RAPORT referitor la raportul anual privind fiscalitatea

13.1.2012 - (2011/2271(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Olle Schmidt

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la raportul anual privind fiscalitatea (2011/2271(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei Europene „Dubla impunere pe piața unică” (COM(2011)0712) și Propunerea de directivă a Consiliului privind plățile de dobânzi și de redevențe (reformare) (COM(2011)0714),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind îndepărtarea obstacolelor fiscale transnaționale din calea cetățenilor UE (COM(2010)0769),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește Comunicarea Comisiei privind îndepărtarea obstacolelor fiscale transnaționale din calea cetățenilor UE (SEC/2010/1576),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind răspunsurile primite pe parcursul consultării realizate de Comisie pe tema convențiilor pentru evitarea dublei impuneri și piața internă: exemple concrete de cazuri de dublă impunere (SEC(2011)0467),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind încheierea primului semestru european de coordonare a politicilor economice: orientări pentru politicile naționale în perioada 2011-2012 (COM(2011)0400),

–   având în vedere scrisoarea comună din 17 august 2011 adresată de Nicolas Sarkozy, Președintele Republicii Franceze, și de Angela Merkel, Cancelarul Germaniei, lui Herman Van Rompuy, Președintele Consiliului European,

–   având în vedere publicația OCDE intitulată „Corporate Loss Utilisation through Aggressive Tax Planning” (Utilizarea pierderilor societăților comerciale prin intermediul unei planificări fiscale agresive), 2011[1],

–   având în vedere nota informativă intitulată „Cât de eficient și de legitim este semestrul european? Creșterea rolului Parlamentului European”[2],

–   având în vedere publicația Comisiei intitulată „Taxation Trends in the EU” (Tendințele din UE în materie de fiscalitate), ediția din 2011[3],

–   având în vedere publicația OECD Consumption Tax Trends 2010 (Tendințele din țările OCDE în materie de impozite pe consum 2010)[4],

–   având în vedere raportul Mario Monti din 2010 intitulat „O nouă strategie pentru piața unică”,

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind impactul economic al recomandării Comisiei privind procedurile de reducere a impozitului reținut la sursă și al propunerilor FISCO (SEC(2009)1371),

–   având în vedere Recomandarea Comisiei privind procedurile de reducere a impozitului reținut la sursă (COM(2009)0784),

–   având în vedere raportul lui Alain Lamassoure intitulat „Raport privind cetățeanul și aplicarea dreptului comunitar” din 8 iunie 2008[5],

–   având în vedere raportul său din 2 septembrie 2008 referitor la o strategie coordonată pentru intensificarea luptei împotriva fraudei fiscale[6],

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 decembrie 2007 privind aplicarea măsurilor anti-abuz în domeniul impozitării directe – în cadrul Uniunii Europene și față de țările terțe (COM(2007)0785),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 31 mai 2006 privind necesitatea elaborării unei strategii coordonate pentru îmbunătățirea luptei împotriva fraudei fiscale (COM(2006)254),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 decembrie 2006 intitulată „Impozitarea la părăsirea teritoriului unei țări și necesitatea coordonării politicilor fiscale ale statelor membre” (COM(2006)0825),

–   având în vedere raportul consilierilor Eures Channel privind obstacolele în calea mobilității cetățenilor UE în regiunile transfrontaliere, 2002[7],

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 mai 2001 privind „Politica fiscală în Uniunea Europeană – Priorități pentru anii viitori” (COM(2001)0260),

–   având în vedere propunerea de rezoluție B7-0531/2011, depusă conform articolului 120 de Cristina Muscardini și alți deputați,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0014/2012),

A. întrucât piața internă a UE, care presupune mobilitatea persoanelor, a serviciilor, a bunurilor și a capitalului, nu funcționează perfect și încă există aspecte care necesită îmbunătățiri;

B.  întrucât cetățenii UE și întreprinderile care își desfășoară activitatea într-un context transfrontalier se confruntă cu obstacole fiscale ce reprezintă bariere serioase pentru creștere și ocuparea forței de muncă pe piața internă a UE și întrucât aceste bariere trebuie îndepărtate pentru a asigura o Europă mai competitivă, care creează creștere și locuri de muncă;

