RAPORT referitor la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv
2.5.2011 - (COM(2010)0522 – C7‑0396/2010 – 2010/0276(CNS)) - *
Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Diogo Feio
PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv
(COM(2010)0522 – C7‑0396/2010 – 2010/0276(CNS))
(Procedura legislativă specială – consultare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM((2010)0522),
– având în vedere articolul 126 alineatul (14) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0396/2010),
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,
– având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 16 februarie 2011[1],
– având în vedere articolele 55 și 37 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0179/2011),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;
4. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI[2]*
la propunerea Comisiei
---------------------------------------------------------
REGULAMENT (UE) Nr. …/… AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (14) paragraful al doilea,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Parlamentului European[3],
având în vedere avizul Băncii Centrale Europene,
hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,
întrucât:
(1) Coordonarea politicilor economice ale statelor membre în Uniune, prevăzută de tratat, trebuie să implice respectarea unor principii directoare, și anume stabilitatea prețurilor, soliditatea și echilibrul finanțelor publice și a condițiilor monetare, sustenabilitatea balanței de plăți, care să aibă drept scop realizarea unei creșteri durabile și a coeziunii sociale, precum și îndeplinirea obiectivelor stabilite în TUE și TFUE, cu respectarea dispozițiilor orizontale din tratate.
(2) Pactul de stabilitate și creștere a constat inițial din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv și Rezoluția Consiliului European din 17 iunie 1997 privind Pactul de stabilitate și creștere. Regulamentul (CE) nr. 1466/97 și Regulamentul (CE) nr. 1467/97 au fost modificate în 2005 prin Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 și, respectiv Regulamentul (CE) nr. 1056/2005. În plus, s-a adoptat Raportul Consiliului din 20 martie 2005 privind „Îmbunătățirea punerii în aplicare a Pactului de stabilitate și creștere”.
(2a) Prezentul regulament nu ar trebui să afecteze exercitarea drepturilor fundamentale recunoscute în statele membre și în legislația Uniunii. Acesta nu ar trebui să afecteze nici dreptul de a negocia, de a încheia și de a pune în aplicare convenții colective și de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale care respectă legislația Uniunii.
(2b) Este nevoie de o soluție cuprinzătoare și integrată pentru criza datoriilor din zona euro, având în vedere faptul că abordarea fragmentară nu a dat rezultate până acum.
(2c) Răspunsul politic al statelor membre la evaluările, deciziile, recomandările și avertizările care le sunt adresate de către Comisie sau Consiliu în cadrul Semestrului european ar trebui luat în considerare (i) în cadrul procedurilor de aplicare a componentelor preventive și corective ale Pactului de stabilitate și de creștere, (ii) în cadrul măsurilor de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice din zona euro, (iii) pentru a se asigura că condițiile privind alocările din cadrul Fondului Monetar European sunt adaptate adecvat la normele fundamentale ale statului membru, precum și pentru a asigura că politicile sale economice se află pe drumul cel bun, (iv) pentru a se asigura că asistența financiară acordată statelor membre de Fondul Monetar European va diminua șocurile de adaptare economică, va sprijini statele membre în evitarea incapacității de plată, va împiedica afectarea altor țări prin contagiere și va garanta stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblu.
(2d) Comisia ar trebui să aibă un rol mai puternic și mai independent în cadrul procedurii de supraveghere consolidată. Aceasta vizează evaluările, monitorizările, misiunile, recomandările și avertismentele care privesc un anumit stat. În plus, rolul Consiliului trebuie să fie redus în etapele care conduc la sancțiuni potențiale, iar votul cu majoritate calificată inversată în cadrul Consiliului trebuie utilizat ori de câte ori este posibil, în conformitate cu TFUE. Membrul Consiliului care reprezintă statul membru în cauză, precum și statele care nu respectă recomandările Consiliului de a întreprinde acțiuni corective în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere sau de a rezolva dezechilibrele macroeconomice excesive nu ar trebui să participe la vot.
(3) Pactul de stabilitate și de creștere are la bază obiectivul unor finanțe publice solide și sustenabile ca mijloc de consolidare a condițiilor de realizare a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute și durabile care, sprijinită de stabilitatea financiară, contribuie la crearea de locuri de muncă. Prin urmare, punerea sa în aplicare ar trebui să fie evaluată în funcție de capacitatea sa de realizare a acestor obiective.
(4) Cadrul comun de guvernanță economică trebuie consolidat, inclusiv în ceea ce privește supravegherea bugetară îmbunătățită, pentru a corespunde nivelului înalt de integrare dintre economiile statelor membre în cadrul Uniunii Europene, în special în zona euro.
(4a) Evoluțiile economice din Uniune au generat noi provocări pentru modul de aplicare a politicilor bugetare naționale și, în special, au scos în evidență nevoia unor cerințe uniforme minime legate de normele și procedurile aplicabile elaborării cadrelor bugetare ale statelor membre.
(4b) Cadrul îmbunătățit de guvernanță economică ar trebui să se bazeze pe diferite politici interconectate vizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile, care să fie coerente între ele, în special pe o strategie a Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă, cu un accent deosebit pe dezvoltarea și consolidarea pieței interne, încurajarea comerțului internațional și a competitivității, un cadru eficace de prevenire și corectare a pozițiilor bugetare excesive (Pactul de stabilitate și de creștere), un cadru solid pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale, o politică de reglementare și supraveghere consolidată a pieței financiare, inclusiv supravegherea macroprudențială asigurată de Comitetul european pentru risc sistemic, precum și un mecanism credibil și permanent de rezolvare a situațiilor de criză.
(4c) Realizarea și menținerea unei piețe unice dinamice ar trebui considerate un indicator al funcționării corespunzătoare a uniunii economice și monetare.
(4d) Pactul de stabilitate și de creștere și cadrul complet de guvernanță economică al Uniunii ar trebui să completeze și să fie compatibile cu o strategie a Uniunii pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă care să asigure creșterea competitivității Uniunii. În acest cadru ar trebui să se aibă în vedere, de asemenea, responsabilitatea față de mediu, progresul social și stabilitatea, precum și dezvoltarea și consolidarea pieței unice. Ca principiu general, aceste conexiuni respective nu ar trebui să prevadă derogări de la dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.
(4e) Consolidarea guvernanței economice ar trebui să fie însoțită de consolidarea legitimității democratice a guvernanței economice în cadrul Uniunii, printr-o implicare mai strânsă și mai promptă a Parlamentului European și a parlamentelor naționale pe tot parcursul procedurilor de coordonare a politicilor economice.
(4f) Statele membre ar trebui să prevadă mecanisme bugetare, de exemplu norme bugetare naționale, cu respectarea principiilor prevăzute în Directiva 2011/…/UE a Consiliului [privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre], și să prevadă implicarea unor instituții publice pe deplin independente în procesul bugetar și în cadrul bugetar pe termen mediu. Normele bugetare naționale ar trebui să fie complementare angajamentelor asumate de statele membre în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Instituțiile naționale ar trebui să joace un rol mai vizibil în supravegherea bugetară, pentru a spori asumarea angajamentelor la nivel național, pentru a consolida aplicarea normelor prin intermediul opiniei publice naționale și pentru a completa analiza economică și politică la nivelul UE.
(4g) Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice (denumit în continuare semestrul) ar trebui să joace un rol esențial în aplicarea cerinței prevăzute la articolul 121 alineatul (1) din TFUE ca statele membre să își considere politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun și să le coordoneze în consecință. Transparența, răspunderea și controlul independent fac parte integrantă din guvernanța economică consolidată. Consiliul și Comisia ar trebui să facă publice și să descrie motivele care stau la baza pozițiilor și deciziilor lor, în etapele adecvate ale procedurilor de coordonare a politicilor economice. Cadrele bugetare naționale ar trebui să confere un rol mai important organismelor fiscale independente și să prevadă publicarea de statistici fiscale transparente.
(4h) Fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor care le revin în temeiul TFUE, statele membre a căror monedă nu este euro ar trebui să aibă dreptul de a aplica legislația privind guvernanța economică.
(4i) Experiența acumulată în prima decadă de funcționare a uniunii economice și monetare și erorile comise în această perioadă au scos în evidență nevoia unei guvernanțe economice îmbunătățite în Uniune, care ar trebui să se bazeze pe o asumare mai puternică la nivel național a normelor și a politicilor convenite de comun acord și pe un cadru mai solid de supraveghere la nivelul Uniunii a politicilor economice naționale.
(4j) În aplicarea prezentului regulament, Comisia și Consiliul ar trebui să țină seama de toți factorii relevanți și de situația economică și bugetară din statele membre în cauză, în special dacă acestea fac obiectul unui program de ajustare gestionat de Uniunea Europeană/Fondul Monetar Internațional. În plus, ar trebui introdusă o perioadă de tranziție pentru a permite statelor membre să își adapteze politicile la unele dintre dispozițiile prezentului regulament.
(4k) Articolul 3 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la tratate prevede că statele membre se asigură că procedurile naționale din domeniul bugetar le permit să își îndeplinească obligațiile care le revin în această privință în temeiul tratatelor. Prin urmare, statele membre a căror monedă este euro ar trebui să integreze obiectivele cadrului bugetar al Uniunii în legislația lor națională și să se asigure că dispun de proceduri și organisme bugetare adecvate pentru a putea îndeplini aceste obiective.
