RAPORT referitor la combaterea pescuitului ilegal la nivel mondial – rolul UE

18.10.2011 - (2010/2210(INI))

Comisia pentru pescuit
Raportoare: Isabella Lövin

Procedură : 2010/2210(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A7-0362/2011

Texte depuse :

A7-0362/2011

Dezbateri :

PV 17/11/2011 - 4
CRE 17/11/2011 - 4

Voturi :

PV 17/11/2011 - 6.10
CRE 17/11/2011 - 6.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0516

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publicĂ Şi siguraNŢă alimentară
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la combaterea pescuitului ilegal la nivel mondial – rolul UE

(2010/2210(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982,

– având în vedere Convenția privind diversitatea biologică (CBD) și Declarația de la Rio privind mediul și dezvoltarea, adoptată de către Conferința ONU privind mediul și dezvoltarea în iunie 1992,

– având în vedere Acordul Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) privind promovarea respectării măsurilor internaționale de conservare și gestionare de către navele de pescuit în marea liberă, adoptat la cea de-a 27-a sesiune a Conferinței FAO din noiembrie 1993 („Acordul de conformitate”),

– având în vedere Acordul din 1995 de punere în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 privind conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a rezervelor de pești mari migratori („Acordul Organizației Națiunilor Unite privind rezervele de pește” - UNFSA din august 1995),

– având în vedere Codul de conduită al FAO pentru un pescuit responsabil, adoptat în octombrie 1995 de către Conferința FAO,

– având în vedere Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la procesul de luare a deciziilor și accesul la justiție pe probleme de mediu, adoptată în iunie 1998 („Convenția de la Aarhus”),

– având în vedere Planul internațional de acțiune pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (IPOA-IUU), adoptat de către Consiliul FAO în iunie 2001,

– având în vedere Comunicarea Comisiei privind un plan de acțiune comunitar pentru eradicarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat din mai 2002 (COM(2002)0180),

– având în vedere declarația făcută cu ocazia reuniunii mondiale la nivel înalt de la Johanesburg privind dezvoltarea durabilă, desfășurată în perioada 26 august - 4 septembrie 2002,

– având în vedere rezoluția sa din 15 februarie 2007 privind punerea în aplicare a planului de acțiune al UE împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat[1],

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat („Regulamentul INN”)[2], Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 privind autorizațiile pentru activitățile de pescuit ale navelor de pescuit comunitare în afara apelor comunitare și accesul navelor țărilor terțe în apele comunitare („Regulamentul privind autorizațiile pentru pescuit”)[3] și Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului („Regulamentul privind controlul”)[4],

– având în vedere Acordul FAO privind măsurile de competența statului portului pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (PSMA), adoptat la cea de-a 36-a sesiune a Conferinței FAO, care a avut loc la Roma în noiembrie 2009,

– având în vedere raportul din 2011 al Oficiului ONU pentru combaterea traficului de droguri și prevenirea criminalității (UNODC) privind criminalitatea organizată transnațională din sectorul pescuitului,

– având în vedere raportul de referință al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei, intitulat „Descurajarea activităților ilegale din sectorul pescuitului – genetică, genomică, chimie și criminalistică pentru a lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) și pentru a sprijini trasabilitatea produselor din pește”, publicat în 2011,

– având în vedere viitoarea Conferință a ONU privind dezvoltarea durabilă (UNCSD), care va avea loc în Brazilia în iunie 2012,

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru dezvoltare, precum și cel al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7–0362/2011),

A. întrucât 71 % din suprafața Pământului este acoperită de oceane, care stochează de 16 ori mai mult dioxid de carbon decât spațiul terestru, joacă un rol fundamental în ceea ce privește clima și sistemele de menținere a vieții de pe întreaga planetă și furnizează unei mari părți a populației mondiale alimente, mijloace de subzistență, energie și rute de transport;

B. întrucât se pare că pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) implică între 11 și 26 de milioane de tone de pește pe an, ceea ce reprezintă cel puțin 15 % din capturile mondiale, fapt care împiedică realizarea unei gestionări durabile din punct de vedere economic, social și ecologic a exploatării resurselor marine mondiale;

C. întrucât acordul adoptat la cea de-a zecea Conferință a părților la Convenția privind diversitatea biologică, care a avut loc în octombrie 2010 la Nagoya, a stabilit obligația internațională de a se reduce cel puțin la jumătate pierderea biodiversității până în 2020;

D. întrucât oceanele Pământului reprezintă 90 % din habitatul vieții de pe planetă;

E. întrucât două treimi din oceanele planetei nu se află sub jurisdicție națională și nu fac obiectul unor politici cuprinzătoare privind guvernarea apelor internaționale (marea liberă), legislația actuală fiind încropită pe baza principiilor secolului al XVII-lea privind libertatea mărilor și neținând seama de multe din principiile ecologice care se aplică de mult timp spațiului terestru și atmosferei;

F. întrucât unul din obiectivele Acordului FAO privind măsurile de competența statului portului pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat este eliminarea „porturilor de conveniență” care servesc drept refugii sigure pentru navele INN și sunt porți de acces pentru comerțul de capturi ilegale;

G. întrucât noul pachet de măsuri privind controlul al UE, ce include Regulamentul INN, Regulamentul privind controlul și Regulamentul privind autorizațiile pentru pescuit, constituie un set complet de instrumente pentru combaterea acestui flagel care afectează oceanele, deoarece specifică responsabilitățile statului de pavilion, de coastă, de port și de comercializare atât pentru statele membre ale UE, cât și pentru țările terțe;

H. întrucât UE este cel mai mare importator din lume de produse pescărești și una dintre principalele puteri în materie de pescuit și, prin urmare, are o responsabilitate majoră de a juca un rol esențial în mobilizarea comunității internaționale în combaterea pescuitului INN,

1. consideră că pescuitul INN este una din principalele amenințări la adresa biodiversității oceanelor planetei;

2. își exprimă convingerea că pescuitul INN este o problemă majoră de mediu și economică în toată lumea, atât în zonele de pescuit marine, cât și în apele dulci, subminând eforturile de gestionare a zonelor de pescuit, amenințând durabilitatea resurselor halieutice și securitatea alimentară și denaturând piața, cu repercusiuni incomensurabile din punct de vedere social și economic pentru întreaga societate, inclusiv în țările în curs de dezvoltare;

3. subliniază faptul că pescuitul INN și activitățile comerciale conexe reprezintă o concurența neloială pentru pescari și celelalte entități care își desfășoară activitatea în mod legal, și creează, totodată, dificultăți economice comunităților de pescuit, consumatorilor și întregului sector;

4. subliniază poziția de lider mondial asumată de UE prin noul pachet de măsuri privind controlul, ce include Regulamentul INN, Regulamentul privind controlul și Regulamentul privind autorizațiile pentru pescuit; consideră că acesta reprezintă un set variat și complet de instrumente pentru combaterea acestui flagel care afectează oceanele, deoarece specifică responsabilitățile statului de pavilion, de coastă, de port și de comercializare atât pentru statele membre ale UE, cât și pentru țările terțe, precum și obligațiile cu privire la activitățile cetățenilor acestora; solicită aplicarea fermă a acestor instrumente;

