RAPORT referitor la „Tineretul în mișcare” - un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea foRŢei de muncă Şi afaceri sociale (21.3.2011)

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

20.4.2011 - (2010/2307(INI))

Comisia pentru cultură și educație
Raportor: Milan Zver
Raportoare pentru aviz (*):
Jutta Steinruck, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 50 din Regulamentul de procedură

Procedură : 2010/2307(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A7-0169/2011

Texte depuse :

A7-0169/2011

Dezbateri :

PV 12/05/2011 - 9
CRE 12/05/2011 - 9

Voturi :

PV 12/05/2011 - 12.1
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0230

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ al Comisiei pentru ocuparea foRŢei de muncă Şi afaceri sociale
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

referitor la „Tineretul în mișcare” - un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională

(2010/2307(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 iunie 2010, intitulată „Un nou impuls pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale pentru a sprijini strategia Europa 2020” (COM(2010)0296),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2010 intitulată „Tineretul în mișcare”: O inițiativă de eliberare a potențialului tinerilor de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană (COM(2010)0477),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „EUROPA 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

– având în vedere rezoluția sa din 18 mai 2010, intitulată „O strategie a UE pentru tineret – investiție și mobilizare”[1],

– având în vedere decizia Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind Anul European al Activităților de Voluntariat care Promovează Cetățenia Activă[2],

– având în vedere concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperare europeană în domeniul educației și al formării profesionale („ET 2020”)[3],

– având în vedere concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind dimensiunea socială a educației și formării profesionale și competențele în sprijinul învățării pe tot parcursul vieții și inițiativa „Noi competențe pentru noi locuri de muncă”[4],

– având în vedere concluziile Consiliului din 17 iunie 2010[5] privind noua strategie pentru locuri de muncă și creștere, în special partea care confirmă principalele obiective privind îmbunătățirea nivelurilor de educație,

– având în vedere concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2010 privind inițiativa „Tineretul în mișcare”, recunoscând importanța unei abordări mai integrate, intersectoriale, ca răspuns la provocările cu care se confruntă tineretul[6],

– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 28 ianuarie 2011[7] și avizul Comitetului Economic și Social European din 15 martie 2011[8] referitoare la inițiativa „Tineretul în mișcare”,

– având în vedere articolul 165 și articolul 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0169/2011),

A. întrucât, în contextul strategiei UE 2020, cunoștințele și aptitudinile tinerilor sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor referitoare la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

B. întrucât Tineretul în mișcare (TiM), o inițiativă pilot a Strategiei UE 2020, vizează creșterea atractivității învățământului superior din Europa, a calității generale a tuturor nivelurilor de educație și formare profesională și a mobilității de studiu și de lucru printr-o utilizare mai bună a programelor europene existente;

C. întrucât în Strategia UE 2020 se afirmă că, până în 2020, toți tinerii din Europa trebuie să aibă posibilitatea de a petrece o parte din parcursul lor educațional în alt stat membru;

D. întrucât tineretul joacă un rol important în realizarea celor cinci obiective principale ale UE pentru 2020: ocuparea forței de muncă, cercetarea și inovarea, clima și energia, educația și lupta împotriva sărăciei;

E. întrucât TiM consolidează strategia UE pentru tineret existentă (COM(2009)0200), asigurând tinerilor cunoștințele, aptitudinile și competențele necesare pentru muncă și viață;

F. întrucât tinerii au fost deosebit de afectați de criză, iar ratele șomajului în rândul tinerilor din UE depășesc 20 %, ceea ce reprezintă dublul mediei în cazul adulților, în unele state membre nivelul șomajului fiind de peste 40 %;

G. întrucât nivelul de aproximativ 21% al șomajului în rândul tinerilor reprezintă una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă Europa;

H. întrucât, din cauza crizei economice, statele membre reduc investițiile în educație și formare profesională, ceea ce afectează direct perspectivele de viitor ale tinerilor, în timp ce Europa se confruntă cu o provocare demografică tot mai mare în realizarea creșterii de care are nevoie;

I. întrucât costurile economice ale rezultatelor educaționale slabe sunt considerabil mai mari decât costurile crizei financiare;

J. întrucât criza a accentuat nevoia de reformă a economiilor și societăților noastre și importanța vitală a susținerii acestor reforme prin sisteme de educație și formare profesională de înaltă calitate, pentru a permite Europei să facă față mai bine provocărilor de azi și de mâine;

K. întrucât, din cauza reducerii treptate a investițiilor publice în universități și a creșterii ulterioare a taxelor și/sau a reducerii asistenței sociale și a burselor de studii, un număr tot mai mare de studenți renunță la sistemul universitar, ceea ce conduce la o diferență socială tot mai amplă;

L. întrucât capitalul uman reprezintă un instrument strategic pentru asigurarea unei dezvoltări economice și sociale de succes pentru societățile noastre;

M. întrucât, conform datelor Europass, un număr tot mai mare de tineri își exprimă dorința de a călători în Uniunea Europeană, în scopuri legate de studii sau de muncă;

N. întrucât educația este fundamentală pentru încurajarea creativității și potențialului inovator al tinerilor; întrucât educația oferă instrumentele necesare pentru dezvoltarea intelectuală, pentru intrarea pe piața muncii, pentru evoluția personală și pentru asumarea unui rol social și civic;

O. întrucât diverse studii arată că mobilitatea contribuie la conștientizarea sentimentului de cetățenie europeană și la implicarea în procesele democratice;

P. întrucât la programele de mobilitate ar trebui să aibă acces nu numai studenții, ci și tinerii cu un nivel de calificare scăzut, întrucât aceasta le-ar putea crește șansele pe piața muncii;

Q. întrucât programele de mobilitate ar trebui să fie accesibile tuturor tinerilor, indiferent de tipul de educație aleasă de aceștia;

R. întrucât numărul de tineri care pot merge în străinătate pentru a studia sau a munci, în special în cadrul programelor UE, nu crește într-un ritm suficient de rapid;

S. întrucât, în primul său deceniu, procesul Bologna a întâmpinat multe dificultăți în realizarea obiectivelor sale în domeniul dezvoltării învățământului superior european;

T. întrucât reducerea ratei abandonului școlar timpuriu este esențială atât pentru prevenirea riscului de excludere socială și sărăcie pentru tineri, cât și pentru îmbunătățirea și facilitarea accesului acestora pe piața forței de muncă;

U. întrucât tranziția de la educație și formare la un loc de muncă pune tinerii în fața unei provocări majore;

V. întrucât voluntariatul reprezintă o oportunitate importantă de a dobândi mai multe competențe prin învățarea informală și neformală, de a-și asuma responsabilitatea socială, de a înțelege importanța integrării europene și de a juca un rol activ în calitate de cetățean european într-o serie amplă de domenii, și întrucât această oportunitate ar trebui promovată, în special în cadrul Anului european al voluntariatului 2011;

W. întrucât organizațiile de tineret sunt furnizori majori de servicii educaționale non-formale, complementare educației formale, care sunt esențiale în dotarea tinerilor cu abilitățile și competențele necesare pentru a deveni cetățeni activi și pentru a le facilita accesul pe piața muncii; întrucât organizațiile de tineret contribuie astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

X. întrucât este esențială implicarea tinerilor și a diferitelor organizații de tineret care îi reprezintă în procesul decizional, pentru a le oferi un sentiment al apartenenței și pentru a asigura că aceștia contribuie activ, prin ideile lor, la o strategie pentru tineret;

Y. întrucât obiectivul central al inițiativei „Tineretul în mișcare” este să extindă coeziunea europeană și să formeze cetățeni conștienți de identitatea lor europeană;

Observații generale și sprijinul financiar

1. salută TiM ca inițiativă politică de susținere a programelor educaționale, de mobilitate și de ocupare a forței de muncă pentru tineret existente și ca încurajare pentru statele membre de a realiza obiectivele strategiei UE 2020;

2. subliniază faptul că inițiativa „Tineretul în mișcare” încurajează instituțiile de învățământ superior prin stimularea unei cooperări mai ample cu instituțiile din întreaga lume și evidențiază faptul că, în această privință, cooperarea cu instituțiile din SUA poate fi deosebit de benefică;

3. atrage atenția asupra faptului că investițiile în educație sunt fără îndoială esențiale pentru o creștere și o dezvoltare durabile și că, nici măcar într-o perioadă de criză economică, finanțarea tineretului și a educației nu ar trebui considerată un cost pentru perioada actuală, ci o investiție în viitorul Europei;

4. subliniază faptul că scopul tuturor inițiativelor pentru tineret trebuie să fie orientarea tinerilor, astfel încât aceștia să se integreze cu succes în societate, și pregătirea lor continuă pentru o Europă a viitorului, fapt ce presupune și oferirea unor oportunități de implicare în activități sociale și de contribuire la modelarea societății, precum și garantarea accesului tuturor tinerilor la un învățământ școlar, universitar și la educația non-formală, precum și la educația și formarea profesională și continuă, orientate spre cerințele unei societăți competitive, integrative și sustenabile, pentru a crește șansele acestora de a se integra pe piața muncii;

5. subliniază faptul că această criză nu trebuie folosită drept motiv pentru a reduce cheltuielile pentru educație, având în vedere că educația de nivel superior este necesară pentru ca tinerii să depășească impactul crizei;

6. regretă faptul că, potrivit Comisiei, planurile naționale elaborate de statele membre pentru a contribui la realizarea obiectivelor educaționale ale strategiei Europa 2020 sunt inadecvate;

7. recunoaște faptul că unul dintre obiectivele învățământului superior trebuie să fie asigurarea capacității de integrare profesională, dar subliniază faptul că acesta trebuie, de asemenea, să stimuleze creativitatea și inovarea în rândul tinerilor și să îi ajute să se dezvolte din punct de vedere intelectual și social;

8. recunoaște că reușita inițiativei „Tineretul în mișcare” depinde în mare parte de punerea în aplicare de către statele membre a măsurilor sale principale; solicită, prin urmare, Comisiei Europene să monitorizeze îndeaproape și să analizeze elementele esențiale pe durata punerii în aplicare, cu scopul de a ajuta statele membre și a asigura o mai bună coordonare între acestea;

9. solicită Comisiei să informeze periodic Parlamentului cu privire la eficiența acțiunilor principale ale TiM și la progresul înregistrat de statele membre;

