RAPORT referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012

16.6.2011 - (2011/2019(BUD))

Comisia pentru bugete
Raportoare: Francesca Balzani

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012

(2011/2019(BUD))

Parlamentul European,

–   având în vedere proiectul de buget pentru exerciţiul financiar 2012, adoptat de Comisie la 20 aprilie 2011 (SEC(2011)0498),

–   având în vedere Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară (AII)[1],

–   având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Rezoluţia sa din 24 martie 2011 privind orientările referitoare la procedura bugetară 2012[2],

–   având în vedere concluziile Consiliului din 15 februarie 2011 privind orientările bugetare pentru exerciţiul 2012,

–   având în vedere titlul II capitolul 7 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere scrisoarea Comisiei pentru pescuit,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru bugete şi avizul Comisiei pentru afaceri externe, al Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru control bugetar, al Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, al Comisiei pentru dezvoltare regională, al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, al Comisiei pentru afaceri constituţionale, precum şi cel al Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (A7-0230/2011),

A. întrucât procedura bugetară 2012 este a doua procedură bugetară care se desfăşoară pe baza Tratatului de la Lisabona, iar experienţa acumulată în cursul exerciţiului bugetar precedent permite desprinderea unor învăţăminte importante;

B.  întrucât trilogul care va avea loc în iulie ar trebui să permită reprezentanţilor celor două componente ale autorităţii bugetare să discute pe marginea priorităţilor pe care le-au identificat în ceea ce priveşte bugetul anual 2012 şi, eventual, să identifice o bază comună de care să se ţină seama în cadrul fiecărei componente;

C. întrucât Preşedinţiile poloneză şi ungară şi-au asumat angajamente publice în ceea ce priveşte iniţierea unui dialog deschis, constructiv şi politic cu PE în domeniul bugetar;

D. întrucât, prin urmare, se preconizează că, pe parcursul procedurii, Consiliul va acţiona ca un partener politic de încredere, evitând să opereze reduceri arbitrare sau pur aritmetice la nivelul liniilor bugetare,

Proiectul de buget 2012 – evaluare generală

1.  reaminteşte că, în Rezoluţia sa din 24 martie 2011, PE a acordat strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii un loc central în cadrul strategiei bugetare pentru 2012 a UE, pentru a ajuta Europa să depăşească criza economică şi socială şi să devină mai puternică;

2.  reaminteşte că promovarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, care generează locuri de muncă de înaltă calitate, prin punerea în aplicare a celor şapte iniţiative emblematice ale Strategiei Europa 2020 reprezintă un obiectiv comun pentru cele 27 de state membre ale UE şi instituţiile UE; reaminteşte că punerea în aplicare a acestei strategii va necesita investiţii enorme orientate către viitor până în 2020, estimate la cel puţin 1 800 de miliarde EUR, potrivit comunicării Comisiei privind revizuirea bugetului UE[3]; subliniază, prin urmare, că investiţiile necesare atât la nivelul UE, cât şi la nivelul statelor membre trebuie efectuate imediat, fără alte întârzieri, în vederea îmbunătăţirii nivelului educaţiei şi a promovării incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei şi prin dezvoltarea unei societăţi a cunoaşterii bazate pe capacitatea ştiinţifică şi tehnologică globală a UE; în acest context, insistă asupra necesităţii de a se acorda sprijin cercetării, dezvoltării, inovării, IMM-urilor şi dezvoltării unor tehnologii eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor;

3.  este profund îngrijorat, în acest context, de diminuarea alarmantă din cauza crizei a investiţiilor publice în unele dintre aceste domenii, date fiind ajustările operate de statele membre la bugetele lor naţionale; solicită ca această tendinţă să fie inversată şi are convingerea fermă că trebuie garantate investiţii la nivelul UE şi la nivelul statelor membre pentru a permite UE, în ansamblul său, să îşi îndeplinească obiectivele stabilite în Strategia Europa 2020; consideră că bugetul UE trebuie să joace un rol important în calitate de instrument de mobilizare a politicilor de redresare ale statelor membre, prin atragerea şi sprijinirea investiţiilor naţionale în vederea consolidării creşterii economice şi ocupării forţei de muncă; subliniază în acest sens că alinierea bugetului UE la obiectivele Strategiei Europa 2020 este de o importanţă crucială; reaminteşte în acest context că sprijinirea formării, a mobilităţii şi a angajării în câmpul muncii a tinerilor, precum şi sprijinirea IMM-urilor, a cercetării şi a dezvoltării ar trebui să fie o prioritate-cheie a bugetului UE; subliniază că acest lucru corespunde pe deplin dinamicii semestrului european, care, constituind un nou mecanism pentru o guvernanţă economică europeană consolidată, vizează sporirea consecvenţei, sinergiilor şi complementarităţilor dintre bugetul UE şi bugetele naţionale, în vederea realizării obiectivelor convenite în comun în cadrul Strategiei Europa 2020;

4.  reaminteşte că Strategia Europa 2020 şi semestrul european au nevoie de o componentă parlamentară puternică şi îşi exprimă convingerea fermă că o implicare parlamentară mai intensă ar îmbunătăţi semnificativ caracterul democratic şi transparenţa acestui exerciţiu;

5.  constată că proiectul de buget al UE (PB) pentru 2012, astfel cum a fost propus de Comisie, cuprinde credite de angajament (CA) în valoare de 147 435 de milioane EUR [146 676 de milioane EUR fără Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) şi Rezerva pentru ajutoare de urgenţă (EAR)] şi credite de plată (CP) în valoare de 132 738 de milioane EUR; constată că aceste valori reprezintă 1,12% şi, respectiv, 1,01% din venitul naţional brut al UE (VNB) prevăzut pentru 2012 şi subliniază că această proporţie rămâne, conform datelor disponibile, stabilă între 2011 şi 2012, în condiţiile în care creşterea VNB în 2012 este estimată de Comisie la cel puţin +4,7% (în preţuri curente);

6.  recunoaşte că, dacă bugetul UE trebuie să contribuie la efortul colectiv al statelor membre în perioadele de austeritate, acest efort ar trebui să fie proporţional cu dimensiunile sale, trăsăturile sale specifice şi impactul său economic real; consideră că ar trebui să se ţină seama de eforturile de consolidare a bugetelor naţionale depuse în prezent de multe state membre din cauza indisciplinei bugetare din trecut, dar reaminteşte că, potrivit dispoziţiilor din tratat, bugetul UE nu poate înregistra un deficit şi reprezintă numai 2% din totalul cheltuielilor publice din UE;

7.  constată că rata anuală a inflaţiei în 2011 la nivelul UE 27 este estimată la 2,7%, ceea ce înseamnă că majorările nominale propuse pentru 2012 – care se ridică la 3,7% în cazul CA şi la 4,9% în cazul CP – sunt, în termeni reali, în comparaţie cu bugetul 2011, de 1% şi, respectiv, de 2,2%; subliniază faptul că mai multe state membre planifică majorări ale bugetelor lor naţionale care depăşesc majorarea propusă de Comisia Europeană în ceea ce priveşte bugetul UE; remarcă, de asemenea, eforturile anumitor state membre de a-şi reduce deficitele bugetare şi de a încetini ritmul de creştere a datoriei de stat, pentru a o aduce la un nivel mai sustenabil;

8.  subliniază faptul că cifrele propuse în bugetul anual al UE pentru 2012 corespund profilului cheltuielilor UE stabilit în cadrul financiar multianual (CFM) 2007-2013, cu condiţia să se ajungă la un acord al autorităţii bugetare asupra revizuirii CFM care să includă necesităţile suplimentare de finanţare ale ITER; subliniază că orice majorare (sau reducere) în comparaţie cu bugetul 2011 trebuie, prin urmare, să fie evaluată ţinând seama de impactul său asupra realizării programelor multianuale; evidenţiază faptul că, în acest caz, este vorba despre credibilitatea instituţională şi coerenţa proiectului UE, în condiţiile în care responsabilităţile şi angajamentele UE continuă să crească; consideră, din acest punct de vedere, că asigurarea unei capacităţi financiare semnificative şi vizibile pentru anumite domenii de politici şi noi competenţe create la nivelul UE constituie o prioritate;

9.  constată că, în conformitate cu PB 2012, există o marjă totală de CA în valoare de 1 603 milioane EUR în cadrul plafonului pentru 2012 stabilit în CFM; îşi exprimă hotărârea de a utiliza această marjă disponibilă, dacă este cazul, precum şi – dacă este necesar – alte mecanisme de flexibilitate prevăzute de actualul AII pentru a sprijini şi a consolida anumite obiective politice vizate care nu sunt tratate în mod adecvat în actualul CFM; se aşteaptă la o cooperare deplină din partea Consiliului în ceea ce priveşte utilizarea acestor mecanisme;

10. reaminteşte că o primă rundă de dezbateri privind priorităţile bugetare a demarat deja în cadrul Parlamentului sub forma unei consultări extinse a comisiilor sale specializate realizate de către raportorul său general pentru bugetul 2012; subliniază că în această etapă procesul trebuie definitivat în cadrul fiecărei comisii, în domeniul său respectiv de competenţă, pentru a identifica priorităţile pozitive şi negative pentru bugetul 2012;

11. ia act de estimarea Comisiei, conform căreia, în ansamblu, un procent de 43,5% din PB 2012 (în CA) contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020; consideră că această estimare constituie un semnal pozitiv, dar nu suficient; reaminteşte că priorităţile stabilite de Comisie par să corespundă, aşadar, celor definite de Parlament în Rezoluţia sa privind orientările referitoare la procedura bugetară 2012, dar solicită o abordare mai ambiţioasă în ceea ce priveşte finanţarea Strategiei Europa 2020; totuşi, este hotărât să analizeze în continuare aceste cifre în strânsă cooperare cu toate comisiile sale specializate;

12. consideră că, pe lângă realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, creditele din bugetul 2012 al UE ar trebui stabilite la un nivel adecvat pentru a asigura continuitatea politicilor UE şi îndeplinirea obiectivelor UE; subliniază, mai ales, necesitatea de a permite UE să îşi asume responsabilitatea care îi revine la nivel mondial, în special în perioada care urmează „primăverii arabe” şi tulburărilor din Orientul Apropiat;

13. constată că situaţia economică dificilă din întreaga UE a determinat Comisia să efectueze pentru prima oară un efort de identificare a priorităţilor negative şi a unor posibilităţi de economisire în anumite domenii de politici, în comparaţie cu ceea ce se prevăzuse iniţial în programarea financiară, acordând o atenţie deosebită domeniilor de politici caracterizate de un nivel redus de performanţă şi de rate reduse de execuţie pe parcursul ultimelor exerciţii, potrivit solicitării formulate de PE în Rezoluţia sa din 24 martie 2011; cu toate acestea, solicită Comisiei să prezinte informaţii suplimentare care să sprijine concluziile evaluării sale, pentru a permite PE să stabilească clar priorităţile politice şi bugetare, atât cele pozitive, cât şi cele negative, precum şi să identifice posibile noi economii şi realocări, fiind totuşi extrem de important să se poată continua implementarea programelor şi acţiunilor UE, inclusiv finanţarea acţiunilor al căror scop este depăşirea efectelor crizei şi promovarea creşterii economice;

14. îşi manifestă dezaprobarea fermă faţă de orice încercare a Consiliului de a impune reduceri orizontale ale bugetului stabilind a priori nivelul global al creditelor, fără a ţine seama de o evaluare corectă a necesităţilor reale pentru îndeplinirea obiectivelor şi angajamentelor politice ale UE decise de comun acord; solicită ca, în cazul în care se fac reduceri, Consiliul să dea explicaţii publice şi să identifice în mod clar priorităţile politice sau proiectele UE care ar putea fi amânate sau la care se poate renunţa;

15. ia act de majorarea propusă a CP de 4,9% comparativ cu 2011; este convins că aceste cifre sunt propuse de Comisie pe baza unei analize atente şi critice a estimărilor furnizate de statele membre, care sunt coresponsabile pentru gestionarea a 80% din bugetul UE; remarcă faptul că partea cea mai semnificativă a acestei majorări este legată de necesităţile de ordin juridic care privesc cel de-al şaptelea program-cadru de cercetare, fondurile structurale şi Fondul de coeziune; îşi exprimă convingerea că nivelul propus de plăţi reprezintă minimul necesar pentru a onora angajamentele juridice ale UE asumate pe parcursul exerciţiilor precedente şi că UE are datoria de a se conforma obligaţiilor juridice care decurg în urma acestor angajamente şi de a se asigura că programele îşi fructifică integral potenţialul şi funcţionează la viteză maximă; prin urmare, îndeamnă cu fermitate Consiliul să evite reducerea nivelului propus de plăţi; îşi exprimă intenţia de a menţine plăţile la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, având în vedere în special reticenţa manifestată de Consiliu în primele luni ale anului 2011 de a-şi onora angajamentul asumat oficial în decembrie 2010 de a pune la dispoziţie noi credite dacă este necesar;

16. constată, în plus, că marja totală de CP disponibile în cadrul plafonului CFM este în continuare ridicată, totalizând 8 815 milioane EUR; subliniază faptul că orice reducere a creditelor faţă de nivelul propus de Comisie ar avea drept efect înrăutăţirea situaţiei în ceea ce priveşte nevoia urgentă de a diminua nivelul fără precedent al angajamentelor restante (RAL) şi de a asigura punerea în aplicare corectă a politicilor şi programelor UE;

17. în acest context, reaminteşte că proiectul de buget rectificativ 3/2011 arată un surplus de 4,9 miliarde EUR în credite de plată pentru 2010; regretă faptul că Comisia a propus reducerea contribuţiilor statelor membre cu această sumă; consideră că o astfel de abordare contravine principiilor bugetare şi nu va avea niciun impact asupra nivelului global al deficitului bugetar în statele membre, dar că, în schimb, această sumă poate avea un efect semnificativ în bugetul anual al UE;

Rubrica 1a

18. ia act de propunerea prezentată de Comisie în PB 2012 de majorare a CA cu 12,6% (până la suma de 15 223 milioane EUR) şi a CP cu 8,1% (până la suma de 12 566 milioane EUR) comparativ cu budgetul 2011, întrucât rubrica 1a are un rol cheie în CFM 2007-2013 în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, prin contribuţia sa directă sau indirectă la finanţarea tuturor celor cinci obiective declarate şi a celor şapte iniţiative emblematice ale acestei strategii;

19. regretă, cu toate acestea, că cea mai mare parte a majorărilor prevăzute la această rubrică pentru 2012 nu depăşesc nivelul defalcării anuale a creditelor totale multianuale care a fost convenit de Parlament şi de Consiliu la momentul adoptării acestor programe şi acţiuni; subliniază, prin urmare, că în general Comisia nu propune o majorare – dincolo de planificarea iniţială – a sprijinului pentru investiţiile necesare de urgenţă în vederea punerii în aplicare a celor şapte iniţiative emblematice şi constată că, în mod regretabil, aceasta este înclinată să amâne acest salt necesar în termeni de efort financiar comun pentru CFM post-2013; este convins că această atitudine va pune serios în pericol realizarea obiectivelor declarate ale strategiei până în 2020;

20. subliniază că, în urma adoptării PB 2012 şi a programării financiare actualizate pentru 2013, ar rezulta că totalul fondurilor alocate până în 2013 pentru programe cu un rol cheie în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, cum ar fi al şaptelea program-cadru pentru cercetare al CE (PC7 CE), măsurile de combatere a poluării, programele Marco Polo II, PROGRESS, Galileo şi GMES, este inferior sumei de referinţă convenite de Parlament şi de Consiliu în momentul adoptării acestor programe; constată că, pe de altă parte, se va înregistra o uşoară depăşire a acestor sume de referinţă în cazul următoarelor programe-cheie din Strategia Europa 2020: programul-cadru pentru competitivitate şi inovare (PCI), reţeaua transeuropeană de transport, reţeaua transeuropeană de energie, Erasmus Mundus şi programul de învăţare pe tot parcursul vieţii; intenţionează să utilizeze pe deplin, dacă este cazul, nivelul de flexibilitate legislativă de 5% permis la punctul 37 din AII, pentru a accelera în continuare investiţiile-cheie şi urgente;

21. ia act, în plus, de faptul că o parte importantă a majorării nominale propuse în PB 2012 pentru rubrica 1a comparativ cu bugetul 2011 va fi utilizată pentru asigurarea fondurilor suplimentare de 750 de milioane EUR (în CA) necesare proiectului ITER în 2012, iar din această sumă 650 de milioane EUR reprezintă majorarea efectivă, în timp ce 100 de milioane EUR au fost redistribuiţi de la toate liniile bugetare dedicate PC7 CE; îşi reafirmă dezacordul ferm faţă de orice formă de redistribuire a fondurilor alocate PC7 CE, întrucât acest lucru ar pune în pericol reuşita aplicării sale şi ar reduce în mod semnificativ contribuţia sa la îndeplinirea obiectivelor prioritare şi la punerea în aplicare a iniţiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020;