(4l) Mecanismul permanent de criză ar trebui adoptat în cadrul procedurii legislative ordinare și ar trebui să fie inspirat din metoda comunitară pentru a consolida implicarea Parlamentului și a îmbunătăți responsabilitatea democratică, pe de o parte, și pentru a beneficia de cunoștințele de specialitate, independența și imparțialitatea Comisiei, pe de altă parte.
(4m) Volatilitatea piețelor și diferențele de randament al obligațiunilor publice ale anumitor state membre a căror monedă este euro impun măsuri hotărâte pentru a proteja stabilitatea monedei euro.
(4n) Fondul Monetar Internațional ar trebui să îndeplinească trei obiective: ar trebui să acopere un procentaj din datoria suverană a statelor membre care poate fi plătită fără a pune în pericol stabilitatea financiară a altui stat membru sau a zonei euro în ansamblul său (eurotiluri), ar trebui să ajute statele membre care se confruntă cu dificultăți financiare să rezolve criza în care acestea ar putea fi implicate (mecanism permanent de rezolvare a situațiilor de criză) și, în cele din urmă, ar trebui să mobilizeze resurse pentru finanțarea investițiilor care pot promova creșterea economică (obligațiuni pentru proiecte).
(4o) Statele membre a căror monedă este euro ar trebui să reunească un procentaj de până la [...] din datoria suverană în cadrul unei datorii comune și solidare (eurotitluri). Emiterea de obligațiuni în comun ar crește lichiditatea obligațiunilor pe piața de capital, iar datoria comună ar contribui la sprijinirea statelor care se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari în atragerea de capital. Eurotitlurile ar trebui să aibă prioritate în fața datoriei deținute de guvernele naționale. Acestea ar putea contribui la promovarea monedei euro drept monedă de rezervă.
(4p) Pentru a consolida disciplina bugetară, țărilor care dispun de politici economice și bugetare credibile ar trebui să li se permită să împrumute până la concurența a […]% din PIB, în timp ce țările care au o poziție economică sau bugetară mai slabă ar trebui să plătească o primă/rată mai mare a dobânzii sau să aibă dreptul să împrumute până la concurența unei proporții mai mici din PIB în eurotitluri. În cel mai rău caz, dacă o țară participantă aplică în mod constant politici economice sau bugetare nesustenabile, participarea sa la emisiunile de eurotitluri ar trebui suspendată.
(4q) Ar trebui instituit un fond monetar european, gestionat conform normelor Uniunii și finanțat în special din veniturile obținute din amenzi, pentru a proteja stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblu. Fondul ar trebui să se bazeze pe deciziile Consiliului din 9-10 mai 2010 și pe declarația Eurogrupului din 28 noiembrie 2010.
(5) Normele de disciplină bugetară, precum și cele privind respectarea și aplicarea acesteia ar trebui întărite, în special prin acordarea unei importanțe sporite nivelului și evoluției datoriei, precum și sustenabilității.
(5a) Criteriul datoriei, inclusiv datoria privată în măsura în care aceasta poate reprezenta o datorie contingentă implicită pentru guvern, ar trebui să fie mai bine integrat în toate etapele procedurii de deficit excesiv pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice, menținând un nivel adecvat de investiții publice.
(5b) Consolidarea pieței unice europene este o condiție prealabilă esențială pentru a asigura funcționarea corectă și consolidarea uniunii economice și monetare. În acest sens, este necesar să se elimine barierele fizice și de reglementare care împiedică realizarea unui spațiu feroviar european unic, în special în domeniul transportului de marfă.
(5c) Ar trebui asigurat un echilibru mai bun între considerentele economice și spațiul politic de manevră, dar normele ar trebui să rămână simple, transparente și practice.
(5d) O evaluare a sustenabilității finanțelor publice, inclusiv a nivelului datoriei, a profilului datoriei (inclusiv scadența) și a dinamicii datoriei, ar trebui să cântărească mai mult la stabilirea ritmului de convergență către obiectivele bugetare pe termen mediu specifice fiecărui stat membru care vor fi incluse în programele de stabilitate și de convergență.
(5e) Pe lângă procedura de deficit excesiv, un cadru clar și armonizat pentru măsurarea și monitorizarea dinamicii datoriei, inclusiv a pasivelor implicite și a obligațiilor contingente, cum ar fi obligațiile publice de plată a pensiilor și garanțiile publice (printre altele, capital principal, dobândă sau fluxuri de venituri), ar trebui creat în sectorul financiar și pentru investițiile realizate în parteneriate public-privat, precum și pentru măsurarea și monitorizarea costului unor astfel de investiții pentru bugetele naționale de-a lungul anilor.
(5f) Cadrul vizând controlarea datoriei publice și private ar trebui să sprijine creșterea economică pe termen lung și să țină seama în mod adecvat de rolul anticiclic al politicii bugetare, precum și să îmbunătățească precondițiile pentru investiții și dezvoltarea pieței interne, respectându-se totodată prioritățile și nevoile specifice ale statele membre.
(6) Implementarea procedurii actuale a deficitului excesiv deopotrivă pe baza criteriului deficitului și a criteriului datoriei necesită o valoare numerică de referință care să aibă în vedere ciclul economic în raport cu care se evaluează dacă ponderea datoriei publice în produsul intern brut scade suficient, apropiindu-se de valoarea de referință într-un ritm satisfăcător sau dacă se află într-o situație de deviere temporară de la rata de scădere suficientă. În cadrul evaluării se ține seama de întreaga gamă de factori relevanți.
(6a) O politică bugetară prudentă și sustenabilă ar trebui să fie eficace în atingerea și menținerea obiectivului bugetar pe termen mediu. Pozițiile bugetare care respectă obiectivul pe termen mediu ar trebui să permită statelor membre să dispună de o marjă de siguranță raportată la valoarea de referință de 3 % din PIB pentru deficitul public pentru a asigura progresul rapid în direcția sustenabilității și, în același timp, pentru a dispune de o marjă de manevră bugetară, ținând seama în special de nevoia de investiții publice.
(7) ▌Nerespectarea valorii numerice de referință pentru reducerea datoriei nu ar trebui să fie suficientă pentru stabilirea unui deficit excesiv, care ar trebui să ia întotdeauna în considerare întreaga gamă de factori relevanți examinați în raportul Comisiei, în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE. În special, impactul ciclului și al compoziției ajustărilor de stoc-flux asupra evoluției datoriei poate fi suficient pentru a exclude stabilirea existenței unui deficit excesiv pe baza criteriului datoriei.
(7a) În cadrul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere, stimulentul pentru aplicarea unei politici fiscale prudente și sustenabile ar trebui să constea în obligația temporară a statului membru a cărui monedă este euro și a cărui consolidare bugetară nu progresează în mod satisfăcător de a constitui un depozit purtător de dobândă. Acest depozit ar trebui constituit atunci când, în urma unui prim avertisment din partea Comisiei, un stat membru continuă să aibă un comportament care, chiar dacă nu constituie o încălcare a interdicției de a avea deficit excesiv, este imprudent și poate dăuna bunei funcționări a uniunii economice și monetare, Consiliul emițând, prin urmare, o recomandare în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE.
(8) Cu ocazia procedurii de stabilire a existenței unui deficit excesiv pe baza criteriului datoriei și a etapelor care conduc la aceasta, este necesar să se țină cont de natura, compoziția și calitatea cheltuielilor, inclusiv a cheltuielilor de investiții publice, precum și de întreaga gamă de factori relevanți examinați în raportul Comisiei, în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, în cazul în care ponderea datoriei publice în produsul intern brut nu depășește valoarea de referință. Acești factori ar trebui luați întotdeauna în considerare la stabilirea existenței unui deficit excesiv pe baza criteriului datoriei și în etapele premergătoare.
(8a) Chiar dacă s-a stabilit existența unui deficit excesiv, toți factorii relevanți ar trebui luați în considerare în etapele următoare ale procedurii. Atunci când se stabilește termenul pentru corectarea deficitului excesiv ar trebui să se țină seama în mod adecvat în special de implementarea politicilor vizând majorarea ratei de creștere potențială pe termen mediu în contextul strategiei comune a Uniunii de creștere economică și eventual să se extindă acest termen.
(8b) Atunci când reformele sistemului de pensii sunt incluse printre factorii relevanți, ar trebui să se evalueze în primul rând dacă acestea consolidează sustenabilitatea pe termen lung a sistemului general de pensii, fără a spori riscurile pentru poziția bugetară pe termen mediu.
(9) Raportul Comisiei, elaborat în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, trebuie să acorde atenția cuvenită calității cadrului bugetar național, deoarece acesta joacă un rol crucial în sprijinirea consolidării bugetare și a sustenabilității finanțelor publice. Se acordă atenția cuvenită și cerințelor minime prevăzute în Directiva Consiliului [privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre], precum și altor cerințe, de dorit și convenite, privind disciplina bugetară.
(10) Pentru a sprijini monitorizarea respectării recomandărilor și notificărilor Consiliului privind corectarea situațiilor de deficit excesiv, este nevoie ca acestea să specifice obiective bugetare anuale conforme, din punct de vedere al ajustării ciclice, cu consolidarea bugetară impusă, excluzând măsurile bugetare one-off și alte măsuri temporare. În acest context, valoarea de referință anuală de 0,5% din PIB ar trebui înțeleasă ca bază medie anuală.
(11) Evaluarea eficienței acțiunilor întreprinse va avea de câștigat din respectarea obiectivelor privind cheltuielile publice, coroborată cu implementarea altor măsuri specifice planificate pe partea veniturilor.
(12) La evaluarea necesității prelungirii excepționale a termenului limită pentru corectarea deficitului excesiv, o atenție specială ar trebui acordată oricărei recesiuni economice grave sau situațiilor excepționale dintr-un stat membru.
