RAPORT referitor la sistemul jurisdicțional pentru litigiile în materie de brevete
10.1.2012 - (2011/2176(INI))
Comisia pentru afaceri juridice
Raportor: Klaus-Heiner Lehne
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la sistemul jurisdicțional pentru litigiile în materie de brevete
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia 2011/167/UE a Consiliului din 10 martie 2011 de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții prin brevet unitar[1],
– având în vedre propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de implementare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet (COM(2011)0215),
– având în vedere propunerea de Regulament al Consiliului de implementare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet în ceea ce privește dispozițiile aplicabile în materie de traducere (COM(2011)0216),
– având în vedere Avizul 1/09 al Curții de Justiție din 8 martie 2011[2],
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și cel al Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0009/2012),
A. întrucât existența unui sistem de brevetare eficient în Europa este o condiție preliminară necesară pentru stimularea creșterii economice prin inovare și pentru sprijinirea întreprinderilor europene, în special a IMM-urilor, pentru a face față crizei economice și concurenței internaționale;
B. întrucât, în conformitate cu Decizia 2011/167/UE a Consiliului de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții prin brevet unitar, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Franța, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit au fost autorizate să instituie între ele o cooperare consolidată în domeniul creării unei protecții prin brevet unitar, prin aplicarea dispozițiilor relevante din tratate;
C. întrucât, la 13 aprilie 2011, în temeiul deciziei de autorizare a Consiliului, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de implementare a cooperării în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet și o propunere de regulament al Consiliului de implementare a cooperării în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet în ceea ce privește dispozițiile aplicabile în materie de traducere;
D. întrucât, la 8 martie 2011, Curtea de Justiție și-a dat avizul privind propunerea referitore la Tribunalul pentru brevete europene și comunitare, invocând aspectul incompatibilității acestuia cu legislația Uniunii;
E. întrucât o protecție eficientă prin brevet unitar poate fi asigurată numai printr-un sistem funcțional de soluționare a litigiilor în materie de brevete;
F. întrucât, în urma avizului Curții de Justiție, statele membre participante la cooperarea consolidată s-au angajat să înființeze un tribunal unic pentru soluționarea litigiilor în materie de brevete, prin intermediul unui acord internațional;
G. întrucât, în acest context, există o diferență substanțială între acordurile internaționale obișnuite și tratatele de instituire a Uniunii Europene, acestea din urmă instituind o nouă ordine juridică, având propriile lor instituții, în favoarea cărora statele își limitează drepturile suverane în domenii din ce în ce mai largi, instituții cărora li se supun nu numai statele membre, ci și cetățenii acestora, rolul de gardieni ai ordinii juridice revenindu-le Curții de Justiție a Uniunii Europene și instanțelor și tribunalelor ordinare din statele membre;
H. întrucât Tribunalul unic pentru brevete trebuie să respecte și să aplice în totalitate legislația Uniunii, în cooperare cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene, la fel ca orice altă instanță națională;
I. întrucât Tribunalul unic pentru brevete trebuie să se bazeze pe jurisprudența Curții de Justiție, solicitând pronunțarea de hotărâri preliminare în temeiul articolului 267 din TFUE;
J. întrucât, conform articolelor 258, 259 și 260 TFUE, trebuie asigurat respectul pentru supremația și aplicarea corectă a dreptului Uniunii;
K. întrucât Tribunalul unic pentru brevete ar trebui să facă parte din sistemul judiciar al statelor membre contractante, având competențe exclusive cu privire la brevetele europene cu efect unitar și cu privire la brevetele europene care desemnează unul sau mai multe state membre contractante;
L. întrucât, pentru un sistem judiciar eficient, este nevoie de o primă instanță descentralizată;
M. întrucât eficiența unui sistem de soluționare a litigiilor depinde de calitatea și experiența judecătorilor;