C. întrucât costurile administrative suportate de întreprinderile mijlocii din cauza sistemelor fiscale sunt ridicate și împovărătoare în mod inutil în unele state membre;

D. întrucât actuala criză economică și financiară a condus la o creștere semnificativă a datoriei publice în Europa; întrucât datoriile publice și private excesive din statele membre au declanșat actuala criză financiară; întrucât, în acest context, factorii automați de stabilizare a bunăstării sunt mai importanți ca oricând pentru asigurarea creșterii și a coeziunii sociale;

E.  întrucât o fiscalitate eficace este deosebit de importantă pentru ca autoritățile publice, mai ales în Europa, să își îndeplinească obligațiile și activitățile și să satisfacă așteptările cetățenilor; întrucât statele cu deficite ridicate se văd obligate să ia măsuri pentru creșterea impozitelor, dar aceste măsuri nu ar trebui să afecteze creșterea;

F.  întrucât, pentru asigurarea credibilității fiscale, sunt necesare o consolidare fiscală susținută și o distribuire mai corectă și mai bine direcționată a sarcinilor fiscale, iar pentru reducerea datoriilor este necesară atât restrângerea cheltuielilor, cât și majorări de taxe, dar schimbările fiscale orientate spre creștere trebuie să aibă prioritate; întrucât astfel se va pune temelia creșterii pe termen lung;

Observații generale

Prevenirea dublei neimpuneri, a fraudelor fiscale, a paradisurilor fiscale și creșterea transparenței în materie de fiscalitate

1.  remarcă faptul că funcția principală a sistemelor fiscale este aceea de a finanța serviciile publice precum educația, serviciile medicale, transportul public și infrastructura, să protejeze bunurile publice stimulând, de exemplu, producția și consumul de produse ecologice și să reducă inegalitățile sociale asigurând o distribuție mai echitabilă a veniturilor și a bogăției;

2.  remarcă faptul că fiscalitatea ține în continuare de suveranitatea națională și, în unele cazuri, locală și că ar trebui, prin urmare, respectate diferitele structuri ale sistemelor fiscale ale statelor membre; remarcă faptul că ar trebui să se efectueze schimbări ale tratatului pentru ca deciziile în materie de politici fiscale să fie transferate de la nivel național la nivelul UE; remarcă, așadar, faptul că o accentuare a supravegherii procedurilor bugetare de către Comisie trebuie să fie dublată de o mai bună supraveghere democratică de către Parlament;

3.  remarcă faptul că optimizarea pieței unice și unele acțiuni de armonizare fiscală ar putea fi factori-cheie pentru încurajarea creșterii și a creării de locuri de muncă; remarcă faptul că politicile fiscale trebuie să vizeze intensificarea competitivității europene și reducerea costurilor pentru întreprinderile europene, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii;

4.  remarcă lipsa de coordonare a politicilor fiscale din UE, care poate conduce la costuri și la sarcini administrative semnificative pentru cetățeni și pentru întreprinderile din UE care operează la nivel transfrontalier;

5.  solicită statelor membre să aplice o abordare fiscală favorabilă creșterii, îmbunătățind modalitățile de impunere și evoluând în direcția unor impozite cu efecte de distorsionare mai reduse, fără ca obiectivul pieței sociale să fie afectat;

6.  evidențiază faptul că, din exemplele statelor membre în care fiscalitatea și încasarea de impozite au înregistrat niveluri record, se pot desprinde învățăminte deosebit de utile;

7.  subliniază necesitatea simplificării regimurilor de TVA, pentru eliminarea impozitării duble și a birocrației pentru angajatori;

8.  subliniază faptul că o fiscalitate redusă este esențială nu numai pentru bunăstarea socială a familiilor și a gospodăriilor, ci și pentru competitivitate și crearea de noi locuri de muncă; evidențiază necesitatea controlării și eficientizării cheltuielilor publice și a stabilizării finanțelor publice;

9.  subliniază faptul că propunerile Comisiei cu privire la impunere trebuie să contribuie la competitivitatea europeană, eliminând denaturările concurenței cauzate de existența mai multor sisteme fiscale; subliniază, totodată, faptul că propunerile Comisiei nu trebuie să mărească sarcinile fiscale;