10. solicită instituțiilor europene să instaureze un puternic dialog structurat în domeniul educației, în cadrul programului Educație și formare 2020, să implice în totalitate organizațiile de tineret și alte părți interesate în implementarea măsurilor educaționale, pentru a urmări desfășurarea TiM în cooperare cu tinerii, și să dezbată prioritățile și acțiunile pentru tineri, conferindu-le un rol mai marcant în procesul decizional în privința problemelor care îi afectează;

11. solicită Comisiei ca, în propunerea sa de cadru financiar multianual (CFM), să crească treptat nivelul investițiilor în programele de mobilitate și pentru tineret, precum programele de învățare de-a lungul vieții (Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig), Marie Curie, Erasmus Mundus și „Tineretul în acțiune”, precum și în Serviciul European de Voluntariat; solicită ca aceste programe să fie promovate într-un mod mai eficient și ca grupurile-țintă de populație să fie sensibilizate cu privire la oportunitățile pe care acestea le oferă; solicită investiții continue în cooperarea cu țările candidate și cu țările potențial candidate, precum și prezentarea unei propuneri pentru următoarea generație de programe de mobilitate și pentru tineret, în conformitate cu obiectivele Strategiei UE 2020;

12. subliniază faptul că nicio persoană tânără care a întâmpinat probleme, de orice natură, în cariera sa educațională nu trebuie exclusă din câmpul muncii, fiind necesar, dimpotrivă, ca acești tineri să fie sprijiniți; atrage atenția asupra faptului că accesul la educație nu trebuie să depindă de starea socială sau financiară a părinților; subliniază importanța mobilității orizontale la toate nivelurile de educație, atât în ceea ce privește educația școlară, cât și formarea profesională;

13. subliniază faptul că ar trebui îmbunătățită atractivitatea mobilității și că sprijinul financiar ar trebui să fie generalizat și suficient, acordându-se o atenție deosebită persoanelor celor mai dezavantajate; reiterează faptul că această poziție ar trebui să se reflecte în viitorul CFM; solicită, în vederea îmbunătățirii mobilității în formarea profesională, o creștere a cotei bugetare dedicate programului Leonardo;

14. subliniază că, pentru a realiza obiectivul de a oferi tuturor posibilitatea de a efectua o parte a studiilor sau a formării în străinătate, este necesară o finanțare ambițioasă; consideră că educația și formarea trebuie să fie o prioritate pentru Uniunea Europeană și că acest obiectiv ar trebui să se reflecte în viitorul CFM;

15. solicită ca programele de educație având ca scop creșterea mobilității să fie prelungite după 2013 și solicită Comisiei ca, la elaborarea viitoarelor programe-cadru, să prevadă o creștere substanțială a fondurilor prevăzute în acest scop;

16. solicită Uniunii Europene să își folosească propriile instrumente financiare pentru a ajuta tinerii, utilizând mai bine Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții;

17. solicită statelor membre să investească mai mult în sistemele de educație și de formare profesională la toate nivelurile și să sprijine financiar punerea în aplicare a programelor UE de mobilitate la nivel național, precum și să asigure sau să amelioreze calitatea educației în general;

18. este convins că programul „Tineretul în acțiune” este esențial pentru participarea tinerilor în Europa și că acest program ar trebui consolidat și continuat; solicită, prin urmare, Comisiei să mențină un program separat „Tinerii în acțiune” pentru viitorul CFM;

19. subliniază importanța inițiativei TiM, care contribuie la implicarea tinerilor în societate, și solicită Comisiei să folosească cunoștințele practice obținute în cadrul programului „Tineretul în acțiune;

20. încurajează statele membre să vizeze investiții totale de cel puțin 2 % din PIB în învățământul superior, nivel recomandat de Comisie în sondajul anual privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă ca fiind un minimum necesar pentru economiile bazate intensiv pe cunoaștere;

21. atrage atenția asupra importanței programelor educaționale flexibile, compatibile cu deținerea în paralel a unui loc de muncă;

Tineretul și mobilitatea

22. solicită tinerilor să fie activi în toate stadiile programelor UE, de la concepere la implementare;

23. subliniază importanța includerii tinerilor nu numai pe piața forței de muncă și în economie, ci și în modelarea viitorului Europei; solicită Comisiei să prezinte o Carte verde privind participarea tinerilor;

24. este de acord că trebuie luate măsuri într-un stadiu timpuriu pentru a reduce abandonul școlar precoce la sub 10 %, așa cum s-a convenit în cadrul strategiei UE 2020, acordând o atenție specială zonelor dezavantajate; salută propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului pentru susținerea acțiunii statelor membre în vederea reducerii ratei de abandon școlar timpuriu;

25. subliniază că abandonul școlar timpuriu, cunoscut ca fiind un factor de risc pentru excluderea viitoare de pe piața forței de muncă și din societate, trebuie redus semnificativ; subliniază că acest fenomen trebuie abordat dintr-o perspectivă multiplă, corelată cu măsuri sociale pentru a îmbunătăți educația și formarea în zonele dezavantajate;

26. solicită instituțiilor UE ca, având în vedere faptul că mobilitatea tinerilor poate contribui la susținerea proceselor democratice, să elaboreze un cadru care să permită tinerilor din țările implicate în politica europeană de vecinătate (PEV) să participe activ la inițiativa TiM, asigurând, astfel, oportunități mai bune de învățare pentru tinerii din statele membre ale UE, dar și pentru cei din țările PEV;

27. subliniază importanța facilitării mobilității profesorilor și a din domeniul tineretului și educației, pentru că aceștia pot acționa ca și catalizatori pentru tinerii pe care îi supervizează;

28. recunoaște importanta contribuție a autorităților locale și regionale la stimularea mobilității;

29. solicită Comisiei și statelor membre să acorde, de asemenea, o atenție deosebită și sprijin celor care sunt cel mai expuși riscului, categoriilor de tineri cu mai puține oportunități și celor care caută o „a doua șansă” pentru a-și continua educația;

30. solicită Comisiei să colecteze date la nivel național, regional și local cu privire la obstacolele practice în calea mobilității și să ia toate măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, pentru a garanta o mobilitate de înaltă calitate și accesibilă tuturor, pe întregul parcurs școlar, inclusiv educația și formarea profesională (EFP); consideră că tabloul de bord al mobilității, propus de către Comisie, ar fi foarte util în atingerea acestor obiective;

31. încurajează Comisia să întreprindă mai multe inițiative privind mobilitatea tinerilor și în regiunile adiacente UE;

32. solicită Comisiei să ia măsuri urgente pentru încurajarea mobilității în vederea promovării educației, a ocupării forței de muncă și a recunoașterii calificărilor profesionale;

33. atrage atenția asupra importanței luării unor măsuri pentru ca tinerii, inclusiv cei care provin din zonele dezavantajate, să fie mobili în toate stadiile educației și să li se garanteze portabilitatea deplină a burselor atunci când se află în străinătate, precum și pentru ca rezultatele și calificările intermediare ale acestora să fie recunoscute în toate statele membre;

34. recunoaște faptul că tinerii cu dizabilități, precum și tinerii care au copii trebuie să primească un sprijin suplimentar pentru a obține acces la programe de mobilitate și pentru a profita la maximum de acestea și a găsi un echilibru între studii și viața profesională;

35. reamintește faptul că, pe lângă mobilitatea internațională, ar trebui încurajată internaționalizarea în țara de origine și ar trebui acordat ajutor creării unei rețele internaționale de cooperare în țara și universitatea de origine a studentului; subliniază potențialul pe care îl are mobilitatea virtuală a tinerilor, ca o completare la mobilitatea teritorială;

36. subliniază importanța recunoașterii competențelor obținute în urma oricărei forme de învățare, inclusiv a educației informale și non-formale și a rolului acestora în dezvoltarea unor aptitudini și competențe care pot garanta accesul și adaptabilitatea la piața muncii, și solicită includerea, pe tabloul de bord al mobilității, a aptitudinilor și competențelor dobândite în acest mod;

37. recomandă încurajarea proiectelor care sprijină transmiterea de cunoștințe și aptitudini de la o generație la alta; atrage atenția asupra beneficiilor care pot fi obținute din aptitudinile și capitalul cultural al studenților internaționali mobili;

38. solicită Comisiei să prezinte o strategie cuprinzătoare de promovare a educației non-formale și de susținere a celor care o oferă;

39. subliniază importanța mobilității în întărirea sentimentului de cetățenie europeană, în consolidarea culturii europene și a valorilor europene privind respectul reciproc, în extinderea implicării tinerilor în procesul democratic și în construirea unei dimensiuni europene mai puternice a tinerilor;

40. reamintește statelor membre să introducă învățarea a două limbi străine din copilărie și în educația timpurie a copiilor; atrage atenția asupra faptului că, pentru persoanele care nu stăpânesc o a doua limbă, mobilitatea nu va putea deveni o realitate; atrage atenția asupra importanței învățării limbilor țărilor vecine;

41. invită statele membre să promoveze mobilitatea în scopul educației și al inserției profesionale prin: (a) creșterea gradului de sensibilizare și facilitarea accesului la informații pentru toți tinerii interesați; (b) sublinierea, în etapele timpurii ale educației, a valorii adăugate a mobilității; (c) asigurarea validării rezultatelor educative obținute în urma experiențelor de mobilitate între statele membre; și (d) reducerea birocrației și stimularea cooperării între autoritățile din domeniu ale statelor membre;

42. invită Comisia să faciliteze mobilitatea în scopul educației și al inserției profesionale prin: (a) consolidarea educației și a programelor de tineret ale UE, precum Erasmus, Leonardo și „Tineretul în acțiune”; (b) consolidarea punerii în aplicare a instrumentelor europene în vigoare, precum Sistemul european de credite transferabile (ECTS) și Europass; și (c) dezvoltarea noilor instrumente pe care le-a analizat deja, precum site-ul internet al inițiativei „Tineretul în mișcare”, cardul „Tineretul în mișcare”, Pașaportul european al competențelor și proiectul-pilot „Primul loc de muncă EURES”;

43. salută noile măsuri principale ale inițiativei Tineretul în mișcare, precum site-ul internet central unic al mobilității, un card de mobilitate, care este complementar cardurilor pentru tineret și studenți deja existente și consolidează succesul acestora, și Pașaportul european al competențelor, care ar trebui să devină un portofoliu online de învățare de-a lungul vieții și care ridică nivelul instrumentelor de mobilitate utile și deja existente; solicită, cu toate acestea, o vizibilitate mai bună a tuturor programelor prezente și viitoare;