(13) Este oportună intensificarea aplicării sancțiunilor financiare și a stimulentelor pentru respectarea somațiilor adresate în temeiul articolului 126 alineatul (9).
(14) Pentru a asigura respectarea cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii de către statele membre participante, trebuie concepute stimulente și sancțiuni bazate pe reguli, în temeiul articolului 136 din TFUE, care să asigure mecanisme corecte, tempestive și eficiente vizând respectarea normelor Pactului de stabilitate și de creștere.
(14a) Stimulentele și sancțiunile mai sensibile din punct de vedere economic și politic ar trebui să țină seama în mod corespunzător de structura deficitului național și a datoriei publice (inclusiv de pasivele implicite), de „ciclul economic” pentru a evita o politică bugetară prociclică și de componența structurală a veniturilor și a cheltuielilor publice necesare pentru reformele structurale care vizează consolidarea creșterii economice.
(14b) În punerea în aplicare a cadrului bazat pe norme prevăzut în Pactul de stabilitate și de creștere, Comisia și Consiliul ar trebui să țină seama în mod corespunzător de cadrul complementar al Fondului european de stabilitate financiară sau al altor mecanisme permanente pentru situațiile de criză instituite în conformitate cu articolul 136 alineatul (3) din TFUE (Mecanismul european de stabilitate). În măsura în care statele membre sunt eligibile să recurgă la un astfel de mecanism, acestea pot fi invitate de către Comisie și Consiliu să depună o cerere în acest sens.
(14c) Stimulentele și sancțiunile pentru statele membre a căror monedă este euro ar trebui să fie executate și puse în aplicare ținându-se seama de interconexiunile foarte strânse cu statele membre a căror monedă nu este euro, în special cu cele care urmează să adopte moneda euro, ca parte a noului cadru multilateral de supraveghere și a instrumentelor consolidate ale Pactului de stabilitate și de creștere, în special printr-un accent mai puternic pe obiectivele bugetare pe termen mediu.
(14d) Consiliul și Comisia ar trebui să își facă publice pozițiile și deciziile în etapele adecvate ale procedurilor de coordonare a politicilor economice, respectând întru totul dispozițiile tratatului, pentru a asigura o presiune eficace inter pares, iar Parlamentul European ar trebui să poată invita statul membru în cauză să își explice deciziile și politicile în fața comisiei sale competente.
(14e) Recomandările anuale de politică formulate de Comisie ar trebui să fie dezbătute în Parlamentul European înainte de începerea discuțiilor în Consiliu.
(14f) Amenzile colectate în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament ar trebui să constituie alte venituri, în conformitate cu articolul 311 din TFUE, și ar trebui alocate mecanismului de stabilitate pentru statele membre care au euro ca monedă. Până la crearea acestui mecanism, amenzile ar trebui alocate ca provizioane pentru instrumentele financiare de partajare a riscurilor utilizate în legătură cu proiectele relevante ale UE finanțate de Banca Europeană de Investiții în conformitate cu dispozițiile Protocolului (nr. 5) privind statutul Băncii Europene de Investiții anexat la tratate.
(15) Trimiterile din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 trebuie să țină cont de noua numerotare a articolelor din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și de înlocuirea Regulamentului (CE) nr. 3605/93 al Consiliului prin Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene.
(16) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 ar trebui modificat în consecință,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 1467/97 se modifică după cum urmează:
1. Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 1
1. Prezentul regulament stabilește dispozițiile privind accelerarea și clarificarea procedurii deficitului excesiv. Obiectul procedurii de deficit excesiv este prevenirea deficitelor publice excesive și, în situația în care acestea se produc, stimularea corectării lor prompte; respectarea disciplinei bugetare este examinată pe baza criteriului deficitului public și a criteriului datoriei publice.
Consiliul utilizează votul cu majoritate calificată inversată atunci când ia o decizie cu privire la adoptarea recomandărilor și a somațiilor pe baza pozițiilor oficiale ale Comisiei în temeiul articolului 126 din TFUE.
▐
2. Un stat membru care face obiectul unei derogări poate aplica normele impuse statelor membre participante prin prezentul regulament, caz în care notifică în consecință Comisia. Notificarea respectivă este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statul membru în cauză este considerat stat membru participant în sensul prezentului regulament din ziua următoare datei publicării notificării.”
2. Articolul 2 se modifică după cum urmează:
(a) la alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„1. Deficitul public excesiv care depășește valoarea de referință se consideră excepțional în conformitate cu articolul 126 alineatul (2) litera (a) din TFUE atunci când își are originea într-un eveniment neobișnuit aflat în afara controlului respectivului stat membru și cu o influență majoră asupra poziției financiare a administrației publice sau atunci când acesta rezultă dintr-o recesiune economică gravă.”
(b) Se introduce următorul alineat▌:
„1a. Atunci când raportul dintre datoria publică și produsul intern brut (PIB) depășește valoarea de referință, trebuie considerat că acesta scade suficient și se apropie de valoarea de referință într-un ritm satisfăcător, în conformitate cu articolul 126 alineatul (2) litera (b) din TFUE, în cazul în care diferența față de valoarea de referință s-a redus în cei trei ani precedenți într-un ritm mediu de o douăzecime pe an, ca valoare de referință, în urma unei evaluări realizate pe o perioadă de trei ani.
Cerința privind criteriul datoriei se consideră a fi îndeplinită și dacă previziunile bugetare prezentate de Comisie indică faptul că reducerea necesară a diferenței va avea loc în decursul perioadei de trei ani care cuprinde cei doi ani următori ultimului an pentru care sunt disponibile date. În cazul unui stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv la [data adoptării prezentului regulament – a se completa ulterior] și pentru o perioadă de trei ani de la corectarea deficitului excesiv, cerința privind criteriul datoriei se consideră a fi îndeplinită dacă statul membru în cauză înregistrează suficiente progrese în vederea îndeplinirii criteriului respectiv, astfel cum se prevede în avizele relevante ale Consiliului privind programul său de stabilitate sau convergență.
La aplicarea acestei valori de referință privind ajustarea datoriei, sunt luați în considerare factorii relevanți pentru fiecare țară menționați la alineatul (3). În cadrul acestei evaluări, ar trebui să se acorde o atenție specială stadiului în care se află ciclul economic din statul membru în cauză.”;
(c) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„3. La elaborarea raportului în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, Comisia ia în considerare toți factorii relevanți, conform prevederilor articolului respectiv, în măsura în care aceștia influențează semnificativ evaluarea respectării criteriilor privind deficitul și datoria de către statul membru în cauză. Raportul reflectă în mod corespunzător:
– evoluția poziției economice pe termen mediu (în special potențialul de creștere și tendințele ciclice▌, inflația, aplicarea politicilor în contextul strategiei comune a Uniunii de creștere economică și alte obiective în conformitate cu TFUE, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive și poziția netă a economiilor sectorului privat;
– evoluția traiectoriei de ajustare pentru atingerea obiectivelor bugetare pe termen mediu (în special evoluția cheltuielilor primare, investițiile publice ▌și calitatea generală a finanțelor publice, în special eficiența cadrelor bugetare naționale) conform definiției de la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97;
– evoluția cheltuielilor publice curente este luată, de asemenea, în considerare, îndeosebi faptul că rămâne stabilă în termeni reali.
– Raportul analizează, de asemenea, evoluțiile ▌poziției datoriei publice pe termen mediu, dinamica și sustenabilitatea acesteia (▌în special factorii de risc, inclusiv structura scadențelor și moneda în care este exprimată datoria, ajustările de stoc-flux și compoziția acestuia, rezervele acumulate și alte active financiare; garanțiile, în principal cele legate de sectorul financiar; și orice datorii implicite cum ar fi îmbătrânirea populației și datoria privată, în măsura în care aceasta poate reprezenta o datorie contingentă implicită pentru guvern).
Pe lângă aceasta, Comisia ține seama de orice alți factori care, în opinia statului membru în cauză, sunt relevanți pentru evaluarea globală a respectării criteriilor privind deficitul și datoria și pe care statul membru i-a prezentat Consiliului și Comisiei. În acest context, o atenție specială este acordată contribuțiilor financiare destinate promovării solidarității internaționale și atingerii obiectivelor de politică ale Uniunii, în special datoriei contractate sub forma sprijinului bilateral și multilateral dintre statele membre, în contextul obiectivului de a salva stabilitatea financiară.
O atenție specială și explicită se acordă, de asemenea, sarcinii financiare legate de operațiunile de recapitalizare și alte ajutoare temporare de stat acordate sectorului financiar în perioade de criză severă, precum și împrumuturilor și garanțiilor acordate altor state membre, Mecanismului european de stabilitate financiară și Mecanismului european de stabilitate.
Atunci când pregătește un raport, Comisia poate solicita statului membru în cauză informații suplimentare.
La evaluarea conformității pe baza criteriul deficitului, acești factori sunt luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv și a unei datorii excesive conform prevederilor articolului 126 alineatele (4), (5) și (6) din TFUE, doar în cazul în care ponderea datoriei publice este în scădere în medie cu trei ani”.
