EGNOS şi Galileo)[2],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 de instituire a Agenţiei GNSS European[3],

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acţiune privind aplicaţiile Sistemului global de radionavigaţie prin satelit (GNSS)” (SEC(2010)717),

– având în vedere „Raportul de piaţă al GNSS” al Agenţiei GNSS European (octombrie 2010),

– având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Revizuirea bugetului UE” (COM(2010)0700),

– având în vedere raportul Comisiei intitulat „Evaluare intermediară a programelor europene de radionavigaţie prin satelit” (COM(2011)0005),

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie şi avizul Comisiei pentru afaceri externe şi al Comisiei pentru bugete (A7-0165/2011),

A. întrucât Parlamentul European şi-a acordat în mod consecvent întregul sprijin Sistemului global de radionavigaţie prin satelit (GNSS), pus în aplicare prin programele Galileo şi EGNOS, care vizează îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor europeni, asigurarea autonomiei şi independenţei Europei şi obţinerea unei poziţii importante pe piaţa mondială a înaltei tehnologii legate de navigaţia prin satelit;

B. întrucât UE depinde în prezent de sistemul de poziţionare globală (GPS) al SUA, de acesta fiind tributare activităţi în valoare de aproape 7% din PIB;

C. întrucât se presupune că Galileo va prezenta unele avantaje în comparaţie cu GPS, precum îmbunătăţirea preciziei, integritatea globală, autentificarea şi garantarea serviciului, şi va asigura, de asemenea, autonomia strategică a UE;

D. întrucât piaţa GNSS globală creşte exponenţial, estimându-se că va ajunge la aproximativ 150 de miliarde de euro în 2010, dintre care mai puţin de 20% sunt generate în UE;

E. întrucât EGNOS este deja utilizat zilnic de 80 000 de agricultori europeni şi întrucât de curând s-a primit autorizaţia pentru utilizarea sa în aviaţia civilă, iar autorizaţia pentru transportul maritim urmează a fi acordată, conform estimărilor, în viitorul apropiat;

F. întrucât Galileo şi-a propus să devină GNSS-ul cel mai avansat din punct de vedere tehnologic din lume şi o referinţă mondială în viitor, combinând un nivel ridicat de cunoştinţe ştiinţifice, tehnologii avansate şi resurse umane calificate şi contribuind la promovarea inovaţiei şi la sporirea competitivităţii industriei UE;

G. întrucât EGNOS şi Galileo vor produce beneficii indirecte în valoare de 60 de miliarde de euro pentru economia şi societatea UE, graţie creşterii transportului rutier şi aerian, reducerii poluării aerului şi a consumului de pesticide, creării de locuri de muncă noi şi siguranţei publice, făcând astfel dovada unei utilizări optime a fondurilor în comparaţie cu alte investiţii similare;

H. întrucât, în contextul construirii a patru sisteme de navigaţie prin satelit globale şi două regionale de către diferiţi actori internaţionali, viteza de punere la dispoziţie a serviciilor este un element esenţial pentru Galileo, permiţându-i acestui sistem european să devină, în cel mai scurt timp, al doilea mare sistem GNSS de referinţă;

I. întrucât incapacitatea parteneriatelor public-privat iniţiale de a finanţa programele GNSS a condus în 2007 la decizia de a continua punerea în aplicare a acestora cu finanţare exclusiv din bugetul Uniunii (3,4 miliarde de euro pentru fazele de definire, validare şi aplicare până în 2013), ceea ce implică intrarea lor în proprietatea exclusivă a Uniunii Europene şi transformarea programelor Galileo şi EGNOS în primele proiecte importante de acest tip deţinute de UE,

J. întrucât Galileo este un sistem civil aflat sub control civil şi toate serviciile sale ar trebui să respecte dreptul internaţional, tratatele UE şi principiile stabilite în tratatele şi Carta ONU,

K. întrucât costurile ridicate ale programului, apărute, printre altele, din cauza unor estimări ale costurilor şi a unor strategii de management al costurilor incorecte, permit ca din bugetul curent să se finanţeze numai punerea în aplicare a Capacităţii de operare iniţială (IOC), care include 18 sateliţi,

L. întrucât Comisia trebuie să prezinte o evaluare clară a tuturor variantelor tehnice posibile şi a costurilor şi beneficiilor implicate înainte de a se lua o decizie cu privire la alte angajamente financiare ce urmează a fi finanţate din bugetul UE în cadrul următorului cadru financiar multianual,

Evaluarea intermediară: evaluarea punerii în aplicare

1. salută raportul Comisiei, care prezintă situaţia actuală şi a viitoarele provocări ale acestei iniţiative-pilot importante;

2. regretă, cu toate acestea, întârzierea prea mare a publicării evaluării intermediare, lucru care creează de prea mult timp incertitudine cu privire la progresul general al proiectului şi la situaţia sa financiară, în detrimentul intrării pe piaţă a aplicaţiilor GNSS şi al sprijinului public;

3. solicită Comisiei, în vederea sporirii transparenţei, actualizarea Cadrului strategic al GNSS (C(2008)8378) în lumina situaţiei actuale, inclusiv a acţiunilor principale, a bugetului estimat şi a calendarului necesar pentru atingerea obiectivelor;

