RAPORT referitor la propunerea de numire a lui H.G. Wessberg ca membru al Curții de Conturi

25.5.2011 - (C7‑0103/2011 – 2011/0803(NLE))

Comisia pentru control bugetar
Raportoare: Inés Ayala Sender

Procedură : 2011/0803(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0190/2011
Texte depuse :
A7-0190/2011
Dezbateri :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind propunerea de numire a lui H.G. Wessberg ca membru al Curții de Conturi

(C7‑0103/2011 – 2011/0803(NLE))

(Consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0103/2011),

–   având în vedere că, la reuniunea sa din 24 mai 2011, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul propus de Consiliu pentru a fi membru al Curții de Conturi,

–   având în vedere articolul 108 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0190/2011),

A. întrucât H.G. Wessberg îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui H.G. Wessberg ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

ANEXA 1: CURRICULUM VITÆ AL LUI H.G. WESSBERG

Date de contact

Adresa: Mårdvägen 44, 167 56 Bromma, Suedia

Telefon: +46 70 279 8996

E-mail: hg@wessberg.net

Biografie

Născut la 26 aprilie 1952 în Göteborg, Suedia

Căsătorit cu Marianne Reimers-Wessberg din 1981. Trei copii.

Studii

Licențiat în științe politice, istorie, comunicare

Numiri

2007 – 2010 Secretar de stat, Cabinetul Prim-ministrului

2007 Secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe

2006 – 2007 Secretar de stat, Ministerul Apărării

2004 – 2006 Director general, Registrul Comerțului din Suedia

2001 – 2004 Director general adjunct, Confederația Întreprinderilor din Suedia

2001 Director executiv,

1996 – 2000 Director executiv adjunct,

1995 – 1996 Director executiv interimar,

1991– 1995 Director de informații, Federația Industriilor din Suedia

1990 – 1991 Director de informații, SIAB

1987– 1990 Șeful departamentului de informații, Statul major suedez, și purtător de cuvânt al Comandamentului suprem

1985 – 1987 Șef al biroului de presă, Statul major suedez

1982 – 1985 Ofițer de presă, Statul major suedez

1980 – 1982 Președinte, Uniunea Națională a Studenților din Suedia (SFS)

1979 – 1980 Președinte, Uniunea Studenților din cadrul Universității Göteborg

Numiri în comitete și alte numiri

2005 – 2006 Membru în Biroul de interoperabilitate al guvernului

2005 – 2006 Membru în Consiliul administrativ, Agenția Națională de Servicii pentru Universități și Colegii Universitare

2003 – 2004 Președinte, Federația Centrală pentru Apărare și Societate

2003 – 2004 Membru, Comitetul industrial de legătură al Agenției suedeze de gestionare a urgențelor

2003 – 2004 Membru, Consiliul consultativ pentru afaceri al Comandamentului suprem

1997 – 2003 Președinte, Partidul Moderat în Stockholm

1998 – 2002 Membru supleant, Comitetul executiv al Riksbank

1999 – 2002 Membru în Consiliul administrativ, Birka Energi

1999 – 2001 Președinte, Svenska Bostäder

1999 – 2001 Președinte, Locum AB

1997 – Membru al Academiei de Științe ale Războiului

1996 – 1998 Membru în Consiliul administrativ, Sveriges Radio (Radioul suedez)

ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI H.G. WESSBERG LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI

Chestionar pentru candidații la funcția de membru al Curții de Conturi

Experiență profesională

1. Vă rugăm să evidențiați principalele aspecte ale experienței dvs. profesionale în domeniul finanțelor publice, al gestiunii sau al controlului gestiunii.