(d) alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„4. Comisia și Consiliul fac o evaluare globală echilibrată a tuturor factorilor relevanți, în măsura în care acești factori ▌influențează evaluarea respectării criteriului datoriei și▌ a criteriului deficitului de către statul membru în cauză. Acești factori relevanți se iau în considerare, după caz, în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv conform prevederilor articolului 126 alineatele (4), (5) și (6) din TFUE, și anume, pentru a confirma că statul membru în cauză ar trebui considerat ca având un deficit excesiv, pentru a ajunge la concluzia inversă, și în etapele ulterioare ale procedurii prevăzute la articolul 126 în conformitate cu articolul 2 alineatele (5) și (6) din prezentul regulament. La evaluarea conformității pe baza criteriul deficitului, dacă ponderea datoriei publice în PIB depășește valoarea de referință, acești factori trebuie luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv conform prevederilor articolului 126 alineatele (4), (5) și (6) din TFUE, doar în cazul în care este pe deplin îndeplinită dubla condiție a principiului general conform căruia, pentru a putea lua în considerare acești factori relevanți, deficitul public trebuie să rămână apropiat de valoarea de referință, iar depășirea valorii de referință are caracter temporar.
(da) alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
„5. În toate evaluările bugetare din cadrul procedurii de deficit excesiv, Comisia și Consiliul acordă atenția cuvenită implementării reformelor sistemului de pensii care introduc un sistem cu mai mulți piloni incluzând un pilon obligatoriu, finanțat în totalitate, care să promoveze sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, dar care să nu crească riscurile pentru pozițiile bugetare pe termen mediu și pentru alte cheltuieli în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE.”;
(db) se introduce următorul alineat:
„(5a) Cu toate acestea, la evaluarea respectării criteriul privind deficitul, acești factori sunt luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv.”;
(dc) alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:
„6. În cazul în care Consiliul, ținând seama de poziția Comisiei, a decis, pe baza articolului 126 alineatul (6) din TFUE, că există un deficit excesiv într-un stat membru, Comisia și Consiliul țin seama de factorii relevanți menționați la alineatul (3), având în vedere că aceștia influențează situația statului membru în cauză, dar și în etapele procedurale ulterioare prevăzute la articolul 126, inclusiv cele menționate la articolul 3 alineatul (5) și articolul 5 alineatul (2) din prezentul Regulament, și anume, prelungirea unui termen pentru corectarea deficitului excesiv și, în cele din urmă, extinderea acestui termen. Cu toate acestea, nu se iau în considerare factorii relevanți pentru decizia Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (12) din TFUE privind abrogarea unor decizii sau a tuturor deciziilor sale în temeiul articolului 126 alineatele (6) – (9) și alineatul (11) din TFUE.”;
(e) alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:
„7. În cazul statelor membre în care existența deficitului excesiv peste valoarea de referință reflectă implementarea unei reforme a sistemului de pensii care introduce un sistem cu mai mulți piloni, incluzând un pilon obligatoriu finanțat în totalitate, Comisia și Consiliul iau de asemenea în considerare costul reformei ▌atunci când evaluează evoluția valorilor deficitului în cadrul procedurii deficitului excesiv, atât timp cât deficitul nu depășește semnificativ un nivel care poate fi considerat aproape de valoarea de referință, iar rata datoriei nu depășește valoarea de referință, cu condiția menținerii sustenabilității bugetare generale. Costul net ▌se ia, de asemenea, în considerare pentru decizia Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (12) din TFUE privind abrogarea unora sau a tuturor deciziilor sale în conformitate cu articolul 126 alineatele (6)-(9) și (11) din TFUE, dacă deficitul a scăzut semnificativ și continuu și a atins un nivel apropiat de cel al valorii de referință▌.";
(2a) Se inserează următoarea secțiune:
„SECȚIUNEA 1a
DIALOGUL ECONOMIC
Articolul 2a
Pentru a consolida dialogul dintre instituțiile Uniunii, în special dintre Parlamentul European, Consiliu, Comisie și parlamentele și guvernele statelor membre sau orice alt organism relevant, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate, comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate organiza dezbateri și audieri publice, privind îndeosebi articolul 126 alineatul (8) din TFUE referitor la supravegherea macroeconomică și bugetară asigurată de Consiliu și de Comisie.”
3. Articolul 3 se modifică după cum urmează:
(-a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
(1) În decurs de 10 zile de la adoptarea de către Comisie a unui raport emis în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE, Comitetul Economic și Financiar formulează un aviz în conformitate cu articolul 126 alineatul (4) din TFUE.
(a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„2. Ținând pe deplin cont de avizul menționat la alineatul (1), Comisia, în cazul în care consideră că există un deficit excesiv, adresează un aviz și o recomandare Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatele (5) și (6) din TFUE și informează Parlamentul European și parlamentul statului membru în cauză.”;
(b) ▌alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„3. Consiliul decide cu privire la existența unui deficit excesiv în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE în decurs de două luni de la datele de raportare prevăzute la articolul 3 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 479/2009. Atunci când decide că există un deficit excesiv, Consiliul face în același timp recomandări statului membru respectiv în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE.”;
(c) alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„4. Recomandarea Consiliului emisă în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din tratat stabilește un termen limită de maxim ▌șase luni pentru ca respectivul stat membru să întreprindă acțiuni concrete. Atunci când seriozitatea situației justifică acest lucru, termenul pentru măsurile concrete ar putea fi redus la trei luni. Recomandarea Consiliului stabilește, de asemenea, un termen limită pentru corectarea deficitului excesiv, care trebuie să se realizeze în anul următor constatării existenței sale, cu excepția circumstanțelor speciale. În recomandarea sa, Consiliul invită statul membru să atingă obiective bugetare anuale care să permită, conform previziunilor care stau la baza recomandării, o reducere a deficitului cu cel puțin 0,5% din PIB ca valoare de referință, a soldului său ajustat ciclic, din care se deduc măsurile one-off și cele temporare cu efect bugetar direct și indirect, pentru a asigura corectarea deficitului excesiv în termenul limită prevăzut de recomandare.”;
(d) se introduce următorul alineat▌:
„4a. În termenul ▌prevăzut la alineatul (4), statul membru în cauză trebuie să raporteze Comisiei și Consiliului cu privire la măsurile luate ca răspuns la recomandarea Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE. Pentru cheltuielile publice și pentru măsurile discreționare pe partea de venituri, inclusiv nivelul și tendința acestora, raportul include obiectivele stabilite în conformitate cu recomandarea Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, precum și informații cu privire la măsurile luate deja și la natura măsurilor care urmează să fie luate pentru atingerea obiectivelor. Comisia poate solicita statului membru în cauză rapoarte suplimentare. Acest raport se publică.”;
(da) se introduce următorul alineat:
„4b. Parlamentul European poate invita un reprezentant al statului membru în cauză să explice în fața comisiei competente a PE politica sa economică și bugetară, precum și măsurile pe care intenționează să le ia pentru a corecta situația de deficit excesiv. Statul membru în cauză poate solicita, de asemenea, să fie invitat la Parlamentul European în același scop.”;
(e) alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
„5. În cazul în care au fost întreprinse acțiuni concrete în conformitate cu o recomandare emisă în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, iar după adoptarea recomandării în cauză survin evenimente economice negative cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE. Recomandarea revizuită, care ia în considerare factorii relevanți menționați la articolul 2 alineatul (3) din prezentul regulament, poate prelungi în special termenul limită pentru corectarea deficitului excesiv, în principiu cu un an. În recomandarea sa, Consiliul trebuie să evalueze existența evenimentelor economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice în raport cu previziunile economice. În caz de recesiune economică gravă, așa cum este definită la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, Consiliul poate, de asemenea, să decidă, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea fiscală.”.
4. Articolul 4 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
"1. Orice decizie a Consiliului privind publicitatea recomandărilor sale, atunci când se constată că nu au fost luate măsuri eficiente conform articolului 126 alineatul (8) din TFUE, se ia imediat după expirarea termenului limită stabilit în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din prezentul regulament. În același timp, la propunerea Comisiei, Consiliul trimite un raport oficial Consiliului European.”;
(b) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„2. Pentru a stabili dacă au fost întreprinse măsuri concrete ca urmare a recomandărilor sale făcute în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, Consiliul își bazează decizia pe raportul prezentat de către statul membru în cauză, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4a) din prezentul regulament și pe implementarea sa, precum și pe orice alte decizii anunțate public de guvernul statului membru în cauză.”
Atunci când Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8), că statul membru în cauză nu a întreprins acțiuni concrete, acesta informează Consiliul European.
Comisia Europeană poate efectua vizite de dialog sau de monitorizare la fața locului în conformitate cu articolul 10a. Pentru statele membre participante și statele membre care participă la MCS II, astfel de vizite se efectuează în cooperare cu Banca Centrală Europeană. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul despre rezultatul vizitei și face publice constatările sale.
2a. Parlamentul European este informat cu privire la situațiile descrise la alineatele (1) și (2).”.
5. Articolul 5 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„1. Orice decizie a Consiliului de a soma statul membru participant să ia măsuri de reducere a deficitului în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE se ia în termen de două luni de la decizia Consiliului prin care se constată că nu s-au întreprins acțiuni concrete în conformitate cu articolul 126 alineatul (8). În somația sa, Consiliul invită statul membru să atingă obiective bugetare anuale care să permită, conform previziunilor care stau la baza somației, o reducere a deficitului cu cel puțin 0,5% din PIB ca valoare de referință, a soldului său ajustat ciclic, din care se deduc măsurile one-off și cele temporare cu efect bugetar direct și indirect, pentru a asigura corectarea deficitului excesiv în termenul limită prevăzut de somație. Consiliul indică, de asemenea, măsurile care sprijină realizarea acestor obiective.