22. reaminteşte că, pentru finanţarea proiectului ITER, va fi necesar ca autoritatea bugetară să convină asupra unei propuneri paralele a Comisiei[4] de modificare a CFM 2007-2013, care sugerează ca finanţarea sumei restante de 1 300 milioane EUR pentru ITER în 2012 şi în 2013 să se realizeze prin utilizarea marjelor disponibile şi neutilizate din 2011 de la rubricile 2 şi 5 ale CFM 2007-2013, care totalizează 840 de milioane EUR, şi prin redistribuirea în 2012 şi 2013 a sumei de 460 de milioane EUR din fondurile alocate PC7 CE; îşi exprimă disponibilitatea de a iniţia negocieri cu Consiliul pentru a modifica propunerea Comisiei, utilizând diferitele mijloace puse la dispoziţie de AII din 17 mai 2006;

23. constată cu îngrijorare, pe lângă redistribuirea propusă a sumei de 100 de milioane EUR pentru ITER, reducerea suplimentară a fondurilor alocate PC7 CE cu 64 de milioane EUR în comparaţie cu programarea financiară; solicită Comisiei să propună utilizarea tuturor fondurilor (190 de milioane EUR) care urmează a fi economisite în 2012 ca urmare a reevaluării necesarului de personal şi a reducerii contribuţiilor financiare destinate unora dintre întreprinderile comune pentru finanţarea cheltuielilor operaţionale în cadrul PC7 CE;

24. subliniază, în acest context, necesitatea de a îmbunătăţi condiţiile de finanţare a priorităţilor legate de energia sustenabilă, a tehnologiilor de stocare a energiei şi a altor priorităţi privind sursele regenerabile cuprinse în Planul strategic european privind tehnologiile energetice (Planul SET), instituit recent, inclusiv a eficienţei energetice, care sunt vitale pentru a răspunde provocărilor în domeniul economic, al energiei şi al schimbărilor climatice; consideră că stabilirea unor obiective clare pentru o politică energetică durabilă şi pentru eficienţa energetică poate să ofere soluţii eficiente în raport cu costurile care ar putea fi avantajoase pentru economia europeană în ansamblul ei; constată, de asemenea, că în cadrul procedurii bugetare 2012 ar putea fi explorate modalităţi inovatoare de mobilizare a investiţiilor şi de promovare a cercetării şi a inovării, cum ar fi mecanismul de finanţare cu partajarea riscurilor (MFPR);

25. regretă că, având în vedere majorarea limitată a fondurilor destinate programului PROGRESS în PB 2012 comparativ cu bugetul 2011, Comisia nu va fi în măsură să reinstituie suma de 20 de milioane EUR pentru perioada 2011-2013, conform angajamentului său asumat în 2010, pentru a compensa parţial redistribuirea fondurilor PROGRESS în favoarea instrumentului de microfinanţare; reaminteşte contribuţia programului PROGRESS la punerea în aplicare a celor două iniţiative emblematice ale Strategiei Europa 2020 - „O platformă europeană împotriva sărăciei” şi „Tineretul în mişcare”; observă că statele membre, autorităţile locale şi regionale, precum şi organismele naţionale şi regionale primesc fonduri în cadrul programului PROGRESS pentru a pune în aplicare măsuri de integrare a dimensiunii de gen în buget;

26. salută majorarea (+ 5,7 milioane EUR) nivelului total al creditelor de angajament destinate programului-cadru pentru competitivitate şi inovare comparativ cu ceea ce fusese prevăzut iniţial; îşi exprimă speranţa că această majorare va contribui la îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la acest program şi la dezvoltarea unor programe specifice şi a unor mecanisme de finanţare inovatoare; reaminteşte, în acest context, rolul esenţial pe care îl au IMM-urile în dezvoltarea economică a UE şi sprijină, îndeosebi, programul CIP-EIP ca instrument indispensabil pentru redresarea în urma crizei; subliniază necesitatea de a îmbunătăţi accesul IMM-urilor la pieţele de capital şi la diferitele posibilităţi de finanţare oferite de UE prin simplificarea, accelerarea şi debirocratizarea procedurilor de finanţare;

27. reiterează importanţa pieţei unice pentru competitivitatea întreprinderilor din UE şi pentru creşterea şi stabilitatea economiilor europene şi reaminteşte Comisiei şi statelor membre că trebuie asigurate resurse suficiente pentru a îmbunătăţi punerea în aplicare a normelor care reglementează piaţa unică;

28. subliniază valoarea adăugată europeană a investiţiilor în transportul transfrontalier, în special a programului TEN-T, care îmbunătăţeşte conexiunile transfrontaliere şi intermodale, promovând astfel dezvoltarea economică şi ocuparea forţei de muncă; reamintind subfinanţarea recurentă a TEN-T, solicită să se pună la dispoziţie în acest scop resurse suplimentare, inclusiv prin utilizarea unor surse alternative de finanţare, cum ar fi parteneriatele public-privat (PPP), veniturile alocate şi alte tipuri de instrumente financiare; subliniază că fondurile regionale şi de coeziune ar trebui strâns corelate cu proiectele TEN-T;

29. consideră că, datorită nivelului înalt al valorii sale adăugate europene, sprijinul pentru programul de învăţare pe tot parcursul vieţii ar trebui să continue şi să crească în 2012, având în vedere contribuţia sa importantă la punerea în aplicare a iniţiativelor emblematice „Tineretul în mişcare” şi „O Uniune a inovării”; subliniază în special că, având în vedere numărul tot mai important al persoanelor care participă la programe de educaţie pentru adulţi în Europa, ar trebui consolidată finanţarea acordată programului Grundtvig, care în prezent reprezintă numai 4% din fondurile alocate programului de învăţare pe tot parcursul vieţii;

30. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea propusă a creditelor pentru Programul statistic al Uniunii şi cu privire la majorarea foarte limitată (sub rata inflaţiei) a cheltuielilor cu personalul în domeniul de politică „Statistică”; subliniază necesitatea imperioasă de a garanta permanent că resursele Eurostat corespund volumului de muncă în creştere şi cererilor de calitate sporită în domeniul-cheie al statisticii economice şi financiare;

31. reaminteşte că majoritatea noilor competenţe ale UE introduse de Tratatul de la Lisabona în sectoare precum politica energetică, spaţială şi turismul intră în sfera de cuprindere a rubricii 1a; îşi exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că în cazul acestor noi politici Comisia nu propune finanţare suplimentară la trei ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; subliniază că nici Galileo, nici GMES – cele două programe spaţiale principale ale UE – nu vor beneficia de finanţare suplimentară până la sfârşitul actualului CFM şi că finanţarea programului Galileo va descreşte între anii 2011 şi 2012; reiterează necesitatea de a introduce anumite măsuri specifice, vizibile în sprijinul turismului, având în vedere relevanţa economică a acestui sector, care reprezintă a treia activitate socioeconomică a Europei din punctul de vedere al creării de locuri de muncă şi al generării PIB-ului şi regretă că Comisia nu propune un nou temei juridic pentru a înlocui cele trei acţiuni pregătitoare în acest domeniu, a căror durată de aplicare nu poate fi extinsă în 2012; solicită alocarea unor resurse adecvate pentru sectorul turismului în 2012 şi 2013, precum şi în viitorul cadru financiar multianual;

32. constată că criza a dovedit că sistemele fiscale eficace şi care exclud orice posibilitate de fraudă sunt extrem de importante pentru a dispune de finanţe publice solide; subliniază că lupta împotriva fraudei şi evaziunii fiscale trebuie să beneficieze de un nivel ridicat de prioritate şi că creditele destinate programului Fiscalis trebuie să-i permită să răspundă acestei ambiţii;

33. salută decizia Comisiei de a include în PB, pentru al doilea an consecutiv, credite de plată (50 de milioane EUR) destinate Fondului european de ajustare la globalizare (FEG); relevă faptul că acest lucru nu asigură doar o vizibilitate sporită a acestui fond, dar permite, de asemenea, evitarea transferurilor de la alte linii bugetare care servesc unor obiective şi răspund unor nevoi diferite; aşteaptă cu interes prezentarea revizuirii la jumătatea perioadei a Regulamentului FEG de către Comisie, ca mijloc de identificare a unor modalităţi de accelerare a procedurii de mobilizare a fondului şi de simplificare a normelor de gestionare a acestuia;

Rubrica 1b

34. subliniază contribuţia decisivă a politicii de coeziune la creşterea economică şi la ocuparea forţei de muncă, precum şi la coeziunea economică, socială şi teritorială dintre regiunile UE şi statele membre; subliniază că politica de coeziune reprezintă un instrument care contribuie la asigurarea participării tuturor regiunilor UE la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 şi la sprijinirea investiţiilor regionale care vizează punerea în aplicare a tuturor iniţiativelor emblematice; prin urmare, consideră că politica de coeziune ar trebui să rămână o politică de investiţii la nivelul întregii UE, accesibilă tuturor regiunilor şi cetăţenilor Uniunii, păstrându-şi în acelaşi timp caracterul redistributiv şi obiectivul de reducere a disparităţilor regionale;

35. constată că cheltuielile totale de la rubrica 1b sunt estimate la 52 739 de milioane EUR în credite de angajament, ceea ce reprezintă o creştere de 3,4% comparativ cu 2011, care este în deplină conformitate cu creditele puse la dispoziţie în CFM 2007-2013, ţinându-se seama de ultima ajustare din 2010 în favoarea anumitor state membre; remarcă faptul că marja disponibilă în continuare (22,1 milioane EUR) în cadrul plafonului provine în principal din fondurile alocate pentru asistenţă tehnică şi reprezintă numai 0,04% din totalul fondurilor alocate la această rubrică;

36. salută majorarea cu 8,4% a CP până la suma de 45 134 de milioane EUR propusă pentru 2012 comparativ cu 2011 şi consideră că această majorare va permite o relansare rapidă a ritmului execuţiei programelor după o demarare iniţială foarte lentă a programelor la începutul perioadei 2007-2013; subliniază că această majorare ar trebui, de asemenea, să facă posibilă satisfacerea necesităţilor de finanţare suplimentară care decurg din schimbările legislative recente, aprobarea tuturor sistemelor de gestiune şi de control şi încheierea programelor 2000-2006;

37. subliniază, prin urmare, că acest nivel de plăţi reprezintă minimul necesar şi respectă pe deplin principiile unui proces bugetar realist, ţinând seama în mod adecvat de profilul general de plată preconizat pentru această perioadă, de previziunile disponibile ale statelor membre privind cererile de plată care urmează a fi trimise Comisiei şi de necesitatea de a reduce discrepanţele dintre angajamente şi plăţi; subliniază faptul că aceste fluxuri de numerar vor contribui, de asemenea, la redresarea mai rapidă a economiei europene şi la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 la nivel regional; aşadar, se va opune cu stricteţe oricărei eventuale reduceri a nivelului de plăţi comparativ cu nivelul propus de Comisie în proiectul său de buget;

38. solicită Comisiei să colecteze date demografice privind beneficiarii politicii de coeziune, îndeosebi ai Fondului social european, cu scopul de a monitoriza impactul real al fondurilor acordate pentru dezvoltarea capitalului uman şi pentru inserţia pe piaţa muncii, ţinând seama de problema extrem de îngrijorătoare a şomajului în rândul tinerilor;

39. solicită Comisiei să îşi continue cooperarea strânsă cu statele membre care au o rată de absorbţie scăzută, pentru a îmbunătăţi în continuare situaţia privind absorbţia pe teren; solicită, prin urmare, să se promoveze în continuare posibilitatea învăţării reciproce, schimbul de bune practici şi consolidarea capacităţilor administrative în statele membre, precum şi în ţările candidate, acordându-se atenţie bunei funcţionări a Instrumentului de asistenţă pentru preaderare care sprijină pregătirile ţărilor respective în vederea punerii în aplicare a programelor comunitare;

40. solicită, de asemenea, Comisiei să îşi continue reflecţia cu privire la modul în care poate fi simplificat sistemul complex de norme şi cerinţe impuse de UE şi/sau de legislaţia naţională şi la modul în care pot fi reduse obligaţiile birocratice, pentru a acorda o prioritate considerabil mai mare realizării obiectivelor specifice, pe lângă aspectele legislative şi normative, fără însă a se neglija principiile transparenţei, responsabilităţii şi bunei gestiuni financiare;

Rubrica 2

41. remarcă faptul că în PB 2012 se propune majorarea creditelor de angajament cu 2,6%, până la suma de 60 158 de milioane EUR, şi a creditelor de plată cu 2,8%, până la suma de 57 948 de milioane EUR, comparativ cu bugetul 2011; subliniază că aceste majorări se situează sub nivelul general al majorării propuse de Comisie pentru buget în ansamblul său;

42. constată că aceste majorări reprezintă, în primul rând, consecinţa procesului continuu de introducere treptată a plăţilor directe către noile state membre şi a necesităţilor suplimentare ale dezvoltării rurale; subliniază faptul că intervenţiile la nivelul pieţei se menţin la un nivel aproape identic cu cel înregistrat în exerciţiul bugetar 2011, în timp ce volatilitatea preţurilor şi instabilitatea anumitor pieţe continuă să afecteze sectorul agricol; solicită Comisiei să elaboreze propuneri privind o abordare pe termen mai lung pentru toate sectoarele agricole, precum şi propuneri concrete pentru soluţionarea problemei volatilităţii preţurilor pe pieţele aferente;

43. constată că scrisoarea rectificativă tradiţională referitoare la agricultură care urmează să fie prezentată în toamna anului 2011 va permite ajustarea estimărilor actuale pe baza unei evaluări mai precise a nevoilor reale; în acest context, atrage atenţia asupra nivelului final al veniturilor alocate care vor fi disponibile în 2012 (veniturile rezultate din corecţiile financiare efectuate în temeiul deciziilor de verificare a conformităţii conturilor, din nereguli şi din prelevările pentru lapte) şi care va determina, în cele din urmă, nivelul noilor credite care urmează a fi înscrise în bugetul 2012; preconizează că marja actuală rămasă (651,6 milioane EUR) ar trebui să fie suficientă pentru a acoperi necesităţile de la această rubrică, în afara cazului în care apar situaţii neprevăzute;

44. subliniază că, pe parcursul ultimelor exerciţii, autoritatea bugetară a avut posibilitatea, datorită unor circumstanţe specifice, să folosească fondurile nealocate (marja) disponibile în cadrul plafonului de la această rubrică pentru a ajunge la un acord global cu privire la bugetele anuale, prin aplicarea prevederilor punctului 23 din AII;

45. susţine sprijinirea în continuare a programelor de încurajare a consumului de fructe în şcoli, precum şi a programului de ajutorare a persoanelor defavorizate; regretă, în schimb, reducerea fondurilor alocate în buget pentru sistemul de distribuire a laptelui în şcoli şi este preocupat de reducerile fondurilor alocate măsurilor veterinare şi fitosanitare;

46. solicită reducerea suplimentară a restituirilor la export şi regretă subvenţionarea continuă a producţiei de tutun în UE, care contravine obiectivelor politicii UE în materie de sănătate;

47. subliniază că o parte din cheltuielile de la rubrica 2 au o contribuţie la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020; subliniază că obiectivele prioritare ale acestei strategii – creşterea şi ocuparea forţei de muncă – sunt, de asemenea, îndeplinite prin intermediul programelor de dezvoltare rurală; consideră că securitatea alimentară şi sustenabilitatea reprezintă două provocări principale pentru PAC; reaminteşte că ar fi mai bine ca ajutoarele directe să ţină seama de obiectivele sociale şi de mediu şi solicită o PAC mai durabilă, care să contribuie într-o mai mare măsură la abordarea provocărilor cu care se confruntă UE în domeniul mediului, inclusiv în ceea ce priveşte poluarea apei, fără a compromite competitivitatea agricultorilor din UE;

48. salută, în acest context, majorarea creditelor alocate programului LIFE+ (+4,3% pentru creditele de angajament şi +1,9% pentru creditele de plată), care acordă prioritate doar proiectelor din domeniul mediului şi al combaterii schimbărilor climatice; reaminteşte că problemele de mediu şi soluţiile lor nu se opresc la frontierele naţionale, astfel încât abordarea lor la nivelul UE este evidentă; subliniază totuşi că creditele alocate programului LIFE+ rămân la un nivel destul de limitat;

49. subliniază faptul că eficienţa energetică, combaterea schimbărilor climatice şi promovarea energiei regenerabile sunt priorităţi transversale care pot fi finanţate în cadrul mai multor rubrici ale bugetului UE şi că Parlamentul va acorda o atenţie specifică finanţării acestora prin intermediul fiecărei linii bugetare în parte şi în general; îndeamnă Comisia să asigure în continuare integrarea acestor priorităţi, precum şi a protecţiei resurselor de apă şi a conservării biodiversităţii, în alte domenii de politici, inclusiv în sprijinul financiar acordat de UE ţărilor în curs de dezvoltare; consideră că punerea în aplicare corespunzătoare a legislaţiei în vigoare în aceste domenii este crucială şi, prin urmare, solicită Comisiei să analizeze cu atenţie dacă sunt necesare resurse suplimentare pentru o examinare temeinică a punerii în aplicare a legislaţiei UE în domeniul mediului şi să-i prezinte Parlamentului concluziile sale;