Învățământul superior european și procesul Bologna

44. subliniază importanța inițierii unui dialog nou, mai constructiv, între toate părțile interesate din cadrul procesului Bologna, ținând seama atât de reușitele, cât și de problemele sale, pentru a-l îmbunătăți în continuare;

45. solicită Comisiei să extindă sfera de aplicare a agendei de modernizare a universităților și să reînnoiască prioritățile în vederea unei reacții adecvate la noile provocări, cum ar fi dimensiunea socială a învățământului superior, promovarea învățării axate pe student și sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a atinge un nivel de absolvire în învățământul superior de 40 %;

46. consideră cu tărie că autonomia universităților este necesară, dar accentuează în același timp responsabilitatea acestora față de societate; solicită statelor membre să investească în reformarea și modernizarea învățământului superior;

47. atrage atenția asupra necesității găsirii unui echilibru între sistemele de învățământ superior, pe de o parte, și nevoile economiei și ale societății în general, de cealaltă parte, și de a le lega prin programe adecvate, care să asigure competențe și aptitudini necesare în societatea și în economia viitorului;

48. solicită statelor membre și autorităților regionale și locale să sprijine și să intensifice cooperarea dintre universități, centrele EFP și sectorul privat, pentru a îmbunătăți dialogul dintre mediul universitar și cel de afaceri și a asigura o mai bună coordonare între cele trei aspecte ale triunghiului cunoașterii, și anume cercetarea, educația și inovarea;

49. subliniază importanța programelor de finanțare pentru cercetare și inovare, existente în Programul-cadru pentru cercetare, dezvoltare și politica de coeziune, precum și a asigurării unei mai bune coordonări cu măsurile educative; consideră, în plus, că, pentru succesul inițiativei „Tineretul în mișcare” este esențială cooperarea transfrontalieră; solicită, prin urmare, părților interesate să folosească la maximum oportunitățile puse la dispoziție în baza Obiectivului de cooperare teritorială din cadrul politicii de coeziune;

50. subliniază importanța creării unor structuri educaționale flexibile, precum „Universitățile deschise”, și a unei utilizări sporite a internetului în universități, pentru ca toți tinerii să aibă posibilitatea de a participa la o formare de calitate, fără ca unii dintre aceștia să fie excluși din cauza distanței sau a orarelor dezavantajoase; consideră că, din cauza pătrunderii tardive a tinerilor pe piața muncii și a problemelor legate de garantarea sustenabilității sistemelor de siguranță socială, este deosebit de important să se creeze condițiile necesare pentru reconcilierea muncii și a studiului;

51. încurajează universitățile să-și apropie mai mult programele și structurile de nevoile specifice ale pieței forței de muncă, să ia în considerare nevoile întreprinderilor în procesul de elaborare a programelor de învățământ și să aplice noi metode de cooperare cu întreprinderile publice și private, încurajând crearea de parteneriate public-privat (PPP) și acordarea de sponsorizări, încurajând și susținând totodată activitățile antreprenoriale ale tinerilor;

52. subliniază nevoia universităților de a dezvolta programe care să încurajeze activitățile antreprenoriale în rândul studenților prin intermediul programelor de formare și prin înființarea de puncte de contact cu actorii financiari interesați să susțină proiecte inovatoare;

53. subliniază că este important să se promoveze spiritul antreprenorial și ca tinerii să fie ajutați să demareze propriile afaceri și să se promoveze și să se extindă programul Erasmus pentru tinerii antreprenori; recomandă, prin urmare, punerea în aplicare a unei campanii de informare la nivel UE, care să se desfășoare în instituțiile de învățământ, axată pe spiritul antreprenorial, capitalul de pornire, impozitarea pentru noile întreprinderi, asistența continuă pentru formare;

54. îndeamnă Comisia să creeze o bază de date cu proiecte inovatoare, care să faciliteze schimbul de bune practici între proiectele deja încercate și testate de statele membre sau universități, pentru a contribui la corelarea absolvenților și a întreprinderilor și a garanta accesul imediat al absolvenților la lumea profesională;

55. recunoaște utilitatea burselor de studii oferite studenților de către întreprinderi private;

56. sugerează ca, în locul sistemului global de clasificare a universităților, Comisia să introducă un sistem bazat pe informații referitoare la programele universităților europene care, printre altele, ar putea publica periodic rapoarte publice cu privire la posibilitățile de inserție profesională a studenților din fiecare program și la oportunitățile legate de mobilitate;

57. îndeamnă Comisia să depună toate eforturile necesare pentru a finaliza Spațiul european de cercetare, oferind mai mult sprijin pentru mobilitatea tinerilor cercetători, în vederea promovării excelenței europene în domeniul cercetării ;

58. consideră că statele membre trebuie să asigure un sistem de burse care să permită accesul la învățământul superior pentru tineri și tinere în condiții de egalitate, vizând evitarea repetării inegalităților și acordând o importanță specială învățământului terțiar;

Educație și formare profesională

59. solicită statelor membre să modernizeze și să crească atractivitatea și calitatea EFP, astfel încât să poată fi mai bine adaptate la nevoile actuale și viitoare ale pieței forței de muncă în schimbare, care, până în 2020, va cere noi cunoștințe și aptitudini bazate pe diplome care ar trebui să fie recunoscute reciproc în toate statele membre; în această privință, subliniază marele succes la sistemelor duale de educație din respectivele state membre;

60. subliniază că adaptarea sistemelor educaționale și a formării profesionale la viitoarele necesități ale pieței muncii în ceea ce privește competențele joacă un rol esențial în combaterea șomajului în rândul tinerilor și că, prin urmare, trecerea de la învățământul școlar, profesional sau universitar la câmpul muncii trebuie să fie pregătită mai bine și să aibă loc imediat; consideră că trebuie încurajată o mai bună cooperare între instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret, diferitele sectoare ale pieței muncii și angajatori, de exemplu prin intermediul unor experți din diverse domenii care să ofere cursuri și seminarii cu scopul de a familiariza elevii cu viitoarea lor activitate;

61. subliniază, prin urmare, importanța majoră de a pune în aplicare în mod eficace inițiativa „Garanția europeană pentru tineret” și de a o transforma într-un instrument de integrare activă pe piața forței de muncă; subliniază că, până în prezent, statele membre nu și-au asumat niciun angajament convingător pentru a pune în aplicare inițiativa „Garanția europeană pentru tineret” și solicită acestora să realizeze acest lucru cu rapiditate;

62. consideră că mobilitatea vizând dobândirea de noi competențe este un instrument puternic în vederea îmbunătățirii aptitudinilor și a competențelor, a dezvoltării personale și a cetățeniei active a tinerilor; consideră că mobilitatea voluntară în cadrul educației școlare și formării profesionale, precum și în cel al formării continue și al învățământului universitar ar trebui, prin urmare, promovată în cazul tuturor tinerilor, independent de situația lor financiară, originea socială și etnică, tipul de educație sau formare profesională în care sunt implicați, dizabilitățile, problemele de sănătate sau situarea geografică a acestora și ar trebui încurajată prin orientare și consiliere profesională pe parcursul întregului proces;

63. subliniază că mobilitatea nu trebuie să aibă drept consecință scăderea standardelor sociale în țara gazdă; subliniază importanța, în perspectiva creșterii mobilității, a recunoașterii reciproce a diplomelor obținute în cadrul învățământului școlar, profesional sau universitar, precum și a calificărilor obținute în urma stagiilor de formare efectuate în interiorul UE;

64. solicită punerea în aplicare în mod consecvent a măsurilor precum ECVET, EQF și ECTS; subliniază faptul că trebuie acordată o dovadă a recunoașterii reciproce în primele 12 luni de la obținerea calificării; subliniază că Parlamentul este informat periodic prin intermediul indicatorilor de mobilitate;

65. subliniază importanța sprijinirii și a consolidării continue a mobilității în domeniul EFP, inclusiv a stagiilor, prin furnizarea de informații, consiliere, îndrumare și structuri de găzduire studenților și stagiarilor EFP atunci când se află în străinătate; acordă o atenție deosebită nevoii de a stabili parteneriate cu centrele de formare și cu organizațiile de afaceri în vederea garantării disponibilității de oportunități de mobilitate de înaltă calitate, precum și a integrării acestora în parcursul educațional;

66. evidențiază dificultățile întâmpinate în trecerea de la EFP la învățământul superior și subliniază faptul că instituțiile de învățământ trebuie să se adapteze pentru a facilita această tranziție;

67. subliniază faptul că, oferindu-le cunoștințe și aptitudini, EFP, învățământul superior și formarea pot intensifica motivația și optimismul tinerilor, ajutându-i să își construiască stima de sine;

Tranziția din sistemul educațional către încadrarea în muncă

68. solicită Comisiei și statelor membre să promoveze munca voluntară, de exemplu asigurând un temei juridic solid pentru aceasta și recunoscând-o ca timp lucrat, transformând-o astfel într-o opțiune valabilă pentru tineri, în special pentru șomeri;

69. atrage atenția asupra faptului că intrarea fără probleme a tinerilor pe piața forței de muncă depinde în primul rând de modernizarea, inclusiv în termeni de programe, a instituțiilor și universităților EFP, astfel încât să se asigure calitatea predării și concordanța programelor de studii cu cerințele de pe piața muncii;

70. subliniază importanța unor orare universitare mai flexibile pentru studenții care au intrat deja pe piața muncii și care doresc să studieze în același timp;

71. subliniază că tinerii trebuie să aibă acces la EFP în cursul activității profesionale, permițându-le să se formeze în timpul programului de lucru, și că formarea profesională continuă, o abordare bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții și evoluția profesională trebuie sprijinite încă de la prima angajare și că statele membre trebuie să creeze sisteme independente de consiliere cu privire la formare, pentru a garanta că formarea continuă devine o regulă;

72. subliniază că înalta calitate a primelor studii sau a primului stagiu de formare profesională în toate domeniile sporește participarea tinerilor pe piața muncii și asigură forțe de muncă calificate pentru întreprinderi; solicită statelor membre să instituie organisme de control adecvate pentru a garanta acest tip de educație și formare profesională;

73. sprijină puternic ținta UE de 40 % de tineri absolvenți ai învățământului terțiar sau echivalent (adică superior și profesional);