(b) se introduce următorul alineat (1a):
„1a. În urma somației Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE, statul membru în cauză trebuie să raporteze Parlamentului European, Comisiei și Consiliului referitor la acțiunile întreprinse ca răspuns la somația Consiliului. Raportul include obiective privind cheltuielile publice și măsurile discreționare pe partea de venituri, inclusiv nivelul și tendința acestora, precum și informații referitoare la acțiunile întreprinse ca răspuns la recomandările specifice ale Consiliului, astfel încât să permită Consiliului să adopte, dacă este necesar, decizia în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din prezentul regulament. Comisia monitorizează și evaluează măsurile de ajustare luate pentru remedierea situației de deficit excesiv pe baza unei vizite în conformitate cu articolul 10a și pregătește un raport adresat Consiliului. Acest raport se publică.”;
(ba) se introduce următorul alineat:
„1b. Parlamentul European poate invita statul membru în cauză să explice în fața comisiei competente politica sa economică și bugetară, precum și măsurile pe care intenționează să le ia pentru a corecta situația de deficit excesiv. Statul membru în cauză poate solicita, de asemenea, să fie invitat la Parlamentul European în același scop.”;
(c) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
"2. În cazul în care au fost întreprinse acțiuni concrete în conformitate cu o recomandare emisă în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, iar după adoptarea recomandării în cauză survin evenimente economice negative cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE. Recomandarea revizuită, care ia în considerare factorii relevanți menționați la articolul 2 alineatul (3) din prezentul regulament, poate prelungi în special termenul limită pentru corectarea deficitului excesiv, în principiu cu un an. În recomandarea sa, Consiliul trebuie să evalueze existența evenimentelor economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice în raport cu previziunile economice. În caz de recesiune economică gravă, Consiliul poate, de asemenea, să decidă, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea fiscală pe termen mediu.”.
6. Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 6
1. Pentru a stabili dacă au fost întreprinse acțiuni concrete ca răspuns la somația sa transmisă în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, Consiliul își bazează decizia pe raportul prezentat de statul membru în cauză, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1a) din prezentul regulament și pe implementarea acestuia, precum și pe orice alte decizii anunțate public de guvernul statului membru în cauză și pe concluziile raportului Comisiei menționat la articolul 5 alineatul (1a).
2. Atunci când sunt întrunite condițiile de aplicare a articolului 126 alineatul (11) din TFUE, Consiliul impune sancțiuni în conformitate cu articolul 126 alineatul (11) din TFUE. Orice decizie în acest sens se ia în termen de maxim două luni de la decizia Consiliului prin care somează statele membre participante să ia măsuri în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE.
7. ▌Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 7
„În cazul în care un stat membru participant nu acționează în conformitate cu deciziile succesive ale Consiliului, în conformitate cu articolul 126 alineatele (7) și (9) din TFUE, decizia Consiliului de a impune sancțiuni, în conformitate cu articolul 126 alineatul (11) din TFUE, se ia în decurs de șaisprezece luni de la datele de raportare stabilite la articolul 3 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 479/2009. În cazul în care se aplică articolul 3 alineatul (5) și articolul 5 alineatul (2) din prezentul regulament, termenul de șaisprezece luni se modifică în consecință. Procedura de urgență se utilizează în cazul unui deficit planificat deliberat, despre care Consiliul decide că este excesiv. Comisia competentă a Parlamentului European poate invita statul membru să îi prezinte un raport.
7a. Se introduce următorul articol:
Articolul 7a
Reuniuni ale parlamentelor
De fiecare dată când se transmite o invitație la o reuniune a comisiilor competente din cadrul Parlamentului European și un stat membru în vederea clarificării unei poziții, a măsurilor necesare sau a abaterii de la cerințele stabilite, reuniunea este convocată sub auspiciile unuia dintre următoarele parlamente:
a) Parlamentul European;
b) parlamentul statului membru sau
c) parlamentul statului membru care asigură președinția prin rotație.”.
8. Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 8
Orice decizie a Consiliului de a intensifica sancțiunile în conformitate cu articolul 126 alineatul (11) din TFUE se ia în termen de maxim două luni de la datele de raportare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 479/2009. Orice decizie a Consiliului privind abrogarea unora sau a tuturor deciziilor sale în conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din tratat se ia, după consultarea Parlamentului European, în termen de maxim două luni de la datele de raportare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 479/2009.”.
9. La articolul (9) alineatul (3), trimiterea la „articolul 6” se înlocuiește cu trimiterea la „articolul 6 alineatul (2)”.
10. Articolul 10 se modifică după cum urmează:
(a) la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:
„1. Comisia și Consiliul monitorizează cu regularitate implementarea acțiunilor întreprinse:
(aa) se introduce următorul alineat:
„(1a) Comisia și Consiliul comunică Parlamentului European constatările lor în conformitate cu alineatul (1).
(b) la alineatul (3), trimiterea la „Regulamentul (CE) nr. 3605/93” se înlocuiește cu trimiterea la „Regulamentul (CE) nr. 479/2009”.
10a. Se introduce următorul articol:
„Articolul 10a
(1) Comisia asigură un dialog permanent cu autoritățile din statele membre în conformitate cu obiectivele prezentului regulament. În acest sens, Comisia efectuează în toate statele membre vizite în vederea stabilirii unui dialog periodic și, după caz, în scop de supraveghere.
Comisia poate invita reprezentanți ai Băncii Centrale Europene, dacă consideră necesar, sau ai altor instituții relevante să participe la vizitele de dialog și de supraveghere.
2. Atunci când organizează vizite de dialog sau de supraveghere, Comisia transmite, după caz, constatările sale provizorii statelor membre în cauză, care pot formula observații.
3. În contextul vizitelor de dialog, Comisia examinează situația economică reală din statul membru și identifică eventualele riscuri sau dificultăți legate de atingerea obiectivelor prezentului regulament.
4. În contextul vizitelor de supraveghere, Comisia monitorizează procesele și verifică dacă au fost luate măsurile necesare în conformitate cu deciziile Consiliului sau ale Comisiei în vederea atingerii obiectivelor prezentului regulament. Vizitele de supraveghere au loc doar în situații excepționale și doar în cazul în care există riscuri sau dificultăți semnificative în atingerea acestor obiective.
5. Comisia informează Comitetul economic și financiar cu privire la motivele vizitelor de supraveghere.
6. Statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru a facilita desfășurarea vizitelor de dialog și de supraveghere. Statele membre se asigură, la cererea Comisiei și pe bază de voluntariat, că toate autoritățile naționale relevante colaborează în vederea pregătirii și desfășurării vizitelor de dialog și de supraveghere.”.
11. Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 11
Ori de câte ori Consiliul decide să aplice sancțiuni unui stat membru participant, în conformitate cu articolului 126 alineatul (11) din TFUE, aplică în principiu o amendă. Consiliul poate decide suplimentarea acestei amenzi prin aplicarea celorlalte măsuri prevăzute la articolul 126 alineatul (11) din TFUE.
În termen de trei luni de la data anunțării sancțiunilor menționate la primul paragraf, comisia competentă a Parlamentului European poate invita statul membru în cauză să explice în fața comisiei competente motivele pentru care, în pofida avertismentelor primite, nu a corectat deficitul excesiv. Statul membru în cauză poate solicita, de asemenea, să fie invitat la Parlamentul European în același scop.”.
12. Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 12
1- Cuantumul amenzii conține o componentă fixă egală cu 0,2 % din PIB și o componentă variabilă. Stabilirea componentei variabile se face în baza unei evaluări a Consiliului care analizează dacă statul membru participant a întreprins acțiuni concrete. În cazul în care Consiliul stabilește că statul membru în cauză a întreprins acțiuni concrete, componenta variabilă nu se aplică. Decizia de a nu aplica componenta variabilă este luată cu majoritate calificată. În cazul se stabilește că statul membru în cauză nu a întreprins acțiuni concrete, componenta variabilă se ridică la o zecime – ca procentaj din PIB – din diferența dintre deficitul din anul precedent și, fie valoarea de referință pentru deficitul public, fie în cazul în care nerespectarea disciplinei bugetare include criteriul datoriei soldul bugetului general ca procentaj din PIB, care ar fi fost realizat în același an, în conformitate cu somația emisă în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE.
2. În fiecare an următor, până la abrogarea deciziei privind existența unui deficit excesiv, Consiliul evaluează dacă respectivul stat membru participant a întreprins măsuri concrete ca răspuns la somația Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE. În această evaluare anuală, Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (11) din tratat, intensificarea sancțiunilor, în cazul în care statul membru participant nu s-a conformat somației Consiliului. Dacă se decide acordarea unei amenzi suplimentare, aceasta va fi calculată în același mod ca și componenta variabilă a amenzii menționată la alineatul (1).
3. Oricare dintre amenzile vizate la alineatele (1) și (2) trebuie să se încadreze în limita maximă de 0,2 % din PIB.
13. Articolul 13 se abrogă; la articolul 15, trimiterea la „articolul 13” se înlocuiește cu trimiterea la „articolul 12”.
14. Articolul 16 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 16
Amenzile prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament să constituie „alte venituri”, în sensul articolului 311 din TFUE, și se alocă mecanismului de stabilitate pentru statele membre care au euro ca monedă. Până la crearea acestui mecanism, amenzile sunt alocate ca provizioane pentru instrumentele financiare de partajare a riscurilor utilizate în legătură cu proiectele relevante ale UE finanțate de Banca Europeană de Investiții în conformitate cu dispozițiile Protocolului (nr. 5) privind statutul Băncii Europene de Investiții anexat la tratate.