50. subliniază că, datorită importanţei politice a politicii comune în domeniul pescuitului, ar trebui păstrate şi menţinute la acelaşi nivel finanţarea şi acţiunile existente în acest domeniu, nu în ultimul rând în perspectiva reformei sale viitoare; consideră că finanţarea politicii maritime integrate, care ar trebui să ajungă la un nivel adecvat în 2012, nu ar trebui să se realizeze în detrimentul finanţării altor acţiuni şi programe în domeniul pescuitului din cadrul rubricii 2; consideră, în plus, că este crucial să se monitorizeze în continuare dimensiunile flotei europene de pescuit, acordând statelor membre sprijinul necesar în acest scop, şi în special să se combată pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat (INN); consideră că gestionarea eficace a pescuitului este de o importanţă crucială pentru conservarea rezervelor de peşte şi prevenirea pescuitului excesiv;

Rubrica 3a

51. constată că majorarea globală a finanţării propusă în PB 2012 pentru acţiunile prevăzute la această rubrică comparativ cu bugetul 2011 (+17,7% pentru creditele de angajament şi +6,8% pentru creditele de plată) este coerentă cu creşterea ambiţiilor UE în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei, conform prevederilor Tratatului de la Lisabona şi Programului de la Stockholm (2010-2014), adoptat de Consiliul European în decembrie 2009;

52. remarcă faptul că aceste majorări sunt legate în principal de trei din cele patru programe din domeniul solidarităţii şi al gestionării fluxurilor migratorii: Fondul pentru frontierele externe (+38%), Fondul european de returnare (+43%) şi Fondul european de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe (+24%); subliniază, cu toate acestea, că majorările prevăzute în cadrul acestei rubrici pentru 2012 sunt doar rezultatul defalcării anuale a creditelor totale multianuale care au fost convenite de Parlament şi Consiliu în momentul adoptării acestor programe şi acţiuni;

53. prin urmare, îşi exprimă dubiile profunde cu privire la faptul că PB prezentat de Comisie reprezintă un răspuns adecvat şi actualizat la provocările curente cu care se confruntă UE, nu în ultimul rând în contextul evenimentelor aflate în desfăşurare în sudul Mediteranei; îşi reiterează solicitarea fermă de a se asigura un răspuns adecvat şi echilibrat la aceste provocări, în vederea gestionării migraţiei legale şi reducerii migraţiei ilegale; remarcând obligaţia statelor membre ale UE de a respecta legislaţia în vigoare a UE, subliniază că este necesar să se pună la dispoziţie fonduri şi instrumente de sprijin suficiente pentru situaţiile de urgenţă, cu respectarea deplină a normelor de protecţie internă şi a drepturilor omului şi în spiritul solidarităţii între toate statele membre; subliniază, în special, rolul jucat de Fondul european pentru refugiaţi şi sprijinul oferit prin intermediul acestuia, inclusiv măsurile de urgenţă în cazul unor afluxuri masive de refugiaţi, şi regretă profund că nu a fost propusă de către Comisie o majorare pentru acest fond comparativ cu nivelul de finanţare propus iniţial în programarea financiară;

54. ia act de solicitările repetate ale Consiliului European de a consolida capacitatea operaţională şi rolul FRONTEX în această perioadă în care presiunea migratorie devine tot mai puternică; solicită Comisiei să prezinte totalitatea implicaţiilor revizuirii mandatului FRONTEX pentru bugetul 2012 şi să ofere o imagine mai clară a participării financiare a statelor membre la funcţionarea acestei agenţii;

55. reaminteşte că o treime din creditele destinate SIS II în 2011 se află încă în rezervă; prin urmare, aşteaptă să primească asigurări clare şi întemeiate din partea Comisiei cu privire la posibilitatea utilizării efective a creditelor; consideră că în caz contrar creditele destinate acestui obiectiv în 2012 ar trebui alocate unor soluţii alternative;

Rubrica 3b

56. reaminteşte că rubrica 3b, deşi reprezintă rubrica din CFM cu cel mai redus nivel de credite alocate, cuprinde aspecte foarte importante pentru cetăţenii europeni, cum ar fi tineretul, programele educaţionale şi culturale, sănătatea publică, protecţia consumatorilor, instrumentul de protecţie civilă şi politica în domeniul comunicării;

57. regretă profund faptul că se recurge, pentru al treilea an consecutiv, la reducerea nivelului total al creditelor alocate la această rubrică, CA fiind reduse cu 0,1% (până la suma de 683,5 milioane EUR), iar CP fiind reduse cu 0,3 % (până la suma de 645,7 milioane EUR) comparativ cu bugetul 2011 (cu excepţia Fondului de solidaritate al UE), marja rămasă fiind de 15,5 milioane EUR;

58. consideră că programele şi acţiunile din cadrul acestei rubrici joacă un rol important în realizarea obiectivelor prioritare şi a iniţiativelor emblematice ale strategiei Europa 2020; reiterează faptul că educaţia, formarea profesională şi cultura au o valoare economică, întrucât contribuie semnificativ la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă de calitate şi sprijină dezvoltarea cetăţeniei active;

59. subliniază faptul că marja foarte redusă disponibilă va permite un spaţiu de manevră limitat atunci când se propun noi acţiuni sau se adoptă decizii privind consolidarea finanţării priorităţilor care au o relevanţă directă pentru cetăţeni;

60. ia act în mod corespunzător de propunerea Comisiei privind o majorare cu 8 milioane EUR, comparativ cu programarea financiară iniţială, a creditelor prevăzute în 2012 pentru programul „Tineretul în acţiune” (134,6 milioane EUR în 2012), program care constituie unul dintre principalele instrumente ale iniţiativei emblematice „Tineretul în mişcare” şi oferă sprijin pentru experienţele de învăţare non-formală şi pentru promovarea cetăţeniei active în rândul tinerilor;

61. regretă că nu au fost planificate eforturi similare pentru programe precum MEDIA şi Cultura 2007, deşi acestea contribuie în mod semnificativ la bogăţia şi diversitatea culturii europene şi sprijină acţiunile care nu ar beneficia de finanţarea exclusivă a statelor membre;

62. regretă că în proiectul său de buget 2012 Comisia nu a propus niciun program specific care să promoveze sportul, deşi sportul reprezintă în prezent o competenţă de sine stătătoare a Uniunii conform dispoziţiilor Tratatului de la Lisabona; consideră că în bugetul 2012 vor fi totuşi disponibile credite, deşi în cuantum limitat;

63. salută majorările destinate programului pentru sănătate publică, întrucât sănătatea publică a devenit o forţă motrice esenţială a competitivităţii în societăţile europene în îmbătrânire; recunoaşte eforturile Comisiei de a identifica soluţii financiare pentru continuarea campaniilor importante de educaţie, cum ar fi campania HELP pentru o viaţă fără tutun;

64. regretă diminuarea finanţării instrumentului financiar de protecţie civilă comparativ cu programarea financiară ( -1,8 milioane EUR mai puţin) şi solicită Comisiei să ofere explicaţii suplimentare privind această reducere, având în vedere că protecţia civilă reprezintă în prezent o nouă competenţă a UE;

65. reaminteşte că Spaţiile publice europene trebuie să aibă o linie bugetară separată pentru a asigura transparenţa şi participarea deplină a Parlamentului European şi a deputaţilor săi; regretă propunerea Comisiei de a elimina această linie şi de a integra creditele destinate SPE în linia bugetară aferentă reprezentanţelor Comisiei; reaminteşte că Spaţiile publice europene sunt administrate în comun de Comisie şi Parlament şi, prin urmare, bugetul acestora ar trebui să fie separat de bugetul reprezentanţelor Comisiei, la fel ca în bugetele 2010 şi 2011; subliniază că Parlamentul nu va accepta nicio încercare de modificare a poziţiei autorităţilor bugetare în această problemă;

Rubrica 4

66. ia act de majorarea cu 2,9% şi, respectiv, cu 0,8% a creditelor de angajament şi a creditelor de plată solicitate în PB 2012 comparativ cu bugetul 2011 – până la suma de 9 009,3 milioane EUR şi, respectiv, de 7 293,7 milioane EUR (ţinându-se seama de Rezerva pentru ajutoare de urgenţă); subliniază că aceste majorări se situează sub nivelul general al majorării propuse de Comisie pentru buget în ansamblul său;

67. reaminteşte că până în prezent Comisia nu a restituit fondurile (240 de milioane) utilizate pentru mecanismul alimentar, destinate iniţial rubricii 4, în special Instrumentului de stabilitate, conform solicitării Comisiei pentru bugete de la punctul 28 din Raportul A7-0038/2009 adoptat la 12 octombrie 2009;

68. este ferm convins că trebuie depus un efort deosebit şi concret pentru a folosi în mod optim şi coordonat toate instrumentele europene disponibile (nu numai pachetele financiare disponibile în cadrul bugetului UE, ci şi instrumentele gestionate de BEI, BERD etc.) şi acţiunile statelor membre; subliniază că trebuie îmbunătăţită în continuare flexibilitatea în programarea şi punerea în aplicare a instrumentelor UE pentru a face posibilă o abordare corespunzătoare şi eficace a crizelor politice şi umanitare din ţările terţe fără a pune totuşi în pericol angajamentele şi priorităţile politice pe termen lung; solicită în acest sens Comisiei, Serviciului European de Acţiune Externă şi Băncii Europene de Investiţii să îşi coordoneze eforturile în vederea asigurării unei focalizări şi a unei eficacităţi maxime ale obiectivelor acţiunii externe a UE;

69. consideră că UE are datoria de construi o abordare adecvată şi cuprinzătoare a evoluţiilor politice recente din ţările mediteraneene învecinate şi de a oferi sprijin şi asistenţă mişcărilor care vizează apărarea valorilor democratice şi instituirea statului de drept; reiterează faptul că suplimentarea asistenţei financiare acordate acestor ţări nu trebuie să se facă în detrimentul priorităţilor şi instrumentelor care vizează ţările vecine din Europa de Est;

70. este foarte preocupat, din acest punct de vedere, de faptul că marja propusă la rubrica 4 – în valoare de 246,7 milioane EUR –, deşi depăşeşte cu mult marja prevăzută cu ocazia actualizării programării financiare în ianuarie 2011 (132,2 milioane EUR), poate fi insuficientă pentru a aborda noile necesităţi de la rubrica 4, întrucât pare să se bazeze pe reduceri ale finanţării destinate unor programe majore ale UE; este hotărât să facă o verificare şi o analiză suplimentară a impactului acestor reduceri;

71. reaminteşte că Parlamentul şi Consiliul nu au ajuns încă la un acord în ceea ce priveşte temeiul juridic al măsurilor de însoţire pentru sectorul bananelor şi al cooperării cu ţările industrializate şi cu alte ţări cu venituri ridicate (ICI+) şi că acest acord va avea un impact asupra creditelor disponibile în bugetul 2012; îşi exprimă regretul cu privire la propunerea Comisiei de a reduce finanţarea destinată cooperării cu ţările în curs de dezvoltare din Asia şi America Latină; solicită să fie adoptată rapid legislaţia aferentă ICI+ şi să fie alocată o finanţare adecvată pentru Asia şi America Latină;

72. solicită, prin urmare, Comisiei să nu se limiteze, în viitoarea sa scrisoare rectificativă, la consecinţele bugetare ale revizuirii politicii europene de vecinătate pe care a iniţiat-o, ci să abordeze, dacă este necesar folosind toate mijloacele puse la dispoziţie prin intermediul AII, toate celelalte aspecte şi necesităţi aflate în atenţia sa, inclusiv asistenţa financiară destinată Palestinei şi UNRWA, care a scăzut cu 100 de milioane EUR faţă de bugetul 2011, obiectivul fiind acela de a maximiza impactul asistenţei UE la nivel mondial;

73. regretă că s-a optat pentru limitarea majorării programate a finanţării destinate Instrumentului de asistenţă pentru preaderare de la 139 de milioane EUR la doar 79 de milioane EUR comparativ cu bugetul 2011;

74. ia act de propunerea de a majora finanţarea destinată programului tematic pentru mediu şi resurse naturale (ENRTP) din cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) cu 51,8 milioane EUR comparativ cu programarea financiară, în vederea iniţierii rapide a acţiunilor în domeniul schimbărilor climatice; se opune ferm celorlalte reduceri aplicate programelor geografice din cadrul ICD, care totalizează 78 de milioane EUR, întrucât aceste reduceri contravin efortului UE de a contribui la îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului şi de a respecta angajamentul UE, asumat la cel mai înalt nivel, de a acorda 0,7% din VNB cooperării pentru dezvoltare până în 2015;

75. reaminteşte că va respinge ferm orice reduceri sistematice, cvasi-automate şi uneori arbitrare efectuate de cealaltă componentă a autorităţii bugetare în ceea ce priveşte cheltuielile administrative de la rubrica 4, cu unicul scop de a reduce nivelul creditelor, întrucât acest lucru ar priva UE de mijloacele necesare pentru punerea în aplicare corespunzătoare şi eficientă a programelor sale;

Rubrica 5

76. constată că, pentru toate instituţiile, cheltuielile administrative totale sunt estimate la 8 281 de milioane EUR, reprezentând o majorare de 1,3% comparativ cu 2011, marja rămasă fiind de 472,5 milioane EUR;

77. ia act de scrisoarea comisarului european pentru programare financiară şi buget din 3 februarie 2011 prin care se angaja să menţină majorarea cheltuielilor de la rubrica 5 sub 1% şi să nu crească efectivul de personal comparativ cu 2011 şi în care solicita tuturor instituţiilor să aplice aceeaşi abordare în ceea ce priveşte evoluţia bugetelor lor;

78. constată că aceste indicaţii au fost respectate de Consiliu, Curtea de Conturi, Ombudsman şi Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor; subliniază că Parlamentul European a reuşit să îşi reducă estimările cu aproximativ 50 de milioane EUR faţă de prima propunere de proiect preliminar de estimare a bugetului; subliniază că va analiza în detaliu estimările celorlalte instituţii, raportându-le, inter alia, la necesităţile şi activităţile suplimentare legate de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

79. recunoaşte efortul considerabil al Comisiei de a menţine la un nivel constant, în termeni nominali, propriile sale cheltuieli administrative; constată că acest lucru a fost posibil prin compensarea majorărilor legate de obligaţiile contractuale şi statutare cu reduceri drastice ale cheltuielilor administrative de altă natură; cu toate acestea, este preocupat de posibilele consecinţe;

80. subliniază că orice reducere suplimentară a creditelor administrative din cadrul secţiunii III înscrise în bugetul 2012, inclusiv în ceea ce priveşte liniile de cheltuieli pentru sprijin administrativ (fostele linii BA), ar putea avea un efect advers asupra punerii în aplicare a programelor, în special având în vedere noile atribuţii ale UE după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; insistă ca economiile rezultate în urma reducerii cheltuielilor pentru sprijinul administrativ să rămână în pachetele financiare ale programelor corespunzătoare pentru a asigura obţinerea unor rezultate mai bune pe teren; subliniază, în plus, că în condiţiile în care competenţele UE continuă să crească această tendinţă nu este sustenabilă pe termen lung şi va avea consecinţe negative asupra punerii în aplicare rapide, regulate şi eficace a acţiunilor şi programelor UE;

81. recunoaşte eforturile Comisiei de a nu solicita posturi suplimentare şi angajamentul acesteia de a-şi acoperi toate necesităţile, inclusiv pe cele legate de noile priorităţi şi de intrarea în vigoare a TFUE, doar prin intermediul redistribuirii interne a resurselor umane existente; solicită informaţii suplimentare privind sursele pentru redistribuirea celor 230 de posturi suplimentare din cadrul DG ECFIN necesare pentru a asigura monitorizarea adecvată a situaţiei economice şi financiare a statelor membre şi privind impactul suprimării a 70 de posturi în domeniul sprijinului administrativ şi al gestiunii programelor, în urma mai multor redistribuiri realizate în cadrul unor direcţii generale specifice; subliniază că problema resurselor umane devine cu atât mai importantă, cu cât DG ECFIN ar putea avea nevoie de o consolidare mai puternică pentru a face faţă unor sarcini vitale noi imediat după adoptarea pachetului privind guvernanţa economică;

82. subliniază că majorarea propusă pentru EPSO (+5,4% în CA şi CP) pare să vină în contradicţie cu eforturile Comisiei de a reduce cheltuielile administrative; solicită informaţii suplimentare cu privire la majorarea propusă a fondurilor pentru EPSO şi la externalizarea de către EPSO a unor servicii-cheie;

83. ia act de creşterea cu 4% a cheltuielilor legate de pensii (în comparaţie cu majorarea de +5,2% înregistrată între 2010 şi 2011), având în vedere valul de pensionări în rândul funcţionarilor; invită Comisia să furnizeze o analiză mai detaliată a consecinţelor bugetare pe termen lung ale acestei tendinţe, ţinând seama în acelaşi timp de posibilele consecinţe, directe sau indirecte, pe care le poate avea orice modificare a sistemului de pensii al UE asupra atractivităţii, calităţii şi independenţei funcţiei publice europene; subliniază că orice modificare de acest tip ar trebui să fie precedată de un dialog social adecvat;

84. consideră că şcolile europene ar trebui să beneficieze de o finanţare adecvată ţinând seama de situaţia specifică a copiilor agenţilor angajaţi ai instituţiilor UE; îşi propune să analizeze atent majorarea totală propusă de 1,7% comparativ cu 2011, care este inferioară celei prevăzute în programarea financiară, precum şi liniile bugetare destinate fiecărei şcoli europene şi să facă, pe parcursul lecturii sale, orice modificări pe care le consideră adecvate în acest sens;

