RECOMANDARE referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind procedura de predare între statele membre ale Uniunii Europene și Islanda și Norvegia

14.7.2011 - (05307/2010 – C7‑0032/2010 – 2009/0192(NLE)) - ***

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
Raportor: Rui Tavares

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind procedura de predare între statele membre ale Uniunii Europene și Islanda și Norvegia

(05307/2010 – C7‑0032/2010 – 2009/0192(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–   având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (05307/2010),

–   având în vedere proiectul de acord dintre Uniunea Europeană și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind procedura de predare între statele membre ale Uniunii Europene și Islanda și Norvegia (09644/2006),

–   având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în temeiul articolului 82 alineatul (1) litera (d) și al articolului 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7-0032/2010),

–   având în vedere articolul 81 și articolul 90 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0268/2011),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre, ale Republicii Islanda și ale Regatului Norvegiei, poziția Parlamentului.

EXPUNERE DE MOTIVE

I - Context

În iulie 2001, Consiliul a autorizat Președinția Consiliului, asistată de Comisia Europeană, să înceapă negocierea acordurilor de asistență judiciară reciprocă și de extrădare cu Norvegia și Islanda. Acordul de extrădare urma să aplice Islandei și Norvegiei dispozițiile Convenției UE din 1996 privind extrădarea, considerate ca nefăcând parte din acquis-ul Schengen. Mandatul de negociere a fost actualizat în 2002 după ce s-a convenit că extrădarea în interiorul UE va fi înlocuită de o procedură de predare în temeiul mandatului european de arestare. În ciuda deciziei de a nu stabili o legătură între mandatul european de arestare și acquis-ul Schengen, Consiliul a convenit că ar fi util să se aplice modelul procedurii de predare țărilor care fac parte din spațiul Schengen, luând în considerare parteneriatul privilegiat al acestora cu statele membre ale UE.

Consiliul a autorizat Președinția Consiliului să negocieze acorduri cu Norvegia și Islanda privind cooperarea judiciară în materie penală și procedurile de predare pe baza articolelor 24 și 38 din Tratatul privind Uniunea Europeană. La 28 iunie 2006, Consiliul a ajuns la o abordare generală cu privire la acordul privind predarea, dar acordul nu a fost încă încheiat în mod formal deoarece, la momentul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, procesul de ratificare de către statele membre nu era încă finalizat, acum fiind necesar să fie aplicată noua procedură prevăzută la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Drept urmare, Consiliul poate adopta o decizie de încheiere a acordului numai după obținerea aprobării Parlamentului European.

II - Conținutul acordului

Acordul vizează îmbunătățirea procedurii de predare între statele membre și Norvegia și Islanda, în scopul efectuării urmăririi penale sau al executării pedepselor, luând în considerare, ca norme minime, dispozițiile Convenției din 27 septembrie 1996 privind extrădarea între statele membre ale UE.

În conformitate cu dispozițiile acordului, părțile contractante se vor asigura că sistemul de extrădare se va baza pe un mecanism de predare în temeiul unui mandat de arestare. Un mandat de arestare poate fi emis pentru fapte pedepsite de legislația statului emitent cu o pedeapsă sau o măsură privative de libertate a căror durată maximă este de cel puțin douăsprezece luni sau, atunci când s-a dispus o condamnare la o pedeapsă sau s-a pronunțat o măsură privativă de libertate, pentru condamnări de cel puțin patru luni.

III - Poziția raportorului

În măsura în care acest acord extinde pur și simplu la Norvegia și Islanda, la solicitarea acestor două țări, dispoziții deja aplicabile statelor membre ale UE, raportorul nu vede niciun motiv de obiecție. Cu toate acestea, raportorul consideră că mandatul european de arestare trebuie să facă obiectul unei evaluări, pentru a răspunde îngrijorărilor opiniei publice cu privire la posibile abuzuri sau disfuncționalități ale acestui instrument. În special, raportorul își exprimă îngrijorarea cu privire la problemele pe care le poate cauza suspendarea parțială a dublei incriminări. Această suspendare, așa cum este formulată la articolul 3 alineatul (4) din acord, creează posibilitatea arestării și predării pentru fapte care nu constituie infracțiune în cele două țări vizate. Este relevantă, în acest sens, posibilitatea de suspendare a dublei verificări a incriminării pe motive de „facilitare a intrării și șederii ilegale”. Raportorul consideră că părțile contractante ar trebui să exercite reținere în ceea ce privește aceste suspendări de verificare a dublei incriminări, astfel încât să evite arestări și predări pentru infracțiuni minore. În sfârșit, raportorul subliniază necesitatea extinderii drepturilor procedurale, pentru a pune la dispoziția cetățenilor o gamă largă de drepturi care să însoțească utilizarea mandatului european de arestare, furnizând, astfel, garanții pentru libertățile civile și încrederea publicului în acest instrument.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	12.7.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	48 1 4
Membri titulari prezenți la votul final	Jan Philipp Albrecht, Sonia Alfano, Alexander Alvaro, Roberta Angelilli, Vilija Blinkevičiūtė, Mario Borghezio, Rita Borsellino, Emine Bozkurt, Simon Busuttil, Philip Claeys, Carlos Coelho, Rosario Crocetta, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Hélène Flautre, Kinga Göncz, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Ágnes Hankiss, Anna Hedh, Salvatore Iacolino, Sophia in ‘t Veld, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Timothy Kirkhope, Juan Fernando López Aguilar, Baroness Sarah Ludford, Monica Luisa Macovei, Véronique Mathieu, Nuno Melo, Jan Mulder, Antigoni Papadopoulou, Georgios Papanikolaou, Carmen Romero López, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Renate Sommer, Rui Tavares, Wim van de Camp, Daniël van der Stoep, Renate Weber, Tatjana Ždanoka
Membri supleanți prezenți la votul final	Edit Bauer, Anna Maria Corazza Bildt, Ioan Enciu, Monika Hohlmeier, Jean Lambert, Antonio Masip Hidalgo, Mariya Nedelcheva, Hubert Pirker, Michèle Striffler, Kyriacos Triantaphyllides, Cecilia Wikström