14a. Se introduce următorul articol:
„Articolul 17a
1. Până la ...* și, ulterior, la fiecare trei ani, Comisia publică un raport privind aplicarea prezentului regulament.
2. Raportul și orice propunere care îl însoțește sunt transmise Parlamentului European și Consiliului.
3. Dacă raportul identifică obstacole în calea funcționării corespunzătoare a normelor și dispozițiilor din tratate referitoare la uniunea economică și monetară, Comisia face recomandările necesare Consiliului European.
4. Articolul 2 alineatul (1a) nu se aplică unui stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv la data adoptării prezentului regulament, în cazul în care statul membru în cauză respectă programul său de stabilitate sau convergență și avizele Consiliului legate de acesta. Articolul 2 alineatul (1a) se aplică odată cu abrogarea procedurii respective.”.
15. Toate trimiterile la „articolul 104” se înlocuiesc, în întregul regulament, cu trimiteri la „articolul 126 din TFUE”.
16. La punctul 2 din anexă, trimiterea la „articolul 4 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 3605/93 al Consiliului” din coloana I se înlocuiește cu trimiterea la „articolul 3 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului”.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
În cazul unui stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv la [data adoptării prezentului regulament – a se completa ulterior] și pentru o perioadă de trei ani de la corectarea deficitului excesiv, cerința privind criteriul datoriei se consideră a fi îndeplinită dacă statul membru în cauză înregistrează suficiente progrese în vederea îndeplinirii criteriului respectiv, astfel cum se prevede în avizele relevante ale Consiliului privind programul său de stabilitate sau convergență.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la,
Pentru Consiliu
Președintele
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE PRIVIND TEMEIUL JURIDIC
Doamnei Sharon Bowles
Președintă
Comisia pentru afaceri economice și monetare
BRUXELLES
Ref.: Aviz referitor la temeiul juridic al propunerii de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (COM(2010)0522 – C7–0396/2010 – 2010/0276(CNS))
Doamnă președintă,
Prin scrisoarea din 4 martie 2011 ați sesizat Comisia pentru afaceri juridice, în conformitate cu articolul 37 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, pentru examinarea pertinenței temeiului juridic al mai multor propuneri de acte legislative, cu privire la care s-au depus amendamente pentru modificarea temeiului juridic în cadrul comisiei dumneavoastră în calitate de comisie competentă în fond și/sau al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale.
Comisia a examinat chestiunea menționată mai sus în cursul reuniunii sale din 12 aprilie 2011.
Pachetul privind guvernanța economică își propune să răspundă nevoii de coordonare sporită și de supraveghere mai atentă a politicilor economice din cadrul uniunii economice și monetare.
Pachetul este alcătuit din șase propuneri de acte legislative.
Propunerile sunt analizate separat în cadrul anexei. Pentru o mai mare concizie, concluziile comisiei cu privire la pertinența temeiului juridic în fiecare caz sunt prezentate mai jos:
- Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice ((COM(2010)527, 2010/0281(COD))
Obiectivul unic al propunerii de regulament este extinderea procedurii de supraveghere economică, lucru permis de articolul 121 alineatul (6) din TFUE. Astfel, acest temei juridic pare să fie pertinent.
- Propunerea de directivă a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (COM(2010)523 final, 2010/ 0277(NLE))
Obiectivul principal al acestei propuneri este să încurajeze responsabilitatea bugetară prin stabilirea unor cerințe minime aplicabile cadrelor bugetare naționale și să asigure eficacitatea procedurii de deficit excesiv. Prin urmare, temeiul juridic propus de Comisie, și anume articolul 126 alineatul (14) al treilea paragraf din TFUE pare să fie pertinent.
- Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice ((COM(2010)526, 2010/0280(COD))
Această propunere are drept obiectiv asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice ale statelor membre. Prin urmare, articolul 121 alineatul (6) din TFUE pare să fie temeiul juridic pertinent al propunerii.
- Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (COM(2010)522 final, 2010/0276(CNS))
Având în vedere faptul că principalul obiectiv al acestei propuneri este să stabilească normele detaliate care trebuie respectate atunci când se aplică procedura de deficit excesiv, singurul temei juridic pertinent este articolul 126 alineatul (14) din TFUE.
- Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro ((COM(2010)0524, 2010/0278(COD))
Se consideră că articolul 121 alineatul (6) coroborat cu articolul 136 din TFUE constituie temeiul juridic pertinent.
- Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro ((COM(2010)525, 2010/0279(COD))
Având în vedere obiectivul propunerii, care este de a consolida mecanismele de corectare eficace a dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro, articolul 121 alineatul (6) coroborat cu articolul 136 din TFUE constituie temeiul juridic pertinent.
Prin urmare, în cursul reuniunii sale din 12 aprilie 2011, Comisia pentru afaceri juridice a hotărât în unanimitate să adopte recomandările menționate mai sus[1].
Vă asigur, doamnă președintă, de înalta mea considerație.
Klaus-Heiner Lehne
Anexa
Subiect: Temeiul juridic al propunerii de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (COM(2010)522 final, 2010/0276(CNS))
Pachetul privind guvernanța economică conține șase propuneri care au ca scop consolidarea coordonării și a supravegherii politicilor economice din cadrul uniunii economice și monetare (UEM) în contextul Strategiei Europa 2020 și al semestrului european, un nou ciclu de supraveghere care va reuni procesele din cadrul PSC (Pactului de stabilitate și de creștere) și orientările generale de politică economică.
Două propuneri tratează procedura de deficit excesiv. Ambele au drept temei juridic articolul 126 alineatul (14) din TFUE. Patru propuneri se referă la procedura de supraveghere multilaterală și au drept temei juridic articolul 121 alineatul (6). Două dintre propuneri au ca temei articolul 121 alineatul (6) coroborat cu articolul 136 din TFUE.
Aceste propuneri reprezintă o reacție la deficiențele sistemului actual, dezvăluite de criza economică și financiară mondială. Așa cum subliniază Comisia, sistemul trebuie întărit „cu scopul de a consolida stabilitatea macroeconomică și sustenabilitatea finanțelor publice, care sunt condiții prealabile indispensabile pentru o creștere durabilă a producției și a ocupării forței de muncă”[2].
Propunerile vin în urma a două comunicări[3] ale Comisiei și a unui acord al Consiliului European din iunie 2010 privind necesitatea de a consolida coordonarea politicilor economice ale statelor membre. Pachetul privind guvernanța economică a fost prezentat la 29 septembrie 2010.
Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv este în prezent examinată de Comisia pentru afaceri economice și monetare, în cadrul căreia raportorul responsabil este Diogo Feio. Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a emis un aviz (raportor pentru aviz: David Casa). Parlamentul European acționează în baza procedurii de consultare.
Temeiul juridic al Regulamentului nr. 1467/97 este articolul 126 alineatul (14).
Amendamentele depuse în cadrul comisiei competente în fond (ECON) își propun să schimbe temeiul juridic, înlocuind temeiul format dintr-un singur articol [articolul 121 alineatul (14)] cu un temei juridic multiplu [articolul 121 alineatul (14) coroborat cu articolul 136].
Istoricul dosarului
Regulamentul nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 este considerat a fi componenta corectivă a PSC (Pactului de stabilitate și de creștere). Acest regulament stabilește dispozițiile privind accelerarea și clarificarea procedurii de deficit excesiv, definită deja la articolul 126 din TFUE.
Obiectivul său este de a evita apariția unor erori grave în cadrul politicilor bugetare, ceea ce ar putea periclita sustenabilitatea finanțelor publice și uniunea economică și monetară. Acest fapt se traduce prin obligația statelor membre de a evita deficitele publice excesive, care sunt stabilite pe baza a două criterii principale: deficitul și datoria. Procedura de deficit excesiv (PDE) care implementează interdicția privind deficitele excesive prevede o succesiune de etape care trebuie respectate; acest sistem este susținut de un mecanism de executare care impune sancțiuni financiare pentru nerespectarea dispozițiilor prevăzute de regulament.
În conformitate cu expunerea de motive[4] a Comisiei, este necesară o reformă a componentei corective a PSC, ca răspuns la o serie de deficiențe care au fost puse în evidență de criza economică și financiară. Prin urmare, propunerea se concentrează asupra următoarelor măsuri:
- „Criteriul datoriei prevăzut în PDE trebuie să devină operațional”. Evoluția datoriei trebuie monitorizată cu mai multă atenție și trebuie să fie tratată în mod similar cu evoluția deficitului.
- „Executarea este consolidată prin introducerea unui nou set de sancțiuni financiare pentru statele membre din zona euro, care vor fi implementate mult mai devreme, conform unei abordări progresive. (...) Pentru a limita puterea discreționară în ceea ce privește execuția, este avut în vedere mecanismul de «vot invers», pentru impunerea noilor sancțiuni pe parcursul etapelor succesive ale PDE.”
Temeiul juridic propus
Propunerea Comisiei se bazează pe articolul 126 alineatul (14) din TFUE, cu următorul conținut:
Articolul 126 alineatul (14)
Dispozițiile suplimentare referitoare la punerea în aplicare a procedurii prevăzute de prezentul articol sunt cuprinse în Protocolul privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat tratatelor.
Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială și după consultarea Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene, adoptă dispozițiile corespunzătoare care vor înlocui protocolul respectiv.
Sub rezerva celorlalte dispoziții din prezentul alineat, Consiliul, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, stabilește normele și definițiile pentru aplicarea dispozițiilor protocolului menționat.
Temeiul juridic propus printr-un amendament depus în cadrul Comisiei ECON este articolul 126 alineatul (14) din TFUE coroborat cu articolul 136 din TFUE.