74. subliniază importanța instrumentelor de orientare pentru tineri pentru a-i ajuta în alegerile lor educaționale și profesionale, din școlile primare până la nivelurile superioare de educație și formare, cu scopul de a-i pregăti mai bine pentru o tranziție ușoară la viața activă; consideră că trebuie luate măsuri pentru a consolida rolul familiei și al mediului social în care trăiesc tinerii, precum și al școlilor, în orientarea acestora în opțiunile profesionale și în găsirea unui loc de muncă; subliniază că adesea, pentru a găsi un loc de muncă, este necesar un sprijin adaptat individual, sub forma consilierii tinerilor care sunt pe punctul de a-și alege o carieră sau a-și începe viața profesională;

75. îndeamnă instituțiile de învățământ terțiar să introducă, atunci când este cazul, stagii plătite adecvat și de calitate superioară în toate programele de studiu, pentru a permite tinerilor să se pregătească pentru viața activă, și în special pentru a le da posibilitatea de acces la locuri de muncă pentru care se solicită calificări înalte; subliniază că aceste stagii nu trebuie să înlocuiască locurile de muncă și trebuie să ofere o remunerație și o protecție socială adecvată, și atrage atenția asupra necesității recunoașterii acestor stagii pe piața muncii; solicită statelor membre să elaboreze politici de promovare a angajării tinerilor;

76. solicită Comisiei să promoveze inițiative la nivel european de recunoaștere a stagiilor ca perioade de muncă pentru calculele de securitate socială, așa cum este deja cazul în unele state membre;

77. consideră esențială sprijinirea inițiativelor private ale tinerilor, în vederea încurajării creării de locuri de muncă și a integrării sociale;

78. subliniază nevoia de a folosi istoria și cultura europeană ca instrumente principale pentru aprofundarea integrării europene;

79. consideră că sistemele educaționale și de formare de înaltă calitate pot contribui la creșterea șanselor tinerilor de a găsi un loc de muncă satisfăcător, ceea ce va spori, în consecință, nivelul încrederii tinerilor în viitor, va încuraja creativitatea acestora și va contribui implicit la prosperitatea societății;

80. recunoaște rolul autorităților locale și regionale în domeniul formării și al mobilității; consideră că experiența și competențele acestora ar trebui considerate complementare acțiunii UE; subliniază faptul că, în vederea realizării obiectivelor sale, UE ar trebui să dezvolte o abordare partenerială, în special cu autoritățile locale și regionale;

Situația ocupării forței de muncă în rândul tinerilor

81. subliniază faptul că situația tinerilor în ceea ce privește ocuparea forței de muncă depinde de politicile economice generale; îndeamnă statele membre să orienteze spre investiții și crearea de locuri de muncă; subliniază faptul că măsurile de austeritate care implică, de exemplu, reducerea cheltuielilor pentru sistemul de învățământ și crearea de locuri de muncă, nu vor ajuta tinerii și ar putea dăuna societății și economiei pe termen lung;

82. subliniază că trebuie stabilită o legătură strânsă între inițiativele emblematice care vizează combaterea șomajului, cum ar fi „Tineretul în mișcare” și „Noi competențe pentru noi locuri de muncă”; consideră că este necesar ca partenerii sociali, reprezentanții mediului de afaceri, autoritățile locale și regionale și organizațiile de tineret să fie implicați în elaborarea unei strategii sustenabile vizând reducerea șomajului în rândul tinerilor, în cadrul căreia competențele reflectate în calificările formale și informale și obținute în învățământul formal și informal să fie recunoscute și atestate în mod formal pe întreg teritoriul UE, în conformitate cu sistemul CEC al UE;

83. subliniază că, drept consecință a crizei economice și financiare, șomajul în rândul tinerilor – un șomaj ale cărui cauze, potrivit OIM, nu sunt nivelul veniturilor și al costurilor nesalariale, drepturile de participare și standardele de protecție socială – a devenit o provocare majoră pe teritoriul UE ce, până în prezent, nu a fost abordată suficient de către UE și statele membre; subliniază că șomajul la o vârstă fragedă expune individul la un risc foarte ridicat de sărăcie pe termen lung; subliniază nevoia de locuri de muncă de calitate, pentru a împiedica tinerii să intre în categoria lucrătorilor săraci;

84. subliniază faptul că toate contractele de muncă și de stagiu ar trebui să prevadă, din prima zi, drepturi sociale; respinge orice propunere de a nu ține seama de acest principiu; subliniază că nu trebuie scurtate termenele de preaviz, condițiile stipulate în acordurile colective și în dispozițiile statutare trebuie aplicate ca și în cazul angajaților obișnuiți, iar drepturile de participare și libertatea de asociere trebuie să fie aplicabile fără restricții din prima zi de muncă;

85. solicită un cadru UE care să stipuleze dispozițiile de protecție a formelor de muncă atipice și a angajării pe perioadă determinată, respectând, în același timp, principiul subsidiarității;

86. subliniază faptul că tinerii trebuie să fie protejați împotriva discriminării la locul de muncă, în special a discriminării pe criterii de vârstă și experiență profesională, prin punerea eficientă în aplicare a Directivei 2000/78/CE; invită toate statele membre să creeze o strategie națională de combatere a șomajului în rândul tinerilor;

87. subliniază faptul că principala preocupare a tinerilor este aceea de a fi independenți, de a avea acces la îngrijiri medicale și la o locuință decentă, cu un preț rezonabil, fiind totodată în măsură să se formeze, să muncească și să se dezvolte; invită, prin urmare, statele membre să elimine discriminarea pe criterii de vârstă cu privire la accesul la sistemele de asistență socială;

88. reiterează importanța unor obiective concrete, controlabile, asociate cu mijloace financiare adecvate în ceea ce privește punerea în aplicare a Strategiei UE 2020 și a orientărilor integrate în vederea reducerii șomajului în rândul tinerilor; subliniază, prin urmare, că, în cadrul programelor lor naționale de reformă, statele membre ar trebui să se angajeze în vederea creșterii gradului de angajare al tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 20 de ani cu 10% până în 2014, precum și a creșterii ratei de angajare a tinerilor care nu mai studiază la 75% până în 2020;

89. observă că, deoarece până în 2020 aproximativ 35% din toate locurile de muncă disponibile vor necesita înalte calificări și capacitate de adaptare și de inovare, trebuie depuse eforturi intense pentru a crește la cel puțin 40% proporția persoanelor cu studii superioare sau echivalente având vârste cuprinse între 30 și 34 de ani;

90. recunoaște că punerea în aplicare a orientărilor integrate este responsabilitatea statelor membre, în timp ce Comisia ar trebui să sprijine și să controleze acțiunile la nivel național prin intermediul metodei deschise de coordonare (MDC); consideră că grupurile-țintă și indicatorii propuși de Comisie în inițiativă ar trebui monitorizați, iar progresele realizate în punerea în aplicare ar trebui măsurate prin indicatori clari;

91. consideră că statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a furniza cât mai multe informații, opțiuni și formare pentru a ajuta tinerii să își valorifice potențialul, însă este convins că acest lucru este realizat cel mai bine de către persoanele care lucrează pe teren la nivel local, în fiecare stat membru;

92. consideră că trebuie mai mult dezvoltate serviciile de orientare profesională de calitate; subliniază importanța implicării partenerilor sociali în conceperea, organizarea, furnizarea și finanțarea acestor servicii, pentru a asigura relevanța și eficiența lor pe piața forței de muncă;

93. subliniază cât de necesar este ca întreprinderile să ia măsuri corespunzătoare, în virtutea responsabilității lor sociale, pentru a ajuta tinerii să facă alegeri bune în privința carierei, ținându-se seama atât de nevoile piețelor naționale, cât și de cea europeană a muncii, și subliniază că aceste inițiative ar putea fi însoțite de stagii practice;

94. consideră că alegerile privind locurile de muncă se bazează în continuare pe criteriile de gen și că aceasta este o componentă care se adaugă la inegalitatea de gen; subliniază că acest lucru are un impact atât asupra șomajului femeilor, cât și a sărăciei; subliniază necesitatea eliminării acestei discriminări de gen;

95. subliniază că trebuie luate măsuri care să ofere o imagine de ansamblu a posibilităților educaționale și de formare profesională și, ulterior, profesionale, spre exemplu cu ajutorul consultanților pe probleme de egalitate, și că în special fetele trebuie să fie încurajate să se intereseze de la o vârstă fragedă pentru domeniile MIST (matematică, informatică, știință și tehnică) și pentru sectoarele de importanță strategică pentru dezvoltarea profesională, și să fie sprijinite în acest sens, iar tinerii pentru meseriile pedagogice, de îngrijire și sociale;

96. subliniază că, având în atenție o viitoare insuficiență a numărului de lucrători calificați, trebuie adoptate măsuri specifice pentru a stimula potențialul fetelor și al femeilor, în special prin intermediul unor programe specifice de sprijin care să încurajeze pregătirea fetelor pentru profesiile științifice și tehnice;

97. salută rolul din ce în ce mai mare al BEI în ceea ce privește instituirea programelor de finanțare pentru studenți și stimularea inițiativelor antreprenoriale ale tinerilor; consideră că BEI ar trebui să-și asume un rol mai important, prin investiții selective în sectoarele cu valoare adăugată din statele membre și în special în acele întreprinderi care depun eforturi maxime pentru a angaja și forma tineri;

98. subliniază că tinerii cu șanse de reușită mai scăzute, în special cei aparținând categoriei NEET (tineri care nu sunt încadrați profesional sau nu urmează un program de educație sau formare) trebuie sprijiniți sau chiar pregătiți, identificându-le nevoile individuale și acordând atenție creșterii nivelului de integrare al acestora pe piața forței de muncă și al accesului lor la locuri de muncă de calitate;

99. consideră că organismele de formare finanțate public și gratuite, precum și un sistem standardizat de asistență pentru formare profesională pot reprezenta instrumente eficace de integrare a tinerilor celor mai defavorizați pe piața muncii;

100. subliniază, totuși, că integrarea pe prima piață a forței de muncă este esențială și că orice măsuri de integrare ar trebui să vizeze promovarea accesului pe piața forței de muncă dintr-un stadiu incipient și trebuie să fie adaptată prin măsuri de sprijin care să se concentreze asupra necesităților persoanelor;

101. subliniază dificultățile specifice ale tinerilor săraci de a se bucura de o experiență în străinătate, din cauza constrângerilor financiare și lingvistice, precum și, în unele cazuri, din cauza discriminării; este convins că sprijinul financiar trebuie să abordeze în special nevoile celor mai defavorizați;