5. subliniază necesitatea îmbunătățirii coordonării între Comisie, Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului și statele membre în vederea ameliorării colectării și a schimbului de informații și în vederea susținerii aplicării transparente și riguroase a legislației Uniunii în domeniul pescuitului;

6. consideră că responsabilitatea pentru asigurarea conformității navelor cu normele de gestionare și cu alte norme aplicabile, pentru colectarea și raportarea datelor privind capturile și efortul de pescuit, precum și pentru asigurarea trasabilității, inclusiv prin validarea certificatelor de captură, trebuie să aparțină statului de pavilion, întrucât delegarea acestei responsabilități unui alt stat ar submina lupta împotriva pescuitului INN;

7. insistă asupra faptului că autoritățile de control din statele membre și Comisia ar trebui să beneficieze de suficiente resurse (umane, financiare, tehnologice), care să le permită să pună pe deplin în aplicare aceste regulamente;

8. subliniază faptul că, pentru credibilitatea UE, este necesar ca statele membre și Comisia să identifice și să sancționeze operatorii din UE care încalcă legislația Uniunii și consideră că, în această privință, sunt necesare progrese pentru ca UE să combată în mod satisfăcător pescuitul INN pe plan intern și pe cel practicat de operatori din UE în alte părți;

9. invită statele membre și Comisia să asigure combaterea pescuitului ilegal în larg și în apele interioare și subliniază nevoia de a revizui mecanismele de control și implementarea acestora, pentru a determina dacă sunt suficiente;

10. îndeamnă să se folosească revizuirea politicii comune în domeniul pescuitului pentru a asigura stimulente care să promoveze pescuitul legal în beneficiul populațiilor de pește, al mediului, al consumatorilor și al producătorilor din UE;

11. îndeamnă Comisia să investigheze, până la sfârșitul anului 2012, dacă practicarea pescuitul de agrement în cadrul Uniunii are o asemenea amploare încât să fie într-adevăr clasificată ca pescuit INN;

12. invită Comisia și statele membre să coopereze în vederea instituirii unui serviciu european de pază de coastă pentru a spori capacitatea comună de monitorizare și inspecție și a combate în mod eficient pericolele actuale sau viitoare de pe mare, cum ar fi terorismul, pirateria, pescuitul INN, traficul sau chiar poluarea marină;

13. îndeamnă Comisia să își continue eforturile de promovare a schimbului de informații în scopul integrării supravegherii maritime și îndeosebi schimbul de informații care vizează armonizarea serviciilor de pază de coastă la nivel european;

14. consideră că obiectivele UE în lupta împotriva pescuitului INN ar trebui să fie susținute de resursele necesare, îndeosebi financiare, pentru a asigura promovarea acestora, statele membre beneficiind de suficiente resurse care să le permită punerea în aplicare a reglementărilor în vigoare; subliniază, de asemenea, că orice viitoare adoptare de noi metode (cum ar fi sistemele electronice de urmărire etc.), trebuie să asigure disponibilitatea, în cadrul bugetului UE, a resurselor financiare necesare în vederea aplicării acestora;

15. invită Comisia să publice evaluări anuale ale performanțelor tuturor statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), evaluări care să identifice posibile puncte slabe care trebuie corectate, precum și să folosească toate mijloacele posibile, inclusiv identificarea statelor membre când acestea nu își îndeplinesc responsabilitățile, pentru a asigura respectarea în întregime a normelor de către acestea, în vederea creării unui sistem de control fiabil și transparent;

16. salută decizia Comisiei Europene de a introduce o licență de pescuit bazată pe un sistem de puncte, un instrument suplimentar prin intermediul căruia statele membre vor putea să identifice neregulile în orice etapă a lanțului de comercializare și să impună sancțiuni severe în caz de încălcare;

17. consideră că, având în vedere nivelul înalt de mobilitate al rezervelor halieutice, al flotelor de pescuit și al capitalului din spatele acestor flote, precum și dimensiunea mondială a pieței de pește, pescuitul INN poate fi combătut în mod eficient doar prin intermediul cooperării internaționale, atât pe plan bilateral, cât și multilateral, și prin schimburi de informații ample, exacte și în timp util, referitoare la navele de pescuit, activitățile și capturile acestora și alte chestiuni relevante;

18. invită UE să insiste ferm ca țările terțe să combată efectiv pescuitul INN, inclusiv promovând semnarea, ratificarea și punerea în aplicare a Acordului FAO privind măsurile de competența statului portului, a Acordului Organizației Națiunilor Unite privind rezervele de pește, a Acordului de conformitate al FAO și a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării, precum și a diferitelor sisteme de documentare a capturilor adoptate deja de către organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) în contextul acordurilor comerciale, al acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului și al politicii de dezvoltare a UE;

19. subliniază necesitatea de a asigura că toate țările terțe cu care UE a încheiat acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului aplică normele Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind drepturile fundamentale ale lucrătorilor, în special cele referitoare la dumpingul social cauzat de pescuitul INN;

20. subliniază faptul că limitele care existau în trecut în ceea ce privește monitorizarea, controlul și supravegherea activităților de pescuit au fost în mare măsură depășite grație progreselor tehnologice, inclusiv dezvoltării tehnologiilor spațiale și de comunicare prin satelit, iar soluția combaterii pescuitului INN în momentul de față este în primul rând asumarea de către guverne a voinței politice de a acționa eficient și responsabil;

21. invită statele membre să urmărească și să defere justiției navele, proprietarii, firmele, companiile sau persoanele implicate în activități legate de pescuitul INN, inclusiv în amestecarea capturilor INN cu capturi legale, la fel cum ar face cu cei care săvârșesc alte infracțiuni economice sau legate de mediu, și să aplice sancțiuni severe după condamnare, inclusiv, dacă este cazul, pentru delicte grave sau repetate, retragerea permanentă a permiselor și interzicerea accesului la instalațiile portuare;

22. deplânge faptul că au fost distribuite fonduri UE unor nave care au fost prinse anterior pescuind ilegal;

23. invită Comisia să modifice cerințele pentru toate tipurile de asistență financiară astfel încât să aplice sancțiuni financiare și să refuze finanțarea proprietarilor navelor în cazul cărora s-a dovedit că au pescuit ilegal;

24. îndeamnă Comisia să interzică accesul la ajutoare din partea Fondului european pentru pescuit tuturor navelor implicate în activități INN;

25. subliniază necesitatea asumării unei mai mari responsabilități și răspunderi de către sectorul pescuitului în vederea obținerii unei utilizări durabile a resurselor marine; consideră că îmbunătățirea transparenței în toate aspectele și activitățile sectorului pescuitului, inclusiv prin convenirea unor criterii internaționale de stabilire a proprietății reale și efective a navelor și a drepturilor de pescuit pe care le dețin și prin stabilirea condițiilor de publicare a acestora, precum și prin monitorizarea navelor de pescuit în apele internaționale, este esențială;

26. consideră că Uniunea Europeană ar trebui să ofere un exemplu prin adoptarea și promovarea unei politici de transparență în procesul decizional în domeniul gestionării pescuitului în cadrul organismelor internaționale și în țările terțe cu care UE are relații în domeniul pescuitului;