4. îndeamnă Comisia, în vederea prevenirii depăşirii costurilor în viitor, să pună în practică politici stricte de limitare a costurilor şi de reducere a riscurilor, inclusiv cele necesare pentru a ţine sub control costurile de lansare a sateliţilor; sugerează Comisiei să analizeze rezultatele înregistrate până în prezent şi să aibă în vedere posibilitatea de a se recurge în acest scop la experţi independenţi, inclusiv la reprezentanţi ai sectorului, pentru a creşte în mod semnificativ eficienţa gestionării proiectelor;

5. îndeamnă Comisia să pună în aplicare măsurile recomandate de atenuare a riscurilor, precum utilizarea unei surse duble de finanţare, în ceea ce priveşte achiziţionarea pachetelor de lucru pentru a putea respecta programul ambiţios care a fost stabilit, ţinând seama de nivelul concurenţei efective de pe pieţele relevante, precum şi de voinţa politică de a păstra în viitor capacitatea de lansare în Europa, astfel cum se menţionează în cea de-a şaptea Rezoluţie a Consiliului privind spaţiu din 25 noiembrie 2010;

Situaţia financiară

6. consideră că IOC, capabilă să furnizeze servicii iniţiale pe baza a 18 sateliţi, ar trebui finalizată până în 2014 cel târziu pentru a asigura faptul că Galileo va deveni într-adevăr a doua constelaţie GNSS de referinţă pentru producătorii de receptoare; în acest scop, îndeamnă Comisia să lanseze cât mai curând cei patru sateliţi de validare pe orbită, pentru a stabili o foaie de parcurs clară pentru lansarea celorlalţi 14 sateliţi şi pentru a închide pachetele de lucru finale;

7. are convingerea că scopul capacităţii operaţionale depline (FOC), bazată pe o constelaţie de 27 de sateliţi şi un număr adecvat de sateliţi de rezervă şi pe o infrastructură adecvată la sol, este o cerinţă prealabilă pentru ca Galileo să atingă valoarea adăugată în ceea ce priveşte autentificarea, înalta precizie şi un serviciu neîntrerupt şi, prin urmare, pentru a culege roadele economice şi sociale; consideră că sprijinul clar şi lipsit de ambiguitate al tuturor instituţiilor europene pentru crearea FOC este necesar pentru a convinge utilizatorii şi investitorii că UE şi-a asumat un angajament pe termen lung; invită Comisia să transmită în acest scop un semnal pozitiv către piaţă;

8. deplânge faptul că nu a fost făcută nicio propunere de furnizare a unei finanţări suplimentare a acestui program prin modificarea actualului cadru financiar multianual, fapt ce a condus la întârzieri şi costuri suplimentare şi, probabil, la pierderea unei importante oportunităţi; consideră, din această perspectivă, că FOC ar trebui creată până în 2018 cel târziu, ceea ce ar presupune, conform estimărilor Comisiei, o finanţare suplimentară de cel puţin 1,9 miliarde de euro şi o finanţare anuală pentru acoperirea costurilor de funcţionare de aproximativ 800 de milioane de euro începând cu 2014; îndeamnă Comisia să analizeze toate posibilităţile de economii în relaţie cu eficienţa financiară şi să creeze structuri de finanţare adecvate (ţinând seama, printre altele, de veniturile serviciului comercial Galileo) pentru a limita finanţarea suplimentară necesară;

9. subliniază faptul că finanţarea acordată în momentul de faţă de către UE pentru cercetarea şi dezvoltarea în cadrul GNSS reprezintă nu mai mult de 15 milioane de euro pe an; atrage atenţia asupra prejudiciilor care pot fi aduse altor programe de cercetare şi dezvoltare prin eliminarea finanţării suplimentare pentru aceste activităţi din actualul program-cadru (FP7); este de părere că, pe viitor, ar trebui oferită o finanţare sporită prin intermediul PC8 şi prin alte măsuri în vederea facilitării dezvoltării produselor şi serviciilor bazate pe GNSS;

10. subliniază necesitatea sporirii finanţării în vederea consolidării dezvoltării aplicaţiilor şi serviciilor GNSS, ceea ce este esenţial pentru a asigura faptul că investiţia în infrastructură pe care o reprezintă Galileo este pe deplin exploatată şi că sistemul Galileo este dezvoltat la capacitate maximă;

Sensibilizarea publicului

11. are convingerea fermă că finanţarea suplimentară a GNSS poate fi asigurată doar prin sensibilizarea considerabilă a factorilor de decizie şi a publicului larg cu privire la beneficiile aduse de GNSS pentru economia şi societatea UE; salută crearea unor iniţiative concrete, precum concursul anual de idei denumit „Galileo Masters”, la care au participat, în 2010, 350 de proiecte din 44 de ţări, concursul Galileo pentru copii şi premiul pentru inovaţie GNSS;

12. îndeamnă Comisia şi Agenţia GNSS UE (GSA) să depună mult mai multe eforturi pentru sensibilizarea potenţialilor utilizatori şi investitori cu privire la GNSS, promovând utilizarea serviciilor bazate pe GNSS, precum şi identificând şi reunind cererile din Europa cu privire la aceste servicii; în acest sens, subliniază că programul Galileo este un program de interes public european şi că are, prin urmare, în mod justificat, dreptul la finanţare din fonduri publice;