102. subliniază importanța creării posibilităților de angajare pentru tinerii cu dizabilități prin instituirea unor programele de educație corespunzătoare și a acordării unor subvenții mai mari pentru angajarea acestei categorii importante din populația tânără, cu scopul de a-i ajuta pe acești tineri să se integreze mai bine în societate și să-și realizeze potențialul;

103. solicită statelor membre și Comisiei să susțină campanii de informare privind posibilitățile educaționale și de formare pentru tinerii cu dizabilități, cum ar fi proiectul Schimb de abilități dezvoltat de Forumul european al persoanelor cu dizabilități și de Rețeaua studenților Erasmus;

104. subliniază faptul că programul de lucru al Eurofound pentru 2009-2012 include proiectul specific intitulat „Incluziunea activă pentru tinerii cu dizabilități sau cu probleme de sănătate” și indică rolul esențial al centrelor de formare, care oferă formare socială și profesională de competențe pentru tineri cu dizabilități și pentru cei care au crescut în centre de îngrijire instituțională; solicită acordarea de sprijin pentru dezvoltarea și utilizarea acestor centre de formare profesională, în caz de necesitate;

105. consideră că este necesară luarea măsurilor de clarificare deplină, atât la nivel național, cât și la nivel european, a situației tinerilor fără loc de muncă și educație sau pregătire profesională; solicită Comisiei să coopereze cu statele membre pentru a determina cauzele marginalizării tinerilor și pentru a recomanda soluții de reintegrare a acestora, dar și de combatere a acestui fenomen, prin realizarea, în următorii 10 ani, a obiectivelor relevante pentru în privința capacității de inserție profesională și competitivitatea lucrătorilor europeni și a reducerii ratei de abandon școlar;

106. subliniază că, în toate etapele orientării profesionale, stagiile sunt un mijloc potrivit în acest sens, și reamintește necesitatea de a stabili standarde minime pentru stagii, precum un venit și drepturi sociale, inclusiv protecție socială și acorduri privind securitatea socială, pentru a îmbunătăți calitatea stagiilor și a garanta valoarea educațională a acestora;

107. își reiterează opinia că stagiile nu trebuie să înlocuiască locurile de muncă propriu-zise și trebuie să aibă o durată limitată; subliniază că este necesară introducerea urgentă a unui cadru calitativ european cu caracter juridic obligatoriu privind stagiile pentru toate stagiile de pregătire și de formare pentru a împiedica exploatarea stagiarilor și că Comisia ar trebui să prezinte un plan de acțiune cu un calendar care să includă o schemă a modului în care acest cadru calitativ ar fi pus în aplicare;

108. salută inițiativa „Primul loc de muncă Eures” de promovare a mobilității profesionale cu care să fie corelat Monitorul european pentru locurile de muncă disponibile pentru ca angajații și angajatorii să aibă o privire de ansamblu transparentă la nivel UE asupra pieței muncii, cu scopul de a ocupa posturile disponibile cât mai curând posibil cu persoane competente; subliniază, totuși, că acest lucru nu trebuie să aibă drept consecință exodul de creiere din anumite părți ale UE;

109. subliniază că măsurile coordonate active ale UE în domeniul pieței forței de muncă, precum programele de ocupare a forței de muncă destinate tinerilor, cu finanțare publică, și crearea unor locuri de muncă noi, durabile și decente și remunerate în mod corespunzător și a unor întreprinderi noi, precum și promovarea unei culturi a întreprinderii în școli, stimularea inițiativelor, asistența tehnică pentru creatorii de întreprinderi, simplificarea proceselor de administrare în scopul accelerării procesului de demarare a activității, serviciile la nivel local pentru facilitarea gestionării, integrarea universităților și a centrelor de cercetare pentru promovarea producției și proceselor inovatoare și recunoașterea activităților de voluntariat ca experiență profesională, precum și promovarea spiritului antreprenorial, reprezintă, toate, elemente necesare pentru eliminarea șomajului în rândul tinerilor și sprijinirea unei creșteri favorabile incluziunii;

110. subliniază importanța învățării și a educației informale și non-formale pentru dezvoltarea tinerilor; subliniază că aptitudinile dobândite nu oferă doar oportunități pentru intrarea tinerilor în lumea profesională, dar le permit, de asemenea, să se implice activ în societate și să își asume responsabilitatea pentru propria viață;

111. subliniază faptul că obiectivul suprem al inițiativei „Tineretul în mișcare” nu este doar de a îmbunătăți sistemele educaționale europene și de a crește capacitatea de inserție profesională a tineretului, ci și de a crea un mediu social în care fiecare tânăr își va putea realiza potențialul și aspirațiile;

o o

112. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

[1] Texte adoptate, P7_TA(2010)0166.
[2] JO L 17, 22.1.2010, p. 43.
[3] JO C 119, 28.5.2009, p. 2.
[4] JO C 135, 26.5.2010, p. 2 și p. 8.
[5] http://ec.europa.eu/eu2020/pdf/council_conclusion_17_june_en.pdf
[6] JO C 326, 3.12.10, p. 9.
[7] CdR 292/2010.
[8] SOC/395.

Tineretul în mișcare este una dintre cele șapte inițiative emblematice cuprinse în strategia Europa 2020 a Comisiei Europene de a încuraja o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Tineretul în mișcare este formată din 28 de acțiuni cheie și măsuri concrete de sporire a nivelului de educație și formare profesională al tineretului prin mobilitate și de facilitare a tranziției tinerilor din sistemul educațional către încadrarea în muncă. Acest lucru este deosebit de important astăzi întrucât tinerii, care reprezintă unul dintre grupurile sociale cele mai afectate de criza financiară globală și care contribuie în același timp cel mai puțin la declanșarea acesteia, trebuie sprijiniți pentru a intra pe piața forței de muncă pentru a-și asigura propriul viitor, precum și pentru a consolida economia. Tinerii sunt factorii de decizie de mâine și este esențial ca aceștia să poată dezvolta astăzi competențe, aptitudini și cunoștințe care le vor permite să contribuie în mod activ la creșterea și la viitorul durabil al Uniunii Europene în anii ce urmează și să realizeze obiectivele stabilite în strategia de creștere a UE.

Inițiativa își propune să realizeze obiectivele principale ale Europa 2020 de reducere a proporției abandonului școlar precoce de la 15 % la 10 % și de creștere a proporției persoanelor absolvente ale învățământului terțiar de la 31 % la 40 % până în 2020. Ratele abandonului școlar precoce cresc riscul ca tinerii să devină șomeri și să trăiască în sărăcie, ceea ce cauzează costuri sociale și economice ridicate. În prezent, 14,4 % din tinerii între 18 și 24 de ani din UE nu au absolvit ciclul de învățământ secundar superior și nu și-au continuat educația și formarea profesională. În plus, aproximativ 21 % din tinerii din UE sunt șomeri.

Tineretul în mișcare se concentrează pe mobilitatea în scop educațional, dar este, de asemenea, esențial să se asigure că educația pe care aceștia o primesc este în concordanță cu nevoile pieței forței de muncă, de a le transfera aptitudinile și cunoștințele de care vor avea nevoie. Până în 2020, se estimează că 35 % din toate locurile de muncă vor solicita calificări de nivel superior (în comparație cu 29 % astăzi), ceea ce reprezintă 15 milioane de locuri de muncă în plus. Tineretul în mișcare dorește să sporească mobilitatea tineretului, vizând să asigure că, până în 2020, toți tinerii din UE vor avea ocazia să studieze în străinătate. Mobilitatea este importantă pentru a cunoaște alte culturi, dar și pentru a înțelege mai bine cultura proprie. Mai puțin de o treime din populația UE are studii superioare, în comparație cu peste 40 % în Statele Unite și peste 50 % în Japonia, astfel încât Europa trebuie să crească aceste cifre pentru a putea deveni mai competitivă într-o economie globală în creștere.

Strategia vizează creșterea mobilității pentru toți tinerii, nu doar pentru cei care urmează studii superioare. Educația și formarea profesională (EFP) de înaltă calitate, asupra cărora s-a concentrat UE în 2002 în cursul procesului de la Copenhaga, este esențială pentru a satisface nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă de azi. Tineretul în mișcare va îmbunătăți mobilitatea în scop educațional pentru tinerii din EFP, lucru care va contribui mai departe la reducerea șomajului.

Statele membre UE au demonstrat deja că sunt dispuse să colaboreze pentru a realiza o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, adoptând de comun acord strategia Europa 2020. Este esențial ca acestea să respecte acest angajament pentru a se asigura că tinerii Europei nu sunt privați de oportunități de dezvoltare a propriei persoane și pentru a contribui la consolidarea prosperității viitoare a Uniunii Europene.

Acest raport se va concentra în principal pe aspectele educaționale ale Tineretului în mișcare care vizează reducerea abandonului școlar timpuriu, creșterea numărului de persoane cu studii superioare, sporirea atractivității EFP și sporirea recunoașterii educației non-formale și informale. Tineretul în mișcare este o strategie politică specifică pentru ca tinerii să facă cunoscute programele existente, care conține și noi acțiuni principale în anii următori, ceea ce va favoriza structurile actuale și va continua reușita cadrului strategic existent.

Observații generale

În prezent, nu există un buget suplimentar alocat pentru Tineretul în mișcare. Pentru a evita ca această strategie să existe doar ca un concept, este esențial ca statele membre să își ia un angajament față de aceasta în materie de sprijin financiar și de punere în aplicare la nivel național în țările lor respective și să adopte un buget UE în acest scop. Statele membre ar trebui să considere acest lucru o investiție pe termen lung, nu doar în educația tinerilor, ci și în prosperitatea pe viitor a țărilor lor și a întregii Uniuni Europene. Este foarte important ca Tineretul în mișcare să fie neapărat legată de strategia globală de creștere pentru a atrage suficiente resurse și un angajament politic. Pe lângă finanțarea acordată programului Tineretul în mișcare, este esențial ca programele existente precum Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig, Tineretul în acțiune și Marie Curie să primească în continuare finanțare și sprijin politic. Aceste programe au deja o experiență puternică și este imperativ ca acestea să poată prospera în continuare.