27. consideră că pescuitul realizat conform măsurilor adoptate la nivel internațional, regional și național, bazat pe utilizarea responsabilă și durabilă a resurselor, favorizează creșterea economică și crearea de locuri de muncă, atât în cadrul UE, cât și în țările în curs de dezvoltare, în timp ce pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) are consecințe economice, sociale și ecologice grave, acestea fiind dăunătoare în mod special pentru țările în curs de dezvoltare prin faptul că pescuitul INN împiedică atingerea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), în special a obiectivelor 1, 7 și 8;

28. subliniază caracterul transfrontalier al activităților de pescuit și necesitatea, pentru a lupta împotriva pescuitului INN, de a coopera atât la nivel bilateral, cât și la nivel multilateral pentru ca măsurile de combatere a pescuitului INN să fie aplicate de toți în mod transparent, nediscriminatoriu și echitabil, ținând cont de capacitățile financiare, tehnice și umane ale țărilor în curs de dezvoltare, în special de cele ale statelor insulare mici;

29. solicită Comisiei să asigure coerența politicilor sale pentru ca politica de dezvoltare care luptă împotriva sărăciei să fie parte integrantă a politicii UE de combatere a pescuitului INN, alături de preocupările legate de mediu și de comerț;

30. subliniază legătura directă dintre pescuitul INN și nivelul de guvernanță al unui stat și solicită ca orice măsură de ajutor extern să fie însoțită de voința politică fermă a statului beneficiar de a interzice pescuitul INN în apele sale și de a îmbunătăți, în general, guvernanța în sectorul pescuitului;

31. încurajează Comisia și statele membre să își extindă programele de sprijin financiar, tehnologic și tehnic, inclusiv ajutorul oficial pentru dezvoltare și acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului, pentru a include programele de monitorizare, control și supraveghere în apele țărilor în curs de dezvoltare, acordând prioritate programelor regionale, mai degrabă decât celor bilaterale; încurajează în continuare o mai bună coordonare între toți furnizorii de ajutoare, europeni și din afara UE, în finanțarea unor astfel de programe;

32. consideră, de asemenea, că UE ar trebui să folosească în mod activ cooperarea în acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului pentru a eficientiza lupta împotriva pescuitului INN;

33. solicită Comisiei să consolideze atât cât este necesar pachetul financiar pentru sectorul pescuitului în cadrul acordurilor pe care aceasta le încheie cu țările în curs de dezvoltare, pentru ca acestea din urmă să își poată consolida capacitățile instituționale, umane și tehnice de a lupta împotriva pescuitului INN și să respecte astfel mai bine măsurile adoptate de organizațiile internaționale și regionale de gestionare a pescuitului și legislația europeană;

34. subliniază necesitatea de a implica societatea civilă și de a responsabiliza întreprinderile din sectorul pescuitului, astfel încât acestea să asigure respectarea metodelor legale de pescuit și să coopereze cu autoritățile în lupta împotriva pescuitului INN, în temeiul responsabilităților sociale și de mediu ale întreprinderilor;

35. solicită Comisiei să adauge Acordul FAO privind măsurile de competența statului portului, Acordul Organizației Națiunilor Unite privind rezervele de pește și Acordul de conformitate al FAO pe lista instrumentelor care trebuie implementate în țările eligibile pentru Sistemul generalizat de preferințe Plus, care se află în curs de revizuire; solicită eliminarea autorizațiilor de export pentru toate statele care comercializează produse provenite din pescuitul INN; consideră că este necesar ca UE să colaboreze cu statele respective, pentru a interzice comercializarea acestor produse;

36. reamintește faptul că problema pescuitului INN nu poate fi separată de acordurile de parteneriat economic în contextul schimburilor comerciale supuse normelor OMC; subliniază problema derogării de la normele referitoare la origine pentru anumite produse pescărești prelucrate, îndeosebi în cazul Papua Noua Guinee, fapt care împiedică trasabilitatea acestor produse și favorizează pescuitul INN;

37. consideră că UE ar trebui să urmărească îndeplinirea următoarelor obiective în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) la care participă:

• stabilirea, pentru toate zonele de pescuit care țin de competența ORGP, a unor registre cu navele de pescuit, inclusiv navele auxiliare, care sunt autorizate să desfășoare activități de pescuit, precum și a unor liste cu navele identificate ca practicând pescuitul INN (liste negre), care să fie actualizate în mod frecvent, să fie difuzate la scară largă și să facă obiectul unei coordonări a ORGP;

• consolidarea comisiilor de conformitate ale ORGP în vederea examinării performanțelor părților contractante și, atunci când este cazul, în vederea aplicării unor sancțiuni eficiente;

• extinderea listei de măsuri specifice ce trebuie luate de către părțile contractante (PC) ca state de pavilion, de coastă, de port și de comercializare, precum și state care dețin proprietatea efectivă, în cadrul fiecărei ORGP;

• stabilirea unor programe de observare și de inspecție pe mare adecvate;

• interzicerea transbordărilor pe mare;

• dezvoltarea unor sisteme de documentare a capturilor, începând cu principalele specii ale fiecărei ORGP;

• utilizarea obligatorie a instrumentelor electronice, inclusiv VMS, jurnale de bord electronice și alte dispozitive de urmărire, după caz;

• evaluări obligatorii și periodice ale performanțelor fiecărei ORGP, cu obligația respectării recomandărilor;

• declararea intereselor financiare în ceea ce privește pescuitul pentru șefii de delegații la ORGP, în cazul în care acestea ar putea conduce la un conflict de interese;

38. solicită o extindere rapidă a rețelei de ORGP pentru a cuprinde toate zonele de pescuit din marea liberă, fie prin crearea de noi ORGP, fie prin extinderea mandatului celor deja existente; consideră că, având în vedere dimensiunea globală a pescuitului INN, este necesară o cooperare puternic consolidată între ORGP în ceea ce privește schimbul de informații și sancțiunile împotriva navelor și părților contractante la convenție;

39. consideră că dreptul de a pescui în marea liberă trebuie, în măsura în care acest lucru este posibil în conformitate cu dreptul internațional, să fie condiționat de aderarea statului la organismele internaționale relevante și de aplicarea pe deplin a tuturor măsurilor de gestionare pe care acestea le adoptă;

40. constată că FAO este principala sursă de expertiză științifică și recomandări în momentul examinării problemelor globale de pescuit și acvacultură, ca urmare a faptului că dezvoltarea și gestionarea pescuitului sunt mai bine integrate în conservarea biodiversității și protecția mediului;

41. sprijină pe deplin actuala inițiativă a FAO de a crea un registru mondial al navelor de pescuit, care să aibă un caracter obligatoriu și să includă navele mai mari de 10 GT, în cel mai scurt timp;

42. încurajează crearea rapidă a unui sistem de evaluare a performanțelor statului de pavilion, acesta fiind în curs de elaborare în cadrul FAO, ca o modalitate de a exercita presiune asupra statelor care nu își îndeplinesc obligațiile juridice internaționale; solicită găsirea unui mecanism eficient pentru sancționarea statelor care nu se asigură că navele aflate sub pavilionul lor nu sprijină și nu se implică în pescuitul INN și respectă toate dispozițiile legislative relevante; invită statele membre să pună în aplicare în mod corect și transparent instrumentele de piață pentru a pune capăt pescuitului ilegal, fără a discrimina alte țări; sprijină decizia FAO de a organiza consultări la nivel internațional cu privire la performanța statelor de pavilion în ceea ce privește obligațiile lor în temeiul dreptului internațional;