13. invită Comisia şi GSA să se adreseze autorităţilor locale şi regionale şi IMM-urilor care desfăşoară activităţi legate de tehnologiile spaţiale, în calitate de potenţiali utilizatori finali ai aplicaţiilor GNSS, prin intermediul unor licitaţii, campanii de sensibilizare şi mecanisme adecvate de transfer de tehnologie, subliniind, totodată, importanţa menţinerii echilibrului regional european;

Dimensiunea internaţională

14. invită Comisia să implice în mod activ alte regiuni ale lumii precum America Latină, Asia de Sud-Est sau Africa, unde adoptarea tehnologiei şi aplicaţiilor GNSS european poate contribui la dezvoltarea pieţei;

15. sprijină eforturile Comisiei de a asigura compatibilitatea şi interoperabilitatea Galileo cu alte sisteme de navigaţie prin satelit şi de a tinde către standardizarea globală; în acest sens, îndeamnă Comisia şi statele membre să folosească toate mijloacele disponibile pentru a rezolva rapid problemele de compatibilitate actuale cu China;

Viitoarele provocări: finanţare şi guvernanţă

16. subliniază importanţa strategică a politicii spaţiale şi a programului GNSS pentru crearea unei adevărate politici industriale europene bazate pe proiecte concrete care să aducă beneficii tangibile pentru cetăţeni şi întreprinderi; invită, în acest sens, Comisia să recunoască rolul important pe care navigaţia prin satelit îl poate avea şi să integreze navigaţia prin satelit în dezvoltarea tuturor celorlalte politici comunitare relevante;

17. subliniază că stabilitatea pe termen lung este importantă pentru reducerea la minim a altor întârzieri, a reproiectării costisitoare şi a destabilizării bazei de utilizatori; în acest sens, solicită Comisiei să prezinte în mod rapid propuneri legislative privind nivelul serviciilor, finanţarea şi guvernanţa în cazul programelor GNSS; de asemenea, consideră că, pentru buna gestionare a programelor, este esenţial să se asigure păstrarea cunoştinţelor de specialitate relevante şi a experienţei acumulate;

18. invită Comisia să includă în evaluarea de impact care urmează să fie realizată în cadrul următoarei propuneri legislative, informaţii clare şi detaliate privind:

- specificaţiile tehnice (acurateţe, acoperire geografică, integritate etc.) pentru serviciile (serviciile deschise, serviciul „siguranţa vieţii”, serviciile comerciale, serviciile publice reglementate) pe care ar putea să le ofere diferitele configuraţii de sateliţi ale programului Galileo (inclusiv IOC şi FOC utilizate în combinaţie cu alte sisteme GNSS sau individual);

- rolul serviciilor EGNOS în ceea ce priveşte diferitele configuraţii posibile ale programului Galileo şi necesitatea ca EGNOS să rămână sau nu într-o constelaţie FOC;

- costurile legate de posibilele configuraţii ale programelor Galileo şi EGNOS în ceea ce priveşte nu numai investiţiile în infrastructură, ci şi costurile de gestionare şi costurile neprevăzute (inclusiv IOC, FOC sau altă variantă posibilă);

19. consideră că Galileo şi EGNOS, în calitatea lor de programe europene deţinute de UE şi răspunzând unui interes public la nivelul UE, ar trebui finanţate în principal prin intermediul bugetului UE; consideră că, pe lângă contribuţia de la bugetul UE, trebuie avute în vedere toate posibilităţile de finanţare, inclusiv formele inovatoare de finanţare; subliniază că soluţiile bugetare ad hoc de urgenţă, precum cele utilizate în trecut, ar putea pune în pericol succesul şi valoarea adăugată a acestor proiecte strategice, de anvergură, ale UE şi ar putea submina impulsul politic de care acestea beneficiază; consideră, prin urmare, că trebuie elaborate soluţii solide, globale şi pe termen lung privind finanţarea acestora; propune garantarea unei sume anuale prestabilite din bugetul UE (pentru finanţarea restului infrastructurii Galileo şi a costurilor de funcţionare); precizează că cifrele estimate incluse în evaluarea intermediară pentru perioada de după 2013 sunt pur orientative şi solicită Comisiei să prezinte, până în vara 2011, o defalcare detaliată a nevoilor financiare estimate pentru a spori răspunderea, predictibilitatea şi transparenţa proiectului;

20. consideră că costurile suplimentare neprevăzute ar trebui finanţate din bugetul comunitar fără a prejudicia alte programe existente; invită Comisia să analizeze posibilitatea înfiinţării unui „fond de rezervă pentru programul Galileo”, care să acopere costurile neprevăzute;

21. consideră că guvernanţa pe termen lung şi structura de gestionare a GNSS ar trebui să răspundă la problema distribuirii sarcinilor şi responsabilităţilor între Comisie, GSA şi Agenţia Spaţială Europeană (ASE), precum şi la alte chestiuni relevante precum repartizarea adecvată a costurilor, mecanismul de repartizare a veniturilor, regimul răspunderii, politica preţurilor şi posibila implicare şi contribuţie a sectorului privat la programele GNSS; în acest context, invită Comisia să realizeze progrese rapide în ceea ce priveşte procesul de reflecţie în curs privind viitoarele sisteme de guvernanţă pentru operarea sistemului, să îşi asume responsabilitatea pentru operaţiunile pe termen lung şi pentru adaptarea infrastructurii, să se asigure că utilizatorii beneficiază în mod permanent de date şi de servicii şi să maximizeze posibilităţile de dezvoltare a serviciilor comerciale;