Posed o experiență profesională de peste 30 de ani în funcții de gestiune la nivel înalt în instituții publice și întreprinderi private din Suedia. Mi-am dedicat o mare parte din carieră îmbunătățirii condițiilor pentru întreprinderile private din Suedia, în calitate de manager în organizații reprezentând interesele industriei în viața publică. Totuși, posed și o experiență bogată în serviciul public ca politician și funcționar. Printre recentele mele poziții în sectorul public amintesc funcția de director general al Registrului Comerțului din Suedia, o agenție guvernamentală independentă, și cea de secretar de stat în cadrul câtorva ministere. În Suedia, poziția de secretar de stat este funcția publică cea mai înaltă, care implică colaborarea directă cu miniștrii – executând deciziile acestora și asigurând gestiunea cotidiană a ministerelor. Ultima poziție pe care am ocupat-o a fost cea de secretar de stat pe lângă prim-ministrul Fredrik Reinfeldt.

Aceste poziții executive mi-au permis să acumulez cunoștințe și experiență în ceea ce privește gestiunea financiară și aspectele de control bugetar. De asemenea, a trebuit să răspund direct în fața auditorilor externi în cadrul diverselor mele sarcini executive. În poziția de secretar de stat la cabinetul prim-ministrului am fost direct implicat în procedura bugetară anuală a guvernului suedez. Am fost responsabil cu coordonarea activităților bugetare pregătitoare în cadrul guvernului, cu pregătirea proiectelor finale de buget pentru parlament și cu monitorizarea bugetelor guvernamentale anterioare. Astfel, am dobândit o experiență nemijlocită în legătură cu elaborarea bugetelor publice și cu verificarea acestora ex-post. De asemenea, am răspuns direct de bugetul cabinetului prim-ministrului. Menținerea disciplinei bugetare și asigurarea responsabilității financiare față de părțile interesate au reprezentat obiectivele mele principale în cadrul acestor sarcini.

Ca director general al Registrului Comerțului din Suedia am fost responsabil cu bugetul Registrului și cu execuția acestuia. Registrul Comerțului este finanțat în principal prin taxe plătite de întreprinderile private, așa că era de asemenea important să oferim clienților noștri o valoare adăugată pentru a ne păstra legitimitatea. În perioada în care am fost director general, situația financiară a agenției a fost permanent bună și am primit câteva distincții pentru servicii excelente ca rezultat al eforturilor noastre.

Anterior, am fost director executiv al Federației Industriilor din Suedia. Printre sarcinile mele se numărau supravegherea bugetului Federației și execuția acestuia. Am fost de asemenea însărcinat cu fuziunea Federației Industriilor din Suedia cu o altă organizație similară. Deși fuziunea a reprezentat o provocare din mai multe puncte de vedere, am reușit să menținem un nivel înalt de gestiune și control financiar pe întreaga durată a procesului.

2. Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dvs.?

Cea mai importantă decizie a mea a fost să formez organizația de campanie în favoarea aderării Suediei la Uniunea Europeană. Consider că am informat și influențat mulți suedezi să voteze pentru participarea la proiectul european. Forța organizației, dar și provocarea cu care aceasta s-a confruntat, a rezidat în caracterul său bipartizan și în reprezentarea unor interese foarte diferite din cadrul societății, cum ar fi industria, sindicatele și partidele politice. Cred că decizia Suediei de a adera la Uniunea Europeană este evenimentul politic cel mai important al generației mele și mă mândresc cu faptul că am influențat într-o anumită măsură această decizie.

Am fost desemnat de guvern să constitui și să conduc o nouă agenție pentru administrarea întreprinderilor private - Registrul Comerțului din Suedia. Sub conducerea mea, am reușit să ne îmbunătățim foarte mult rezultatele și să venim în întâmpinarea clienților noștri. Acest lucru a fost rezultatul câtorva decizii de reformare a sistemului anterior, marcat de ineficiență, servicii de proastă calitate și timpi de așteptare mari pentru întreprinderi.

În calitate de secretar de stat pe lângă prim-ministru, am instituit noi proceduri de gestiune a crizelor în cadrul guvernului central, nevoia unei dezvoltări a sistemului precedent fiind evidențiată de abordarea crizei provocate de tsunamiul din Oceanul Indian din 2004. Într-un interval destul de scurt, am reușit să creez o organizație funcțională de gestionare a situațiilor de criză, care a dovedit mai târziu că a îmbunătățit semnificativ capacitatea guvernului de gestionare a crizelor.