43. solicită adoptarea de urgență a unor măsuri pentru a pune capăt utilizării „pavilioanelor de conveniență”, practică ce permite navelor de pescuit să desfășoare activități ilegale cu impunitate, cu mari costuri pentru ecosistemul marin, pentru rezervele de pește, pentru comunitățile de coastă, pentru securitatea alimentară, îndeosebi în țările în curs de dezvoltare, și pentru industria pescuitului legitimă, care respectă legea;

44. subliniază necesitatea de a asigura că interesele UE nu sunt implicate în astfel de forme de piraterie în domeniul pescuitului și invită, prin urmare, statele membre să se asigure că cetățenii lor nu sprijină și nu sunt implicați în pescuitul INN;

45. sprijină eforturile Comisiei de a institui un registru public în care să fie consemnată identitatea proprietarilor de nave a căror participare la pescuitul INN a fost dovedită; consideră că registrul ar trebui să fie compatibil cu cel gestionat de Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului din Vigo;

46. consideră că trebuie efectuate fără întârziere evaluări independente ale performanțelor statelor de pavilion și ale ORGP de către o organizație din sistemul ONU;

47. recunoaște lipsa de cooperare internațională în gestionarea impactului negativ al activităților umane altele decât pescuitul care afectează mediul marin și invită Comisia să susțină crearea unui organism mondial pentru umplerea acestei lacune, eventual sub auspiciile ONU;

48. subliniază că conceptul de responsabilitate a statului de comercializare trebuie elaborat mai în detaliu, ca mijloc de închidere a piețelor pentru produsele care provin din pescuitul INN; consideră că UE trebuie să abordeze în mod urgent împreună alte state de comercializare importante, inclusiv, dar nu exclusiv, SUA, Japonia și China, problema colaborării și a elaborării în cel mai scurt timp a unor instrumente juridice internaționale care ar putea stopa, urmări penal și sancționa comercializarea produselor de pescuit INN, în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și în cadrul sistemului ONU;

49. subliniază că menținerea și dezvoltarea industriei europene a pescuitului depinde într-o anumită măsură de monitorizarea strictă a activităților INN în cazul produselor pescărești comercializate pe piața europeană și mondială; subliniază importanța acestui sector pentru amenajarea teritorială, siguranța alimentară, menținerea locurilor de muncă și conservarea resurselor în apele UE;

50. consideră că Uniunea Europeană dispune deja de instrumentele necesare pentru a descuraja pescuitul ilegal și este convins că, fiind una dintre cele mai mari piețe de pește din lume, dacă le-ar utiliza în mod corespunzător, efectul disuasiv s-ar face simțit, fără îndoială, și în practică; solicită, prin urmare, să nu se acorde sau să fie retrase certificatele de export către Uniunea Europeană acelor state sau părți contractante care nu colaborează cu ORGP pentru stabilirea unor instrumente precum sistemele de documentare a capturilor sau măsurile statului portului;

51. subliniază că una dintre principalele arme în lupta împotriva pescuitului INN este comerțul; regretă, prin urmare, încă o dată, lipsa de coordonare între DG MARE și DG TRADE, întrucât în timp ce prima își fixează tot mai multe obiective pentru combaterea pescuitului INN, obiectivul exclusiv al celei de a doua pare a fi acela de a deschide tot mai mult piețele UE către importuri, indiferent de originea acestora și de garanțiile referitoare la control, acordând preferințe tarifare și derogări de la regulile de origine, care au ca efect doar punerea piețelor europene la dispoziția unor flote și țări identificate ca fiind cel puțin tolerante față de pescuitul INN;

52. consideră că, în acest context, piața și în special importatorii ar trebui să dea socoteală din ce în ce mai mult pentru acțiunile lor, întrucât piața este probabil principala cauză a pescuitului INN;

53. subliniază importanța dreptului consumatorului de a avea întotdeauna certitudinea că produsul cumpărat a fost pescuit în mod legal;

54. invită atât Comisia, cât și statele membre, să își îmbunătățească nivelul de informare a consumatorilor în privința diverselor sisteme de etichetare, de exemplu sistemul Marine Stewardship Council - MSC (Consiliul pentru buna gestionare maritimă), care creează transparență și acordă consumatorului garanția achiziționării de pește sustenabil și debarcat în mod legal;

55. sprijină pe deplin noile orientări adoptate în cadrul reuniunii Comisiei FAO pentru pescuit (COFI) din februarie 2011, care au ca scop armonizarea sistemului de etichetare a produselor pescărești, în vederea combaterii pescuitului ilegal; consideră că printre caracteristicile indicate pe etichetă trebuie să existe mențiuni clare privind denumirea științifică și comercială a peștelui, tipul de pescuit și în special zona de origine;

56. încurajează Comisia urmărească dezvoltarea unui sistem mondial de documentare a capturilor;

57. invită Comisia și statele membre să susțină dezvoltarea și utilizarea unor tehnici care să asigure trasabilitatea integrală și efectivă a produselor pescărești de-a lungul lanțului de aprovizionare, inclusiv urmărirea prin satelit a navelor de pescuit și a navelor auxiliare și etichetele electronice pentru urmărirea peștilor, precum și înființarea unor baze de date internaționale de ADN și alte baze de date genetice pentru pește, pentru identificarea produselor pescărești și a originii lor geografice, astfel cum se precizează în raportul Centrului comun de cercetare (JRC) al Comisiei, intitulat „Descurajarea activităților ilegale din sectorul pescuitului – genetică, genomică, chimie și criminalistică pentru a lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) și pentru a sprijini trasabilitatea produselor din pește”;

58. invită Comisia și Consiliul să consolideze resursele alocate luptei împotriva corupției și crimei organizate, la toate nivelurile;

59. salută recentul raport al Oficiului ONU pentru combaterea traficului de droguri și prevenirea criminalității (UNODC) privind rolul criminalității organizate transnaționale din sectorul pescuitului, care explică modalitatea în care grupările de crimă organizată își extind influența în sectorul pescuitului, atât la nivelul activităților din aval (furnizarea de nave și de echipaj, realimentare etc.), cât și din amonte (marketing, transport);

60. este alarmat de utilizarea de către cei implicați în pescuitul INN a unor activități infracționale precum exploatarea și traficul de ființe umane, spălarea de bani, corupția, utilizarea de bunuri furate, evaziunea fiscală și frauda vamală, fapt care ar trebui considerat o formă de crimă organizată transnațională; subliniază nevoia unei abordări mai complete și integrate pentru combaterea pescuitului INN, inclusiv a controlului comerțului și al importurilor;

61. sprijină pe deplin recomandările raportului UNODC, inclusiv extinderea cooperării internaționale în domeniul anchetării activităților infracționale pe mare, sporirea transparenței activităților și proprietății navelor de pescuit și descurajarea atât a vânzării, cât și a exploatării acestora de către societăți ai căror proprietari efectivi nu pot fi identificați;

62. indică faptul că Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate este unul dintre tratatele ratificate de cel mai mare număr de state, care obligă părțile contractante să coopereze între ele în ceea ce privește anchetarea, punerea sub acuzare și procedurile judiciare în cazurile de criminalitate organizată transnațională, creând astfel sinergii importante în ceea ce privește combaterea pescuitului INN;