22. subliniază că este important ca orice structură de guvernanţă şi de gestionare pe termen lung a GNSS să fie complet transparentă, solidă şi responsabilă din punct de vedere financiar şi gestionată în modul cel mai responsabil; observă, în acest sens, că coordonarea cu Consiliul şi cu Parlamentul European ar trebui să aibă loc în mod regulat şi să includă actualizări detaliate;

23. invită Comisia să creeze mecanisme adecvate pentru a se asigura că serviciile şi aplicaţiile private şi publice reglementate bazate pe GNSS respectă drepturile fundamentale ale cetăţenilor, precum protecţia vieţii private şi a datelor;

24. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei şi ASE.

[1] JO C 146E, 12.6.2008, p. 226.
[2] JO L 196, 24.7.2008, p. 1.
[3] JO L 176, 20.10.2010, p. 11.

I. Introducere

UE a făcut un pas important prin decizia sa politică consacrată în Regulamentul 683/2008 de a crea Sistemele globale de navigaţie prin satelit europene autonome (GNSS) (Galileo şi EGNOS) sub egida UE şi gestionate de UE. Prezenta comunicare este o evaluare intermediară a acestei iniţiative-pilot care examinează procesul şi stadiul implementării până în prezent şi lansează dezbaterea privind guvernanţa, exploatarea şi finanţarea sa viitoare.

Galileo – scurtă descriere

Galileo, împreună cu EGNOS (Serviciul european geostaţionar mixt de navigare, un sistem de augmentare care îmbunătăţeşte acurateţea şi fiabilitatea informaţiilor Sistemului de poziţionare globală al SUA) reprezintă GNSS elaborat de către UE. La finalizare, se estimează că acesta va fi format din 27 de sateliţi, pe lângă un număr adecvat de sateliţi de rezervă, aflaţi pe o orbită situată la o altitudine de aproximativ 23 000 km deasupra pământului, şi dintr-o reţea mondială de aproximativ 40 de staţii la sol.

Există două motive principale care au dus la decizia UE de instituire a propriului său sistem global de navigaţie prin satelit: independenţa şi autonomia Europei faţă de alte sisteme globale de navigaţie şi, în al doilea rând, obiectivul de a intra pe această piaţă a înaltei tehnologii aflate într-o creştere extraordinar de rapidă, care este dominată astăzi în mare parte de către SUA.

Fiind un sistem de navigaţie prin satelit de a doua generaţie, Galileo va oferi câteva îmbunătăţiri ale semnalului, care vor conduce la o acurateţe sporită, o rezistenţă mai mare împotriva reflexiilor şi interferenţelor de pe căi multiple şi va constitui, prin integritatea globală şi conceptul de autentificare, principalul factor de diferenţiere faţă de GPS şi Global'naya Navigatsionnaya Sputnikovaya Sistema (GLONASS) al Rusiei. Mai mult, spre deosebire de GPS şi GLONASS, Galileo este proiectat ca un „sistem civil aflat sub control civil”, ceea ce înseamnă o garantare a continuităţii serviciului. Acest ultim aspect este destul de important dacă se ţine cont de faptul că, astăzi, peste 7% din PIB-ul UE (incluzând sectorul financiar, transporturile, telecomunicaţiile, reţelele de distribuţie şi sistemele de tranzacţii bursiere) depind de existenţa GPS. Prin urmare, o limitare sau degradare (temporară) a semnalelor GPS va avea consecinţe enorme asupra economiei şi societăţii noastre dacă nu vor exista alte sisteme GNSS independente.

Proiectul Galileo se desfăşoară în patru etape:

1. Etapa definirii a fost încheiată în 2011 şi are ca rezultat stabilirea configuraţiei şi a arhitecturii sistemului, precum şi definirea serviciilor.

2. Etapa dezvoltării şi a validării a început în 2002 şi, iniţial, trebuia să continue până în 2005. Au fost lansaţi doi sateliţi experimentali (GIOVE-A, GIOVE-B), care au îndeplinit misiunea principală de a securiza ocuparea frecvenţelor. Se aşteaptă ca validarea pe orbită (IOV) care utilizează patru sateliţi operaţionali să fie lansată spre a doua jumătate a anului 2011 şi începutul lui 2012.

3. Etapa implementării cuprinde construirea întregului sistem Galileo prin lansarea constelaţiei complete de 30 de sateliţi, inclusiv rezervele şi construirea structurii de la sol.

4. Etapa operaţională va începe după finalizarea capacităţii operaţionale depline (FOC).

Implementarea constelaţiei Galileo face obiectul unei proceduri de achiziţii publice în conformitate cu normele UE în domeniu, care urmăresc să asigure accesul deschis şi concurenţa loială, pentru a crea condiţii de egalitate pentru potenţialii ofertanţi. Achiziţia a fost împărţită în şase pachete de lucru principale cu reguli detaliate cu privire la contractanţii principali şi alte entităţi şi la proporţia de contracte care va fi acordată IMM-urilor.