Articolul 136
1. În scopul de a contribui la buna funcționare a uniunii economice și monetare și în conformitate cu dispozițiile relevante ale tratatelor, Consiliul adoptă, în conformitate cu procedura relevantă dintre cele prevăzute la articolele 121 și 126, cu excepția procedurii prevăzute la articolul 126 alineatul (14), măsuri privind statele membre a căror monedă este euro pentru:
(a) a consolida coordonarea și supravegherea disciplinei lor bugetare;
(b) a elabora, în ceea ce le privește, orientările de politică economică, veghind ca acestea să fie compatibile cu cele adoptate pentru întreaga Uniune și asigurând supravegherea acestora.
2. La votul privind măsurile prevăzute la alineatul (1) iau parte numai membrii Consiliului reprezentând statele membre a căror monedă este euro.
Majoritatea calificată a membrilor menționați anterior se definește în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (a).
Abordarea adoptată de Curtea de Justiție
În conformitate cu jurisprudența, în principiu, o măsură trebuie să fie întemeiată pe un temei juridic unic. Dacă examinarea scopului și conținutului unei măsuri a Uniunii indică faptul că aceasta servește unui scop dublu sau că are o componentă dublă, care intră în domeniul de aplicare al unor temeiuri juridice diferite, și dacă unul dintre scopuri sau una dintre componente este identificată ca principală sau predominantă, în timp ce cealaltă este doar accesorie, măsura trebuie să fie întemeiată pe un temei juridic unic, și anume cel necesar în vederea realizării scopului sau componentei principale sau predominante[5].
Această măsură se va fundamenta pe temeiurile juridice diferite corespunzătoare numai dacă, în mod excepțional, se stabilește că măsura urmărește simultan mai multe obiective sau are mai multe componente, legate în mod inseparabil, fără ca unul (una) dintre acestea să fie secundar(ă) și indirect(ă) în raport cu celălalt (cealaltă)[6].
Analiza temeiului juridic
Articolul 126 face parte din titlul VIII capitolul 1 - „Politica economică” din TFUE. Dispozițiile acestui articol stabilesc etapele pe care trebuie să le respecte Comisia și Consiliul la aplicarea procedurii de deficit excesiv (PDE). Conform procedurii, Comisia și Consiliul monitorizează nivelurile de deficit la nivel național și emit recomandări.
Articolul 126 alineatul (14) abilitează Consiliul să adopte măsuri complementare în ceea ce privește PDE, în conformitate cu o procedură specială (la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European).
La titlul VIII, capitolul 4 conține dispoziții care privesc în mod special statele membre a căror monedă este euro. Astfel, articolul 136 abilitează Consiliul să adopte măsuri privind statele membre a căror monedă este euro:
- în vederea consolidării cooperării și supravegherii disciplinei lor bugetare;
- în vederea elaborării de orientări de politică.
Articolul 136 subliniază că aceste măsuri se adoptă în conformitate cu procedura relevantă dintre cele prevăzute la articolele 121[7] și 126, cu excepția procedurii prevăzute la articolul 126 alineatul (14).
Se poate concluziona că, în temeiul articolului 126 alineatul (14) coroborat cu articolul 136 din TFUE, autoritatea legislativă este abilitată să consolideze coordonarea și supravegherea prevăzute la articolele 121 și 126 din TFUE[8] și, de asemenea, să stabilească normele privind aplicarea procedurii de deficit excesiv (PDE).
Analiza propunerii. Scopul și conținutul măsurilor propuse
După cum s-a menționat anterior, în principiu, o măsură legislativă se fundamentează pe un singur temei juridic. Această măsură se va fundamenta pe temeiurile juridice diferite corespunzătoare, numai dacă, în mod excepțional, se stabilește că măsura urmărește simultan mai multe obiective sau are mai multe componente, legate în mod inseparabil, fără ca unul (una) dintre acestea să fie secundar(ă) și indirect(ă) în raport cu celălalt (cealaltă)[9].
Prezenta propunere urmărește introducerea de modificări pentru a ameliora mecanismul instituit prin Regulamentul nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv.
Expunerea de motive prezintă măsurile-cheie care stau la baza reformei avute în vedre, după cum urmează:
a) criteriul datoriei prevăzut în PDE trebuie să devină operațional. Această măsură se impune ca răspuns la statutul marginal acordat până în acest moment datoriei, deși cele două criterii (deficitul și datoria) trebuie să fie tratate, în principiu, în mod similar.
b) introducerea unui nou set de sancțiuni financiare pentru statele membre din zona euro, pentru a descuraja deficitele publice excesive și, în situația în care acestea se produc, a stimula corectarea lor promptă.
c) un cadru mai clar și mai flexibil în ceea ce privește posibilele recomandări ale Comisiei.
Prin urmare, principalele obiective ale acestor propuneri sunt descurajarea și corectarea deficitelor excesive, pentru a evita apariția de erori grave în cadrul politicilor bugetare, precum și stabilirea normelor care trebuie respectate când se aplică procedura de deficit excesiv.
Prin urmare, este evident că articolul 126 alineatul (14) constituie un temei juridic pertinent pentru prezenta propunere.
Prin urmare, trebuie examinat dacă obiectivele propunerii pot fi considerare ca fiind indisociabile, fără ca unul să fie secundar în raport cu celălalt: dacă acest lucru se confirmă, ar putea fi posibilă utilizarea unui temei juridic multiplu.
Considerentul (14) din preambul subliniază că „pentru a asigura respectarea cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii de către statele membre participante, trebuie concepute sancțiuni bazate pe reguli, în temeiul articolului 136 din tratat”. Deși se pare că sancțiunile bazate pe reguli reprezintă o componentă importantă a sistemului instituit de această propunere și că ele au o contribuție semnificativă la punerea în aplicare eficace a PDE, nu se poate afirma că acesta constituie obiectivul principal al regulamentului propus.
Concluzie
Având în vedere cele menționate anterior, se poate afirma că articolul 126 alineatul (14) din TFUE este unicul temei juridic pertinent pentru prezenta propunere.
- [1] La votul final au fost prezenți: Klaus-Heiner Lehne (președinte), Evelyn Regner (vicepreședintă), Piotr Borys, Sergio Gaetano Cofferati, Christian Engström, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sajjad Karim, Kurt Lechner, Eva Lichtenberger, Antonio López-Istúriz White, Arlene McCarthy, Antonio Masip Hidalgo, Alajos Mészáros, Angelika Niebler, Bernhard Rapkay, Alexandra Thein, Diana Wallis, Rainer Wieland, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka.
- [2] Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, expunere de motive.
- [3] „Consolidarea coordonării politicilor economice” din 12 mai 2010; „Consolidarea coordonării politicilor economice pentru stabilitate, creștere și locuri de muncă - Instrumente pentru o mai bună guvernanță economică în UE”, din 30 iunie 2010.
- [4] A se vedea nota 1 privind expunerea de motive.
- [5] Cauza C-91/05 Comisia/Consiliul [2008] Repertoriu, p. I- 3651.
- [6] Cauza C-338/01 Comisia/Consiliul [2004] Rec., p. I- 4829.
- [7] Articolul 121 din TFUE conține dispoziții referitoare la coordonarea politicilor economice ale statelor membre. Articolul 121 alineatul (6) din TFUE permite Parlamentului European și Consiliului să adopte, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, regulamente cuprinzând normele privind procedura de supraveghere multilaterală prevăzută la articolul 121 alineatele (3) și (4).
- [8] În cazul statelor membre a căror monedă este euro.
- [9] Cauza C-91/05, Comisia/Consiliul, [2008] Repertoriu, p. I-3651.
AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forŢei de muncă Şi afaceri sociale (21.3.2011)
destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare
referitor la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv
(COM(2010)0522 – C7‑0396/2010 – 2010/0276(CNS))
Raportor pentru aviz: David Casa
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Istoricul dosarului
La 29 septembrie 2010, Comisia a prezentat un pachet legislativ destinat consolidării guvernanței economice în UE și în zona euro. Acest pachet este alcătuit din șase propuneri: patru dintre acestea tratează aspecte fiscale, inclusiv o reformă a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), în timp ce două regulamente noi încearcă să detecteze și să abordeze problema dezechilibrelor macroeconomice emergente din UE și din zona euro.
Comisia propune consolidarea respectării de către statele membre a PSC și intensificarea coordonării politicii fiscale. În cadrul așa-zisei componente preventive a PSC, actualul Regulament (CE) nr. 1466/97 privind „consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice” este modificat pentru a garanta că statele membre aplică politici fiscale „prudente” în perioade de conjunctură favorabilă pentru a-și construi soluții-tampon, necesare în perioade de conjunctură nefavorabilă. În plus, în cadrul așa-zisei componente corective, se propun amendamente la Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind „accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv” pentru a garanta că evoluția datoriei este urmărită mai îndeaproape și plasată la același nivel cu evoluția deficitului.
În plus, se propune o directivă prin care să se introducă cerințe pentru cadrele bugetare ale statelor membre cu scopul de a încuraja răspunderea fiscală prin stabilirea unor cerințe minime care să se aplice cadrelor bugetare naționale și prin garantarea respectării de către acestea a obligațiilor care decurg din tratat. Pentru a susține schimbările aduse componentelor preventivă și corectivă ale PSC, Comisia a propus, de asemenea, consolidarea mecanismelor de executare pentru statele membre din zona euro.