63. consideră că pescuitul INN ar trebui să devină o prioritate pentru Interpol, care ar trebui să beneficieze de resurse și de competențe de anchetă pentru a monitoriza și a combate aspectele care țin de criminalitatea transnațională ale pescuitului INN;

64. solicită Comisiei să examineze legea Lacey din SUA și să analizeze dacă anumite elemente ale acesteia ar putea fi utile în contextul european, îndeosebi responsabilitatea pe care o impune asupra comercianților cu amănuntul pentru legalitatea produselor pescărești;

65. invită Comisia să includă principiile de mai sus, dacă este cazul, în dispozițiile acordurilor sale bilaterale în domeniul pescuitului;

66. insistă ca UE să propună considerarea problemei guvernanței internaționale a oceanelor drept o prioritate în cadrul viitoarei reuniuni mondiale la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă, care va avea loc în Brazilia în 2012, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării;

67. subliniază că lupta împotriva pescuitului ilegal la scară mondială este esențială pentru dezvoltarea durabilă globală și, prin urmare, trebuie să fie inclusă în mod inevitabil și explicit în acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului, în angajamentele în domeniul politicii comerciale, printre obiectivele politicii de cooperare pentru dezvoltare și printre prioritățile politicii externe a Uniunii Europene;

68. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor statelor membre, secretariatelor ORGP la care UE este parte contractantă și Comisiei pentru pescuit a FAO.

[1] JO C 287E, 29.11.2007, p.502.
[2] JO L 286, 29.10.2008, p.1.
[3] JO L286, 29.10.2008, p. 33.
[4] JO L 343, 22.12.2009, p.1.

EXPUNERE DE MOTIVE

FAO a adoptat în 2001 un plan de acțiune pentru combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN), care reprezintă de atunci o prioritate clară a comunității internaționale.

„Pescuitul INN subminează eforturile de conservare și gestionare a rezervelor de pește din toate activitățile de pescuit. Se poate ca, atunci când sunt confruntate cu pescuitul INN, organizațiile regionale și naționale de gestionare a pescuitului să nu reușească să își îndeplinească obiectivele de gestionare. Această situație conduce la pierderea oportunităților sociale și economice atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, și are efecte negative pentru securitatea alimentară și protecția mediului. Pescuitul INN poate genera prăbușirea unei anumite activități de pescuit sau poate periclita în mod grav eforturile deja depuse pentru reconstituirea rezervelor. Instrumentele internaționale existente în domeniul pescuitului INN nu s-au dovedit a fi eficiente din cauza absenței voinței politice și a inexistenței unor priorități, capacități și resurse pentru ratificarea sau accesul la acestea și pentru punerea lor în aplicare.” (Planul de acțiune FAO 2001, primul alineat)

Au fost înregistrate unele progrese la nivelul anumitor zone de pescuit sau al anumitor state membre. Cu toate acestea, în multe cazuri, afirmațiile de mai sus sunt tot atât de pertinente azi ca și în 2001, ceea ce indică faptul că mai sunt încă multe progrese de realizat.

Pescuitul INN este, prin natura sa, imposibil de cuantificat cu precizie, dar se știe că este foarte semnificativ. Un studiu recent[1] a indicat faptul că acesta s-ar situa între 11 și 26 de milioane de tone pe an. Chiar și numai valoarea cea mai scăzută a acestei estimări reprezintă 15% din capturile marine.

Uniunea Europeană (UE) are o responsabilitate specială în combaterea pescuitului INN deoarece reprezintă cea mai mare piață mondială pentru pește și este unul din liderii mondiali în domeniul pescuitului.

Recentele regulamente privind INN și controlul (Regulamentul Consiliului nr. 1005/2008 și, respectiv, Regulamentul Consiliului nr. 1224/2009) furnizează UE instrumente puternice și inovatoare de combatere a pescuitului INN prin definirea obligațiilor și posibilităților statelor membre și ale țărilor terțe ca state de pavilion, de coastă, de port și de comercializare. În mod cert însă, acestea nu pot elimina singure pescuitul INN. Întrucât cea mai mare parte a oceanelor lumii - aproximativ două treimi - nu se află sub jurisdicție națională, este evident că eforturile depuse la nivel național și cooperarea regională nu sunt suficiente. Această luptă nu poate fi câștigată decât dacă comunitatea mondială acționează în strânsă cooperare.

Cele două documente de lucru au oferit informații de bază cu privire la anumite inițiative luate de către comunitatea internațională în cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP). Raportul prezintă propuneri specifice cu privire la obiectivele care ar trebui propuse și promovate de către UE în forurile adecvate.

Transparența - o temă atotcuprinzătoare

Pescuitul INN este facilitat de lipsa accesului la informații, sub pretextul „confidențialității” și al „respectului vieții private”. O chestiune recurentă în numeroase analize ale pescuitului INN este absența transparenței în ceea ce privește denumirea navelor și identitatea proprietarilor lor efectivi. Acest fapt servește în mod evident interesele unor operatori lipsiți de scrupule atunci când încearcă să evite identificarea. Această nebuloasă este întreținută în diverse feluri, la un nivel mai mic sau mai mare, de la membrii echipajului care ascund denumirea unei nave pentru a evita identificarea sa pe mare, la rețeaua de societăți-fantomă din anumite țări, care ascund numele proprietarilor navelor sau la statele de pavilion care se află în situație de neconformitate și care refuză să își îndeplinească obligațiile. Este nevoie de un set larg de măsuri pentru a îmbunătăți transparența.

UE - un lider prin exemplul său

Prin intermediul noii sale legislații, UE s-a dotat, pe hârtie, cu niște instrumente puternice de combatere a pescuitului INN. Dacă UE dorește să convingă alte state să acționeze, atunci trebuie să se comporte în mod exemplar. Nu trebuie să includă doar navele din afara UE pe lista INN sau să considere doar țările terțe ca țări necooperante. Nu trebuie să ezite să includă pe listă nave din UE sau să impună sancțiuni statelor membre care nu pun în aplicare principiile Politicii comune din domeniul pescuitului (PCP), chiar dacă este dificil din punct de vedere politic să numească și să acuze un stat membru că nu își îndeplinește responsabilitățile. Comisia și statele membre trebuie, de asemenea, să beneficieze de suficiente resurse pentru a pune pe deplin în aplicare aceste regulamente.

Între 2003 și 2006, Comisia a publicat niște fișe de evaluare a performanțelor statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a principiilor PCP. Această inițiativă ar trebui reluată pentru a se asigura transparența și condiții echitabile pentru toată lumea.

UE finanțează, prin diverse linii bugetare, o serie de programe de supraveghere în țările în curs de dezvoltare. Acestea ar trebui extinse și coordonate cu proiecte similare desfășurate de statele membre. Majoritatea instrumentelor internaționale, precum Acordul privind măsurile de competența statului portului, Acordul Organizației Națiunilor Unite privind rezervele de pește și Acordul de conformitate al FAO, includ dispoziții de finanțare a țărilor în curs de dezvoltare, UE putând acționa prin intermediul acestora.