Iniţial, se intenţiona ca Galileo să fie dezvoltat ca un parteneriat public-privat (PPP). Negocierile PPP au eşuat în primăvara anului 2007 şi au condus la o reprofilare a sistemului Galileo. În prezent, programul GNSS European este finanţat în întregime din bugetul Uniunii cu un buget de 3,4 miliarde EUR până în 2014.

Beneficiile indirecte ale programului sunt estimate la aproximativ 60 de miliarde de euro pe an (incluzând piaţa din amonte şi aval şi beneficiile publice). GNSS este considerat ca o tehnologie majoră (precum TIC), cu un potenţial ridicat pentru inovare, construirea unei baze de cunoştinţe de înaltă tehnologie şi creşterea productivităţii în multe sectoare. Se estimează că ratele anuale de creştere a pieţei pentru produsele şi serviciile bazate pe GNSS vor fi de peste 10%.

Galileo este deţinut de UE. Guvernanţa şi gestionarea sa publică pot fi rezumate astfel:

· Supravegherea politică este asigurată de Parlamentul European şi de Consiliu. În acest scop, a fost creat un grup interinstituţional pentru programul Galileo.

· Comisia acţionează ca „administrator de program”.

· Agenţia GNSS UE (GSA) asistă Comisia, acţionează ca autoritate de acreditare şi răspunde de pregătirea pieţei şi de organizarea certificării.

· Agenţia Spaţială Europeană (ASE) este „contractor principal” sau „agent de achiziţii şi proiectare”.

II. Evaluarea implementării

Rezultate până în prezent

Comunicarea subliniază rezultatele obţinute până în prezent:

· Serviciul deschis EGNOS a fost declarat operaţional în octombrie 2009. EGNOS este folosit acum zilnic de 80 000 de agricultori europeni pentru agricultura de înaltă precizie; în curând, va fi folosit, de asemenea, în domeniul aviaţiei civile şi al transportului maritim,

· Au fost acordate primele 4 contracte pentru ingineria de sistem, operaţiuni şi construirea şi lansarea a 14 sateliţi Galileo suplimentari pe lângă cei patru sateliţi solicitaţi iniţial de ASE (celelalte 2 pachete de lucru urmează să fie contractate în prima jumătate a anului 2011);

· S-au făcut pregătirile pentru lansarea primilor patru sateliţi Galileo complet echipaţi (sateliţi IOV), programaţi pentru lansare către jumătatea anului 2011/începutul anului 2012;

· În 2010 a fost adoptat planul de acţiune pentru aplicaţiile GNSS, care stabileşte iniţiative concrete de consolidare a pieţei din aval;

· S-au făcut demersuri importante pentru înfiinţarea infrastructurii de la sol, inclusiv instituirea unor staţii la sol în interiorul şi în exteriorul teritoriilor UE;

· Mai multe cereri de ofertă au fost lansate în cadrul PC7 pentru dezvoltarea aplicaţiilor şi a tehnologiilor de recepţie, cu o valoare totală de 120 de milioane de euro.

Perspectiva financiară

Perspectiva financiară este mai puţin pozitivă. Costurile etapei de validare IOV şi costurile de lansare au crescut substanţial. Cu bugetul actual, Comisia se aşteaptă ca constelaţia Galileo să fie compusă din doar 18 sateliţi (14 + 4 sateliţi IOV). Datorită acestei constelaţii, programul ar putea obţine capacitatea operaţională iniţială (IOC) care va permite furnizarea de servicii timpurii, adică va oferi un serviciu deschis iniţial, un serviciu de căutare şi salvare şi PRS, dar nu la nivelul lor de performanţă deplin.

Prin furnizarea de servicii timpurii, echipamentele de utilizator compatibile cu Galileo pot fi diseminate, iar aplicaţiile extinse. Intrarea Galileo pe piaţa GNSS va fi facilitată, iar capacitatea de inovare şi poziţionarea competitivă a companiilor europene vor fi consolidate. În sfârşit, obţinerea IOC va transmite lumii un semnal important că UE şi-a asumat un angajament faţă de un GNSS sofisticat şi este capabilă să îl pună în aplicare.

Cu toate acestea, pentru a-i putea exploata pe deplin avantajele, Galileo trebuie să realizeze capacitatea deplină de operare (FOC). Nivelul de performanţă a unei constelaţii reduse este primul pas către intrarea pe piaţă, însă o astfel de constelaţie este restrictivă şi, cu siguranţă, nu va fi suficientă pentru a atinge obiectivele sistemului Galileo.

Realizarea FOC va necesita investiţii suplimentare. Întrucât Comisia nu a propus o finanţare suplimentară în cursul perioadei actuale a cadrului financiar multianual, începând cu 2014 va fi nevoie de o finanţare suplimentară mai mare decât s-a anticipat. Datorită costurilor suplimentare (de exemplu a celor cauzate de întreruperea lanţului de producţie), Comisia estimează în prezent că va fi necesar un total de aproape 1,9 miliarde de euro pentru realizarea FOC. Mai mult, FOC va fi amânată cu 2-3 ani (până în jurul anului 2019), ducând la o pierdere substanţială a beneficiilor indirecte.