Tinerii, în calitate de părți interesate esențiale și experți în chestiunile care îi afectează, trebuie, de asemenea, să fie implicați în întregul proces al programului Tineretul în mișcare și să participe la dialogul structurat cu UE, care contribuie, la rândul său, la încurajarea și promovarea cetățeniei active. Acest lucru include procese de consultare, punerea în aplicare a strategiei și a programelor asociate, evaluarea eficienței acesteia și sugestii de îmbunătățire pentru viitor. În plus, societatea civilă a jucat și continuă să joace un rol important în chestiunile care privesc tinerii din UE, iar Uniunea și statele sale membre ar trebui să lucreze îndeaproape cu aceste organizații pentru a-și valorifica experiența și cunoștințele și pentru a se asigura că nu se depun eforturi suplimentare inutile.

Mobilitatea

Deși este binevenită promovarea mobilității tineretului, se admite faptul că este esențial să se depășească obstacolele și barierele în calea mobilității, după cum arată Cartea verde privind mobilitatea tinerilor în scop educațional. Acest lucru include dificultățile privind vizele, documentele medicale redactate în diferite limbi, problemele de portabilitate (transferabilitate) a burselor în cazul deplasărilor în străinătate și faptul că ar putea fi nevoie de sprijin financiar suplimentar atunci când se efectuează mutări în destinații cu costuri ridicate precum Suedia și Danemarca. Recunoașterea perioadei petrecute în străinătate și a calificărilor obținute în alte țări UE ar trebui încurajată mai mult. În plus, este cunoscut faptul că persoanele cu handicap întâmpină și mai multe bariere ale mobilității decât cele fără handicap și ar trebui instituite mecanisme suplimentare pentru a se asigura că acestea beneficiază de aceleași oportunități ca oricare altă persoană. Mai mult, și studenților cu responsabilități de familie (cu copii) ar trebui să li se acorde sprijin suplimentar pentru a depăși provocările deosebite pe care le vor înfrunta pe durata participării la mobilitatea în scop educațional.

Deși mobilitatea pentru studenți poate avea multe efecte pozitive asupra celor implicați, este totuși recunoscut faptul că, dacă aceasta este organizată necorespunzător, poate de fapt să fie nefavorabilă (de exemplu, experiența negativă a culturii noi, sentimente de singurătate și de dor de casă etc.): mobilitatea de înaltă calitate este, prin urmare, deosebit de importantă, iar aceasta trebuie oferită și garantată tinerilor implicați. Mai mult, Tineretul în mișcare se concentrează în principal pe tinerii din învățământul superior, însă ar trebui subliniată și valoarea adăugată a mobilității pentru studenții din învățământul secundar, iar programele precum Comenius ar trebui să fie promovate mai bine statelor membre, tinerilor și părinților lor. Pe durata mandatului său, Președinția ungară va acorda atenție mobilității, iar această oportunitate ar trebui să fie valorificată la momentul aducerii acesteia în prim-planul dezbaterii.

Educația non-formală și participarea tineretului

Deși șomajul în rândul tinerilor este în prezent o problemă gravă în toată lumea care trebuie abordată direct, trebuie ținut cont de faptul că mobilitatea presupune mai mult decât simpla intrare pe piața forței de muncă; acest lucru este extrem de important și pentru educația non-formală (ENF) care ajută, la rândul ei, la dezvoltarea de competențe și aptitudini cheie ale tinerilor. Mobilitatea de calitate este esențială pentru realizarea învățării interculturale, a dezvoltării personale și a multilingvismului pentru tineri, iar Tineretul în mișcare ar trebui să se asigure că aceste aspecte sunt oferite prin atenție și sprijin. Învățarea limbilor, mai ales în copilărie, este un factor care contribuie enorm la reușita mobilității, precum și la dezvoltarea reușită a altor aptitudini și competențe importante.

Tineretul în mișcare se concentrează pe ocuparea forței de muncă ca rezultat final, iar aceasta este într-adevăr o chestiune de educație, dar și de participare a tineretului și de cetățenie activă. Președinția belgiană a fost foarte clară în ceea ce privește valoarea muncii tineretului și a ENF și este vital ca Tineretul în mișcare să continue să sprijine ambele aspecte. În plus, participarea activă a tineretului crește șansele de mobilitate și implicare în procesele democratice; proporția de tineri care au votat la ultimele alegeri europene a fost de două ori mai mare în rândul celor care au efectuat o mobilitate Erasmus în comparație cu cei care nu au făcut acest lucru. Prin urmare, programele existente ar trebui să continue să pună accentul pe cetățenia activă și dezvoltarea de competențe esențiale, ENF și promovarea societății civile europene.

Abandonul școlar precoce

Tineretul în mișcare vizează să realizeze un obiectiv principal de reducere a numărului de elevi care abandonează școala devreme de la 15 % la 10 %. Acest pas este binevenit, însă este, de asemenea, important ca acelor persoane care au abandonat școala devreme să li se ofere oportunități de a se întoarce la educație mai târziu în viață pentru a garanta în continuare existența perspectivelor de mobilitate socială pentru persoane pe viitor.

Învățământul superior și procesul Bologna

În ciuda unor greșeli făcute în elaborarea și punerea în aplicare a procesului Bologna (din care s-au tras multe învățăminte), în cele din urmă, acesta a fost benefic pentru tineri și pentru nevoile lor în materie de educație, iar aplicarea lui ar trebui să continue în viitor. Piața forței de muncă s-a schimbat semnificativ în ultima perioadă și, prin urmare, este esențial ca sistemele educaționale să fie în concordanță cu nevoile pieței și să fie relevante pentru cerințele acesteia. Cooperarea sporită și de calitate superioară între instituțiile de învățământ superior și lumea afacerilor trebuie încurajată și promovată pentru a asigura că există o armonie între educația pe care o primesc tinerii și cunoștințele, aptitudinile, competențele și experiențele de care aceștia vor avea nevoie pentru a găsi un loc de muncă. Mai mult, învățământul superior de astăzi se bazează mult prea mult pe cunoștințe teoretice; deși acestea sunt esențiale în sine, este, de asemenea, vital ca tinerii să dobândească mai multe cunoștințe și experiențe practice prin stagii obligatorii de calitate superioară (acestea ar trebui să aibă un statut legal și să fie remunerate pentru a asigura incluziunea tinerilor din toate mediile socioeconomice, și nu doar să înlocuiască un loc de muncă permanent). Pe lângă aceasta, spiritul întreprinzător în învățământul superior ar trebui încurajat și sprijinit mai mult.

Educația și formarea profesională

Nevoile de pe piața forței de muncă nu sunt relevante doar pentru tinerii cu studii superioare și este esențial să se recunoască faptul că și educația și formarea profesională (EFP) joacă un rol important în reușita tranziției din sistemul educațional către încadrarea în muncă și că mobilitatea este încurajată pentru toți tinerii. Nu se acordă suficientă atenție EFP și trebuie făcut ceva pentru a crește prestigiul și recunoașterea acestui tip de educație pentru a atrage mai mulți tineri către acesta. Pe lângă acest lucru, trebuie să se creeze structuri de sprijin adecvate pentru tinerii din EFP care studiază în străinătate, iar programul Leonardo da Vinci ar trebui promovat tot mai mult pentru a-i crește vizibilitatea și pentru a spori participarea la acesta.

Există o legătură puternică între modul în care oamenii se implică în societate și nivelul de educație pe care îl au. De prea multe ori, participarea politică și cetățenia activă sunt dominate de studenți în comparație cu alți tineri. Promovarea și sporirea recunoașterii EFP va contribui, prin urmare, la asigurarea faptului că un spectru mai larg de tineri dintr-o gamă mai variată de medii și experiențe va putea fi îmbogățit cu încrederea și competențele necesare pentru a deveni cetățeni activi și a se interesa de problemele politice care le afectează viața.

Concluzii

În cele din urmă, cei mai importanți factori ai mobilității în scop educațional sunt asigurarea înaltei calități și garantarea, în același timp, a accesului la aceasta pentru toți tinerii. UE ar trebui, prin urmare, să încurajeze mai mult statele membre să adere la Carta calității pentru mobilitate a Comisiei.

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la „Tineretul în mișcare”: un cadru pentru îmbunătățirea sistemelor de educație și formare profesională din Europa

(2010/2307(INI))

Raportoare pentru aviz (*): Jutta Steinruck

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 50 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază faptul că scopul tuturor inițiativelor trebuie să fie orientarea tinerilor, astfel încât aceștia să se integreze cu succes în societate, și pregătirea lor continuă pentru o Europă a viitorului, fapt ce presupune și oferirea unor oportunități de implicare în activități sociale și de contribuire la modelarea societății, precum și garantarea accesului tuturor tinerilor la un învățământ școlar, universitar și la educația non-formală, educația și formarea profesională și continuă, orientate spre cerințele unei societăți competitive, integrative și sustenabile, pentru a spori accesul acestora la piața muncii; subliniază faptul că nicio persoană tânără care a întâmpinat probleme, de orice natură, în cariera sa educațională nu trebuie exclusă din câmpul muncii, fiind necesar, cu atât mai mult, ca acești tineri să fie sprijiniți; subliniază faptul că accesul la educație nu trebuie să depindă de originea socială a tinerilor sau de situația financiară a părinților acestora; subliniază importanța mobilității orizontale la toate nivelurile de educație, atât în ceea ce privește educația școlară, cât și cea profesională;

2. recunoaște rolul autorităților locale și regionale în domeniul formării și al mobilității; consideră că experiența și competențele acestora ar trebui considerate complementare acțiunii UE; subliniază faptul că, în vederea realizării obiectivelor sale, UE ar trebui să dezvolte o abordare partenerială, în special cu autoritățile locale și regionale;

3. subliniază faptul că situația tinerilor în ceea ce privește ocuparea forței de muncă depinde de politicile economice generale; îndeamnă statele membre să realizeze un transfer spre investiții și creare de locuri de muncă; subliniază faptul că măsurile de austeritate ca, de exemplu, reducerile în sistemul de învățământ și crearea de locuri de muncă nu vor ajuta tinerii și ar putea dăuna societății și economiei pe termen lung;

4. subliniază necesitatea de a reduce abandonul școlar timpuriu, punându-se un accent deosebit pe zonele dezavantajate;