O măsură simplă dar importantă pe care UE ar putea să o ia în mod unilateral pentru a spori transparența este aceea de a face publice numele proprietarilor navelor de pescuit din UE, precum și autorizațiile acestora.

Inițiative în cadrul organizațiilor internaționale

ORGP existente au o abordare foarte variată în ceea ce privește pescuitul INN și măsurile juridice, inclusiv sancțiunile, utilizate pentru combaterea acestuia. UE poate promova o serie de măsuri pentru a reduce pescuitul INN atât în mod direct, cât și în mod indirect:

· crearea unor ORGP suplimentare sau extinderea mandatelor celor existente pentru a include zone și specii care nu sunt încă reglementate;

· stabilirea, pentru toate zonele de pescuit care țin de competența ORGP, a unor registre cu navele de pescuit, inclusiv cu navele auxiliare, care sunt autorizate să desfășoare activități de pescuit, precum și a unor liste cu navele identificate ca fiind destinate pescuitului INN (liste negre), care să fie actualizate în mod frecvent, să fie difuzate la scară largă și să facă obiectul unei coordonări a ORGP;

· consolidarea comisiilor de conformitate în vederea examinării performanțelor părților contractante și, atunci când este cazul, în vederea aplicării unor sancțiuni eficiente;

· extinderea măsurilor privind statele de pavilion, de coastă, de port și de comercializare în cadrul fiecărei ORGP;

· stabilirea unor programe de observare și de inspecție pe mare;

· interzicerea transbordărilor pe mare;

· dezvoltarea unor sisteme de documentare a capturilor, începând cu principalele specii ale fiecărei ORGP;

· evaluări obligatorii și periodice ale performanțelor fiecărei ORGP, realizate de către un organism independent, cum ar fi ONU, cu obligația respectării recomandărilor;

În fine, având în vedere dimensiunea mondială a pescuitului, majoritatea acestor măsuri trebuie puse în aplicare (sau cel puțin coordonate) la nivelul ORGP. În paralel cu acțiunile sale la nivelul ORGP, UE ar putea sprijini inițiativele mondiale actuale (ale FAO, de exemplu) și ar putea propune noi inițiative, precum:

· promovarea, atât financiară, cât și politică, a unui un registru global al navelor de pescuit, care să aibă un caracter obligatoriu și să includă toate navele (inclusiv navele auxiliare) mai mari de 10 GT sau de 12 metri, în cel mai scurt timp;

· încurajarea creării rapide a unui sistem de evaluare a performanțelor statului de pavilion;

· încurajarea ratificării sau a accesului statelor la instrumentele juridice internaționale din domeniul pescuitului (Acordul de conformitate, Acordul privind măsurile de competența statului portului, Acordul ONU privind rezervele de pește) prin adăugarea acestora pe lista instrumentelor care trebuie implementate în țările eligibile pentru Sistemul generalizat de preferințe Plus[2] (în curs de revizuire);

· constituirea unei baze de date conținând material genetic de la rezervele de pește pentru a face posibilă identificarea speciilor și a rezervelor de pește din care provin produsele din pește.

Cooperarea între statele de comercializare

Regulamentul UE privind pescuitul INN reprezintă o inițiativă extrem de salutară, dar, pentru ca această inițiativă să fie cât se poate de eficientă, trebuie să beneficieze de sprijinul celorlalte principale piețe de produse pescărești și, în ultimă instanță, de sprijinul întregii comunități internaționale. Dacă doar UE refuză peștele de proveniență INN, se vor găsi, inevitabil, alte piețe de comercializare. Este extrem de important ca SUA, Japonia și China, printre altele, să acționeze de asemenea în vederea eliminării importurilor de pește de proveniență INN. Comisia ar trebui să lanseze o puternică inițiativă diplomatică, care să reunească principalele state de comercializare, pentru a discuta cu privire la măsurile pe care fiecare stat le poate lua pentru propria sa piață, precum și cu privire la acțiunile ce pot fi întreprinse la nivel multilateral și mondial.

O altă posibilitate de îmbunătățire a trasabilității este extinderea considerabilă a utilizării certificatelor de captură pentru peștii care fac obiectul unui comerț internațional. ORGP au adoptat deja astfel de sisteme, iar UE ar trebui să promoveze certificatele ca instrument general de combatere a comerțului cu pești de proveniență INN. Obiectivul final ar trebui să fie crearea unui sistem mondial de certificare a capturilor, evitându-se însă crearea unei bariere netarifare în calea comerțului. E greu de imaginat care ar putea fi argumentele unui stat în favoarea comerțului cu pește de proveniență INN, însă, atunci când Regulamentul INN a fost propus pentru prima dată, s-au auzit voci puternice împotriva sa.

Aspectele legate de criminalitatea organizată ale pescuitului INN

Majoritatea propunerilor de mai sus constituie aspecte standard ale unei bune gestiuni a pescuitului, care se află în discuție de mulți ani și care, cel puțin în unele locuri, au fost deja puse în aplicare într-o formă sau alta. Un element relativ nou îl reprezintă conștientizarea implicării grupărilor infracționale în pescuitul INN. Această implicare poate include participarea unor organizații infracționale clasice la operațiunile de pescuit, însă, de cele mai multe ori, ia forma adoptării în sectorul pescuitului a unora din tehnicile acestor organizații, cum ar fi traficul de ființe umane, munca forțată, evaziunea fiscală, spălarea de bani, frauda vamală, corupția, utilizarea de bunuri furate etc.

Un nou raport al Oficiului ONU pentru combaterea traficului de droguri și prevenirea criminalității[3] examinează măsura în care sectorul mondial al pescuitului este vulnerabil la astfel de activități și prezintă o imagine foarte sumbră a extinderii elementelor criminalității organizate în cadrul operațiunilor de pescuit atât în UE, cât și în întreaga lume.

Aceste elemente infracționale pot fi extrem de organizate, folosind tehnici sofisticate precum utilizarea paradisurilor financiare și fiscale pentru a ascunde identitatea proprietarilor efectivi, precum și utilizarea unor registre de pavilion ale unor state care nu pot sau nu doresc să își exercite responsabilitățile de aplicare a legii. Acestea pot fi, în anumite situații, complexe și de mari dimensiuni, utilizând flote de nave de pescuit care împărtășesc aceleași rețele de aprovizionare și căi de distribuție și de comercializare și, adeseori, „spălând” capturile ilegale cu capturi legale. De asemenea, navele de pescuit sunt uneori utilizate pentru transportul de droguri, arme sau chiar teroriști. Legăturile dintre pescuit și grupările infracționale se lărgesc și se adâncesc.

Raportul propune o serie de recomandări care merită sprijinul UE, unele dintre acestea reluând idei anterioare:

· îmbunătățirea capacității de investigare a activităților de criminalitate organizată pe mare, inclusiv prin extinderea coordonării diferitelor agenții de aplicare a legii implicate (vămi, criminalitate financiară, trafic de droguri etc.);

· îmbunătățirea transparenței și a trasabilității capturilor pentru a identifica activitățile infracționale și a reduce profiturile acestora;

· monitorizarea sau, de preferință, interzicerea vânzării navelor de pescuit de ocazie unor societății ai căror proprietari efectivi nu pot fi identificați sau care sunt înregistrate sub pavilioane de neconformitate;

· îmbunătățirea monitorizării activităților navelor de pescuit și a relațiilor acestora cu navele comerciale.