N. întrucât ar trebui să existe un sigur set de norme procedurale aplicabile procedurilor din cadrul tuturor diviziilor și instanțelor unui tribunal;
O. întrucât Tribunalul unic pentru brevete ar trebui să urmărească să formuleze hotărâri de calitate, fără întârzieri procedurale nejustificate, și ar trebui să ajute mai ales IMM-urile să-și protejeze drepturile sau să se apere singure împotriva unor revendicări nefondate sau brevete care ar trebui revocate,
1. solicită înființarea unui sistem unic de soluționare a litigiilor în materie de brevete, deoarece o piață fragmentată a brevetelor și diferențele în aplicarea legilor împiedică inovarea și progresul în cadrul pieței interne, complică utilizarea sistemului de brevete, sunt costisitoare și împiedică protecția eficientă a brevetelor, în special ale IMM-urilor;
2. încurajează statele membre să încheie negocierile și să ratifice acordul internațional („acordul”) dintre statele membre („statele membre contractante”) de creare a unui Tribunal unic pentru brevete („Tribunalul”), fără întârzieri nejustificate, și încurajează Spania și Italia să ia în considerarea posibilitatea participării la procedura de cooperare consolidată;
3. insistă că este de datoria Curții de Justiție, în calitate de gardian al legislației Uniunii, să asigure uniformitatea ordinii juridice a Uniunii și supremația dreptului european în acest context;
4. consideră că statele membre care nu s-au hotărât încă să participe la cooperarea consolidată în domeniul creării unei protecții prin brevet unitar pot participa la sistemul unic de soluționare a litigiilor în materie de brevete în ceea ce privește brevetele europene valabile pe teritoriile lor;
5. subliniază că Tribunalul unic pentru brevete ar trebui să aibă ca prioritate consolidarea securității juridice și îmbunătățirea aplicării brevetelor, în paralel cu asigurarea unui echilibru între interesele deținătorilor de drepturi și ale părților implicate;
6. subliniază necesitatea de a avea un sistem de soluționare a litigiilor eficient din punctul de vedere al costurilor și finanțat în așa fel încât să permită accesul la justiție al tuturor deținătorilor de brevete, în special al IMM-urilor, al persoanelor fizice și al organizațiilor fără scop lucrativ;
Abordare generală
7. ia act de faptul că instituirea unui sistem de soluționare a litigiilor în domeniul brevetelor în statele membre participante la cooperarea consolidată ar trebui să se realizeze prin intermediul acordului;
8. în consecință, subliniază că:
(i) statele membre contractante pot fi doar state membre ale Uniunii Europene;
(ii) acordul ar trebui să intre în vigoare atunci când un minimum de nouă state membre contractante, inclusiv cele trei state membre în care au produs efecte cel mai mare număr de brevete europene în anul anterior celui în care are loc conferința diplomatică pentru semnarea acordului, au ratificat acordul;
(iii) tribunalul ar trebui să fie o instanță comună pentru statele membre contractante și să respecte aceleași obligații ca orice instanță națională în ceea ce privește respectarea dreptului Uniunii; astfel, de exemplu, Tribunalul cooperează cu Curtea de Justiție aplicând articolul 267 din TFUE;
(iv) Tribunalul trebuie să acționeze în conformitate cu legislația Uniunii și să respecte supremația acesteia; în cazul în care Curtea de apel încalcă dreptul Uniunii, statele membre contractante trebuie să fie răspunzătoare solidar pentru pagubele produse de părți în cadrul procedurii respective și trebuie aplicate procedurile de încălcare în conformitate cu articolele 258, 259 și 260 din TFUE împotriva tuturor statelor membre contractante;
9. salută instituirea unui centru de mediere și arbitraj în cadrul acordului;
Structura sistemului de soluționare a litigiilor în materie de brevete
10. consideră că, pentru a fi eficiente, instanța și sistemul de soluționarea a litigiilor trebuie să fie descentralizate și este de opinie că:
(i) sistemul de soluționare a litigiilor și tribunalul ar trebui să fie compuse dintr-o primă instanță („Tribunalul de primă instanță”) și o instanță pentru apel („Curtea de apel”); pentru a se evita ineficiențele și procedurile îndelungate, nu ar trebui adăugate alte instanțe;
(ii) o primă instanță descentralizată ar trebui să fie compusă, în afara de divizia centrală, din divizii locale și regionale;