Observații
Acest proiect de aviz are ca obiect propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, la care raportorul propune următoarele modificări principale:
- punerea în executare a supravegherii bugetare ar trebui să fie întotdeauna în conformitate cu obiectivele globale ale UE și să se supună mai ales cerințelor prevăzute la articolul 9 din TFUE privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare și combaterea excluziunii sociale;
- atunci când se monitorizează respectarea normelor privind disciplina bugetară și când se iau decizii legate de aceasta ar trebui să se acorde o atenție specială nu doar recesiunii economice grave, ci și celei sociale care ar putea avea un impact asupra poziției financiare a guvernelor;
- posibilitatea ca statele membre care pun în aplicare reforme structurale să se îndepărteze de la obiectivele lor bugetare respective pe termen mediu nu ar trebui să fie legată de reformele sistemelor de pensii care vizează promovarea anumitor modele; în schimb, ar trebui ca statele membre care pun în aplicare reforme structurale care contribuie la păstrarea locurilor de muncă sau la crearea de locuri de muncă și la reducerea sărăciei să aibă această posibilitate;
- amenzile colectate de la statele membre care nu dau curs recomandărilor care le sunt făcute ar trebui folosite pentru a sprijini investițiile pe termen lung și obiectivele în materie de locuri de muncă ale UE și nu ar trebui distribuite doar statelor membre care nu fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv, așa cum propune Comisia;
- consolidarea guvernanței economice ar trebui asociată cu consolidarea legitimității democratice a guvernanței europene; în acest sens, rolul Parlamentului European ar trebui să fie consolidat în întregul proces de supraveghere; în plus, consultarea periodică a partenerilor sociali și o implicare mai fermă a parlamentelor naționale constituie condiții prealabile necesare pentru un cadru de supraveghere credibil și transparent.
AMENDAMENTE
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1 Propunere de regulament – act de modificare Considerentul 1 | ||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | |||||||||||||||
(1) Coordonarea politicilor economice ale statelor membre în Uniune, prevăzută de tratat, trebuie să implice respectarea unor principii directoare, și anume stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice și a condițiilor monetare și sustenabilitatea balanței de plăți. |
(1) Coordonarea politicilor economice ale statelor membre în Uniune, prevăzută de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar trebui să implice respectarea unor principii directoare în ceea ce privește un nivel ridicat al ocupării forței de muncă și coeziunea socială, stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice și a condițiilor monetare și sustenabilitatea balanței de plăți. | |||||||||||||||
Amendamentul 2 Propunere de regulament – act de modificare Considerentul 1a (nou) | ||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | |||||||||||||||
|
(1a) TFUE prevede că, la definirea și punerea în aplicare a politicilor și a acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare și combaterea excluziunii sociale. | |||||||||||||||
Amendamentul 3 Propunere de regulament – act de modificare Considerentul 1b (nou) | ||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | |||||||||||||||
|
(1b) Măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie pe deplin compatibile cu dispozițiile orizontale ale TFUE, și anume articolele 7, 8, 9, 10 și 11 din TFUE, cu articolul 153 alineatul (5) din TFUE și cu Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE. | |||||||||||||||
Amendamentul 4 Propunere de regulament – act de modificare Considerentul 3 | ||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | |||||||||||||||
(3) Pactul de stabilitate și de creștere are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor de realizare a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute și durabile care, sprijinită de stabilitatea financiară, contribuie la crearea de locuri de muncă. |
(3) Pactul de stabilitate și de creștere are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor de realizare a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute și durabile care, sprijinită de stabilitatea financiară, contribuie la crearea de locuri de muncă și, prin urmare, ar trebui să sporească investițiile pe termen lung pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. | |||||||||||||||
Amendamentul 5 Propunere de regulament – act de modificare Considerentul 4a (nou) | ||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | |||||||||||||||
|
(4a) Cadrul consolidat de supraveghere bugetară ar trebui totuși să contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii în materie de creștere și locuri de muncă și ar trebui, în timpul perioadelor de recesiune economică gravă sau de creștere alarmantă a șomajului, să fie combinat cu unele eforturi de stimulare a economiei, cu protejarea și crearea de locuri de muncă și cu coeziunea socială, respectând totodată prioritățile și necesitățile specifice statelor membre. | |||||||||||||||
Amendamentul 6 Propunere de regulament – act de modificare Considerentul 4b (nou) | ||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | |||||||||||||||
|
(4b) Consolidarea guvernanței economice ar trebui asociată cu consolidarea legitimității democratice a guvernanței europene, care ar trebui realizată printr-o implicare mai strânsă și mai din timp a Parlamentului European și a parlamentelor naționale în cadrul procedurilor de coordonare a politicilor economice, cu utilizarea integrală a instrumentelor prevăzute de TFUE, în special a liniilor directoare generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii și a liniilor directoare pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. | |||||||||||||||
Amendamentul 7 Propunere de regulament – act de modificare Considerentul 12 | ||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | |||||||||||||||
(12) La evaluarea necesității prelungirii termenului limită pentru corectarea deficitului excesiv, o atenție specială trebuie acordată oricărei recesiuni economice grave, cu caracter general. |
(12) La evaluarea necesității prelungirii termenului limită pentru corectarea deficitului excesiv, o atenție specială ar trebui acordată recesiunii economice grave sau creșterii alarmante a șomajului. | |||||||||||||||
Amendamentul 8 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 2 – litera a Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 2 – alineatul 1 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 9 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 2 – litera b Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 2 – alineatul 1a | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 10 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 2 – litera c Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 2 – alineatul 3 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 11 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 2 – litera da (nouă) Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 2 – alineatul 5 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 12 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 2 – litera e Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 2 – alineatul 7 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 13 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 3 – litera c Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 3 – alineatul 4 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 14 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 3 – litera e Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 3 – alineatul 5 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 15 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 5 – litera a Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 5 – alineatul 1 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 16 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 5 – litera c Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 5 – alineatul 2 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 17 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 6 Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 6 – alineatul 2 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 18 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 7 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 19 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 8 Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 8 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 20 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 10 – litera a Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 10 – alineatul 1a (nou) | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 21 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 14 Regulamentul (CE) nr. 1467/97 Articolul 16 | ||||||||||||||||
|
PROCEDURĂ
Titlu |
Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv |
|||||||
Referințe |
COM(2010)0522 – C7-0396/2010 – 2010/0276(CNS) |
|||||||
Comisie competentă în fond |
ECON |
|||||||
Aviz emis de către Data anunțului în plen |
EMPL 13.12.2010 |
|
|
|
||||
Raportor pentru aviz Data numirii |
David Casa 21.10.2010 |
|
|
|||||
Examinare în comisie |
1.12.2010 |
25.1.2011 |
|
|
||||
Data adoptării |
16.3.2011 |
|
|
|
||||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
39 4 1 |
||||||
Membri titulari prezenți la votul final |
Regina Bastos, Edit Bauer, Jean-Luc Bennahmias, Pervenche Berès, Mara Bizzotto, Philippe Boulland, David Casa, Alejandro Cercas, Marije Cornelissen, Frédéric Daerden, Karima Delli, Proinsias De Rossa, Frank Engel, Sari Essayah, Richard Falbr, Ilda Figueiredo, Nadja Hirsch, Stephen Hughes, Liisa Jaakonsaari, Danuta Jazłowiecka, Martin Kastler, Ádám Kósa, Patrick Le Hyaric, Veronica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Elizabeth Lynne, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Csaba Őry, Rovana Plumb, Konstantinos Poupakis, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Elisabeth Schroedter, Jutta Steinruck, Traian Ungureanu |
|||||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Georges Bach, Raffaele Baldassarre, Sven Giegold, Thomas Händel, Antigoni Papadopoulou, Evelyn Regner |
|||||||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Liam Aylward, Fiona Hall |
|||||||
PROCEDURĂ
Titlu |
Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv |
|||||||
Referințe |
COM(2010)0522 – C7-0396/2010 – 2010/0276(CNS) |
|||||||
Data consultării PE |
29.11.2010 |
|||||||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen |
ECON 13.12.2010 |
|||||||
Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare Data anunțului în plen |
BUDG 13.12.2010 |
EMPL 13.12.2010 |
|
|
||||
Avize care nu au fost emise Data deciziei |
BUDG 20.10.2010 |
|
|
|
||||
Raportor(i) Data numirii |
Diogo Feio 21.9.2010 |
|
|
|||||
Contestarea temeiului juridic Data avizului JURI |
JURI 12.4.2011 |
|
|
|
||||
Examinare în comisie |
26.10.2010 |
24.1.2011 |
22.3.2011 |
|
||||
Data adoptării |
19.4.2011 |
|
|
|
||||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
29 7 10 |
||||||
Membri titulari prezenți la votul final |
Burkhard Balz, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Nikolaos Chountis, George Sabin Cutaș, Rachida Dati, Leonardo Domenici, Derk Jan Eppink, Diogo Feio, Elisa Ferreira, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Liem Hoang Ngoc, Wolf Klinz, Jürgen Klute, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Philippe Lamberts, Astrid Lulling, Arlene McCarthy, Íñigo Méndez de Vigo, Ivari Padar, Alfredo Pallone, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Edward Scicluna, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Ivo Strejček, Kay Swinburne, Marianne Thyssen, Ramon Tremosa i Balcells, Corien Wortmann-Kool |
|||||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Marta Andreasen, Herbert Dorfmann, Robert Goebbels, Carl Haglund, Krišjānis Kariņš, Barry Madlener, Thomas Mann, Claudio Morganti, Andreas Schwab |
|||||||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Karima Delli |
|||||||
Data depunerii |
2.5.2011 |
|||||||