Proiecte-pilot – acţiuni pregătitoare

85. subliniază că proiectele-pilot (PP) şi acţiunile pregătitoare (AP) reprezintă instrumente esenţiale pentru formularea priorităţilor politice şi pentru pregătirea terenului în vederea lansării unor noi iniţiative care ar putea deveni activităţi şi programe ale UE prin care să se îmbunătăţească viaţa cetăţenilor UE; prin urmare, intenţionează să sprijine prin toate mijloacele posibile propunerile sale privind proiectele-pilot şi acţiunile pregătitoare înscrise în bugetul 2012, subliniind în acelaşi timp nevoia de a analiza cu atenţie evaluarea preliminară a Comisiei, care se preconizează că va fi prezentată în iunie 2012, în vederea definirii unui pachet final echilibrat referitor la acest aspect;

86. intenţionează, în acest scop, să prezinte Comisiei, conform dispoziţiilor din partea D din anexa II la AII, o primă listă provizorie de proiecte-pilot şi acţiuni pregătitoare potenţiale pentru bugetul 2012; solicită Comisiei să efectueze o analiză justificată a propunerilor orientative ale Parlamentului; subliniază că această primă listă provizorie nu împiedică depunerea şi adoptarea formală a unor amendamente privind proiectele-pilot şi acţiunile pregătitoare în cadrul analizării bugetului în Parlament;

87. ia act de un nou proiect-pilot şi de cinci acţiuni pregătitoare – două dintre acestea fiind noi – propuse de către Comisie la rubrici diferite; îşi afirmă intenţia fermă de a analiza conţinutul şi obiectivele noilor iniţiative propuse pe parcursul negocierilor viitoare;

Agenţii

88. ia act de nivelul total al creditelor alocate agenţiilor descentralizate ale UE în PB 2012 care se ridică la 720,8 milioane EUR (0,49% din bugetul total al UE) şi reprezintă o majorare a contribuţiilor totale ale UE de 34,6 milioane EUR (+4,9%) comparativ cu bugetul 2011; este conştient de faptul că această majorare are drept cauză principală asigurarea finanţării adecvate pentru o agenţie nou-înfiinţată⁵ şi pentru şapte agenţii⁶ în curs de înfiinţare; subliniază importanţa unei finanţări suplimentare pentru cele 10 agenţii⁷ ale căror sarcini au fost sporite, astfel încât performanţa acestora să nu fie afectată; constată că majorarea contribuţiei UE la bugetul agenţiilor care au ajuns într-o fază normală de funcţionare se situează la nivelul corecţiei inflaţiei sau chiar sub acest nivel (2%) şi nu presupune suplimentarea efectivului de personal;

89. subliniază că fondurile bugetare destinate agenţiilor UE nu se limitează doar la cheltuieli administrative, ci contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei UE 2020 şi a obiectivelor UE în general, potrivit deciziei autorităţii legislative; prin urmare, aprobă, în această perioadă de austeritate, abordarea restrictivă a Comisiei cu privire la stabilirea subvenţiilor de la bugetul UE destinate agenţiilor descentralizate, dar îşi reiterează dezaprobarea faţă de utilizarea veniturilor alocate pentru a reduce contribuţia bugetului UE la finanţarea agenţiilor care depind de onorarii, aceasta constituind o strategie a Comisiei pentru majorarea artificială a marjelor; în acest context, este preocupat de faptul că Comisia ignoră în mod repetat voinţa politică a Parlamentului European;

90. subliniază că autorităţile europene de supraveghere au un rol crucial în menţinerea stabilităţii pieţei şi au nevoie de o finanţare adecvată pentru a asigura eficacitatea reformelor de reglementare; reiterează faptul că o autoritate de supraveghere unică ar fi mai rentabilă; salută majorările bugetare propuse pentru toate cele trei autorităţi ca fiind măsuri importante în procedurile lor de dezvoltare, solicitând în acelaşi timp alocarea unor resurse suplimentare pentru comitetul mixt; subliniază că orice sarcini suplimentare încredinţate acestor autorităţi trebuie să fie însoţite rapid de alocarea corespunzătoare a unor resurse suplimentare; subliniază, printre altele, că noile responsabilităţi planificate pentru Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (AEVMP) în domeniul vânzării în lipsă şi al instrumentelor derivate trebuie să fie reflectate prompt în procedura bugetară 2012 de îndată ce sunt stabilite temeiurile juridice;

91. ia act de faptul că dintre cele 213 posturi noi pentru agenţii (al căror personal total se ridică la 4 854 de agenţi) 80 vor fi alocate agenţiilor noi sau în curs de înfiinţare, restul fiind destinare agenţiilor ale căror sarcini sunt extinse; solicită să fie instituită o abordare specifică pentru recrutarea personalului ştiinţific specializat cu experienţă profesională, în special în cazurile în care posturile respective sunt finanţate exclusiv din onorarii, fiind astfel neutre pentru bugetul UE;

92. dezaprobă iniţiativa Comisiei de a modifica modul în care cele două agenţii finanţate din surse proprii, OAPI şi OCSP, sunt prezentate în PB 2012, prin eliminarea respectivelor linii bugetare şi nepublicarea schemelor de personal; remarcă totuşi că aceste două agenţii nu fac obiectul unei decizii a autorităţii bugetare privind nivelurile de subvenţionare sau schemele de personal; intenţionează totuşi să includă aceste informaţii în buget în scopul transparenţei; reiterează faptul că trebuie găsită o soluţie la surplusurile excesive prin reglementarea onorariilor percepute de OAPI;

93. consideră că următoarele aspecte prezintă un interes deosebit pentru trilogul programat pentru 11 iulie 2011:

- fondurile alocate în bugetul 2012 în sprijinul Strategiei Europa 2020,

- nivelul global al plăţilor în bugetul 2012 şi angajamentele restante,

- propunerea de revizuire a actualului CFM 2007-2013 pentru a acoperi necesităţile financiare suplimentare pentru proiectul ITER,

- sustenabilitatea şi buna gestiune a rubricii 4 în 2012, în special în perspectiva scrisorii rectificative preconizate pentru abordarea tranziţiei către democraţie la sud de Marea Mediterană;

- alte aspecte nerezolvate cu privire la bugetul 2012;

94. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei şi Consiliului.

• [1]  JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
• [2]  Texte adoptate, P7_TA(2011)0114.
• [3]  COM(2010)0700.
• [4]  COM(2011)0226.

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (25.5.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012

(2011/2019(BUD))

Raportoare pentru aviz: María Muñiz De Urquiza

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că Uniunea Europeană are responsabilitatea, în calitate de actor global, să promoveze pacea şi stabilitatea, dezvoltarea economică şi respectarea valorilor fundamentale şi a drepturilor omului în toată lumea;

2.  reaminteşte rolul UE în cultivarea cooperării multilaterale în vederea promovării unor acţiuni colective pentru soluţionarea provocărilor internaţionale;

3.  avertizează că UE riscă să fie marginalizată pe plan internaţional dacă politica sa externă va rămâne în continuare finanţată în măsură insuficientă; subliniază, totuşi, că există posibilitatea de a utiliza în mod mai eficient resursele existente prin direcţionarea mai bună a fondurilor de asistenţă în domenii în care UE poate aduce o valoare adăugată, cum ar fi democraţia, buna guvernanţă, statul de drept şi educaţia;

4.  are convingerea că, odată cu înfiinţarea funcţiei de Înalt Reprezentant pentru politica externă şi de securitate şi a SEAE, ar trebui instituite un sistem de analiză permanentă şi mecanisme de monitorizare a controlului parlamentar democratic asupra politicii externe, de la nivel naţional şi european, sub auspiciile Parlamentului European; un astfel de mecanism ar fi esenţial pentru atingerea obiectivelor privind legitimitatea democratică a Uniunii Europene în domeniul politicii externe a UE;

5.  consideră că bugetul UE trebuie să reflecte valorile fundamentale ale Uniunii şi, prin urmare, solicită utilizarea mai bună şi mai concentrată a fondurilor IEDDO, care trebuie să rămână cel puţin la nivelurile actuale; subliniază că este nevoie să se aibă în vedere şi alte modalităţi prin care IEDDO să devină un instrument mai proactiv şi subliniază faptul că propunerile privind instituirea unui fond european pentru democraţie trebuie realizate în cadrul bugetar ordinar, asigurându-se implicarea totală a Parlamentului şi controlul parlamentar;

6.  subliniază că este necesar să se acorde un sprijin adecvat şi condiţionat ţărilor vecine din zona sud-mediteraneeană pentru a le susţine în tranziţia lor către democraţie şi în dezvoltarea instituţiilor democratice, inclusiv prin sprijinirea societăţii civile; subliniază că acest sprijin acordat dimensiunii sudice a PEV nu ar trebui să fie în detrimentul angajamentelor Uniunii de a acorda un sprijin similar, adecvat şi condiţionat ţărilor din dimensiunea estică a PEV/IEVP;

7.  reaminteşte că relaţiile Uniunii Europene cu America Latina sunt subfinanţate, având în vedere parteneriatul strategic dintre cele două regiuni şi concluziile summitului de la Madrid din mai 2010, precum şi potenţialul Americii Latine ca regiune emergentă şi centru al creşterii economice; subfinanţarea este agravată îndeosebi de blocajul apărut în alocarea de fonduri de la programul ITI+, deoarece nu a fost încă adoptat temeiul juridic pentru participarea unor ţări din America Latină care au dreptul să beneficieze de ITI+; solicită adoptarea rapidă în 2011 a legislaţiei privind ITI+;

8.  solicită elaborarea unei strategii clare pentru Palestina, care să coreleze sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană cu creşterea rolului politic al acesteia în procesul de pace; subliniază, în acest sens, că asistenţa financiară acordată Palestinei ar trebui să reflecte importanţa strategică a Orientului Mijlociu pentru Uniunea Europeană; este de părere că, în programarea asistenţei necesare, Comisia ar trebui să se bazeze pe experienţa acumulată şi pe nevoile estimate şi, prin urmare, ar trebui să poată aloca fondurile necesare pentru a contribui la viabilitatea autorităţilor palestiniene şi la procesul de pace din Orientul Mijlociu; insistă, prin urmare, ca suma prevăzută pentru 2012 să fie cel puţin egală cu cea cheltuită în 2011;

9.  este convins că majorarea resurselor bugetare este o măsură necesară dar nu şi suficientă pentru a garanta eficacitatea acţiunii externe a UE şi că sunt necesare, de asemenea, o mai mare flexibilitate şi rapiditate în distribuirea asistenţei financiare; solicită, aşadar, o mai mare flexibilitate între rubricile perspectivelor financiare şi în ceea ce priveşte depăşirea plafoanelor lor; se declară în favoarea unei revizuiri a perspectivelor financiare care să permită UE să reacţioneze la crize fără întârziere, ţinând seama pe deplin de priorităţile politice;

10. subliniază necesitatea de a asigura suficientă claritate, de a spori flexibilitatea şi de a asigura o asistenţă mai bine orientată, vizând în special societatea civilă, respectarea drepturilor omului şi aspiraţiile către democraţie, inclusiv la nivel local şi regional, pentru a promova o abordare ascendentă; subliniază că este important să se garanteze identificarea rapidă şi eliminarea deficienţelor în viitor şi să se mărească astfel calitatea şi eficacitatea asistenţei din partea UE; solicită, în contextul revizuirii PEV, să se efectueze o analiză cuprinzătoare a eficienţei IEVP în coordonare cu alte instrumente precum IEDDO, cu scopul de a utiliza mai eficient instrumentele financiare disponibile în relaţiile UE cu ţările vecine din sud şi din est şi în cadrul cooperării transfrontaliere, şi de a garanta utilizarea eficientă a asistenţei UE pentru dezvoltare în ţările beneficiare, în baza condiţionalităţii conceptului „mai mult pentru mai mult” şi în mod diferenţiat, în funcţie de situaţia specifică a fiecărei ţări beneficiare; solicită, de asemenea, să se realizeze o analiză critică a activităţilor şi politicilor de creditare ale Băncii Europene de Investiţii înainte de a i se acorda un rol mai important în cadrul asistenţei acordate de UE ţărilor vecine, în special ţărilor din zona sud-mediteraneeană;

11. consideră că ar trebui puse la dispoziţie resurse adecvate şi pentru dezvoltarea de relaţii strategice cu ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), care să fie destinate altor activităţi decât AOD, în special asistenţei financiare şi tehnice pentru cooperarea dintre UE şi ţările respective în domenii de interes comun;

12. încurajează UE să coopereze la nivel bugetar cu organisme care militează în sfere internaţionale pentru egalitatea de gen şi pentru emanciparea femeilor, în special cu ONU-FEMEI, entitatea din cadrul ONU pentru egalitatea de gen şi emanciparea femeilor;

13. reaminteşte că instrumentul pentru stabilitate pune la dispoziţie fonduri în situaţii de criză reale sau potenţiale, atunci când asistenţa financiară nu poate fi oferită la timp din alte surse ale UE; consideră că reducerea propusă pentru 2012 a bugetului aferent instrumentului pentru stabilitate este disproporţionată şi incoerentă cu priorităţile politice şi nu ţine seama de climatul politic fragil din multe regiuni învecinate şi mai îndepărtate;

14. regretă că acţiunile de prevenire a conflictelor nu au primit suficient sprijin şi atenţie politică în cadrul UE şi este de părere că ar trebui elaborate modalităţi inovative pentru a face uz de instrumentele legislative şi financiare existente, inclusiv de instrumentul pentru stabilitate, IEDDO şi ajutorul pentru dezvoltare, pentru a progresa în direcţia prevenirii conflictelor în ţările terţe;

15. regretă slaba transparenţă în ceea ce priveşte costurile aferente misiunilor PESA şi îşi reiterează sprijinul faţă de instituirea unor linii bugetare specifice pentru misiunile PESA importante;

16. consideră că extinderea UE reprezintă un aspect-cheie în cadrul politicii externe a UE şi este de părere că, pentru a preveni situaţiile în care ţările candidate şi cele potenţial candidate nu îşi îndeplinesc obligaţiile, trebuie menţinut un nivel suficient de finanţare prin IPA (Instrumentul de asistenţă pentru preaderare); cu toate acestea, consideră că finanţarea prin IPA trebuie să fie radical revizuită în domeniile în care nivelul de execuţie a fondurilor din cadrul IPA este redus;

17. consideră că trebuie realizate economii, date fiind dificultăţile economice şi restricţiile bugetare care s-au impus în multe state membre; are convingerea că se pot realiza economii focalizate, prin identificarea suprapunerilor şi a ineficienţelor din toate rubricile, precum şi prin identificarea domeniilor în care rezultatele nu corespund aşteptărilor şi solicitărilor Parlamentului European, pentru a crea efectul de levier bugetar necesar pentru priorităţile politice cheie, inclusiv priorităţile în materie de afaceri externe.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.5.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	56 1 6
Membri titulari prezenţi la votul final	Sir Robert Atkins, Dominique Baudis, Frieda Brepoels, Elmar Brok, Arnaud Danjean, Michael Gahler, Marietta Giannakou, Ana Gomes, Andrzej Grzyb, Heidi Hautala, Anna Ibrisagic, Anneli Jäätteenmäki, Jelko Kacin, Ioannis Kasoulides, Tunne Kelam, Nicole Kiil-Nielsen, Evgeni Kirilov, Andrey Kovatchev, Paweł Robert Kowal, Eduard Kukan, Alexander Graf Lambsdorff, Krzysztof Lisek, Sabine Lösing, Ulrike Lunacek, Barry Madlener, Mario Mauro, Kyriakos Mavronikolas, Willy Meyer, Francisco José Millán Mon, María Muñiz De Urquiza, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Norica Nicolai, Raimon Obiols, Kristiina Ojuland, Ria Oomen-Ruijten, Cristian Dan Preda, Fiorello Provera, Libor Rouček, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Nikolaos Salavrakos, Jacek Saryusz-Wolski, Werner Schulz, Marek Siwiec, Hannes Swoboda, Charles Tannock, Inese Vaidere, Geoffrey Van Orden, Kristian Vigenin, Graham Watson, Boris Zala
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Reinhard Bütikofer, Nikolaos Chountis, Véronique De Keyser, Tanja Fajon, Kinga Gál, Elisabeth Jeggle, Georgios Koumoutsakos, Norbert Neuser, Doris Pack, Vittorio Prodi, Dominique Vlasto, Luis Yáñez-Barnuevo García
Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final	Joachim Zeller

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (26.5.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012

(2011/2019(BUD))

Raportor pentru aviz: Charles Goerens

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

Respectarea angajamentelor asumate la nivel mondial

1.  subliniază că, în lipsa unor surse suplimentare de finanţare, statele membre nu vor fi în măsură să îşi respecte angajamentele asumate în cadrul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului; se pronunţă în favoarea creării unei taxe europene pe tranzacţiile financiare care să finanţeze bunurile publice mondiale, şi anume eradicarea sărăciei şi combaterea schimbărilor climatice; reaminteşte faptul că finanţarea inovatoare pentru dezvoltare nu se doreşte a fi un substitut al ajutorului pentru dezvoltare, ci un element complementar acestuia; îşi reiterează convingerea că introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare ar trebui deci legată de un angajament cu un caracter mai pronunţat al tuturor statelor membre de a atinge obiectivul de 0,7% din PIB alocat ajutorului oficial pentru dezvoltare;