10. remarcă faptul că statele membre cu deficite mari sau care au suferit cele mai mari scăderi ale PIB-ului vor trebui să analizeze cu atenție cauzele acestor deficite și să crească veniturile fiscale prin intermediul unor taxe eficiente și corecte, prin continuarea reducerii eficiente a cheltuielilor, prin lupta împotriva fraudelor fiscale și prin creșterea economiilor publice; subliniază că reformele fiscale ar trebui să acorde prioritate remedierii neajunsurilor și extinderii bazei de impozitare, fără a afecta capacitatea statelor membre de a colecta venituri;

11. consideră că federalismul fiscal ar putea reprezenta cel mai bun instrument de realizare a auto-responsabilizării în managementul fiscal la nivel regional, asigurând, așadar, o eficiență economică mai ridicată;

12. ia act de recentele inițiative ale Comisiei în domeniul fiscalității, cum ar fi baza fiscală consolidată comună a societăților, taxa pe tranzacțiile financiare, viitorul sistem de TVA din UE și taxele din domeniul energiei;

13. salută introducerea semestrului european ca posibilă sursă de venituri pentru statele membre, prin intermediul schimbului de cele mai bune practici, vizând o traiectorie fiscală mai bine coordonată și durabilă;

14. solicită Comisiei și statelor membre să coopereze în continuare în probleme de politici fiscale de combatere a dublei impuneri, a fraudei fiscale și a evaziunii fiscale, pentru a crește transparența și pentru a reduce neajunsurile și incertitudinile pentru întreprinderi și cetățeni în ceea ce privește colectarea taxelor, mai ales în ceea ce privește procedurile administrative de completare a declarațiilor de impunere; prin urmare, consideră că, împreună cu Consiliul, Comisia ar trebui să adopte o inițiativă comună puternică privind jurisdicțiile netransparente, care ar putea avea un efect mai mare decât acordurile bilaterale dintre statele membre la nivel individual, pe de o parte, și jurisdicțiile netransparente, pe de altă parte;

15. susține că statele membre ar trebui să încerce să reducă costurile suportate de întreprinderile mici și mijlocii pentru respectarea reglementărilor fiscale, atunci când acest lucru este posibil, prin fluidizarea procedurilor și reducerea costurilor birocratice; remarcă faptul că statele membre au diferite baze de impozitare pentru întreprinderi, acestea putând reprezenta, în fapt, bariere comerciale transfrontaliere în calea creșterii și a ocupării forței de muncă; susține propunerea Comisiei de a introduce o bază fiscală consolidată, comună și voluntară a societăților la nivelul UE, denumită CCCTB;

16. evidențiază faptul că CCCTB ar îmbunătăți creșterea și ar conduce la crearea mai multor locuri de muncă în Europa, prin reducerea costurilor administrative și a birocrației pentru întreprinderi, mai ales pentru întreprinderile mici care activează în mai multe țări membre ale UE;

17. solicită statelor membre să adopte cu promptitudine propunerile existente și Comisiei să prezinte propuneri, în concordanță cu propunerile efectuate de Parlamentul European privind impozitele pe economii, taxele ecologice și taxele de consum, evitarea fraudei fiscale, buna guvernanță și dubla impunere;

18. remarcă faptul că actuala criză economică și financiară a condus la o creștere semnificativă a datoriei publice în Europa și că, pentru a reduce această uriașă datorie publică, este necesară atât reducerea cheltuielilor, cât și majorarea taxelor;

19. evidențiază faptul că statele membre care au suferit cea mai puternică reducere a creșterii PIB sunt cele care s-au văzut nevoite să crească cel mai mult impozitele dar, în general, statele membre care au putut reduce impozitele sunt cele care au reușit să evite o creștere negativă mai mică de 4 % din PIB[8];

20. solicită statelor membre să își canalizeze sistemele fiscale spre creștere, îmbunătățind modalitățile de impunere și evoluând în direcția unor impozite cu efecte de distorsionare mai reduse, fără ca obiectivul echității sociale să fie afectat;