Independența

3. Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în desfășurarea viitoarelor dvs. atribuții?

Dacă voi fi numit membru al Curții de Conturi, m-aș strădui desigur să respect toate reglementările aplicabile și să rămân independent de orice influență externă. Nu mi-aș permite în niciun moment să fiu influențat de guverne, partide politice sau alte interese externe. Singurul meu obiectiv ar fi protejarea utilizării eficiente a fondurilor din partea contribuabililor europeni. În pozițiile mele anterioare, atât în sectorul privat, cât și în cel public, m-am bucurat de o reputație de înaltă integritate în ceea ce privește interesele externe și de respectare strictă a normelor aplicabile. Nu am intenția să-mi stric această reputație ca membru al Curții.

4. Ați primit vreo descărcare pentru sarcinile de gestionare pe care le-ați desfășurat anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?

În calitate de director executiv al Federației Industriilor din Suedia am primit descărcarea de gestiune pe parcursul întregului meu mandat. Aceasta a fost singura poziție pe care am deținut-o unde se aplică procedura de descărcare de gestiune.

5. Participați la activități comerciale, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dvs. viitoare? Sunteți dispus să comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele dvs. financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice? În cazul în care sunteți implicat în vreo acțiune în justiție, vă rugăm să dați detalii.

Nu desfășor nicio activitate comercială, nu am interese decurgând din participațiuni financiare sau alte angajamente care ar putea duce la un conflict de interese cu poziția de membru al Curții de Conturi Europene. Sunt dispus, de asemenea, să comunic Președintelui Curții de Conturi toate interesele mele financiare și angajamentele pe care le am și le voi face publice, dacă este necesar. Nu sunt implicat în vreo acțiune în justiție.

6. Sunteți pregătit să renunțați la orice post electiv sau funcție activă care comportă responsabilități în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numit membru al Curții de Conturi?

Nu dețin niciun post electiv sau funcție activă în cadrul vreunui partid politic. Sunt, de asemenea, dispus să renunț la orice poziție care creează un conflict de interese cu poziția de membru al Curții.

7. Cum ați trata un caz de gravă neregulă sau chiar fraudă și/sau corupție în care sunt implicați actori din statul membru din care proveniți?

Aș trata un caz de gravă neregulă sau fraudă din Suedia ca orice alt caz similar de neregulă sau fraudă din oricare alt stat membru. Aceleași principii de disciplină bugetară și gestiune financiară se aplică tuturor statelor membre. Ca membru al Curții de Conturi aș răspunde de protejarea intereselor financiare ale cetățenilor și contribuabililor din întreaga Europă. Să tratez țara mea de origine în conformitate cu standarde diferite de cele aplicate altor state membre ar fi inacceptabil. În caz de suspiciune de fraudă aș urma procedurile stabilite la Curte și aș reporta OLAF cazul respectiv.

Îndeplinirea sarcinilor

8. Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi de bună gestiune financiară aplicabile în orice funcție publică?

În primul rând, gestionarea fondurilor publice și, prin urmare, deservirea contribuabililor implică aplicarea celor trei principii ale bunei gestiuni financiare: economia, eficiența și eficacitatea. Într-adevăr, fondurile ar trebui utilizate în mod adecvat din punctul de vedere al cantității și calității pentru a realiza obiectivele exprimate cu un cost minim. Raportul dintre resursele utilizate și rezultatele obținute ar trebui să fie optim, iar obiectivele stabilite ar trebui să fie îndeplinite.

Orice cultură de bună gestiune financiară trebuie să se bazeze pe transparență și deschidere. Transparența și deschiderea sporesc posibilitatea de a dezvălui neregulile, ineficiența și deprinderile defectuoase. O cultură de bună gestiune financiară necesită, de asemenea, obiective precise și bine gândite. Aceste obiective trebuie să fie clare, realizabile, relevante și oportune.