Costurile suplimentare sunt o problemă gravă, dar ar trebui abordate dintr-o perspectivă corectă. Dezvoltarea, punerea în aplicare şi modernizarea sistemului GPS costă în total în jur de 40 de miliarde de dolari. De asemenea, Galileo are o rată a rentabilităţii mult mai mare decât oricare altă investiţie infrastructurală comparabilă (de exemplu, reţelele transeuropene au în medie o rată a rentabilităţii de aproximativ 8%, în timp ce rata rentabilităţii a Galileo este estimată la aproximativ 49%).

Activităţile internaţionale

După lansarea primului satelit COMPASS al Chinei în 2007, ne putem aştepta în curând la un nou sistem de navigaţie prin satelit pe orbită (al patrulea la nivel global după GPS, GLONASS şi Galileo). India îşi construieşte sistemul regional (IRNSS – Sistemul indian regional de sateliţi de navigaţie), iar Japonia Sistemul Quasi-Zenith (QZSS). Concurenţii noştri au devenit mai puternici şi putem presupune că aceştia avansează energic. Pentru ca Galileo să devină al doilea GNSS în ordinea preferinţelor producătorilor de cipuri, este vitală punerea la dispoziţie cât mai curând posibil a serviciilor preliminare şi luarea unui angajament pe termen lung cu privire la finanţarea viitoare a Galileo.

Principala provocare pentru activităţile internaţionale ale Programelor GNSS va fi asigurarea compatibilităţii şi interoperabilităţii cu Galileo, accesarea resurselor globale legate de GNSS şi stabilirea de standarde mondiale şi asigurarea securităţii segmentului de spaţiu şi a reţelei de staţii la sol, precum şi a unui control mai strict al tehnologiilor GNSS sensibile dezvoltate prin finanţare europeană, pentru a participa la efortul internaţional de dezvoltare a unor aplicaţii inovatoare şi specializate de interes supraregional. Unul dintre obiectivele importante va fi de a crea oportunităţi pe piaţă pentru tehnologia GNSS şi pentru industriile de aplicaţii europene.

III. Viitoarele provocări

Evaluarea intermediară lansează de asemenea dezbaterea privind guvernanţa, exploatarea şi finanţarea viitoare a programelor GNSS. Aceasta este o discuţie foarte importantă care ar trebui să clarifice intenţiile şi angajamentul pe termen lung al UE în acest domeniu.

Operarea şi exploatarea după 2013

Ar trebui să aibă loc o dezbatere vastă şi cuprinzătoare la nivel politic cu privire la obiectivele dorite (care se concretizează în nivelul de servicii oferit) şi resursele financiare disponibile (în acest sens, va trebui luată o decizie politică între un program finanţat doar prin UE şi unul care acceptă contribuţii naţionale sau private). Rezultatul acestei dezbateri va avea un impact asupra opţiunilor politice pentru viitoarea guvernanţă şi gestionare a sistemelor GNSS.

Elementele importante ale dezbaterii sunt:

· Costurile de exploatare ale EGNOS şi Galileo sunt estimate la aproximativ 800 de milioane de euro pe an. Va fi nevoie de un angajament pe termen lung pentru a suporta aceste costuri, pentru a putea asigura stabilitatea pe termen lung a EGNOS şi Galileo şi pentru ca utilizatorii să îşi maximizeze beneficiile din serviciile oferite.

· Se estimează că veniturile (în principal taxele de acces la serviciul comercial de mare acurateţe) vor fi limitate în viitorul apropiat, ridicându-se încet la 80 de milioane de euro pe an până în 2030, ceea ce înseamnă că nu se poate spera la o autonomie a sistemelor în curând.

· Clarificarea regimului de răspundere pentru navigaţia prin satelit, mai ales în ceea ce priveşte EGNOS, trebuie accelerată pentru a reduce riscul de răspundere a serviciilor pentru aplicaţiile critice de siguranţă.

· Drepturile de proprietate intelectuală sau gestionarea riscului sunt, de asemenea, elemente indispensabile care decurg din dreptul de proprietate.

· Este necesară o finanţare mai substanţială a cercetării şi dezvoltării pentru dezvoltarea aplicaţiilor în aval.

Pe baza rezultatului dezbaterii de mai sus, Comisia ar trebui să lanseze o analiză cuprinzătoare pentru a obţine identificarea mai precisă a scenariilor şi mijloacelor de operare şi exploatare posibile după 2013. Acest lucru include toate aspectele comerciale ale exploatării, precum şi structurile juridice, contractuale şi de finanţare ale diferitelor modele de exploatare care vor garanta punerea în aplicare a unui model de guvernanţă stabil.