21. concluzionează că o coordonare a politicilor fiscale ar putea constitui o componentă importantă a unei strategii de consolidare fiscală la nivelul UE și ar putea îmbunătăți eficacitatea noilor politici fiscale ale statelor membre;

Îndepărtarea obstacolelor fiscale transnaționale cu care se confruntă cetățenii UE

22. remarcă faptul că eliminarea obstacolelor fiscale poate juca un rol important în creșterea încrederii și a capacității cetățenilor de a munci, de a se pensiona, de a cumpăra și, în colaborare cu întreprinderile, de a investi în UE;

23. salută faptul că în Comunicarea privind îndepărtarea obstacolelor fiscale transnaționale din calea cetățenilor UE se identifică cele mai importante nemulțumiri ale cetățenilor UE legate de obstacolele fiscale transnaționale și așteaptă cu interes propunerile Comisiei în acest sens;

24. salută intenția Comisiei de a-și intensifica eforturile pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor UE la informațiile și consilierea necesare cu privire la reglementările fiscale în interiorul UE;

25. remarcă faptul că statele membre au convenit că cetățenii ar trebui să aibă un acces mai bun la informații fiscale;

26. subliniază importanța luării de măsuri pentru ca cetățenii să nu se confrunte cu obstacole fiscale în exercitarea drepturilor lor pe piața internă;

27.      solicită Comisiei să difuzeze informații privind cele mai bune practici din statele membre ale UE și din alte țări membre ale OCDE în materie de informare fiscală a cetățenilor și a întreprinderilor și solicită Comisiei Europene să dezvolte instrumente eficiente pentru a facilita și a încuraja schimbul de astfel de informații și bune practici în materie de fiscalitate, inclusiv realizarea de proiecte-pilot pentru încurajarea competitivității europene pe termen lung; subliniază, de asemenea, că este necesar ca Comisia să garanteze că Eurostat colectează și verifică statisticile privind evaziunea fiscală te teritoriul UE;

28. recunoaște faptul că anumite state membre au stabilit proceduri simplificate pentru solicitarea rambursărilor de taxe, conform convențiilor semnate în materie de evitare a dublei impuneri, și că unele state membre au înființat site-uri de internet pentru nerezidenți sau contribuabilii străini cuprinzând informații și formulare în diverse limbi;

29. solicită statelor membre să sprijine planurile Comisiei de a îmbunătăți coordonarea și cooperarea cu administrațiile fiscale ale statelor membre și între acestea pentru a găsi soluții adecvate pentru prevenirea dublei impuneri și pentru îndepărtarea altor obstacole fiscale transnaționale;

30. remarcă faptul că dubla impunere este o barieră în calea activităților și investițiilor transfrontaliere și că, pentru depășirea acestei probleme, este nevoie de soluții coordonate;

31. solicită Comisiei să propună modalități de simplificare a respectării obligațiilor fiscale în situații transfrontaliere;

32. salută consultarea publică realizată de Comisie privind taxele transfrontaliere pe dividendele obținute de investitorii de portofoliu și de investitorii mici din UE, care abordează barierele fiscale în cazul succesiunilor și așteaptă cu nerăbdare viitoarele propuneri ale Comisiei în acest sens;

33. solicită Comisiei și statelor membre să găsească modalități de a elimina rapid obstacolele fiscale care afectează munca transfrontalieră și mobilitatea transnațională, în vederea realizării obiectivelor strategiei Europa 2020 cât mai curând, și anume creșterea economică și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă;

34. solicită Comisiei să trateze plângerile în mod mai activ și să asigure o mai mare transparență și o mai bună informare a cetățenilor cu privire la rezultatele plângerilor referitoare la legislația fiscală a statelor membre și la cazurile de încălcare a legislației în domeniul fiscal și punerea în aplicare a acestora;

35. solicită Comisiei să își continue activitatea legată de Europe Direct și de serviciile de consiliere ale cetățenilor de pe site-ul „Europa ta” și să continue dezvoltarea portalului de internet Europe Direct pentru ca cetățenii UE să poată găsi informații de la autoritățile fiscale din cele 27 de state membre ale UE; evidențiază necesitatea furnizării acestor informații într-un format accesibil pentru utilizatori;