(iii) ar trebui înființate divizii locale suplimentare ale primei instanțe, în oricare stat contractant, la solicitarea acestuia, în cazul în care, în acel stat contractant, au fost inițiate peste 100 de cauze privitoare la brevete pe an calendaristic, pe durata a trei ani consecutivi înainte de sau după data de intrarea în vigoare a acordului; propune în continuare ca numărul de divizii dintr-un stat membru contractant să nu depășească patru;
(iv) ar trebui instituită o divizie regională pentru două sau mai multe state membre contractante, la solicitarea acestora;
Componența Tribunalului și calificarea judecătorilor
11. subliniază că eficiența unui sistem de soluționare a litigiilor depinde de calitatea și experiența judecătorilor;
12. în acest sens:
(i) recunoaște că Tribunalul de primă instanță și Curtea de apel trebuie să aibă o componență multinațională; subliniază că, în ce privește componența acestora, trebuie să se ia în considerare structurile existente din cadrul instanțelor, ținând seama totuși că obiectivul principal este de a crea o nouă instanță cu adevărat unită; propune, așadar, ca diviziile locale să aibă cât mai curând o componență multinațională, excepții motivate de la acest principiu fundamental putând fi admise după aprobarea comisiei administrative, pentru o perioadă de tranziție de maximum cinci ani, asigurându-se totodată menținerea standardelor în materie de calitate și eficiență ale structurilor existente; consideră că este necesară o perioadă de cinci ani pentru formarea și pregătirea intensivă a judecătorilor;
(ii) consideră că Tribunalul trebuie să fie compus atât din judecători cu calificări juridice, cât și din judecători cu calificări tehnice; judecătorii trebuie să asigure cele mai înalte standarde de competență și să aibă capacitate dovedită în domeniul litigiilor în materie de brevete și legislație antitrust; această calificare trebuie dovedită, printre altele, prin experiență și formare profesională relevante; judecătorii calificați din punct de vedere juridic trebuie să dețină calificările necesare pentru posturi în domeniul juridic într-un stat membru contractant; judecătorii calificați din punct de vedere tehnic trebuie să fie titulari ai unei diplome universitare într-un domeniu tehnologic și să aibă experiență în acel domeniu, precum și cunoștințe de drept civil și de drept civil procedural;
(iii) propune ca dispozițiile acordului privind componența Tribunalului, odată intrate în vigoare, să nu fie modificare decât în cazul în care acestea ar conduce la neîndeplinirea obiectivelor sistemului de soluționare a litigiilor, și anume calitatea superioară și eficiența; propune ca deciziile referitoare la componența Tribunalului să fie luate în unanimitate de către organismul competent;
(iv) este de opinie că acordul ar trebui să cuprindă garanții, prin care să se asigure faptul că judecătorii sunt eligibili numai dacă neutralitatea lor nu poate fi pusă la îndoială, în special în cazul în care au fost înainte membri ai camerelor de recurs ale oficiilor naționale de brevete sau ai Oficiului European de Brevete;
Procedură
13. în ceea ce privește chestiunile procedurale, consideră că:
(i) ar trebui să existe un sigur set de norme procedurale aplicabile procedurilor înaintea tuturor diviziilor și instanțelor Tribunalului;
(ii) procedurile în fața Tribunalului (procedura scrisă, procedura interimară și procedura orală) ar trebui să includă elemente adecvate de flexibilitate, ținând seama de obiectivul asigurării celerității și eficienței procedurilor;
(iii) limba procedurilor în fața oricărei divizii locale sau regionale ar trebui să fie limba oficială a statului membru contractant pe teritoriul căruia se află divizia respectivă sau limba oficială desemnată de statele membre contractante care aparțin de aceeași divizie regională; părțile trebuie să aibă libertatea de a alege limba în care a fost acordat brevetul ca limbă a procedurilor, sub rezerva aprobării de către divizia competentă; limba procedurilor în fața diviziei centrale ar trebui să fie limba în care a fost acordat brevetul respectiv; limba procedurilor în fața Curții de apel ar trebui să fie limba procedurilor din fața Tribunalului de primă instanță;
(iv) Tribunalul ar trebui să aibă competența de a emite hotărâri preliminare pentru a preveni orice încălcare iminentă și a interzice continuarea presupusei încălcări; o asemenea autoritate nu trebuie să conducă, totuși, la căutarea instanței celei mai favorabile; și