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la evaluarea intermediară a programelor europene de navigație prin satelit: evaluarea implementării, provocările viitoare și perspectivele financiare

(2009/2226(INI))

Raportoare pentru aviz: Maria Eleni Koppa

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază sprijinul său pentru Galileo, programul european de radionavigație globală prin satelit, ca instrument util, care va consolida dezvoltarea economică, securitatea și autonomia strategică a UE, admițând totodată că, prin definiție, nicio politică spațială nu poate fi desfășurată în condiții de izolare în raport cu ceilalți actori spațiali;

2. ia act de faptul că atât Comisia, cât și Agenția Spațială Europeană (ASE) s-au angajat într‑un dialog și cooperează cu ceilalți furnizori de sisteme de navigație globală prin satelit (GNSS), și anume SUA, Rusia, China, India și Japonia, în vederea asigurării compatibilității și, acolo unde este posibil, a interoperabilității sistemelor GNSS;

3. ia act de reacția premierului Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze la scrisoarea președintelui Comisiei referitoare la problema benzilor de frecvență și solicită o soluție care să asigure compatibilitatea sistemelor Compass și Galileo;

4. insistă asupra faptului că serviciile Galileo trebuie să respecte principiul conform căruia Galileo este un sistem civil aflat sub control civil; recunoscând totuși posibila sa utilizare în scopuri militare, subliniază că toate utilizările Galileo trebuie să respecte legislația internațională, Carta ONU și tratatele UE;

5. solicită Comisiei ca, în calitatea sa de administrator al programului, să stabilească criteriile necesare în materie de siguranță tehnică și procedurile specifice care guvernează accesul la serviciul public reglementat, pentru a reduce la minimum posibilitățile de utilizare neautorizată a sistemului Galileo și, de asemenea, să conceapă un regim de monitorizare pentru transferul de tehnologie și elemente sensibile, specifice sistemului Galileo;

6. insistă ca statele membre ale UE să conștientizeze pe deplin caracterul sensibil al GNSS, și anume efectele asupra securității UE și a cetățenilor săi, precum și asupra programelor GNSS europene, atunci când analizează cererile de export al anumitor elemente GNSS provenind din industria lor, în special atunci când acestea fac obiectul unor regimuri internaționale de control al exporturilor, cum este Aranjamentul de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme convenționale și produse și tehnologii cu dublă utilizare;

7. reiterează însă că, având în vedere investiția de proporții de la bugetul general al Uniunii Europene, sistemul Galileo trebuie să vină în sprijinul PESC/PSAC, inclusiv al operațiunilor de gestionare a crizelor, precum și al implementării clauzelor UE privind solidaritatea și asistența reciprocă; solicită, acum când cadrul european de cooperare pentru cercetare în domeniul securității și al apărării (EFC) dintre Comisie, Agenția Europeană de Apărare (AEA) și ASE a fost activat, ca această cooperară să fie extinsă și la Galileo.

8. subliniază că politica spațială europeană, care a fost concepută pentru a servi unor scopuri pașnice, nu ar trebui, în niciun caz, să contribuie la înarmarea generală a spațiului și își reafirmă aderarea la principiile stabilite în Tratatul ONU privind spațiul cosmic, în special la:

– utilizarea spațiului cosmic în scopuri exclusiv pașnice;

– promovarea cooperării internaționale în cadrul explorării și utilizării spațiului cosmic;

– responsabilitatea autorității de lansare în caz de daune provocate unui stat terț, conform specificațiilor mai detaliate din Convenția ONU privind răspunderea internațională pentru daune cauzate de obiectele spațiale;

9. sprijină eforturile ONU de instituire a unor norme de reglementare a activităților din spațiul cosmic și de dezvoltare în continuare a dreptului spațial internațional; salută, în acest sens, adoptarea Codului de conduită al UE pentru activitățile din spațiul cosmic, care ține cont și de necesitatea reducerii fragmentelor dispersate în spațiu și rămâne deschis pentru a fi semnat de toate țările care nu fac parte din UE; reiterează solicitarea de a transforma codul de conduită într-un instrument cu efecte juridice obligatorii;

10. sprijină înființarea cât mai curând posibil a unei capacități europene de monitorizare situațională a spațiului, care să asigure protecția infrastructurilor critice europene din spațiu; în acest context, sprijină pe deplin activitatea complementară întreprinsă de ASE și AEA în acest domeniu.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la evaluarea intermediară a programelor europene de navigație prin satelit: evaluarea implementării, provocările viitoare și perspectivele financiare

(2009/2226(INI))

Raportoare pentru aviz: Edit Herczog

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază importanța strategică a politicii spațiale – în special a celor două inițiative emblematice, programul GMES și programul GNSS – în dorința de a crea o adevărată politică industrială europeană bazată pe proiecte concrete care să aducă beneficii tangibile pentru cetățeni și întreprinderi;

2. amintește faptul că eșecul formulei inițiale a parteneriatului public-privat prevăzută pentru finanțarea programelor GNSS a dus, în 2007, la decizia de a continua punerea în aplicare a acestor programe folosind exclusiv finanțare din bugetul Uniunii; reamintește că, în acest context și în absența unor credite suficiente în cadrul actualului CFM, s-a decis mărirea plafonului pentru rubrica 1a cu 2,4 miliarde EUR, pentru perioada 2007-2013; precizează că, în 2010, Comisia a propus din nou revizuirea CFM, în vederea măririi plafonului pentru rubrica 1a, ca urmare a lipsei de finanțare pentru proiectul ITER;

3. subliniază că aceste soluții ad hoc, de urgență, ar putea pune în pericol succesul și valoarea adăugată a unor proiecte strategice, de anvergură, ale UE și ar putea submina impulsul politic al acestora; consideră că este preferabil să se găsească o soluție bugetară pe termen lung, capabilă să asigure o finanțare la nivelul UE, respectând cerințele tehnologice ale acestor programe și bazată pe o planificare care să garanteze caracterul oportun și viabilitatea lor;