Pe scurt, reducerea pescuitului INN la cazuri izolate de neaplicare a regulilor privind pescuitul este o abordare mult prea simplistă în momentul de față. Țările trebuie să își adapteze resursele juridice și de gestionare la această nouă realitate și să profite pe deplin de instrumentele deja disponibile în cazul altor tipuri de activități infracționale pentru a combate pescuitul INN în care sunt implicate, în aval sau în amonte, grupări infracționale.

Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate reunește 159 de părți contractante, ceea ce înseamnă că acestea au obligația de a acționa și de a coopera pentru a combate pescuitul INN atunci când sunt implicate elemente ale criminalității organizate.

Concluzii

Pescuitul este un sector mondial. Pescuitul INN are și el, în mod inevitabil, o dimensiune mondială. Așa cum reiese de mai sus, este necesară o cooperare internațională pentru combaterea pescuitului INN.

Oceanele planetei reprezintă o moștenire comună a umanității, iar conservarea lor reprezintă o responsabilitate comună a umanității.

Consecința logică a acestui fapt este necesitatea existenței unui sistem de guvernanță mondială a oceanelor pentru gestionarea pescuitului în special în marea liberă. Abordarea actuală a eșuat în mod evident.

Trebuie negociate acorduri internaționale care să asigure că dreptul la pescuit este condiționat de îndeplinirea unor criterii minime legate de transparența proprietății, a operațiunilor și a capturilor, de trasabilitatea produsului etc., și că statele care nu își îndeplinesc responsabilitățile își pierd drepturile de pescuit.

Ca remarcă finală, trebuie menționat faptul că pentru punerea în aplicare a unei mari părți a recomandărilor de mai sus ar fi nevoie de resurse importante. Pentru multe țări în curs de dezvoltare ar fi dificil să dispună de astfel de resurse, prin urmare trebuie găsite mijloace de a li se acorda asistență. Această situație este frecventă în prezent. Cu toate acestea, asistența nu ar trebui să fie necondiționată: nerespectarea angajamentelor de către țările care beneficiază de asistență ar trebuie să provoace aceleași consecințe ca și în cazul altor țări, de exemplu, interzicerea exporturilor.

[1] Agnew DJ, Pearce J, Pramod G, Peatman T, Watson R, et al. (2009) Estimating the Worldwide Extent of Illegal Fishing. PLoS ONE 4(2): e4570. doi:10.1371/journal.pone.0004570.
[2] http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2008/may/tradoc_139963.pdf
[3] UNDOC. 2011. Transnational Organized Crime in the Fishing Industry. Disponibil la http://www.unodc.org/documents/human-trafficking/Issue_Paper_-_TOC_in_the_Fishing_Industry.pdf

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (15.6.2011)

destinat Comisiei pentru pescuit

referitor la combaterea pescuitului ilegal la nivel global – rolul UE

(2010/2210(INI))

Raportor pentru aviz: Maurice Ponga

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru pescuit, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. consideră că pescuitul realizat conform măsurilor adoptate la nivel internațional, regional și național, bazat pe utilizarea responsabilă și durabilă a resurselor, favorizează creșterea economică și crearea de locuri de muncă, atât în cadrul UE, cât și în țările în curs de dezvoltare, în timp ce pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) are consecințe dramatice la nivel economic, social și ambiental; consideră că aceste consecințe sunt cu atât mai dăunătoare pentru țările în curs de dezvoltare cu cât acest tip de pescuit subminează atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), în special atingerea obiectivelor 1, 7 și 8;

2. subliniază caracterul transfrontalier al activităților de pescuit și necesitatea, pentru a lupta împotriva pescuitului INN, de a coopera atât la nivel bilateral, cât și la nivel multilateral pentru ca măsurile de combatere a pescuitului INN să fie aplicate de toți în mod transparent, nediscriminatoriu și echitabil, ținând cont de capacitățile financiare, tehnice și umane ale țărilor în curs de dezvoltare, în special cele ale statelor insulare mici;

3. salută, în acest sens, adoptarea de către FAO în noiembrie 2009 a Acordului privind măsurile de competența statului portului care vizează prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN și, în consecință, invită întreaga comunitate internațională să ratifice acest acord cât mai curând posibil;

4. solicită Comisiei să asigure coerența politicilor sale pentru ca politica de dezvoltare care luptă împotriva sărăciei să fie parte integrantă a politicii UE de combatere a pescuitului INN, alături de preocupările legate de mediu și de comerț;

5. subliniază legătura directă dintre pescuitul INN și nivelul de guvernanță al unui stat și solicită ca orice măsură de ajutor extern să fie însoțită de voința politică fermă a statului beneficiar de a interzice pescuitul INN în apele sale și de a îmbunătăți, în general, guvernanța în sectorul pescuitului;

6. solicită Comisiei să consolideze atât cât este necesar pachetul financiar pentru sectorul pescuitului în cadrul acordurilor pe care aceasta le încheie cu țările în curs de dezvoltare, pentru ca acestea din urmă să își consolideze capacitățile instituționale, umane și tehnice cu scopul de a lupta împotriva pescuitului INN și să respecte astfel măsurile adoptate de organizațiile internaționale și regionale de gestionare a pescuitului și legislația europeană;

7. subliniază necesitatea de a implica societatea civilă și de a permite întreprinderilor din sectorul pescuitului să asigure respectarea metodelor legale de pescuit și să coopereze cu autoritățile în lupta împotriva pescuitului INN, acestea făcând parte din responsabilitățile sociale și de mediu ale întreprinderilor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	14.6.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	20 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Michael Cashman, Ricardo Cortés Lastra, Leonidas Donskis, Charles Goerens, Catherine Grèze, András Gyürk, Filip Kaczmarek, Franziska Keller, Miguel Angel Martínez Martínez, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Birgit Schnieber-Jastram, Michèle Striffler, Alf Svensson, Eleni Theocharous, Ivo Vajgl, Iva Zanicchi
Membri supleanți prezenți la votul final	Kriton Arsenis, Isabella Lövin, Csaba Őry

AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publicĂ Şi siguraNŢă alimentară (25.5.2011)

destinat Comisiei pentru pescuit

referitor la combaterea pescuitului ilegal la nivel global – rolul UE

(2010/2210(INI))

Raportoare pentru aviz: Anna Rosbach

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru pescuit, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază faptul că este nevoie să se ia măsuri imediate și temeinice pentru combaterea pescuitului ilegal și reafirmă că această chestiune constituie o problemă globală;

2. subliniază faptul că pescuitul ilegal este o formă de criminalitate organizată transnațională, rămânând una dintre cele mai grave amenințări la adresa conservării și gestionării sustenabile a resurselor marine;

3. subliniază faptul că sustenabilitatea ecologică este o condiție prealabilă vitală pentru viabilitatea economică și socială pe termen lung a activităților de pescuit și, ca atare, solicită luarea de măsuri de amploare, eficace și transparente pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) care să includă măsuri din partea statelor de pavilion, măsuri din partea statelor de port, măsuri din partea statelor de coastă, măsuri de piață și măsuri menite să asigure că cetățenii unei țări nu sprijină sau nu sunt implicați în pescuitul INN;