(v) părțile ar trebui să fie reprezentate numai de avocați autorizați să profeseze în fața curții în oricare dintre statele membre contractante; reprezentanții părților pot fi asistați de avocați specializați în brevete, cărora trebuie să li se permită să ia cuvântul la ședințele Tribunalului;
Competența și efectele hotărârilor tribunalului
14. subliniază faptul că:
(i) Tribunalul ar trebui să aibă competență exclusivă cu privire la brevetele europene cu efect unitar și la brevetele europene care desemnează unul sau mai multe state membre contractante; în acest scop, se va impune modificarea Regulamentului (CE) nr. 44/2001[3];
(ii) reclamantul trebuie să introducă acțiunea pe lângă divizia locală aflată pe teritoriul statului membru contractant în care s-a petrecut sau s-ar putea petrece încălcarea sau în care este domiciliat sau stabilit pârâtul ori pe lângă divizia regională de care aparține respectivul stat membru contractant; în cazul în care pe teritoriul statului membru contractant în cauză nu se află nicio divizie locală și statul contractant nu aparține de nicio divizie regională, reclamantul introduce acțiunea la divizia centrală; părțile trebuie să aibă libertatea de a conveni la care divizie a Tribunalului de primă instanță (locală, regională sau centrală) se poate introduce acțiunea;
(iii) în cazul în care se introduce o cerere reconvențională de revocare, divizia locală sau regională ar trebui să aibă libertatea de a continua procedura de încălcare independent de faptul că divizia procedează la fel cu cererea reconvențională sau că aceasta înaintează cererea respectivă diviziei centrale;
(iv) normele privind jurisdicția Tribunalului, odată intrate în vigoare, nu ar trebui modificare decât în cazul în care acestea ar conduce la neîndeplinirea obiectivelor sistemului de soluționare a litigiilor, și anume calitatea superioară și eficiența; propune ca deciziile referitoare la jurisdicția Tribunalului să fie luate în unanimitate de către organismul competent;
(v) hotărârile tuturor diviziilor Tribunalului de primă instanță, precum și hotărârile Curții de apel ar trebui să aibă caracter executoriu în orice stat membru contractant, fără să fie necesară o hotărâre de constatare a caracterului executoriu;
(vi) în cadrul acordului, ar trebui clarificată relația dintre acord și Regulamentul (CE) nr. 44/2001[4];
Dreptul material
15. este de opinie că la baza hotărârilor Tribunalului trebuie să se afle dreptul Uniunii, acordul, Convenția brevetului european (CBE) și legislația națională adoptată în conformitate cu CBE, dispozițiile acordurilor internaționale aplicabile brevetelor și obligatorii pentru toate statele membre contractante și legislația națională a statelor membre contractante potrivit dreptului aplicabil al Uniunii;
16. subliniază că un brevet european cu efect unitar ar trebui să îi asigure titularului acestuia dreptul de a împiedica folosirea directă sau indirectă a invenției pe teritoriile statelor membre contractante de către orice parte terță care nu are consimțământul titularului, că titularul ar trebui să aibă dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate în cazul folosirii ilicite a invenției și că titularul ar trebui să aibă dreptul să-și recupereze fie profitul pierdut ca urmare a încălcării și a altor pierderi, o redevență de licență adecvată, fie profitul rezultat ca urmare a folosirii ilicite a invenției;
o
o o
17. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
EXPUNERE DE MOTIVE
Raportorul consideră că un sistem de brevete eficient poate avea în Europa contribuții majore la creșterea economică prin inovații. Întreprinderile europene, mai ales IMM-urile, au nevoie de astfel de instrumente pentru a face față actualei crize economice și pentru a rămâne competitive în plan internațional.
În cadrul actualului sistem de brevete european, brevetele naționale sunt acordate de oficiile pentru proprietatea industrială din statele membre, iar brevetul european este acordat de către Oficiul European de Brevete (OEB). Atunci când se acordă un brevet, brevetul european îl divizează într-un pachet de brevete naționale, care intră sub incidența legislațiilor naționale. Sistemul este foarte costisitor și este reglementat de un sistem de soluționare a litigiilor foarte costisitor, riscant și la nivelul mai multor instanțe, având adesea ca rezultat hotărâri contradictorii.