2.  subliniază că ajutorul public mondial pentru ţările sărace a crescut în 2011, fără a se ridica însă la înălţimea promisiunilor şi a nevoilor; pune sub semnul întrebării evaluarea Comisiei în ceea ce priveşte rezultatele Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare şi se opune cu fermitate propunerii Comisiei de reducere cu 70 de milioane EUR a finanţării alocate ICD şi solicită să fie asigurată continuitatea angajamentului UE şi în 2012, în pofida unui context bugetar dificil;

3.  îşi reiterează convingerea că aspectele de mediu trebuie să fie mai bine integrate şi finanţate în cadrul tuturor politicilor externe, întrucât mediul, resursele naturale şi ecosistemele sănătoase joacă un rol esenţial în dezvoltarea umană şi în eradicarea sărăciei; sprijină, în acest context, propunerea de a consolida programul tematic privind mediul şi gestionarea durabilă a resurselor naturale ca un pas în direcţia îndeplinirii angajamentelor asumate de UE la Conferinţa privind clima de la Cancun din 2010; solicită cu insistenţă totuşi ca sumele angajate pentru atenuarea impactului schimbărilor climatice asupra ţărilor în curs de dezvoltare să constituie un sprijin financiar suplimentar şi să nu facă obiectul unei schimbări de destinaţie a fondurilor alocate iniţial dezvoltării; reaminteşte că, pentru concretizarea acestui principiu, este necesară o contabilitate separată a finanţării pentru atenuarea schimbărilor climatice; reaminteşte că, pentru a se asigura eficacitatea finanţării pentru atenuarea schimbărilor climatice, preocupările legate de acestea trebuie mai bine integrate în politica UE de cooperare pentru dezvoltare, asigurându-se în acelaşi timp coerenţa politicilor în favoarea dezvoltării;

4.  consideră că responsabilitatea reducerii sărăciei în statele emergente revine în primul rând guvernelor acestora; îndeamnă Comisia, în consecinţă, să reducă treptat ajutorul public pentru dezvoltare acordat ţărilor emergente sub formă de subvenţii şi să adopte o abordare diferenţiată adaptată nevoilor fiecărei economii, pornind de la programele naţionale – în special de la cele referitoare la drepturile femeilor, combaterea violenţei domestice şi protejarea drepturilor homosexualilor – şi utilizând diverse metode, cum ar fi cofinanţarea şi combinarea împrumuturilor şi a granturilor; îndeamnă UE ca în perioada de eliminare progresivă să îşi concentreze ajutorul pe dezvoltarea de capacităţi pentru instituirea sistemelor de colectare a impozitelor, pe consolidarea politicilor bugetare ale ţărilor emergente, pe măsuri de promovare a mobilizării veniturilor interne şi pe instituirea de sisteme de asigurări sociale şi alte sisteme de redistribuţie, combătând în acelaşi timp paradisurile fiscale, frauda fiscală şi scurgerile ilicite de capital;

5.  subliniază nevoia de a sprijini toate ţările să atingă ODM până în 2015 şi de a încuraja în mod activ ţările în curs de dezvoltare să îndeplinească ODM; solicită Comisiei să orienteze ajutorul pentru dezvoltare către ţările cele mai sărace, inclusiv ţările fragile şi, în cadrul acestora, către populaţiile cele mai defavorizate şi mai vulnerabile, subliniind în acelaşi timp importanţa îmbunătăţirii calităţii ajutorului; solicită în plus ca orice formă de cooperare cu ţările în curs de dezvoltare care nu îndeplineşte criteriile Comitetului de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE să fie finanţată prin alte instrumente decât cele destinate cooperării pentru dezvoltare;

6.  regretă reducerea de 33% propusă de Comisie în bugetul 2012 cu privire la linia bugetară „Politica europeană de vecinătate şi parteneriat (PEVP) — Asistenţă financiară acordată Palestinei, procesului de pace şi UNRWA”; subliniază că această reducere poate pune în pericol plata de către UNRWA a salariilor a peste 28 000 de angajaţi locali (aflaţi în Gaza, Cisiordania, Liban, Siria şi Iordania) care lucrează, printre altele, în educaţie, sănătate şi în sectorul social;

7.  respinge orice încercare de a fuziona bugetul alocat cooperării pentru dezvoltare cu cel destinat ajutorului umanitar; consideră că ajutorul umanitar şi protecţia civilă sunt subfinanţate în ţările terţe, în special având în vedere numărul în creştere de crize umanitare şi de dezastre naturale; solicită deci transferul direct al unei părţi sau a integralităţii sumei aferente rezervei de urgenţă în bugetul iniţial al DG ECHO;

8.  constată că eforturile actorilor finanţaţi prin Fondul mondial de combatere a HIV/SIDA, a tuberculozei şi a malariei au condus la rezultate substanţiale şi rapide şi felicită Fondul pentru realizările de până acum; subliniază că sprijinirea în continuare a acestor actori este esenţială pentru contracararea şi stoparea răspândirii SIDA, a tuberculozei şi a malariei; cu toate acestea, este foarte preocupat de deturnarea sumelor alocate Fondului mondial şi consideră că este foarte important să fie luate măsuri concrete împotriva viitoarelor fraude; subliniază că utilizarea abuzivă a fondurilor şi corupţia sunt absolut inacceptabile;

9.  subliniază importanţa zincului pentru tratamentul şi prevenirea diareii şi a malnutriţiei cu scopul de a îmbunătăţi rata de supravieţuire, creşterea şi dezvoltarea cerebrală a copiilor mici; îndeamnă UE şi statele membre să aloce fondurile necesare pentru a asigura distribuirea de suplimente de zinc în ţările în curs de dezvoltare, lucru care ar putea salva anual viaţa a 450.000 de copii cu vârsta mai mică de cinci ani;

10. insistă ca finanţarea mecanismelor care vizează îmbunătăţirea accesului la servicii financiare în ţările în curs de dezvoltare să fie asigurată în continuare şi să fie consolidată; solicită UE şi ţărilor în curs de dezvoltare să consolideze drepturile de proprietate şi să faciliteze accesul micilor întreprinderi, al agricultorilor şi al comunităţilor locale la credite şi împrumuturi;

Reechilibrarea bugetului şi complementaritatea

11. ia act de decalajul în creştere dintre subfinanţarea cronică de la rubrica 4 (politica externă) şi noile angajamente politice asumate de Consiliu, în special în ceea ce priveşte politica de dezvoltare; solicită, prin urmare, o revizuire în sensul majorării plafonului prevăzut la rubrica 4 pentru perioada 2012-2013, precum şi pentru următoarea perioadă financiară;

12. insistă ca liniile de cheltuieli administrative să nu fie reduse de Consiliu, întrucât ele sunt necesare pentru desfăşurarea integrală şi eficace a programelor multianuale;

13. solicită Comisiei să transmită în timp util Parlamentului informaţii exhaustive cu privire la utilizarea Fondului european de dezvoltare, la evaluarea de către Comisie a condiţiilor de eligibilitate pentru sprijin bugetar şi la monitorizarea efectuată;

14. invită Comisia şi statele membre să promoveze, în spiritul complementarităţii, planificări comune mai frecvente ale programelor lor de dezvoltare în ţările care nu beneficiază de sprijin bugetar, pentru a asigura complementaritatea acţiunilor pe teren;

15. consideră că UE, în calitate de principal donator mondial, ar trebui să joace un rol de prim plan în cooperarea pentru dezvoltare la nivel mondial; în acest context, consideră că un grup de reflecţie intern independent s-ar putea dovedi util pentru a sprijini Comisia în adoptarea deciziilor sale strategice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	25.5.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	27 0 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Thijs Berman, Corina Creţu, Nirj Deva, Leonidas Donskis, Charles Goerens, Catherine Grèze, Franziska Keller, Miguel Angel Martínez Martínez, Norbert Neuser, Bill Newton Dunn, Maurice Ponga, Birgit Schnieber-Jastram, Michèle Striffler, Alf Svensson, Eleni Theocharous, Patrice Tirolien, Ivo Vajgl, Anna Záborská, Iva Zanicchi, Gabriele Zimmer
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Kriton Arsenis, Santiago Fisas Ayxela, Isabella Lövin, Csaba Őry, Åsa Westlund
Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final	Ashley Fox, Göran Färm

AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (26.5.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012

(2011/2019(BUD))

Raportor pentru aviz: Jorgo Chatzimarkakis

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât bugetul UE ar trebui să constituie un instrument în vederea realizării obiectivelor care reprezintă o valoare adăugată europeană şi nu doar un mecanism de redistribuire a fondurilor între statele membre;

B.  întrucât bugetul 2012 ar trebui să reflecte în mod specific priorităţile identificate în Strategia UE 2020 şi întrucât, prin semestrul european, bugetele naţionale vor trebui, de asemenea, să contribuie la creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii;

C. întrucât un nivel înalt de transparenţă şi o asumare clară a răspunderii în ceea ce priveşte utilizarea banilor publici sunt fundamentale pentru a garanta că banii sunt cheltuiţi corect şi cu eficacitate, precum şi pentru întărirea încrederii cetăţenilor în Uniune;

D. întrucât Comisia ar trebui să răspundă nu doar în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor, ci şi măsura în care au fost realizate rezultatele preconizate;

E.  având în vedere articolul 317 din TFUE care prevede că Comisia execută bugetul sub propria răspundere,

1.  solicită Comisiei şi statelor membre să se asigure că simplificarea structurilor programelor, precum şi a sistemelor de gestionare nu subminează eficacitatea sistemelor de control;

2.  invită, în plus, Comisia şi statele membre să depună toate eforturile pentru a garanta că, în 2012, accelerarea necesară a execuţiei programelor nu se face în detrimentul calităţii cheltuielilor şi al coerenţei măsurilor finanţate cu obiectivele aferente;

3.  constată că investiţiile în proiecte la scară largă şi în programe de dezvoltare transeuropene şi regionale au nevoie de câţiva ani pentru a da roade şi necesită o programare financiară relativ lungă şi, de aceea, nu facilitează un control anual parlamentar eficace al cheltuielilor şi al rezultatelor;

4.  invită Comisia ca, în ceea ce priveşte noile instrumente financiare, să ţină seama de următoarele aspecte:

(i) referitoare la politica de coeziune, punând accentul pe împrumuturile acordate proiectelor pentru a realiza un efect de levier prin BEI sau alte entităţi care execută părţi din bugetul UE;

     (ii) referitoare la programele de inovare şi anumite programe de cercetare, un sistem de recompensare a inovaţiei care înregistrează succes, care ar putea înlocui sau completa actuala finanţare în avans;

5.  invită Comisia să prezinte propuneri ambiţioase pentru a oferi UE resurse financiare reale şi autonome care să îi permită să îşi consolideze competitivitatea şi creşterea economică;

6.  observă că declaraţia de asigurare actuală (DAS) este o expresie a calităţii gestiunii financiare de la nivelul întregii Uniuni şi regretă că nu conţine informaţii privind indicii de eroare din fiecare stat membru;

7.  invită, prin urmare, Comisia să publice în raportul de sinteză o evaluare a punctelor forte şi a deficienţelor sistemelor de gestiune şi control din fiecare stat membru, precum şi ale diverselor strategii antifraudă, şi să permită un schimb de bune practici pentru a obţine sisteme de gestiune şi control eficace şi eficiente în întreaga UE;

8.  consideră că UE ar trebui să introducă „acreditarea” sistemelor naţionale;

9.  consideră că Comisia ar trebui să aibă competenţa de a descalifica sisteme naţionale deja acreditate dacă se constată că acestea nu sunt performante şi este convinsă că acest tip de „sancţiune la adresa reputaţiei” ar fi mult mai eficientă decât actualele mecanisme financiare corective.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.5.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	20 2 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Marta Andreasen, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Andrea Češková, Jorgo Chatzimarkakis, Andrea Cozzolino, Ryszard Czarnecki, Tamás Deutsch, Martin Ehrenhauser, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Cătălin Sorin Ivan, Iliana Ivanova, Monica Luisa Macovei, Crescenzio Rivellini, Paul Rübig, Theodoros Skylakakis, Georgios Stavrakakis
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Zuzana Brzobohatá, Christofer Fjellner, Ivailo Kalfin, Jan Mulder, Derek Vaughan

AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice Şi monetare (8.6.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012

(2011/2019(BUD))

Raportor pentru aviz: Olle Ludvigsson

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice şi monetare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  sprijină intenţia Comisiei, demonstrată prin propunerile de majorare a creditelor, de a optimiza utilizarea rubricii 1a pentru a consolida competitivitatea europeană prin promovarea cercetării, a inovării şi a investiţiilor orientate spre viitor; subliniază însă că UE trebuie să adopte măsuri şi mai active în aceste domenii, ca o condiţie prealabilă pentru succesul Strategiei Europa 2020 în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă şi creşterea durabilă;

2.  salută faptul că marja de la rubrica 1a, propusă la 129,4 milioane EUR, a fost majorată în comparaţie cu cea din bugetul 2011 şi cu actualizarea programării financiare; îşi exprimă însă îngrijorarea cu privire la faptul că această marjă rămâne prea scăzută, având în vedere spaţiul de manevră necesar pentru sprijinirea redresării economice într-un mod flexibil şi eficace;

3.  subliniază că autorităţile europene de supraveghere au un rol crucial în menţinerea stabilităţii pieţei şi că ele au nevoie de o finanţare adecvată pentru a asigura eficacitatea reformelor de reglementare; reiterează faptul că o autoritate de supraveghere unică ar reprezenta o soluţie mai eficientă din punctul de vedere al costurilor; salută majorările bugetare propuse pentru toate cele trei autorităţi ca fiind măsuri importante în procedurile lor de dezvoltare, solicitând în acelaşi timp alocarea unor resurse suplimentare pentru comitetul mixt; subliniază că orice sarcini suplimentare încredinţate acestor autorităţi trebuie să fie însoţite rapid de alocarea corespunzătoare a unor resurse suplimentare; subliniază, printre altele, că noile responsabilităţi planificate pentru Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe (AEVMP) în domeniul vânzării în lipsă şi al instrumentelor derivate trebuie să fie reflectate prompt în procedura bugetară 2012 de îndată ce sunt stabilite temeiurile juridice;

4.  consideră că, din considerente de independenţă şi integritate, autorităţile europene de supraveghere ar trebui finanţate în principal de la bugetul Uniunii Europene; solicită, în acest sens, Comisiei să iniţieze un dialog privind modificarea actualei metode de repartiţie a fondurilor pentru ca, într-o primă etapă, cota finanţată de la bugetul UE să crească de la 40% la 60%;

5.  sprijină majorarea puternică a plăţilor propuse pentru programul CIP-EIP ca reacţie indispensabilă la tendinţa pozitivă a IMM-urilor ce îşi revin în urma crizei; observă că actuala cerere bugetară, bazată pe evoluţii foarte recente, trebuie considerată ca fiind provizorie; subliniază, prin urmare, faptul că, în cursul procedurii bugetare 2012, ar trebui să ne pregătim pentru o majorare suplimentară a plăţilor din cadrul acestui program dacă redresarea economică din următoarele luni se dovedeşte a fi mai puternică decât ceea ce fusese prevăzut;

6.  salută consolidarea DG ECFIN prin intermediul redistribuirii interne de posturi în cadrul Comisiei, obiectivul fiind acela de a se asigura o monitorizare corespunzătoare a situaţiei economice din statele membre; subliniază faptul că această DG va trebui consolidată în continuare pentru a putea face faţă unor sarcini suplimentare esenţiale de îndată ce pachetul de guvernanţă economică va fi fost adoptat;

7.  îşi exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea propusă a creditelor pentru Programul statistic al Uniunii şi cu privire la majorarea foarte limitată (sub rata inflaţiei) a cheltuielilor cu personalul în domeniul de politică „Statistică”; subliniază necesitatea imperioasă de a verifica în mod constant faptul că resursele Eurostat corespund volumului de muncă în creştere şi cererilor de calitate sporită în domeniul-cheie al statisticii economice şi financiare;

8.  constată că criza a dovedit în mod clar că sistemele fiscale eficace şi care exclud orice posibilitate de fraudă sunt extrem de importante pentru a dispune de finanţe publice solide; subliniază că lupta împotriva fraudei şi evaziunii fiscale trebuie să beneficieze de un nivel ridicat de prioritate şi că creditele destinate Fiscalis trebuie să permită programului să răspundă acestei ambiţii;

9.  salută iniţiativa interesantă a Comisiei cu privire la un nou proiect-pilot de consolidare a implicării societăţii civile în procesul decizional al UE în domeniul serviciilor financiare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	6.6.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	35 0 1
Membri titulari prezenţi la votul final	Burkhard Balz, Udo Bullmann, Pascal Canfin, Nikolaos Chountis, George Sabin Cutaş, Leonardo Domenici, Derk Jan Eppink, Elisa Ferreira, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Liem Hoang Ngoc, Othmar Karas, Wolf Klinz, Jürgen Klute, Philippe Lamberts, Werner Langen, Hans-Peter Martin, Íñigo Méndez de Vigo, Ivari Padar, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Edward Scicluna, Peter Simon, Peter Skinner, Ivo Strejček, Kay Swinburne, Marianne Thyssen, Ramon Tremosa i Balcells, Corien Wortmann-Kool
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Carl Haglund, Olle Ludvigsson

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forŢei de muncă Şi afaceri sociale (25.5.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012