4. subliniază importanța dreptului consumatorului de a avea întotdeauna certitudinea că produsul cumpărat a fost pescuit în mod legal;

5. subliniază amenințarea gravă pe care o reprezintă pescuitul excesiv, exacerbat de pescuitul ilegal la adresa biodiversității și a durabilității mediilor marine, efectele sociale și economice declanșate de pescuirea până la extincție a stocurilor de pești, precum și amenințarea potențială la adresa securității alimentare;

6. subliniază faptul că pescuitul ilegal contribuie la exploatarea excesivă a efectivelor de pești, dăunează ecosistemelor marine, constituie o formă de concurență neloială față de pescarii cinstiți, provoacă daune economice afectând veniturile sectorului și pune în pericol supraviețuirea comunităților costiere, mai ales în țările în curs de dezvoltare;

7. subliniază că pescuitul ilegal este o problemă mondială care impune colaborarea internațională și că trebuie contracarat atât în cazul în care este efectuat de flotele de pescuit ale unor terțe părți, cât și în cazul în care este efectuat de cele ale statelor membre; în această privință, subliniază necesitatea unor date prompte, detaliate și exacte despre navele de pescuit, în special despre acelea identificate ca fiind implicate în INN;

8. consideră că credibilitatea UE pe plan mondial în lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) depinde de vigoarea cu care combate pescuitul INN practicat de propriile vase și vânzarea de pește INN pe propriile piețe;

9. solicită luarea de măsuri urgente pentru a pune capăt utilizării „pavilioanelor de conveniență”, o practică care permite vaselor de pescuit să opereze ilegal, în condiții de impunitate, cu mari pierderi pentru mediul marin, efectivele de pești, comunitățile de coastă, sectorul pescuitului legal și securitatea alimentară, mai ales în țările în curs de dezvoltare, și subliniază necesitatea de a asigura că în aceste forme de piraterie în domeniul pescuitului nu sunt implicate interese ale UE;

10. invită Comisia să evalueze posibilitatea de a suspenda sau a interzice, în conformitate cu normele OMC, importul de produse provenite din țările care nu garantează respectarea măsurilor de combatere a pescuitului ilegal;

11. solicită statelor membre să asigure măsuri suplimentare de protecție în timpul perioadei de reproducere și în zonele de reproducere, acolo unde acestea există;

12. invită statele membre să aloce suficiente resurse (umane, financiare, logistice) pentru a implementa în întregime Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului privind prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și solicită Comisiei să declanșeze procedura privind încălcarea legislației UE în cazul în care statele membre nu fac acest lucru;

13. solicită statelor membre și Comisiei să asigure combaterea pescuitului ilegal în larg și în apele interioare și subliniază nevoia de a revizui mecanismele de control și implementarea acestora, pentru a determina dacă sunt suficiente;

14. subliniază faptul că lupta împotriva pescuitului ilegal reprezintă o condiție indispensabilă pentru protecția ecosistemelor marine și un element esențial pentru dezvoltarea unui pescuit cu adevărat sustenabil;

15. solicită statelor membre și Comisiei să implementeze o politică de toleranță zero față de pescuitul ilegal prin garantarea unei trasabilități totale pentru toate produsele de pescuit care intră în UE, în special prin constituirea unei baze de date mondiale a ADN-ului provenit de la stocurile de pește pentru a identifica sursa peștelui și a facilita urmărirea penală, și să garanteze că în statele membre nu se vând și nu se importă capturile obținute în urma pescuitului ilegal; solicită statelor membre și Comisiei să discute cu celelalte state care reprezintă piețe majore (inclusiv SUA, Japonia, China) despre modul în care acestea pot să interzică importul de pește ilegal și să implementeze măsuri similare ca obiective și abordare cu regulamentul UE privind pescuitul INN;

16. consideră că lupta împotriva pescuitului ilegal este în mare măsură o chestiune de voință politică și, în consecință, îndeamnă statele membre să intensifice lupta împotriva pescuitului ilegal, să garanteze respectarea regulamentului UE privind pescuitul INN și să acționeze pentru creșterea atenției și a sprijinului în domeniu la nivel global, folosind toate mijloacele de care dispune, în special la nivel internațional, ca de exemplu în cadrul OMC și al altor foruri, și îndeosebi prin intensificarea cooperării cu partenerii internaționali pentru a îmbunătăți monitorizarea, controlul și supravegherea activităților INN;

17. subliniază importanța creșterii transparenței în privința activităților de pescuit INN și solicită Comisiei și statelor membre să își intensifice eforturile pentru a publica informațiile despre operațiunile de pescuit INN și a institui sisteme de partajare a informațiilor cu orice stat sau organizație internațională care ar putea fi vizat;

18. subliniază necesitatea de a promova cooperarea între statele membre UE și state terțe pentru a combate pescuitul INN și a asigura că țările în curs de dezvoltare au capacitatea de a se conforma legislației UE;

19. îndeamnă Comisia să interzică accesul la ajutoare din partea Fondului European pentru Pescuit tuturor navelor implicate în activități INN;

20. salută decizia Comisiei Europene de a introduce o „licență cu un sistem de puncte” un instrument prin intermediul căruia statele membre vor putea să identifice neregulile în orice etapă a lanțului de distribuție și să impună sancțiuni severe în caz de infracțiune;

21. invită Comisia să consolideze parteneriatele în sectorul pescuitului cu țările în curs de dezvoltare, concentrându-și atenția asupra capacității acestora de control și supraveghere;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.5.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	52 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	János Áder, Elena Oana Antonescu, Kriton Arsenis, Sophie Auconie, Pilar Ayuso, Paolo Bartolozzi, Sergio Berlato, Nessa Childers, Chris Davies, Esther de Lange, Anne Delvaux, Bas Eickhout, Edite Estrela, Jill Evans, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Nick Griffin, Françoise Grossetête, Jolanta Emilia Hibner, Dan Jørgensen, Christa Klaß, Holger Krahmer, Jo Leinen, Corinne Lepage, Kartika Tamara Liotard, Linda McAvan, Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė, Gilles Pargneaux, Andres Perello Rodriguez, Mario Pirillo, Vittorio Prodi, Anna Rosbach, Oreste Rossi, Dagmar Roth-Behrendt, Daciana Octavia Sârbu, Carl Schlyter, Horst Schnellhardt, Richard Seeber, Theodoros Skylakakis, Bogusław Sonik, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Salvatore Tatarella, Åsa Westlund, Sabine Wils, Marina Yannakoudakis
Membri supleanți prezenți la votul final	Inés Ayala Sender, Matthias Groote, Riikka Manner, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Michail Tremopoulos, Anna Záborská

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	11.10.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	20 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Josefa Andrés Barea, Antonello Antinoro, Kriton Arsenis, Alain Cadec, Jorgo Chatzimarkakis, Carmen Fraga Estévez, Pat the Cope Gallagher, Carl Haglund, Ian Hudghton, Werner Kuhn, Isabella Lövin, Gabriel Mato Adrover, Guido Milana, Maria do Céu Patrão Neves, Crescenzio Rivellini, Ulrike Rodust, Struan Stevenson, Catherine Trautmann
Membri supleanți prezenți la votul final	Ole Christensen, Chris Davies, Ioannis A. Tsoukalas

Aviz juridic - Politica de confidențialitate