În plus, orice organizație care funcționează în mod adecvat se caracterizează prin responsabilitate. O diviziune clară a responsabilităților este esențială pentru a atinge un nivel înalt de responsabilitate privind acțiunile și deciziile.

Totuși, sisteme de control dezvoltate sunt necesare chiar și în cadrul unei organizații care funcționează în mod corespunzător. Astfel de sisteme de control ar trebui să constea dintr-un audit intern, din mecanisme de contabilitate și raportare solide și dintr-un sistem adecvat de gestiune a informațiilor.

În fine, toate caracteristicile deja menționate, împreună cu o comunicare internă transparentă (de sus în jos și de jos în sus) și cu un cadru etic bine definit, vor contribui la transparența, integritatea și responsabilitatea din interiorul oricărei organizații.

După părerea mea, acestea sunt caracteristicile principale ale unei culturi de bună gestiune financiară aplicabile în orice funcție publică.

9. Conform Tratatului, Curtea de Conturi sprijină Parlamentul în exercitarea dreptului său de control al execuției bugetare. Cum caracterizați obligația dvs. de a prezenta rapoarte către Parlamentul European și în special către Comisia pentru control bugetar a acestuia?

Curtea de Conturi joacă un rol important asistând Parlamentul în cadrul procedurii de descărcare de gestiune. Ambele instituții vizează ameliorarea gestiunii financiare a UE, promovarea transparenței și a responsabilității, precum și verificarea acelora care gestionează fonduri UE, și anume Comisia, în numele cetățenilor UE.

Consider că aspectele și problemele evidențiate de Parlament în rezoluțiile sale referitoare la descărcarea de gestiune ar trebui privite ca priorități la stabilirea programului anual de lucru al Curții, asigurând faptul că auditurile financiare și cele de conformitate conduc la rapoarte anuale acurate și fiabile și că auditurile sale de performanță furnizează Parlamentului rapoarte speciale pertinente și prompte. Pe termen lung, noua strategie de audit a Curții (post-2012) ar trebui să vizeze și prioritățile și sugestiile Parlamentului.

Aș încerca să stabilesc relații transparente cu raportorii Parlamentului cu privire la sarcinile de audit pentru care sunt responsabil, să furnizez prezentări adecvate și să particip la dezbaterile Comisei pentru control bugetar. De asemenea, aș încerca, împreună cu viitorii mei colegi, să ameliorez în continuare cooperarea dintre ambele instituții și să dezvolt mai departe procesul de raportare prin intermediul unor reuniuni periodice, în special cu Comisia pentru control bugetar.

10. Care este, în opinia dvs., valoarea adăugată a auditului de performanță și cum ar trebui să fie încorporate constatările în cadrul gestiunii?

Auditul de performanță poate juca un rol important în protejarea responsabilității și a utilizării eficace a fondurilor publice prin furnizarea unor informații fiabile către o serie de părți interesate, inclusiv factorii de decizie și publicul larg. Acesta are, prin urmare, un potențial ridicat de creare și informare a dezbaterilor publice privind cheltuielile publice. Dată fiind absența unor discuții publice la nivelul UE cu privire la utilizarea eficace a bugetului, acest lucru este deosebit de important la nivel european.

În ceea ce privește valoarea adăugată din punctul de vedere al gestiunii, cred că trebuie luate în considerare trei aspecte.

În primul rând, acest tip de audit vizează evaluarea impactului unei politici sau al unui program. Concluziile auditului vor informa conducerea dacă aceasta și-a putut atinge obiectivele și va oferi explicații, bazate pe probe de audit fiabile, de ce a avut succes sau nu.

În al doilea rând, recomandările formulate în rapoartele speciale vor furniza conducerii informații utile referitoare la modul în care aceasta ar putea dezvolta în continuare sau modifica într-un final mecanismul cheltuielilor pentru a avea un impact mai mare și a fi mai eficient și eficace.