(2011/2019(BUD))

Raportoare pentru aviz: Pervenche Berès

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât criza economică, financiară şi socială continuă să facă ravagii, circa 23 de milioane de oameni fiind şomeri, dintre care 5,2 milioane de tineri,

1.  subliniază că bugetul 2012 trebuie să susţină cele cinci obiective principale ale Strategiei UE 2020, în special creşterea nivelului de ocupare a forţei de muncă şi reducerea numărului de persoane afectate sau ameninţate de sărăcie şi de excluziune socială;

2.  solicită finanţarea adecvată a iniţiativelor emblematice „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă”, „Tineretul în mişcare” şi „Platforma europeană de combatere a sărăciei”;

3.   atrage atenţia asupra necesităţii continuării studiilor şi a acţiunilor în ceea ce priveşte condiţiile de trai ale lucrătorilor migranţi, având în vedere că, în prezent, se înregistrează o intensificare a proceselor migratorii;

4.  consideră că aceste obiective necesită ca bugetele naţionale şi cel al Uniunii să fie comparabile, compatibile şi complementare, precum şi mai strâns corelate;

5.   solicită, în vederea punerii în aplicare a acţiunilor din cadrul Anului European al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii (2012), precum şi din motive de transparenţă, instituirea specială a unei linii bugetare şi finanţarea acesteia de către Comisie prin intermediul unor transferuri de credite de la linii existente precum 04 03 07 – „Analiză şi studii privind situaţia socială, datele demografice şi familia”;

6.   invită statele membre să asigure generarea unor sinergii mai accentuate între Fondul sociale european (FSE) şi Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) , menţinând totodată natura acestuia din urmă în contextul globalizării şi al crizei;

7.  este de părere, de asemenea, că doar utilizarea mai inovatoare şi mai eficientă a resurselor disponibile poate asigura durabilitatea consolidării bugetare a statelor membre;

8.  pledează, prin urmare, pentru o abordare comună a restructurării întreprinderilor prin consolidarea rolului partenerilor sociali şi prin difuzarea de bune practici privind formarea lucrătorilor concediaţi;

9.  subliniază nevoia unui instrument de intervenţie rapidă pentru a aborda concedierile în masă cauzate de criză sau de globalizare, combinate cu măsuri pe termen mediu şi lung care să abordeze procesul de tranziţie spre o economie durabilă şi mai ecologică; subliniază rolul pe care un Fond european de ajustare la globalizare consolidat îl are în cadrul acestui demers ca parte a unei abordări integrate şi solicită ca linia bugetară corespunzătoare să dispună de o finanţare adecvată;

10. solicită o mai bună utilizare şi un sprijin financiar consolidat acordat programului PROGRESS pentru a putea îmbunătăţi lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale cu sprijinul organizaţiilor societăţii civile, prin furnizarea de soluţii specifice la faţa locului şi prin intermediul cooperării transnaţionale şi al schimburilor de bune practici în ceea ce priveşte măsurile de integrare pe piaţa muncii, întrucât programul PROGRESS este principalul instrument de implementare a metodei deschise de coordonare; reaminteşte că, conform convenţiei din cadrul acordului privind instrumentul de microfinanţare, bugetul PROGRESS trebuie consolidat cu cel puţin 10 milioane de euro pentru a menţine bugetul prevăzut iniţial pentru program;

11. solicită majorarea creditelor bugetare pentru acţiunile sociale; consideră, în special, că creditele de plată alocate Fondului social european ar trebui crescute pentru a face faţă consecinţelor sociale ale crizei, în special şomajului şi sărăciei; consideră că această solicitare de suplimentare a creditelor de plată pentru FSE ar trebui să se reflecte şi de înfiinţarea unei noi categorii de regiuni intermediare în cadrul fondurilor de coeziune;

12. subliniază faptul că programele Uniunii trebuie să se adreseze, de asemenea, şi altor grupuri vulnerabile;

13. subliniază că utilizarea în scopuri precise a facilităţii de microfinanţare poate ajuta persoanele aflate în şomaj sau persoanele cu venituri mici să înceapă, să stabilizeze sau să extindă o afacere de mici dimensiuni şi încurajează statele membre să ofere asistenţă suplimentară unor astfel de întreprinderi pentru a contribui la durabilitatea acestora;

14. subliniază nevoia de a investi în crearea de locuri de muncă decente, inclusiv locuri de muncă ecologice, cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, al combaterii condiţiilor precare de angajare şi al promovării unei dezvoltări durabile;

15. subliniază nevoia de sprijin bugetar pentru a combate şomajul în rândul tinerilor, deoarece şomajul la începutul vieţii profesionale sporeşte riscul de sărăcie; subliniază că eforturile de a crea locuri de muncă decente pentru tineri au, de asemenea, impact asupra obiectivului Strategiei UE2020 legat de reducerea sărăciei;

16. consideră că bugetul european trebuie să sprijine ţările partenere din regiunea mediteraneeană în efortul de creare de structuri democratice de dialog social fondate pe libertăţi sindicale şi recunoaşterea contractelor colective şi în reformarea pieţei muncii şi a sistemului de învăţământ profesional din aceste ţări pentru a face posibilă o integrare reală pe piaţa muncii şi pentru a facilita recunoaşterea calificărilor profesionale;

17. propune înfiinţarea unui program de serviciu civic european care să aibă drept scop valorificarea capacităţilor excepţionale ale unui grup de tineri pentru a le permite să preia responsabilităţi civice, economice şi din viaţa socială a Europei;

18. pledează pentru suplimentarea finanţării liberei circulaţii a forţei de muncă prin intermediul Eures şi prevede coordonarea sistemelor de securitate socială prin resurse financiare crescute destinate punerii tehnice în aplicare a Regulamentului nr. 883/2004, precum şi prin intermediul Progress.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	25.5.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	40 4 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Regina Bastos, Edit Bauer, Heinz K. Becker, Jean-Luc Bennahmias, Pervenche Berès, Philippe Boulland, Milan Cabrnoch, David Casa, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Sergio Gaetano Cofferati, Marije Cornelissen, Frédéric Daerden, Karima Delli, Proinsias De Rossa, Frank Engel, Richard Falbr, Thomas Händel, Roger Helmer, Nadja Hirsch, Vincenzo Iovine, Ádám Kósa, Jean Lambert, Patrick Le Hyaric, Veronica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Elizabeth Lynne, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Csaba Őry, Siiri Oviir, Konstantinos Poupakis, Licia Ronzulli, Elisabeth Schroedter, Jutta Steinruck
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Georges Bach, Raffaele Baldassarre, Sergio Gutiérrez Prieto, Jan Kozłowski, Evelyn Regner, Csaba Sógor
Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final	Liam Aylward, Ashley Fox

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie (27.5.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012

(2011/2019(BUD))

Raportor pentru aviz: Reinhard Bütikofer

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare şi energie recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  salută procesul semestrului european, destinat consolidării guvernanţei economice; consideră că implementarea cu succes a Strategiei UE 2020 implică asumarea unor angajamente financiare substanţiale, coordonate, transparente şi adecvate pentru a realiza priorităţile acesteia atât la nivelul UE, cât şi la nivel de stat membru, şi că orice limitare a creditelor aferente din bugetul UE ar submina realizarea acesteia;

2.  solicită Comisiei şi statelor membre să asigure accesul de bază la banda largă pentru toţi cetăţenii UE până în 2013; subliniază că, pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor, în conformitate cu iniţiativa emblematică „O agendă digitală pentru Europa” din cadrul Strategiei Europa 2020, finanţarea investiţiilor în infrastructura de bandă largă şi a programelor din domeniul infrastructurii ar trebui să fie coordonată mai bine, printr-o planificare îmbunătăţită la nivel naţional, regional şi local; consideră că UE ar trebui să intensifice legăturile cu regiunile pentru a le ajuta să absoarbă fonduri structurale şi de dezvoltare rurală disponibile în aceste scopuri;

3.  salută intenţia Comisiei de a alinia obiectivele bugetului 2012 cu Strategia Europa 2020; se arată profund îngrijorat totuşi de disparităţile dintre priorităţile politice ale bugetului UE şi resursele financiare reale, în special în domeniul politicii energetice, care reprezintă doar 0,5% din bugetul UE şi în cazul căruia se preconizează o reducere a fondurilor bugetare pentru 2012; regretă, de asemenea, faptul că sprijinul pentru priorităţile legate de energia durabilă reprezintă în continuare o proporţie extrem de redusă a programelor de cercetare, dezvoltare şi inovare;

4.  subliniază importanţa Mecanismului de finanţare cu partajarea riscurilor din cadrul celui de-al 7-lea Program cadru (PC7) şi a Programului pentru spirit antreprenorial şi inovare din cadrul Programului-cadru pentru inovaţie şi competitivitate (PCI), care servesc drept modele de instrumente financiare europene inovatoare ce reunesc fonduri din bugetul UE şi resurse financiare ale BEI cu scopul de a facilita dezvoltarea întreprinderilor şi a realiza obiectivele iniţiativei emblematice pentru inovare din cadrul Strategiei Europa 2020; solicită Comisiei să consolideze aceste instrumente în domeniul cercetării, inovării şi energiei;

5.  reaminteşte că investiţiile în cercetare, dezvoltare şi inovare sunt investiţii pe termen lung, esenţiale în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020; consideră că UE ar trebui să îşi concentreze cheltuielile pe domenii cum ar fi inovarea, cercetarea şi dezvoltarea, care stimulează creşterea economică, competitivitatea şi dezvoltarea durabilă şi care contribuie la soluţionarea principalelor probleme societale ale timpurilor noastre; în acest context, subliniază nevoia de a îmbunătăţi condiţiile din sectorul cercetării, dezvoltării şi inovării; subliniază faptul că cercetarea şi dezvoltarea în domeniul energiei regenerabile şi durabile, al eficienţei energetice, al tehnologiilor de stocare a energiei şi al eficienţei resurselor prezintă un interes deosebit, în special în vederea realizării obiectivelor UE din domeniul energiei şi al climei; solicită să se realizeze o evaluare a fezabilităţii şi eficacităţii criteriilor privind durabilitatea pentru procedurile UE de selectare a programelor şi proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare;

6.  reaminteşte importanţa infrastructurii energetice integrate la nivelul UE pentru securitatea energetică şi o piaţă comună a energiei în UE; subliniază că, deşi programarea financiară prevede o majorare semnificativă a bugetului alocat programului TEN-Energie pentru perioada 2007-2013 comparativ cu pachetul financiar iniţial, proiectul de buget prevede o reducere cu 12,5% a fondurilor pentru acest program, iar suma planificată de 22 de  milioane EUR este în continuare extrem de redusă faţă de amploarea provocărilor şi faţă de programul TEN-Transport; solicită să se aloce fonduri suplimentare pentru dezvoltarea reţelelor de infrastructură energetică şi a tehnologiilor din acest domeniu, cum a r fi reţelele inteligente şi super-reţeaua europeană, pentru a încuraja o mai bună integrare a pieţei energetice a UE şi folosirea energiei din surse regenerabile şi pentru a contribui la infrastructura necesară pentru vehiculele electrice;

7.  atrage atenţia asupra faptului că UE şi statele membre nu au investit suficient în măsuri de reducere a emisiilor de CO₂ sau de creştere a eficienţei energetice în sectorul imobiliar sau în domeniul transporturilor; solicită Comisiei ca, în cooperare cu statele membre, să ia măsuri de creştere a eficienţei energetice a clădirilor şi a reţelelor urbane centralizate de încălzire şi răcire şi să aloce mai multe fonduri în 2012, în cadrul revizuirii cadrului financiar multianual;

8.  reaminteşte că PC7 trebuie să fie implementat integral; susţine eforturile de dezvoltare, împreună cu BEI şi FEI, a unor modalităţi inovatoare pentru stimularea investiţiilor şi încurajarea cercetării şi inovării, cum ar fi mecanismul de finanţare cu partajarea riscurilor; sprijină eliberarea unor credite bugetare suplimentare pentru mecanismul de finanţare cu partajarea riscurilor, dar solicită o mai bună absorbţie din partea IMM-urilor;

9.  se opune propunerii Comisiei de a realoca proiectului ITER creditele bugetare alocate PC7; sugerează ca proiectul ITER să fie finanţat din marja disponibilă;

10. subliniază importanţa programului Erasmus pentru tineri întreprinzători şi solicită Comisiei să se asigure că acest program dispune de un nivel adecvat de finanţare în 2012;

11. reaminteşte că este urgent necesar să se acorde prioritate tehnologiilor sigure şi durabile ce vor fi disponibile în viitorul apropriat sau care constituie deja pilonii tehnologici ai politicii energetice şi climatice a UE, cum ar fi cele mai mature tehnologii identificate în Planul SET al UE; consideră că acestea trebuie să fie promovate şi puse în aplicare pentru a permite realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020; regretă că proiectul de buget 2012 nu prevede alocarea de fonduri pentru tehnologiile din Planul SET direct de la linia bugetară existentă; solicită, aşadar, să se ia de îndată măsurile necesare pentru finanţarea pe termen lung a dezvoltării acestei categorii de tehnologii energetice inovatoare şi durabile;

12. solicită aplicarea integrală a Small Business Act, cu introducerea unor acţiuni de politică privind IMM-urile, inclusiv a unor măsuri pentru ameliorarea accesului acestora la finanţare, intensificarea participării lor la procedurile de achiziţii publice şi dezvoltarea unor programe specifice şi a unor mecanisme financiare inovatoare; solicită consolidarea substanţială a programelor specifice din cadrul PCI – un program-far pentru IMM-uri – şi sprijinirea deplină a agenţiei executive responsabile de punerea în aplicare a acestuia (EACI);

13. sprijină ideea emiterii de obligaţiuni pentru proiecte cu scopul de a finanţa nevoile importante de infrastructură şi proiectele structurale ale Europei din cadrul Agendei Europa 2020, a noilor strategii anticipate ale UE, cum ar fi noua Strategie de dezvoltare a infrastructurii energetice, şi a altor proiecte de anvergură; invită Comisia şi statele membre să se asigure că mecanismul obligaţiunilor europene pentru proiecte este instituit cât mai curând posibil, înainte de 2014, data-limită menţionată în documentul de consultare relevant al Comisiei;

14. consideră că nişte obiective clare şi o finanţare suficientă pentru politica privind energia durabilă, pentru politica privind eficienţa energetică şi pentru politica de eficienţă a resurselor pot oferi avantaje în materie de rentabilitate economiei europene în ansamblul ei; solicită alocarea de resurse publice şi private de la nivelul UE şi al statelor membre pentru investiţiile din aceste sectoare prioritare; salută, în acest sens, revizuirea Directivei privind impozitarea energiei, care poate asigura stimulente majore în favoarea trecerii la sursele regenerabile de energie;

15. salută propunerea de majorare a bugetului pentru Agenţia Europeană de Cooperare a Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), ţinând seama de adoptarea Regulamentului REMIT şi de responsabilităţile sporite ale agenţiei; solicită să se aloce fonduri bugetare mai mari pentru dezvoltarea reţelelor de infrastructură energetică şi a tehnologiei din acest domeniu, în special a reţelelor inteligente şi a unei super-reţele europene;

16. reaminteşte că cifrele din programarea financiară privind EURATOM pentru exerciţiul 2012 au un caracter pur indicativ; subliniază, aşadar, că trebuie găsite fonduri suficiente la nivelul UE pentru proiecte privind siguranţa şi securitatea în domeniul nuclear, astfel încât să se acopere costurile testelor de rezistenţă din toate instalaţiile nucleare din UE;

17. subliniază că aceste soluţii de urgenţă ar putea pune în pericol succesul şi valoarea adăugată a unor proiecte strategice ale UE; consideră că ar trebui să se caute soluţii bugetare pe termen lung, precum şi mecanisme durabile de finanţare; subliniază că, înainte de a se aloca fonduri suplimentare, trebuie să se asigure în cazul programelor de mare anvergură o guvernanţă adecvată, o planificare şi o programare exacte, o bună gestiune financiară şi limite clare privind participarea UE; subliniază că fondurile alocate de UE acestor proiecte nu ar trebui să provină din redistribuirea fondurilor de la alte programe de cercetare şi dezvoltare ale UE şi că eventualele costuri suplimentare trebuie să fie deplin justificate; aşteaptă noile propuneri ale Comisiei privind opţiunile tehnice şi financiare pentru dezvoltarea în continuare a programelor Galileo şi GMES; subliniază că trebuie să se identifice modalităţi de finanţare a fazei operaţionale programului Galileo la capacitate maximă; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a utiliza veniturile obţinute de serviciul public reglementat şi serviciile comerciale pentru finanţarea programului Galileo.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	26.5.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	30 3 2
Membri titulari prezenţi la votul final	Jean-Pierre Audy, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Reinhard Bütikofer, Maria Da Graça Carvalho, Jorgo Chatzimarkakis, Adam Gierek, Fiona Hall, Edit Herczog, Romana Jordan Cizelj, Lena Kolarska-Bobińska, Philippe Lamberts, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Judith A. Merkies, Jaroslav Paška, Anni Podimata, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Jens Rohde, Paul Rübig, Francisco Sosa Wagner, Claude Turmes, Niki Tzavela, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras, Henri Weber
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Antonio Cancian, Jolanta Emilia Hibner, Yannick Jadot, Ivailo Kalfin, Vladko Todorov Panayotov, Algirdas Saudargas, Silvia-Adriana Ţicău, Catherine Trautmann