Propunerile referitoare la o protecție prin brevet unitar și la regimul lingvistic, în prezent analizate din punct de vedere juridic de către Parlament și Consiliu, urmăresc să modifice fundamental actualul sistem fragmentat de brevete. Raportorul este convins că instituirea unei protecții prin brevet unitar este legată inseparabil de înființarea unui tribunal unic pentru brevete. Este firesc ca Parlamentul, în calitate de colegislator al celor două propuneri legislative, să-și exprime opiniile cu privire la acordul avut în vedere.
Raportorul apreciază în mod deosebit eforturile depuse de Consiliu în vederea creării unui sistem unificat de soluționare a litigiilor în materie de brevete între statele membre participante.
Înființarea Tribunalului prin intermediul unui acord internațional, în special în contextul Avizului 1/09 al Curții de Justiție, reprezintă o modalitate viabilă și promițătoare de instituire a unui sistem coerent de soluționarea a litigiilor în materie de brevete. Tribunalul trebuie să respecte supremația și aplicarea corectă a dreptului Uniunii, acest lucru fiind realizabil prin prevederea posibilității pronunțării de hotărâri preliminare în temeiul articolului 267 din TFUE, prin proceduri privind încălcările în conformitate cu articolele 258, 259 și 260 din TFUE și prin clarificarea faptului că statele membre contractante ar trebui să fie răspunzătoare pentru pagubele rezultate în urma încălcărilor dreptului Uniunii de către Tribunal. În plus, sistemul propus va fi situat în cadrul sistemului judiciar al Uniunii, statele membre contractante neputând fi decât state membre ale UE.
Având ca punct de plecare structurile actuale ale sistemului jurisdicțional pentru brevete al statelor membre contractante, se pot obține rezultate optime în materie de calitate și de eficacitate a procedurilor. Tribunalul unic pentru brevete va contribui, de asemenea, la reducerea drastică a costurilor pentru soluționarea litigiilor, părțile nemaitrebuind să-și soluționeze litigiile în paralel în țări diferite. Studiile pe această temă arată că sistemul de soluționare a litigiilor propus ar permite economii substanțiale pentru întreprinderile europene.
Atunci când se discută componența tribunalului și calificările judecătorilor, trebuie luate în considerare și obiectivele majore în materie de calitate și eficiență.
Este de dorit înființarea de complete multinaționale, în măsura în care sunt asigurate standardele de eficiență și calitate. Acest fapt impune o tranziție treptată spre o structură multinațională a diviziilor locale.
Calificarea judecătorilor este esențială pentru funcționarea sistemului de soluționare a litigiilor în materie de brevete. În afară de legislația în materie de brevete, judecătorii trebuie să aibă cunoștințe de legislație antitrust, cel puțin la nivel elementar. Astfel, judecătorii vor fi mai sensibili la posibilele încercări ale unei părți de a folosi inadecvat brevetele pentru a abuza de poziția sa dominantă pe piață în detrimentul concurenților săi. Deoarece disputele în materie de brevete implică chestiuni tehnice complexe, completele tribunalului ar trebui să includă și judecători cu calificare tehnică.
Este extrem de important ca părțile să fie reprezentate de către avocați care au experiența necesară atât în legislația privind brevetele, cât și în dreptul procedural. Avocații specializați în brevete care nu au autorizarea de a practica în fața instanței dintr-un stat membru pot avea un rol important de susținere și ar trebui, așadar, să li se permită să ia cuvântul la ședințele Tribunalului.
Un tribunal unic pentru brevete funcțional poate oferi securitate juridică prin interpretarea uniformă a normelor din dreptul aplicabil al Uniunii. Mai ales în cazul IMM-urilor, este esențial ca sistemul jurisdicțional ce va fi creat să fie eficient și să formuleze hotărâri de calitate. În consecință, în cazul în care se introduce o cerere reconvențională de revocare, divizia locală sau regională ar trebui să aibă posibilitatea de a înainta cererea respectivă diviziei centrale și de a continua acțiunea în încălcare. Se pot preveni, astfel, întârzierile nejustificate în cadrul acțiunii în încălcare.