Fiind mai mult decât o evaluare a fiabilității conturilor și a legalității și regularității operațiunilor subiacente, auditurile de performanță sugerează, de asemenea, modalitatea de dirijare a cheltuielilor către obiectivele stabilite, îmbunătățind șansele programului de a-și îndeplini obiectivele.

În al treilea rând, auditul de performanță permite monitorizarea aplicării de către conducere a recomandărilor Curții și oferă autorității bugetare un element important pentru procedura de descărcare de gestiune.

Auditul de performanță ar trebui considerat ca o șansă pentru conducere să revizuiască sau/și să modifice un program sau o politică de cheltuieli și să sporească responsabilitatea.

11. Cum s-ar putea îmbunătăți relațiile de cooperare dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de audit din statele membre și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în scopul auditării bugetului Uniunii Europene?

Tratatul prevede ca auditul Curții să se efectueze în statele membre în colaborare cu instituțiile naționale de control într-o atmosferă de încredere, cu respectarea independenței acestora.

Prin intermediul Comitetului de contact al președinților instituțiilor supreme de audit din UE (ISA), Curtea a cooperat de-a lungul anilor cu ISA și a făcut schimb de experiență și cunoștințe cu privire la auditarea fondurilor UE și la alte aspecte legate de UE, de exemplu dezvoltarea unor standarde de audit comune și a unor criterii de audit comparabile.

Cooperarea dintre Curte și ISA ar putea intra într-o nouă fază în care Curtea să se bazeze pe activitatea de audit a ISA privind fondurile UE. Curtea a menționat într-un aviz recent că va fi necesar să se asigure de oportunitatea și calitatea activității respective, care trebuie să aibă un domeniu, o abordare și un calendar adecvate și să se desfășoare în conformitate cu standardele internaționale.

Totuși, activitatea ISA naționale se concentrează în primul rând pe auditarea fondurilor naționale. Prin urmare, este de înțeles că practicile naționale de audit, necesitățile părților naționale interesate și structura administrațiilor publice naționale sunt fundamentale pentru stabilirea metodologiei de audit în fiecare stat membru. S-ar putea să nu existe întotdeauna dorința de a schimba această metodologie sau de a aplica una diferită la auditarea fondurilor UE. În consecință, dialogul este esențial.

În acest context, recentele audituri coordonate între Curte și două ISA din UE în domeniul cheltuielilor agricole și viitorul audit coordonat în domeniul fondurilor structurale sunt, desigur, de mare interes. Sper ca și alte domenii să poată fi identificate pentru o colaborare fructuoasă. De asemenea, consider că s-ar putea organiza reuniuni/seminarii periodice cu privire la constrângerile și obligațiile pentru gestiunea și auditarea bugetului UE. În această privință, nu doar Parlamentul European și Curtea de Conturi ar trebui să se implice, ci și ISA și parlamentele naționale din UE, având în vedere consolidarea rolului statelor membre în controlul și execuția fondurilor UE începând cu Tratatul de la Lisabona.

Alte întrebări

V-ați retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dvs. ca membru al Curții?

Da. Consider că cooperarea dintre Parlament și Curtea de Conturi nu poate fi eficace în lipsa încrederii.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.5.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

11

3

8

Membri titulari prezenți la votul final

Marta Andreasen, Jean-Pierre Audy, Inés Ayala Sender, Andrea Češková, Jorgo Chatzimarkakis, Andrea Cozzolino, Ryszard Czarnecki, Tamás Deutsch, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Cătălin Sorin Ivan, Iliana Ivanova, Monica Luisa Macovei, Crescenzio Rivellini, Paul Rübig, Theodoros Skylakakis, Georgios Stavrakakis

Membri supleanți prezenți la votul final

Zuzana Brzobohatá, Christofer Fjellner, Ivailo Kalfin, Jan Mulder, Derek Vaughan