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (30.5.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012

(2011/2019(BUD))

Raportor pentru aviz: László Surján

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că valoarea adăugată de necontestat a politicii de coeziune europene oferă cel mai bun mijloc pentru crearea de locuri de muncă şi promovarea creşterii economice şi a dezvoltării durabile, contribuind la dezvoltarea economică şi socială a regiunilor şi la bunăstarea populaţiei; subliniază faptul că programele care au început după 2007 devin pe deplin operaţionale şi, prin urmare, necesită un nivel mai ridicat de credite de plată şi susţine că această necesitate trebuie să fie reflectată în consecinţă în bugetul 2012 al UE;

2.  consideră că politica de coeziune este un instrument crucial care corectează dezechilibrele structurale din regiunile cele mai puţin dezvoltate şi promovează competitivitatea regională şi dezvoltarea durabilă într-o lume globalizată, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, dar în condiţii de flexibilitate, în funcţie de caracteristicile, nevoile şi obiectivele regionale specifice; reaminteşte convingerea Parlamentului potrivit căreia, deşi resursele bugetare de la rubricile 1a şi 1b ar trebui utilizate pentru a alinia domeniile de politică la obiectivele Strategiei Europa 2020, obiectivele politicii de coeziune, şi anume reducerea discrepanţelor regionale, sunt la fel de importante şi ar trebui reflectate în creditele bugetare alocate, cu scopul de a promova o reală convergenţă şi o veritabilă coeziune economică şi socială;

3.  invită statele membre să îşi asume răspunderea faţă de contribuabilii europeni prevăzând şi solicitând credite de angajament pentru 2012 pe baza unei planificări riguroase în conformitate cu cadrul financiar multianual şi asigurându-se de implementarea cu succes şi eficacitate a politicii de coeziune, în conformitate cu o abordare a implementării mai orientată spre rezultate;

4.  reiterează punctul de vedere al Parlamentului cu privire la necesitatea de a simplifica şi mai mult normele şi procedurile de implementare relevante, fără a se aduce atingere necesităţii de transparenţă şi de asumare a răspunderii; în acest context, este conştient de necesitatea de a armoniza, în cadrul revizuirii Regulamentului financiar, normele privind fondurile cu gestiune partajată;

5.  consideră că proiectele-pilot contribuie la inovare în dezvoltarea regională şi doreşte consolidarea capacităţii de a pune în aplicare aceste proiecte;

6.  reaminteşte că prin politica de coeziune se finanţează un număr substanţial de domenii de politică ale UE; subliniază şi reiterează poziţia Parlamentului potrivit căreia politica de coeziune trebuie să beneficieze de resurse adecvate şi suficiente pentru a-şi realiza scopul prevăzut în tratate; prin urmare, consideră că este nevoie de o creştere în termeni reali a bugetului pentru politica de coeziune în 2012.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	26.5.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	31 0 2
Membri titulari prezenţi la votul final	François Alfonsi, Zuzana Brzobohatá, John Bufton, Salvatore Caronna, Francesco De Angelis, Tamás Deutsch, Elie Hoarau, Danuta Maria Hübner, Juozas Imbrasas, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Mojca Kleva, Constanze Angela Krehl, Petru Constantin Luhan, Ramona Nicole Mănescu, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Jan Olbrycht, Wojciech Michał Olejniczak, Markus Pieper, Georgios Stavrakakis, Nuno Teixeira, Michail Tremopoulos, Lambert van Nistelrooij, Kerstin Westphal
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Karima Delli, Karin Kadenbach, James Nicholson, Maurice Ponga, Elisabeth Schroedter, László Surján, Derek Vaughan

AVIZ al Comisiei pentru agricultură Şi dezvoltare rurală (25.5.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012

(2011/2019(BUD))

Raportor pentru aviz: Luis Manuel Capoulas Santos

SUGESTII

Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  constată că angajamentele înscrise în buget pentru agricultură şi dezvoltare rurală au fost majorate, 43 813 milioane EUR fiind angajate pentru ajutoarele directe şi cheltuielile legate de piaţă, iar 14 617 milioane EUR pentru dezvoltare rurală, ceea ce reprezintă o majorare de 3% şi, respectiv, 1,3% faţă de 2011;

2.  ia act de faptul că în multe state membre se aplică măsuri de austeritate pentru a redresa bugetele naţionale şi a reduce datoriile;

3.  subliniază totuşi că marja prevăzută de 651,6 milioane EUR de la rubrica 2 reprezintă o reducere masivă faţă de 2011, care, potrivit Comisiei, se datorează în principal veniturilor alocate mai scăzute din acest stadiu al procedurii bugetare şi unor ajutoare directe mai ridicate; constată cu îngrijorare că, potrivit estimărilor Comisiei, marja din bugetul 2013 va fi redusă şi mai mult, fapt ce ar putea impune aplicarea mecanismului de disciplină financiară în 2013;

4.  constată că majorarea cheltuielilor legate de piaţă şi a ajutoarelor directe se datorează introducerii progresive a plăţilor directe în noile state membre, ceea ce creează nevoi bugetare suplimentare de circa 900 de milioane EUR pe an, precum şi cuantumului mai scăzut al veniturilor alocate faţă de 2011 din acest stadiu al procedurii bugetare, în timp ce cheltuielile pentru intervenţiile pe piaţă au înregistrat în realitate o uşoară scădere;

5.  salută majorarea cu 1,5 % a creditelor de plată pentru dezvoltare rurală, fiind prevăzute plăţi suplimentare pentru 2012 şi în contextul Planului european de redresare economică, şi salută, de asemenea, majorarea şi îmbunătăţirea în 2012 a finanţării Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) cu fonduri provenite în urma modulării şi a unor transferuri specifice;

6.  îşi exprimă preocuparea cu privire la supoziţia optimistă a Comisiei potrivit căreia evoluţia pieţelor agricole va rămâne destul de stabilă şi în mare măsură favorabilă, precum şi cu privire la scăderea considerabilă a nevoilor de cheltuieli legate de piaţă; atrage atenţia asupra faptului că situaţia îmbunătăţită de pe pieţe are adesea efecte diferenţiate asupra anumitor sectoare; îndeamnă Comisia să monitorizeze evoluţia pieţelor agricole şi să fie pregătită să reacţioneze rapid şi în mod eficace adoptând măsurile necesare pentru a contracara evoluţiile negative ale pieţei, cum ar fi situaţia actuală din sectorul uleiului de măsline şi al cărnii de porc;

7.  subliniază că, în mod ideal, agricultorii ar trebui să atingă un nivel rezonabil de trai cu ajutorul pieţei şi nu ar trebui să depindă în acest sens, aşa cum se întâmplă în prezent, de fondurile de la bugetul european pentru agricultură; solicită, prin urmare, Comisiei să identifice distribuţia marjelor de profit în lanţul producător-consumator şi, pe baza rezultatelor acestei analize, să ia măsuri pentru a se ajunge la o distribuţie echitabilă a marjelor de profit care intră sub incidenţa politicii actuale din domeniul concurenţei;

8.  subliniază importanţa finanţării adecvate a anumitor programe, precum programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli şi programul de distribuire a laptelui în şcoli; reaminteşte că programele respective nu aduc beneficii doar agricultorilor, ci, de asemenea, sprijină grupurile vulnerabile de persoane şi promovează o alimentaţie mai sănătoasă;

9.  reaminteşte că programele pentru persoanele defavorizate trebuie aplicate în conformitate cu hotărârile Tribunalului de Primă Instanţă, aşa după cum subliniază Comisia în declaraţia sa estimativă; constată că, în hotărârea sa în cauza T-576/08 din 13 aprilie 2011, Tribunalul a declarat că doar furnizarea de alimente din stocurile de intervenţie este inclusă în acest program, spre deosebire de cheltuielile generate de achiziţionarea de alimente pe piaţă;

10. subliniază importanţa consolidării măsurilor de promovare a produselor agricole locale de înaltă calitate la nivel european şi internaţional; constată că, pentru promovarea produselor locale, sunt necesare măsuri adecvate de încurajare a acţiunilor de menţinere şi protejare a caracteristicilor şi originii lor distincte;

11. ia act de justificarea Comisiei care se bazează pe ameliorarea situaţiei epidemiologice, în special cu privire la diminuarea nevoilor pentru eradicarea febrei catarale ovine, ceea ce explică finanţarea în scădere a măsurilor veterinare şi fitosanitare; cu toate acestea, solicită Comisiei să monitorizeze în continuare cu atenţie situaţia în ceea ce priveşte sănătatea animalelor şi a plantelor pentru menţinerea unui nivel ridicat al sănătăţii şi protecţiei consumatorilor;

12. solicită Comisiei să pună în practică un proiect-pilot menit să elaboreze o metodologie la nivel european, un set de indicatori şi capacităţi solide de măsurare (pe unitate de producţie) pentru a dezvolta programe agricole bazate pe dovezi ştiinţifice şi instrumente de sprijin prin care să se recompenseze producătorii care furnizează bunuri publice de mediu şi care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură în perspectiva reformării PAC după 2013;

13. solicită introducerea unui proiect-pilot care să furnizeze informaţii în şcoli, la punctele de vânzare şi alte puncte de contact pentru consumatori cu privire la standardele de înaltă calitate şi siguranţă alimentară, la normele ecologice şi normele privind bunăstarea animalelor pe care agricultorii europeni trebuie să le respecte, comparativ cu cele din ţări terţe; consideră că acest proiect ar trebui să scoată în evidenţă contribuţia importantă a PAC la atingerea acestor standarde înalte şi să includă clarificări cu privire la diferitele sisteme de calitate aplicabile, precum denumirile de origine şi indicaţiile geografice;

14. sprijină prelungirea proiectului-pilot privind un program de schimb pentru tinerii agricultori, care oferă o oportunitate pentru schimburile transfrontaliere de cunoştinţe, integrarea potenţială a metodelor de gestionare agricolă şi promovarea practicilor care permit agricultorilor să satisfacă cerinţele consumatorilor, precum şi diseminarea de cele mai bune practici în materie de protecţie a mediului, ţinând seama în mod deosebit de provocările cu care se confruntă agricultura europeană;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.5.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	32 4 0
Membri titulari prezenţi la votul final	John Stuart Agnew, Richard Ashworth, Liam Aylward, José Bové, Luis Manuel Capoulas Santos, Vasilica Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Hynek Fajmon, Lorenzo Fontana, Béla Glattfelder, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Elisabeth Jeggle, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Agnès Le Brun, George Lyon, Mairead McGuinness, Krisztina Morvai, Mariya Nedelcheva, James Nicholson, Rareş-Lucian Niculescu, Wojciech Michał Olejniczak, Georgios Papastamkos, Marit Paulsen, Britta Reimers, Alfreds Rubiks, Giancarlo Scottà, Czesław Adam Siekierski, Sergio Paolo Francesco Silvestris, Csaba Sándor Tabajdi, Marc Tarabella
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Luís Paulo Alves, Salvatore Caronna, Esther de Lange
Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final	Pablo Zalba Bidegain

AVIZ al Comisiei pentru libertăŢi civile, justiŢie Şi afaceri interne (27.5.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012

(2011/2019(BUD))

Raportoare pentru aviz: Franziska Keller

SUGESTII

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât priorităţile legate de spaţiul de libertate, securitate şi justiţie sunt prezentate în Programul de la Stockholm, şi anume construirea unei Europe a drepturilor, a unei Europe a dreptului şi a justiţiei, a unei Europe care protejează şi a unei Europe a responsabilităţii, solidarităţii şi parteneriatului în materie de migraţie şi de azil;

B.  întrucât Comunicarea Comisiei COM(2010)673 din 22 noiembrie 2010 privind strategia de securitate internă a UE în acţiune prevede măsuri pentru punerea în aplicare eficace a obiectivelor UE în ceea ce priveşte combaterea şi prevenirea infracţiunilor grave şi a criminalităţii organizate, a terorismului şi a criminalităţii informatice, îmbunătăţirea gestionării frontierelor externe ale UE şi dezvoltarea unei capacităţi de rezilienţă în caz de dezastre naturale sau provocate de om;

C. întrucât, în perioade de criză economică, instituţiile UE ar trebui să vegheze ca fondurile să fie cheltuite înţelept şi în conformitate cu priorităţi clar definite şi măsurabile;

D. întrucât Comisia propune o majorare cu 17,7% a creditelor de angajament aferente spaţiului de libertate, securitate şi justiţie;

E.  întrucât în cadrul planificării bugetare ar trebui să se ţină seama de orice posibilă modificare a frontierelor externe ale UE în viitor, ca rezultat al unei posibile extinderi a UE;

F.  întrucât Comisia îşi va prezenta propunerile pentru următorul cadru financiar multianual în iunie, iar propunerile specifice de programe până la sfârşitul anului,

1.  solicită Comisiei să examineze şi să evalueze programele şi proiectele din punctul de vedere al capacităţii acestora de realizare a obiectivelor şi să comunice Parlamentului rezultatele;

2.  reiterează faptul că numărul ridicat de temeiuri juridice şi de norme de aplicare a acestora în cazul actualelor fonduri din domeniul afacerilor interne creează un volum de muncă semnificativ, întârzieri şi sunt dificil de gestionat; salută propunerea de simplificare a instrumentelor din domeniul afacerilor interne pentru perioada după 2013, numărul fondurilor fiind redus la două: „migraţie şi azil” şi „securitate internă”, inclusiv gestionarea frontierelor şi politica în domeniul vizelor, ceea ce va permite, în viitor, o mai bună înţelegere a normelor de către toate părţile interesate;

3.  invită Comisia să examineze într-un studiu posibilitatea simplificării normelor de gestionare a fondurilor şi a evitării suprapunerilor, birocraţiei şi întârzierilor ca urmare a diferitelor niveluri implicate (european şi naţional), acordând atenţie în principal raţionalizării cheltuielilor şi unei puneri în aplicare a priorităţilor politice care să fie mai eficientă din punct de vedere al costurilor;

4.  subliniază importanţa concentrării bugetului UE asupra valorii adăugate a UE şi asupra maximizării eficienţei finanţării naţionale în domeniile de interes comun al UE;

5.  consideră că este necesară o finanţare UE suficientă în domeniile în care repartizarea sarcinilor este importantă (frontiere externe, azil) şi în domeniile în care cooperarea dintre statele membre este crucială (securitatea şi protejarea libertăţilor);

6.  salută propunerea Comisiei de a majora bugetul alocat spaţiului de libertate, securitate şi justiţie cu 17,7 % în credite de angajament şi invită Comisia să aloce suficiente fonduri pentru a asigura că se adoptă măsuri adecvate în vederea garantării protecţiei internaţionale şi integrării;

7.  consideră că, îndeosebi în contextul actual, ar trebui alocate fonduri suficiente Fondului pentru refugiaţi şi EASO;

8.  consideră că ar trebui să se aloce finanţare pentru a sprijini parteneriatele în domeniul mobilităţii, în special cu ţările sud-mediteraneene, în conformitate cu politicile externe;

9.  consideră că este necesar să se coordoneze utilizarea fondurilor în domeniul acţiunii externe a UE cu fondurile alocate JAI, pentru ca acestea să se sprijine reciproc şi să servească obiectivelor Uniunii în domeniul azilului, migraţiei şi protecţiei internaţionale;

10. reiterează faptul că garantarea siguranţei frontierelor externe ale UE ar trebui să fie completată de programe şi de finanţarea necesară pentru a consolida frontierele dintre UE şi ţările terţe învecinate acesteia, aspect ce ar trebui inclus în contextul actual al negocierilor cu ţările din Balcanii de Vest şi al politicii europene de vecinătate (EUROMED, Parteneriatul estic);

11. subliniază că programul „Drepturi fundamentale şi cetăţenie” trebuie să fie consolidat pentru a garanta punerea în aplicare şi integrarea deplină a principiilor Cartei drepturilor fundamentale, cu caracter juridic obligatoriu, şi trebuie să fie dedicat, cu prioritate, punerii în aplicare în totalitate a drepturilor cetăţeneşti, precum şi combaterii discriminării de orice tip, în special împotriva romilor;

12. subliniază că agenţiile ar trebui să dispună de fonduri suficiente pentru a-şi putea îndeplini noile atribuţii care le revin în conformitate cu Tratatul de la Lisabona şi cu Programul de la Stockholm;

13. ia act de necesitatea unei cooperări mai strânse cu ICNUR şi cu FRA, pentru a asigura că se ţine seama în mod adecvat de drepturile fundamentale ale omului şi de aspectele umanitare în cadrul activităţilor operaţionale ale agenţiilor UE, în special FRONTEX;

14. ia act de decizia Comisiei de a împărţi Direcţia Generală Justiţie, Libertate şi Securitate în două direcţii generale separate; insistă că această măsură nu trebuie să afecteze nivelul net al cheltuielilor administrative;

15. subliniază că, la stabilirea bugetului FRONTEX pentru 2012, ar trebui să se ţină cont de revizuirea mandatului Agenţiei; subliniază importanţa acordării de finanţare pentru activităţile de sprijin, cum ar fi formarea, şi îşi reiterează sprijinul pentru crearea unui sistem european de agenţi de frontieră;