Înlocuind marea diversitate a sistemelor instanțelor naționale și a normelor procedurale cu un singur sistem coerent, se pot îmbunătăți atât aplicarea brevetelor, cât și apărarea împotriva unor revendicări nefondate și a unor brevete care nu ar fi trebuit acordate.
După decenii de încercări nereușite, se poate ajunge la o adevărată piață unică a brevetelor ce poate oferi securitate juridică și poate fi competitivă în plan internațional. Parlamentul ar trebui să sprijine acest proiect.
AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie (24.11.2011)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
privind sistemul jurisdicțional pentru litigiile în materie de brevete
Raportor pentru aviz: Alajos Mészáros
SUGESTII
Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. salută, ca fiind indispensabile pentru garantarea unei protecții unitare prin brevet în cadrul Uniunii Europene, eforturile depuse de statele membre participante în vederea instituirii unui tribunal unic pentru soluționarea litigiilor în materie de brevete prin intermediul unui acord internațional; reamintește că sistemul unitar al brevetelor nu poate fi eficient decât în condițiile existenței unui sistem funcțional de soluționare a litigiilor în materie de brevete care să garanteze evaluarea la timp a revendicărilor;
2. consideră că crearea unui sistem unificat de soluționare a litigiilor în materie de brevete, care va reduce cheltuielile judiciare și va scurta perioada de timp necesară soluționării litigiilor, va avea un rol important în:
– consolidarea securității juridice,
– îmbunătățirea furnizării de protecție juridică efectivă și de înaltă calitate,
– stimularea în continuare a cercetării și a inovării în UE și
– creșterea competitivității industriei UE, în special în ceea ce privește cercetătorii și întreprinderile mici și mijlocii (IMM);
3. salută abordarea bazată pe o structură descentralizată a tribunalului, adoptată în cadrul acordului, care le permite părților să își pună în aplicare drepturile referitoare la brevete prin intermediul unei proceduri eficiente din punct de vedere al costurilor și al timpului în statul membru în cauză;
4. sugerează ca membrii camerelor de recurs ale oficiilor naționale de brevete sau ai Oficiului European de Brevete să nu fie eligibili pentru funcția de judecător al tribunalului până la expirarea unei perioade de șase luni de la încetarea activității lor anterioare, pentru a garanta neutralitatea acestora;
5. subliniază că trebuie garantată într-un termen rezonabil componența multinațională a diviziilor locale și regionale ale Tribunalului de primă instanță;
6. subliniază că, pentru a asigura înalta calitate a hotărârilor tribunalului, va fi necesar ca judecătorii să dispună de calificările, expertiza și specializările necesare, să beneficieze de formare continuă și să aibă acces la asistența experților; subliniază, de asemenea, în acest sens importanța desemnării unor judecători tehnici, atât în cadrul tribunalelor centrale, cât și al diviziilor locale/regionale și observă că judecătorii nu ar trebui să ofere consultanță în legătură cu cauzele introduse deja în instanță; solicită statelor membre și Comisiei să adopte măsurile adecvate;
7. salută instituirea unui centru de mediere și arbitraj ca parte a acordului și subliniază că unul dintre principalele obiective ale acestuia trebuie să fie reducerea birocrației și menținerea, pentru părțile implicate, a unor costuri scăzute pentru soluționarea litigiilor;
8. subliniază că un sistem de soluționare a litigiilor în materie de brevete simplu și care să funcționeze bine va fi în special în beneficiul IMM-urilor și al actorilor mai mici, îndeosebi cercetătorii și societățile comerciale tinere și inovatoare; invită statele membre să ia în considerare posibilitatea introducerii unor taxe diferențiate pentru microîntreprinderi și în întreprinderile mici, astfel cum sunt definite în recomandarea Comisiei 2003/361/CE[1], respectând, în același timp, pe deplin egalitatea în fața legii;
9. subliniază nevoia de securitate juridică și consideră, prin urmare, că competența judiciară ar trebui să revină diviziei locale sau regionale care se află pe teritoriul statului membru contractant unde este domiciliat pârâtul;
10. solicită statelor membre participante ratificarea fără întârziere a acordului.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
23.11.2011 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
43 3 0 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Jean-Pierre Audy, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Vicky Ford, Adam Gierek, Norbert Glante, Robert Goebbels, Fiona Hall, Jacky Hénin, Edit Herczog, Kent Johansson, Romana Jordan Cizelj, Lena Kolarska-Bobińska, Béla Kovács, Philippe Lamberts, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Anni Podimata, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras, Henri Weber |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Francesco De Angelis, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Yannick Jadot, Ivailo Kalfin, Seán Kelly, Holger Krahmer, Werner Langen, Alajos Mészáros, Mario Pirillo, Vladimír Remek |
||||
|
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Cristian Silviu Bușoi |
||||
- [1] JO L 124, 20.5.2003, p. 36.