5. subliniază că, drept consecință a crizei economice și financiare, șomajul în rândul tinerilor – un șomaj ale cărui cauze, potrivit OIM, nu sunt nivelul veniturilor și al costurilor nesalariale, drepturile de participare și standardele de protecție socială – a devenit o provocare majoră pe teritoriul UE ce, până în prezent, nu a fost abordată suficient de către UE și statele membre; subliniază că șomajul la o vârstă fragedă expune individul la un risc foarte ridicat de sărăcie pe termen lung; subliniază nevoia de locuri de muncă de calitate, pentru a preveni situația în care tinerii intră în categoria lucrătorilor săraci; subliniază faptul că toate contractele de muncă și de stagiu de practică ar trebui să prevadă din prima zi drepturi sociale pentru toate persoanele implicate; respinge propunerea de a nu ține seama de acest principiu; subliniază că nu trebuie scurtate termenele de preaviz, condițiile stipulate în acordurile colective și în dispozițiile statutare trebuie aplicate ca și în cazul angajaților obișnuiți, iar drepturile de participare și libertatea de asociere trebuie să fie aplicabile fără restricții din prima zi de muncă; solicită un cadru UE care să stipuleze dispozițiile de protecție a formelor de muncă atipice și a angajării pe perioadă determinată, respectând, în același timp, principiul subsidiarității; subliniază faptul că tinerii trebuie să fie protejați împotriva discriminării la locul de muncă, în special a discriminării pe criterii de vârstă și experiență profesională, prin punerea eficientă în aplicare a Directivei 2000/78/CE; invită toate statele membre să creeze o strategie națională de combatere a șomajului în rândul tinerilor;

6. subliniază faptul că principala preocupare a tinerilor este aceea de a fi independenți, de a avea acces la îngrijiri medicale și la o locuință decentă la un preț rezonabil, fiind totodată în măsură să se formeze, să muncească și să se dezvolte; invită, prin urmare, statele membre să elimine discriminarea pe criterii de vârstă cu privire la accesul la sistemele de asistență socială;

7. reiterează importanța unor obiective concrete, controlabile, asociate cu mijloace financiare adecvate în ceea ce privește punerea în aplicare a Strategiei UE 2020 și a orientărilor integrate în vederea reducerii șomajului în rândul tinerilor; subliniază, prin urmare, că, în cadrul programelor naționale de reformă, statele membre ar trebui să se angajeze în vederea ridicării gradului de ocupare al tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 20 de ani cu 10% până în 2014 și să mărească rata de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor (pentru cei care nu studiază) la 75% până în 2020; observă că, deoarece până în 2020 aproximativ 35% din toate locurile de muncă disponibile vor necesita înalte calificări coroborate cu capacitate de adaptare și de inovare, trebuie depuse eforturi intense pentru a crește la cel puțin 40% proporția persoanelor cu studii superioare sau echivalente având vârste cuprinse între 30 și 34 de ani; recunoaște că punerea în aplicare a orientărilor integrate este responsabilitatea statelor membre, în timp ce Comisia ar trebui să sprijine și să controleze acțiunile la nivel național prin intermediul metodei deschise de coordonare (MDC); consideră că grupurile-țintă și indicatorii propuși de Comisie în inițiativă ar trebui monitorizați, iar progresele realizate în punerea în aplicare ar trebui măsurate prin indicatori clari;

8. consideră că mobilitatea vizând dobândirea de noi competențe este un instrument puternic în vederea îmbunătățirii aptitudinilor și a competențelor, a dezvoltării personale și a cetățeniei active a tinerilor; consideră că mobilitatea voluntară în cadrul educației școlare și formării profesionale, precum și în cel al formării continue și al învățământului universitar ar trebui, prin urmare, promovată în cazul tuturor tinerilor, independent de situația lor financiară, originea socială și etnică, tipul de educație sau formare profesională în care sunt implicați, dizabilitățile, problemele de sănătate sau situarea geografică a acestora și ar trebui încurajată prin orientare și consiliere profesională pe parcursul întregului proces; subliniază că mobilitatea nu trebuie să aibă drept consecință scăderea standardelor sociale în țara gazdă; subliniază importanța, în perspectiva creșterii mobilității, a recunoașterii reciproce a diplomelor obținute în cadrul învățământului școlar, profesional sau universitar, precum și a calificărilor obținute în urma stagiilor de formare efectuate în interiorul UE; solicită punerea în aplicare în mod consecvent a măsurilor precum ECVET, EQF și ECTS; subliniază faptul că recunoașterea reciprocă verificată trebuie să se realizeze în primele 12 luni de la obținerea calificării; subliniază că Parlamentul este informat periodic prin intermediul indicatorilor de mobilitate;

9. subliniază faptul că ar trebui îmbunătățită atracția pentru mobilitate și că sprijinul financiar ar trebui să fie considerabil și suficient, acordându-se o atenție deosebită persoanelor celor mai dezavantajate; reiterează faptul că această poziție ar trebui să se reflecte în viitoarele perspective financiare; solicită, în vederea îmbunătățirii mobilității în formarea profesională, o creștere a cotei bugetului dedicat programului Leonardo;

10. invită statele membre să promoveze mobilitatea în scopul educației și al inserției profesionale prin: a) creșterea gradului de sensibilizare și facilitarea accesului la informații pentru toți tinerii interesați, b) sublinierea, în etapele timpurii ale educației, a valorii adăugate a mobilității, c) garantarea validării rezultatelor învățării în urma experiențelor de mobilitate între statele membre; d) reducerea birocrației și stimularea cooperării între autoritățile relevante din cadrul statelor membre;

11. invită Comisia să faciliteze mobilitatea în scopul educației și al inserției profesionale prin: a) consolidarea educației UE și a programelor care vizează tinerii, precum Erasmus, Leonardo și „Tineretul în acțiune”, b) îmbunătățirea punerii în aplicare a instrumentelor europene în vigoare, precum Sistemul european de credite transferabile (ECTS) și Europass, c) dezvoltarea noilor instrumente pe care le-a analizat deja, precum site-ul internet al inițiativei „Tineretul în mișcare”, cardul „Tineretul în mișcare”, Pașaportul european al competențelor și proiectul-pilot „Primul loc de muncă EURES”;

12. subliniază că adaptarea sistemelor educaționale și a formării profesionale la viitoarele necesități ale pieței muncii în ceea ce privește competențele joacă un rol esențial în combaterea șomajului în rândul tinerilor și că, prin urmare, trecerea de la învățământul școlar, profesional sau universitar la câmpul muncii trebuie să fie pregătită mai bine și să aibă loc imediat; consideră că trebuie încurajată o mai bună cooperare între instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret, diferitele sectoare ale pieței muncii și angajatori, de exemplu prin intermediul unor experți din diverse domenii care să ofere cursuri și seminarii cu scopul de a familiariza elevii cu viitoarea lor activitate; subliniază, prin urmare, importanța majoră de a pune în aplicare în mod eficace inițiativa „Garanția europeană pentru tineret” și de a o transforma într-un instrument de integrare activă pe piața forței de muncă; subliniază că, până în prezent, statele membre nu și-au asumat niciun angajament convingător pentru a pune în aplicare „Garanția europeană pentru tineret” și solicită acestora să realizeze acest lucru cu rapiditate; subliniază că trebuie stabilită o legătură strânsă între inițiativele emblematice care vizează combaterea șomajului, cum ar fi „Tineretul în mișcare” și „Noi competențe pentru noi locuri de muncă”; consideră că este necesar ca partenerii sociali, reprezentanții mediului de afaceri, autoritățile locale și regionale și organizațiile de tineret să fie implicați în elaborarea unei strategii sustenabile vizând reducerea șomajului în rândul tinerilor, în cadrul căreia competențele recunoscute în domeniul calificărilor formale și informale și obținute în cadrul învățământului formal și informal să fie recunoscute și atestate în mod formal pe întreg teritoriul UE, în conformitate cu sistemul CEC al UE;

13. consideră că statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a furniza cât mai multe informații, opțiuni și formare pentru a ajuta tinerii să își valorifice potențialul, însă este convins că acest lucru este realizat cel mai bine de către persoanele care lucrează pe teren la nivel local, în fiecare stat membru;

14. consideră că serviciile calitative de orientare profesională trebuie dezvoltate în continuare; subliniază importanța implicării partenerilor sociali în conceperea, organizarea, furnizarea și finanțarea acestora, pentru a asigura relevanța și eficiența pieței forței de muncă;

15. subliniază cât de necesar este ca întreprinderile să ia măsuri corespunzătoare în cadrul responsabilității lor sociale pentru a sprijini tinerii în alegerea fundamentată a profesiei, ținându-se seama atât de nevoile piețelor naționale, cât și de cea europeană a muncii și subliniază că aceste măsuri ar putea fi însoțite de stagii de practică;

16. consideră că alegerile privind locurile de muncă se bazează în continuare pe criteriile de gen și că aceasta este o componentă care se adaugă la inegalitatea de gen; subliniază că acest lucru are un impact atât asupra șomajului femeilor, cât și a sărăciei; subliniază necesitatea eliminării acestei discriminări de gen; subliniază că trebuie luate măsuri care să ofere o imagine de ansamblu a posibilităților educaționale și profesionale și, ulterior, profesionale, spre exemplu cu ajutorul consultanților pe probleme de egalitate de gen, și că în special fetele trebuie să fie încurajate să se intereseze de la o vârstă fragedă pentru meseriile MIȘT (matematică, informatică, știință și tehnică) și pentru sectoarele de importanță strategică pentru dezvoltarea profesională și să fie sprijinite în acest sens, iar tinerii pentru meseriile pedagogice, de îngrijire și sociale; subliniază că, în lumina viitoarei lipse de lucrători calificați, trebuie adoptate măsuri specifice pentru a stimula potențialul fetelor și al femeilor, în special prin intermediul unor programe specifice de sprijin care să încurajeze pregătirea fetelor pentru profesiile științifice și tehnice;

17. subliniază că tinerii sunt forțați să aleagă dintr-un volum din ce în ce mai mare de oferte educaționale; consideră că aceștia trebuie informați în permanență cu privire la evoluțiile pieței muncii, astfel încât să se concentreze pe dezvoltarea competențelor cerute, în așa fel încât niciun absolvent al unei instituții de învățământ sau de formare să nu rămână neîncadrat în muncă, iar trecerea de la faza educațională la cea de încadrare în muncă să fie neproblematică;

18. solicită statelor membre să sprijine, în cooperare cu partenerii sociali, integrarea mai eficientă a educației profesionale în gimnaziu, deoarece între statele membre există discrepanțe mari în ceea ce privește rata de participare și organizarea sectorului educației profesionale; atrage atenția asupra faptului că acest lucru ar putea contribui în mod decisiv la îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020, prin reducerea ratei de abandon școlar și a nivelului șomajului; subliniază necesitatea de a sprijini schimbul de bune practici prin intermediul coordonării deschise;