16. reaminteşte necesitatea unui pachet pentru acţiuni rapide şi substanţiale în cazul unor situaţii de urgenţă; consideră că, în viitor, finanţarea în situaţii de urgenţă ar trebui furnizată rapid şi mobilizată în conformitate cu evoluţia situaţiilor;

17. consideră că fondurile alocate programelor care nu au încă un temei juridic, cum ar fi Agenţia IT, ar trebui înscrise în rezervă;

18. reafirmă faptul că Comisia ar trebui să ţină seama de necesitatea şi costul echipamentului de supraveghere a frontierelor atunci când abordează problema arhitecturii strategiei UE de gestionare a frontierelor; prin urmare, pentru a evalua posibilitatea unei alocări mai eficace de noi fonduri pentru SIS II, invită Comisia să desfăşoare o evaluare aprofundată care să permită stabilirea cu claritate a finanţării necesare pentru SIS II şi a unui calendar realist pentru intrarea în funcţiune a SIS II;

19. insistă ca o parte considerabilă a fondurilor destinate SIS II să fie înscrisă în rezervă, având în vedere că SIS II nu este încă funcţional;

20. consideră că o parte a cheltuielilor legate de personalul în activitate din domeniul de politică „afaceri interne” ar trebui înscrise în rezervă, până când va fi prezentată propunerea legislativă privind cadrul juridic şi tehnic pentru colectarea datelor referitoare la tranzacţiile financiare de pe teritoriul UE şi până când toate elementele Acordului TFTP au fost puse în aplicare în conformitate cu dispoziţiile acestuia.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	25.5.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	42 1 3
Membri titulari prezenţi la votul final	Jan Philipp Albrecht, Alexander Alvaro, Roberta Angelilli, Vilija Blinkevičiūtė, Mario Borghezio, Emine Bozkurt, Simon Busuttil, Philip Claeys, Carlos Coelho, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Hélène Flautre, Kinga Gál, Kinga Göncz, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Anna Hedh, Salvatore Iacolino, Sophia in ‘t Veld, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Timothy Kirkhope, Juan Fernando López Aguilar, Sarah Ludford, Monica Luisa Macovei, Véronique Mathieu, Louis Michel, Claude Moraes, Jan Mulder, Antigoni Papadopoulou, Georgios Papanikolaou, Carmen Romero López, Csaba Sógor, Rui Tavares, Wim van de Camp, Daniël van der Stoep, Axel Voss, Manfred Weber, Tatjana Ždanoka
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Monika Hohlmeier, Franziska Keller, Marian-Jean Marinescu, Mariya Nedelcheva, Hubert Pirker, Marie-Christine Vergiat
Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final	Knut Fleckenstein

AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituŢionale (24.5.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012

(2011/2019(BUD))

Raportor pentru aviz: Algirdas Saudargas

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituţionale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât Regulamentul privind iniţiativa cetăţenească, planificat să intre în vigoare la 31 martie 2011 şi să fie pus în aplicare începând cu 1 aprilie 2012, necesită o politică de comunicare eficace şi eficientă şi condiţii de aplicare adecvate;

B.  întrucât, ca rezultat al crizei economice, statele membre ale UE au fost nevoite să ia decizii dificile şi să efectueze reduceri în cadrul bugetelor naţionale;

C. întrucât o politică de comunicare adecvată ar trebui să aibă la bază furnizarea de informaţii relevante către public, spre exemplu în ceea ce priveşte măsurile adoptate pentru a face faţă crizei monedei euro, reforma sistemului electoral european, perspectivele extinderii UE şi avantajele unei mai bune integrări;

D. întrucât dezbaterile în curs cu privire la aplicarea Regulamentului privind partidele politice la nivel european demonstrează nevoia de a acorda atenţia cuvenită şi o finanţare adecvată acestor partide, cu scopul de a sensibiliza publicul într-o mai mare măsură,

1.  este conştient de faptul că noul instrument al democraţiei participative la nivelul Uniunii, iniţiativa cetăţenească, trebuie să beneficieze de finanţare adecvată pentru a garanta funcţionarea eficace a acestuia;

2.  subliniază că, pentru a permite cetăţenilor UE să înţeleagă avantajele continuării procesului de integrare europeană şi să se identifice într-o mai mare măsură cu Europa, este esenţial ca aceştia să fie informaţi, printr-o politică de comunicare cuprinzătoare, cu privire la politicile urgente şi relevante ale Uniunii care le afectează viaţa de zi cu zi;

3.  consideră că partidele politice şi fundaţiile europene ar trebui să beneficieze în continuare de finanţare adecvată, nu în ultimul rând în vederea viitoarelor alegeri europene.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.5.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	18 4 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Andrew Henry William Brons, Carlo Casini, Andrew Duff, Ashley Fox, Matthias Groote, Enrique Guerrero Salom, Zita Gurmai, Gerald Häfner, Constance Le Grip, David Martin, Paulo Rangel, Potito Salatto, Algirdas Saudargas, József Szájer, Søren Bo Søndergaard, Indrek Tarand, Rafał Trzaskowski, Luis Yáñez-Barnuevo García
Membri supleanţi prezenţi la votul final	John Stuart Agnew, Sylvie Guillaume, Íñigo Méndez de Vigo, Rainer Wieland

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Şi egalitatea de gen (27.5.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012

(2011/2019(BUD))

Raportoare pentru aviz: Barbara Matera

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că, în conformitate cu articolul 8 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, promovarea egalităţii dintre bărbaţi şi femei este un principiu fundamental al Uniunii Europene; reaminteşte că problema egalităţii de gen ar trebui să fie integrată în toate politicile şi abordată în toate etapele procesului bugetar;

2.  îşi reiterează solicitarea ca principiul integrării dimensiunii de gen în buget să fie utilizat la evaluarea şi restructurarea tuturor programelor, măsurilor şi politicilor bugetare, la determinarea măsurii în care se respectă principiul egalităţii de gen la alocarea resurselor bugetare şi, în fine, la realizarea neutralităţii de gen, prin acordarea unei atenţii egale fiecărei persoane, indiferent de gen;

3.  subliniază necesitatea acordării unei finanţări adecvate pentru acţiunile prezentate în Strategia Comisiei pentru egalitate între femei şi bărbaţi 2010-2015 şi încurajează integrarea dimensiunii de gen în buget atât în strategiile europene, cât şi în strategiile naţionale în vederea unei promovări mai eficace a egalităţii de gen;

4.  subliniază necesitatea de a aloca resurse financiare mai importante combaterii tuturor formelor de discriminare a femeilor şi, în special, invită Comisia să pună la dispoziţie resurse financiare pentru cercetarea sectorială orientată şi pentru acţiuni de informare, de formare şi de sensibilizare desfăşurate îndeosebi de partenerii sociali cu privire la diferenţa de remunerare dintre femei şi bărbaţi;

5.  regretă faptul că un număr tot mai mare de femei trăiesc în sărăcie extremă sau sunt expuse riscului sărăciei, în această situaţie fiind îndeosebi femeile cu nevoi speciale, cum ar fi femeile cu handicap, femeile imigrante, cele aparţinând minorităţilor, cele vârstnice sau mamele singure; îndeamnă Comisia să acorde o atenţie deosebită acestei probleme atunci când elaborează şi execută rubricile bugetare relevante, precum şi în cadrul politicilor pe care le adoptă;

6.  subliniază importanţa asigurării unei finanţări adecvate pentru Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, în special în ceea ce priveşte cheltuielile sale administrative, cu scopul de a garanta că institutul dispune de resurse umane suficiente şi de competenţele necesare pentru a fi pe deplin operaţional şi a-şi îndeplini obiectivele generale de promovare a egalităţii de gen, astfel cum se prevede în regulamentul de înfiinţare a institutului;

7.  reaminteşte statelor membre să facă uz de resursele financiare puse la dispoziţie prin Fondul social european şi prin Fondul european de dezvoltare regională pentru a promova egalitatea de gen, în special în ceea ce priveşte ocuparea locurilor de muncă, nu numai prin integrarea dimensiunii de gen, ci şi prin luarea de măsuri destinate direct grupurilor vulnerabile de femei, ţinându-se seama în mod corespunzător de impactul crizei economice, investindu-se în servicii publice de bună calitate şi garantându-se în particular servicii de calitate la preţuri accesibile pentru îngrijirea copiilor, a persoanelor în vârstă şi a altor persoane dependente şi solicită să se asigure o transparenţă bugetară autentică în cazul fondurilor alocate pentru politicile privind egalitatea dintre femei şi bărbaţi (FSE, PROGRESS, DAPHNE);

8.  solicită Comisiei să lanseze proiecte-pilot în următoarele domenii:

–   măsuri menite să faciliteze concilierea vieţii de familie cu viaţa profesională;

–   reinserţia pe piaţa muncii a femeilor care au fost victime ale unor acte de violenţă de gen;

–   măsuri care urmăresc îmbunătăţirea situaţiei mamelor singure din Europa;

–    măsuri vizând elaborarea de indicatori pentru evaluarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi în viaţa locală;

–    măsuri vizând implicarea specialiştilor femei în reconversia ecologică şi ocuparea locurilor de muncă ecologice;

–    măsuri de promovare a responsabilităţii parentale active în raport cu copiii, indiferent de situaţia socială a părinţilor, în conformitate cu instrumentele internaţionale în vigoare;

invită, în continuare, Comisia să iniţieze o acţiune pregătitoare pornind de la actualul proiect-pilot referitor la „Stimularea transformării muncii precare în muncă cu drepturi”, precizând că ar trebui să se acorde o atenţie deosebită proporţiei semnificative de femei care ocupă locuri de muncă precare;

9.  invită Comisia să includă o parte din fondurile alocate pentru activităţi în domeniul egalităţii de gen în bugetul afectat Anului European al Îmbătrânirii Active 2012, spre exemplu pentru măsuri care vizează serviciile de sănătate şi asistenţă socială destinate femeilor vârstnice, precum şi includerea şi reincluderea femeilor în programele pentru o îmbătrânire activă;

10. subliniază rolul important al programului pentru lupta împotriva violenţei (DAPHNE) în combaterea violenţei împotriva femeilor în Uniunea Europeană; subliniază, prin urmare, importanţa finanţării adecvate a programului DAPHNE pentru a garanta că toate măsurile care urmăresc combaterea violenţei pe criterii de gen beneficiază de finanţare corespunzătoare;

11. subliniază rolul important pe care îl au rubricile bugetare destinate egalităţii de gen şi combaterii discriminării din cadrul programului PROGRESS în promovarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi şi în combaterea discriminării în Uniunea Europeană; subliniază că aceste rubrici ar trebui să fie gestionate în continuare de către departamentul responsabil cu egalitatea de gen al Comisiei şi insistă ca fondurile alocate acestor rubrici să fie majorate în mod substanţial;

12. subliniază importanţa unei finanţări adecvate pentru măsurile de promovare a egalităţii de gen în ţările terţe; subliniază necesitatea unor măsuri finanţate de către UE pentru a combate traficul de persoane şi violenţa pe criterii de gen în ţările terţe, în special fenomenul mutilării genitale feminine, precum şi necesitatea unor programe de combatere a analfabetismului în rândul femeilor, de promovare a participării femeilor la centrele de luare a deciziilor şi de încurajare a antreprenoriatului în rândul femeilor şi a microfinanţării pentru acestea;

13. solicită Comisiei ca, în politica sa de ajutor umanitar, să acorde prioritate ajutoarelor şi asistenţei financiare destinate femeilor victime ale actelor de violenţă de gen săvârşite în timpul conflictelor;

14. recunoaşte că, în contextul crizei economice, este necesar să fie menţinută vigilenţa în legătură cu fondurile cheltuite pentru aceste politici şi, prin urmare, solicită să se ia măsuri cu scopul de a garanta că fondurile UE generează valoare adăugată pentru toate proiectele;

15. subliniază necesitatea de a majora cofinanţarea comunitară a proiectelor prezentate de organizaţii ale femeilor şi de alte organizaţii sociale care se ocupă de proiecte ce implică femeile cu scopul de a sprijini punerea lor în aplicare şi a ţine seama în mod corespunzător de dificultăţile cu care se confruntă aceste organizaţii; consideră că contribuţia ONG-urilor nu ar trebui să depăşească 10% din costul proiectelor prezentate pentru finanţare comunitară;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	25.5.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 2 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Regina Bastos, Edit Bauer, Emine Bozkurt, Marije Cornelissen, Silvia Costa, Iratxe García Pérez, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Nicole Kiil-Nielsen, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Constance Le Grip, Astrid Lulling, Barbara Matera, Elisabeth Morin-Chartier, Siiri Oviir, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Eva-Britt Svensson, Britta Thomsen, Marina Yannakoudakis, Anna Záborská
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Izaskun Bilbao Barandica, Mojca Kleva, Kartika Tamara Liotard, Gesine Meissner, Norica Nicolai, Antigoni Papadopoulou
Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final	Jacek Włosowicz

ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU PESCUIT

IPOL-COM-PECH D(2011)19172

Dlui Alain LAMASSOURE

Preşedintele Comisiei pentru bugete

ASP 13E205

Subiect: Priorităţile bugetare pentru 2012 ale Comisiei PECH – rezoluţia referitoare la mandatul pentru trilogul din iunie/iulie

Stimate domnule Lamassoure,

În cadrul procedurii bugetare 2012, comisiile care se ocupă de domenii specifice de politică au fost rugate să contribuie la rezoluţia referitoare la mandatul pentru trilogul ce va avea loc în iunie/iulie. Ţinând seama de propriul program de activitate şi timpul disponibil, comisia noastră nu va fi în măsură să prezinte un aviz. Din acest motiv, v-aş ruga să ţineţi seama de următoarele puncte, care reflectă priorităţile noastre pentru 2012.

Această scrisoare reprezintă rezultatul unui proces de consultare la care au participat toţi coordonatorii de grupuri din comisia noastră şi raportorul nostru pentru bugetul 2012, dna Britta REIMERS. Este, de asemenea, coerentă cu concluziile dialogului structurat privind priorităţile politice şi legislative pentru 2012 pe care membrii comisiei noastre l-au avut cu dna comisar Maria DAMANAKI la 4 aprilie 2011.

Prima prioritate a Comisiei PECH este, în perspectiva revizuirii iminente, ca finanţarea pentru politica comună în domeniul pescuitului (PCP) să fie menţinută la nivelurile actuale, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor acestei politici. În acest sens, Comisia ne-a informat că intenţionează să adopte în iulie primele propuneri care vor face parte din pachetul de revizuire a PCP. Cu toate acestea, fără a fi la curent cu conţinutul exact al acestor propuneri, considerăm că este crucial să se asigure finanţarea pe termen lung pentru măsurile din următoarele domenii:

1.  asigurarea stimulentelor financiare necesare pentru sectorul pescuitului familial de coastă la scară mică, promovându-se astfel ocuparea forţei de muncă pe plan local şi buna funcţionare a pieţelor şi încurajându-se, în acelaşi timp, diversificarea şi reformarea profesională sau îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pe nave;  

2.  alocarea de credite suficiente pentru cercetare şi dezvoltarea ştiinţifică în domeniul conservării, al gestionării şi al utilizării durabile a resurselor marine şi în acvacultură;

3.  menţinerea nivelului de inspecţii şi controale atât în UE, cât şi în afara ei, în special în contextul combaterii pescuitului ilegal.

4.  în perspectiva revizuirii PCP, alocarea de credite suficiente pentru a finanţa aplicarea acordurilor internaţionale şi organizaţiile regionale de pescuit.

A doua prioritate a comisiei noastre vizează finanţarea politicii maritime integrate (PMI). Am dori ca toate părţile interesate să contribuie la finanţarea sa, fără ca acest lucru să afecteze creditele alocate pescuitului în cadrul rubricii 2 din Cadrul financiar multianual 2007-2013.

În fine, ar trebui asigura un sprijin echilibrat pentru eforturile statelor membre de a reduce capacităţile de pescuit ale flotelor lor, deoarece capacităţile excedentare reprezintă principala cauză a diminuării stocurilor de peşte şi împiedică conservarea lor pe termen lung.

Sperăm că Comisia pentru bugete şi raportorul său general, dna Francesca BALZANI, vor sprijini aceste priorităţi şi le vor include în rezoluţia privind mandatul pentru trilogul ce va avea loc în iunie/iulie.

Cu stimă,

Carmen FRAGA ESTÉVEZ

Spre informare: Dnei Francesca BALZANI, raportor general pentru bugetul 2012.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	15.6.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	25 7 7
Membri titulari prezenţi la votul final	Damien Abad, Alexander Alvaro, Marta Andreasen, Francesca Balzani, Reimer Böge, Lajos Bokros, Andrea Cozzolino, Jean-Luc Dehaene, Isabelle Durant, James Elles, Göran Färm, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazábal Rubial, Salvador Garriga Polledo, Jens Geier, Ivars Godmanis, Estelle Grelier, Carl Haglund, Jutta Haug, Monika Hohlmeier, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Anne E. Jensen, Sergej Kozlík, Jan Kozłowski, Alain Lamassoure, Giovanni La Via, Vladimír Maňka, Barbara Matera, Claudio Morganti, Nadezhda Neynsky, Miguel Portas, László Surján, Helga Trüpel, Angelika Werthmann, Jacek Włosowicz
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Frédéric Daerden, Edit Herczog, María Muñiz De Urquiza
Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final	Marisa Matias