4. reamintește că, în declarațiile comune privind finanțarea programelor GNSS europene, care au urmat după acordul relevant din 23 noiembrie 2007, Parlamentul European și Consiliul au confirmat că suma totală estimată necesară pentru o capacitate operațională deplină a proiectului GNSS Galileo este de 3 400 de milioane EUR pentru perioada 2007-2013 și au declarat că această sumă nu ar trebui să fie depășită pe durata cadrului financiar 2007-2013; are convingerea totuși că aceste estimări incluse în cadrul financiar actual sunt insuficiente pentru a lansa un serviciu performant și competitiv și pentru a asigura contactul necesar cu progresele tehnologice până în 2013; regretă, în acest context, faptul că, în evaluarea sa intermediară din ianuarie 2011, Comisia nu a propus nicio finanțare suplimentară pentru programele GNSS pentru perioada până în 2013, ceea ce ar putea cauza întârzieri inacceptabile în finalizarea lor; precizează că, în cazul în care vor fi necesare fonduri suplimentare în această perioadă, redistribuirea din programele multianuale actuale nu poate fi considerată o opțiune viabilă și că alte reduceri în cadrul rubricii 1a, în special cu privire la cel de-al șaptelea program-cadru, sunt inacceptabile;

5. subliniază că GNSS este o tehnologie de importanță vitală, care ar putea revoluționa infrastructura de transport europeană și diferite sectoare ale pieței; precizează că, pe termen mediu, vor fi lansate alte programe GNSS non-europene și că astfel orice întârziere ar duce la o pierdere a competitivității internaționale, la demodarea infrastructurii actuale, la incapacitatea de a utiliza tehnologiile și aplicațiile în curs de dezvoltare și la pierderea a până la 60 % din beneficiile preconizate;

6. solicită Comisiei să informeze cât mai rapid posibil Parlamentul European în cazul în care se dovedește că finalizarea la timp a GNSS necesită o finanțare suplimentară, cel puțin prin prezentarea unui raport financiar actualizat până în vara anului 2011, când se depune propunerea privind noul CFM;

7. relevă faptul că Galileo, dincolo de a fi primul mare proiect de acest tip al UE, răspunde unei exigențe de interes public european care justifică folosirea finanțării publice; solicită Comisiei să îmbunătățească managementul de proiect, să asigure cât mai curând posibil competitivitatea și operabilitatea deplină a unui serviciu cu o constelație alcătuită din 30 de sateliți, să evite incertitudinile și să lanseze un semnal pozitiv operatorilor de pe piață; atrage atenția asupra faptului că pot apărea diferențe considerabile între costurile actuale ale investițiilor și costurile operaționale viitoare; susține, prin urmare, propunerea ca pe viitor, în cazul unor proiecte de anvergură precum acesta, o sumă anuală prestabilită să fie acoperită din bugetul UE, iar statele membre să fie responsabile în principal de finanțarea oricăror costuri suplimentare, punând la dispoziție bugetului UE finanțare suplimentară, identificându-se între timp domeniile bugetare în care sumele alocate nu au fost cheltuite, precum și alte surse de finanțare, inclusiv forme inovatoare de finanțare, ceea ce ar putea contribui la finanțarea nevoilor suplimentare ale unor proiecte de anvergură de acest tip;

8. invită Comisia Europeană să analizeze posibilitatea de a include în bugetul UE veniturile provenite din activități comerciale ale programului Galileo;

9. solicită Comisiei Europene să prezinte Parlamentului date privind modul în care se va asigura finanțarea costului anual al întreținerii programului Galileo, de îndată ce acesta va deveni operațional, finanțare estimată la 800 de milioane EUR;

10. precizează că cifra estimată (1,9 miliarde EUR) inclusă în evaluarea intermediară pentru perioada de după 2013 este prezentată ca fiind pur orientativă; consideră, așadar, că Comisia ar trebui să prezinte o strategie pentru finanțarea pe termen mediu și lung a programelor GNSS după 2013 și, totodată, să analizeze ideea stabilirii unei sume anuale pentru perioada 2014-2020, menită să acopere finalizarea infrastructurii Galileo și costurile de întreținere a acesteia până în 2020.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

Membri titulari prezenți la votul final

Gabriele Albertini, Dominique Baudis, Frieda Brepoels, Elmar Brok, Arnaud Danjean, Marietta Giannakou, Ana Gomes, Andrzej Grzyb, Richard Howitt, Anneli Jäätteenmäki, Nicole Kiil-Nielsen, Maria Eleni Koppa, Vytautas Landsbergis, Krzysztof Lisek, Ulrike Lunacek, Mario Mauro, Andreas Mölzer, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Norica Nicolai, Ria Oomen-Ruijten, Justas Vincas Paleckis, Pier Antonio Panzeri, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Bernd Posselt, Cristian Dan Preda, Libor Rouček, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, Werner Schulz, Ernst Strasser, Zoran Thaler, Kristian Vigenin

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Georgios Koumoutsakos, Norbert Neuser, David-Maria Sassoli, György Schöpflin, Indrek Tarand, Traian Ungureanu

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Pat the Cope Gallagher

Aviz juridic - Politica de confidențialitate