AVIZ al Comisiei pentru afaceri constitUŢionale (15.12.2011)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
privind sistemul jurisdicțional pentru litigiile în materie de brevete
Raportoare pentru aviz: Evelyn Regner
SUGESTII
Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. este de acord că o protecție prin brevet unitar eficientă în Europa ar contribui la creșterea economică prin inovare și ar ajuta, astfel, întreprinderile europene, în special IMM-urile, să facă față crizei economice și concurenței globale;
2. recunoaște că o protecție eficientă prin brevet unitar poate fi asigurată numai printr-un sistem specializat de soluționare a litigiilor în materie de brevete care să funcționeze corespunzător; consideră că un astfel de sistem trebuie să respecte supremația dreptului Uniunii;
3. constată că, în urma emiterii avizului nr. 1/09 din 8 martie 2011 a Curții de Justiție, statele membre implicate, participante la cooperarea consolidată, s-au angajat să înființeze un tribunal unic pentru soluționarea litigiilor în materie de brevete prin intermediul unui acord internațional;
4. subliniază, în acest sens, diferența substanțială între acordurile internaționale obișnuite și tratatele de instituire a Uniunii Europene, acestea din urmă instituind o nouă ordine juridică, având propriile lor instituții în favoarea cărora statele își limitează drepturile suverane în domenii din ce în ce mai largi, instituții cărora li se supun nu mai statele membre ci și cetățenii acestora, iar rolul de gardieni ai ordinii juridice fiind îndeplinit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și de instanțele ordinare și tribunalele din statele membre;
5. consideră că un tribunal unic pentru brevete poate fi creat prin intermediul unui acord internațional; subliniază, însă, că tribunalul unic pentru brevete trebuie să respecte legislația Uniunii; consideră că acest respect pentru supremația și aplicarea corectă a dreptului Uniunii trebuie asigurat inclusiv prin posibilitatea prevederii de cereri de pronunțare a hotărârilor preliminare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 267 din TFUE; consideră că, în plus, trebuie să se asigure faptul că orice hotărâre a tribunalului unic pentru brevete care încalcă dreptul Uniunii poate antrena responsabilitatea patrimonială a unuia sau a mai multor state membre;
6. observă că proiectul de acord ar putea intra în vigoare când a fost ratificat de minim nouă state membre; consideră că o astfel de situație ar conduce la apariția unei „cooperări consolidate” în interiorul cooperării consolidate.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
15.12.2011 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
19 1 0 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Andrew Henry William Brons, Carlo Casini, Andrew Duff, Ashley Fox, Giuseppe Gargani, Matthias Groote, Roberto Gualtieri, Enrique Guerrero Salom, Zita Gurmai, Gerald Häfner, Stanimir Ilchev, Constance Le Grip, Morten Messerschmidt, Algirdas Saudargas, Søren Bo Søndergaard, Rafał Trzaskowski |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
John Stuart Agnew, Elmar Brok, Sylvie Guillaume, Evelyn Regner, Alexandra Thein, Rainer Wieland |
||||
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
20.12.2011 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
16 4 1 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Raffaele Baldassarre, Luigi Berlinguer, Sebastian Valentin Bodu, Françoise Castex, Christian Engström, Marielle Gallo, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Klaus-Heiner Lehne, Antonio López-Istúriz White, Antonio Masip Hidalgo, Alajos Mészáros, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Francesco Enrico Speroni, Alexandra Thein, Diana Wallis, Rainer Wieland, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Jan Philipp Albrecht, Jean-Marie Cavada, Luis de Grandes Pascual, Vytautas Landsbergis, Kurt Lechner, Eva Lichtenberger, Arlene McCarthy |
||||