19. subliniază importanța creării unor structuri educaționale flexibile, precum „Universitățile deschise”, și a unei utilizări sporite a internetului în universități pentru ca toți tinerii să aibă posibilitatea de a participa la o formare de calitate, fără ca unii dintre aceștia să fie excluși din cauza distanței sau a orarelor dezavantajoase; consideră că, din cauza pătrunderii tardive a tinerilor pe piața muncii și a problemelor legate de garantarea sustenabilității sistemelor de siguranță socială, este deosebit de important să se creeze condițiile necesare pentru reconcilierea muncii și a studiului;

20. subliniază că măsurile coordonate active ale UE în domeniul pieței forței de muncă, precum programele de ocupare a forței de muncă destinate tinerilor, cu finanțare publică, și crearea unor locuri de muncă noi, durabile și decente și remunerate în mod corespunzător și a unor întreprinderi noi, precum și promovarea unei culturi a întreprinderii în școli, stimularea inițiativelor, asistența tehnică pentru creatorii de întreprinderi, simplificarea proceselor de administrare în scopul accelerării procesului de demarare a activității, serviciile la nivel local pentru facilitarea gestionării, integrarea universităților și a centrelor de cercetare pentru promovarea producției și proceselor inovatoare și recunoașterea activităților de voluntariat ca experiență profesională, precum și promovarea spiritului antreprenorial reprezintă elemente necesare pentru eliminarea șomajului în rândul tinerilor și sprijinirea creșterii favorabile incluziunii; subliniază că finanțarea UE disponibilă pentru tineri prin intermediul unor instrumente precum FSE, programele de mobilitate (Erasmus, Socrates, Leonardo) și programul Tineret ar trebui utilizată într-un mod mai eficient, accesibil, transparent și coordonat, deoarece diversitatea finanțării îngreunează accesul organizațiilor de tineret la o finanțare care răspunde nevoilor lor; subliniază necesitatea de finanțare ușor accesibilă pentru tineri, care poate fi gestionată de către voluntari și organizații mici, după caz, și care permite finanțarea de măsuri generale care integrează mai multe dimensiuni, cum ar fi ocuparea forței de muncă, mobilitatea, integrarea socială și activitățile culturale;

21. salută rolul din ce în ce mai mare al BEI în ceea ce privește instituirea programelor de finanțare pentru studenți și stimularea inițiativelor antreprenoriale ale tinerilor; consideră că BEI ar trebui să-și asume un rol mai important, prin investiții selective în sectoarele cu valoare adăugată din statele membre și în special în acele întreprinderi care depun eforturi mari să angajeze și să formeze tineri;

22. subliniază că tinerii cu șanse de reușită mai scăzute, în special cei aparținând categoriei NEET (tineri care nu sunt încadrați profesional sau nu urmează un program de educație sau formare) trebuie sprijiniți sau chiar pregătiți ținând cont de nevoile lor individuale și acordând atenție creșterii nivelului de integrare al acestora pe piața forței de muncă și al accesului acestora la locuri de muncă de calitate; consideră că locurile de muncă finanțate public, care sunt accesibile gratuit și un sistem standardizat de asistență pentru formare profesională pot reprezenta un instrument eficace de integrare a tinerilor celor mai defavorizați; subliniază, totuși, că integrarea pe prima piață a forței de muncă este esențială și că orice măsuri de integrare ar trebui să vizeze accesul pe piața forței de muncă dintr-un stadiu incipient, ca o condiție prealabilă, iar acestea trebuie să fie adaptate prin măsuri de sprijin care se concentrează asupra necesităților persoanelor fizice; subliniază dificultățile specifice ale tinerilor săraci de a se bucura de o experiență în străinătate, din cauza constrângerilor financiare și lingvistice, iar în unele cazuri din cauza discriminării spațiale; este convins că sprijinul financiar trebuie să abordeze în special nevoile celor mai defavorizați;

23. subliniază importanța creării posibilităților de angajare pentru tinerii cu dizabilități prin instituirea programelor de educație corespunzătoare și printr-o mai puternică promovare a ajutoarelor pentru angajarea acestei categorii importante din populația tânără cu scopul mai bunei integrări și participări sociale a acestora; solicită statelor membre și Comisiei să sprijine măsuri de informare privind posibilitățile educaționale și de formare pentru tinerii cu dizabilități, de exemplu prin proiectul Schimb de abilități dezvoltat de Forumul european al persoanelor cu handicap și de Rețeaua studenților Erasmus;

24. subliniază faptul că programul de lucru al Eurofound pentru 2009-2012 include proiectul specific intitulat „Incluziunea activă pentru tinerii cu dizabilități sau cu probleme de sănătate” și indică rolul esențial al centrelor de formare, care oferă formare socială și profesională de competențe pentru tineri cu dizabilități și pentru cei care au crescut în centre de îngrijire instituțională; solicită acordarea de sprijin pentru dezvoltarea și utilizarea acestor centre de formare profesională, în caz de necesitate;

25. consideră că este necesară luarea măsurilor de clarificare deplină, atât la nivel național, cât și la nivel european, a situației tinerilor fără loc de muncă și educație sau pregătire profesională; solicită Comisiei să coopereze cu statele membre pentru a determina cauzele marginalizării tinerilor și pentru a recomanda măsuri de reintegrare a acestora, dar și de combatere a acestui fenomen, prin intermediul eforturilor de îndeplinire a obiectivelor relevante pentru următorii zece ani privind capacitatea de inserție profesională și competitivitatea lucrătorilor europeni și reducerea ratei de abandon școlar;

26. subliniază că, în toate etapele orientării profesionale, stagiile sunt un mijloc potrivit în acest sens, reamintește necesitatea de a stabili standarde minime pentru stagii, precum un venit și drepturi sociale, inclusiv protecție socială și o reglementare privind asigurările sociale, pentru a îmbunătăți calitatea stagiilor și a garanta valoarea educațională a acestora; reiterează faptul că stagiile nu trebuie să înlocuiască locurile de muncă propriu-zise și trebuie să aibă o durată limitată; subliniază că este necesară introducerea urgentă a unui cadru calitativ european cu caracter juridic obligatoriu privind stagiile pentru toate stagiile de pregătire și de formare pentru a împiedica exploatarea stagiarilor și că Comisia ar trebui să prezinte un plan de acțiune cu un calendar care să includă o schemă a modului în care acest cadru calitativ ar fi pus în aplicare;

27. solicită ca programele de educație având ca scop creșterea mobilității să fie prelungite după 2013 și solicită Comisiei ca, la elaborarea viitoarelor programe-cadru, să prevadă o creștere substanțială a fondurilor prevăzute în acest scop;

28. subliniază că tinerii trebuie să aibă acces la educație profesională și formare continuă în cursul activității profesionale, permițându-le să se formeze profesional în timpul programului de lucru, și că formarea profesională continuă, o abordare bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea profesională trebuie sprijinite din momentul angajării și li se solicită statelor membre să creeze o infrastructură de orientare independentă pentru asigurarea unei formări sistematice;

29. solicită elaborarea unei liste unitare de universități și specializări acreditate care să garanteze recunoașterea calificărilor în întreaga UE;

30. subliniază că înalta calitate a primelor studii sau a primului stagiu de formare profesională în toate domeniile sporește participarea tinerilor pe piața muncii și asigură forțe de muncă calificate pentru întreprinderi; solicită statelor membre să instituie organisme de control adecvate pentru a garanta acest tip de educație și formare profesională;

31. salută inițiativa „Primul loc de muncă Eures” de promovare a mobilității profesionale cu care să fie corelat Monitorul european pentru locurile de muncă disponibile pentru ca angajații și angajatorii să aibă o privire de ansamblu transparentă la nivel UE asupra pieței muncii, cu scopul de a ocupa posturile disponibile cât mai curând posibil cu persoane competente; subliniază, totuși, că acest lucru nu trebuie să aibă drept consecință exodul de creiere din anumite părți ale UE;

32. subliniază că este important să se promoveze spiritul antreprenorial și ca tinerii să fie ajutați să demareze propriile afaceri și să se promoveze și să se extindă programul Erasmus pentru tinerii antreprenori; recomandă, prin urmare, punerea în aplicare a unei campanii de informare la nivel UE, care să se desfășoare în instituțiile de învățământ, axată pe spiritul antreprenorial, capitalul de pornire, impozitarea pentru noile întreprinderi, asistența continuă pentru formare;

33. subliniază importanța învățării și a educației informale pentru dezvoltarea tinerilor, precum și munca voluntară; subliniază că aptitudinile dobândite nu oferă doar oportunități pentru intrarea tinerilor în lumea muncii, dar, de asemenea, permite acestora să se implice activ în societate și să își asume responsabilitatea pentru viața lor, stimulându-le, în același timp, și aptitudinile antreprenoriale;

34. subliniază importanța includerii tinerilor nu numai pe piața forței de muncă și în economie, ci și în modelarea și conducerea viitorului Europei; solicită Comisiei să prezinte o carte verde privind participarea tinerilor;

35. invită Comisia să mențină un program separat „Tinerii în acțiune” pentru viitorul cadru multifinanciar;

36. invită Comisia să crească și să extindă participarea la programele de mobilitate și să îmbunătățească vizibilitatea acesteia, în special cele care vizează tineri, de exemplu, prin utilizarea unui singur nume pentru a indica toate programele de mobilitate, păstrând în același timp caracterul specific al fiecăruia dintre ele.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

Membri titulari prezenți la votul final

Regina Bastos, Edit Bauer, Jean-Luc Bennahmias, Pervenche Berès, Mara Bizzotto, Philippe Boulland, Milan Cabrnoch, David Casa, Alejandro Cercas, Marije Cornelissen, Frédéric Daerden, Karima Delli, Proinsias De Rossa, Frank Engel, Sari Essayah, Richard Falbr, Ilda Figueiredo, Thomas Händel, Roger Helmer, Nadja Hirsch, Stephen Hughes, Liisa Jaakonsaari, Danuta Jazłowiecka, Martin Kastler, Ádám Kósa, Patrick Le Hyaric, Veronica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Elizabeth Lynne, Thomas Mann, Csaba Őry, Rovana Plumb, Konstantinos Poupakis, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Elisabeth Schroedter, Jutta Steinruck, Traian Ungureanu

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Raffaele Baldassarre, Sven Giegold, Antigoni Papadopoulou, Evelyn Regner,

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Diana Wallis, Janusz Wojciechowski

Aviz juridic - Politica de confidențialitate