36. solicită Comisiei să consolideze cooperarea administrativă între statele membre, în domeniul dublei impuneri, concentrând mai multe proiecte și resurse din programul Fiscalis pentru soluționarea problemelor concrete ale contribuabililor;

Eliminarea discriminării și a dublei impuneri pentru cetățenii și întreprinderile din UE

37. subliniază importanța soluționării unor probleme precum dubla impunere a întreprinderilor și persoanelor, incompatibilitățile dintre diferite sisteme fiscale și lipsa accesului la informații privind normele naționale în materie de fiscalitate;

38. subliniază faptul că crearea unui mediu fiscal clar, transparent și stabil pe piața unică este în interesul întreprinderilor și al cetățenilor, deoarece lipsa transparenței reglementărilor fiscale reprezintă un obstacol pentru activitățile și investițiile transfrontaliere din UE;

39. subliniază faptul că dubla impunere reduce competitivitatea întreprinderilor afectate și are un impact negativ asupra întregii piețe unice;

40. salută Comunicarea Comisiei privind „Dubla impunere pe piața unică”, referitoare la strategia UE și soluțiile la problemele legate de dubla impunere transfrontalieră;

41. consideră că Tratatul privind Uniunea Europeană obligă statele membre să soluționeze problema dublei impuneri, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (3) și ale articolului 26 din TFUE referitoare la piața internă;

42. consideră că tratatele fiscale bilaterale dintre statele membre nu soluționează toate problemele legate de discriminare și dubla impunere pentru cetățeni și întreprinderi;

43. salută ideea Comisiei de înființare a unui grup de lucru pe probleme de dublă impunere, care să implice autoritățile fiscale ale statelor membre și, după caz, asociațiile pentru protecția consumatorilor; solicită Comisiei să consolideze grupul de lucru al UE privind impozitarea întreprinderilor, grup numit Forumul mixt al UE pentru prețurile de transfer (JTPF) și să colaboreze cu comunitatea de afaceri și cu susținătorii drepturilor consumatorilor;

44. solicită Comisiei să inițieze un nou forum privind TVA-ul, similar cu Forumul mixt al UE pentru prețurile de transfer (JTPF), în cadrul căruia întreprinderile să poată prezenta chestiuni privind TVA-ul aplicat societăților comerciale și divergențe între statele membre;

45. solicită statelor membre să îmbunătățească procedurile care le permit întreprinderilor mici și mijlocii să își recupereze mai rapid TVA-ul deductibil reducând, astfel, perioada de rambursare;

46. solicită Comisiei să propună un mecanism obligatoriu de soluționare a litigiilor, după cum se sugerează în raportul Monti, care să se refere la dubla impunere cu care se confruntă atât persoanele fizice, cât și cele juridice;

47. remarcă faptul că obstacolele administrative și nesiguranța juridică cauzează dificultăți cetățenilor UE care vor să circule liber cu autovehiculele pe piața unică; prin urmare, solicită statelor membre să desființeze dubla impozitare pentru înmatricularea autovehiculelor;

48. solicită statelor membre să modernizeze și să actualizeze normele privind scutirile de taxe transfrontaliere aplicate întreprinderilor și să simplifice și să modernizeze normele privind facturarea electronic㸠în vederea creării, în final, a unui model european unic pentru facturile electronice;

Prevenirea dublei neimpuneri, a fraudelor fiscale și creșterea transparenței în materie de fiscalitate

49. subliniază faptul că absența transparenței fiscale și evaziunea fiscală amenință veniturile publice și costă miliarde de euro;

50. subliniază faptul că este necesar să se găsească un echilibru între interesul public în combaterea abuzurilor, evitarea restricțiilor disproporționate legate de activitățile transfrontaliere din UE și o mai bună coordonare a aplicării măsurilor anti-abuz în relațiile cu țările terțe; regretă că unele state membre au încheiat acorduri cu țări terțe, care permit perpetuarea evaziunii fiscale și a lipsei de transparență fiscală;

51. Invită statele membre:

- să instituie și să implementeze sisteme de impozitare eficiente care să prevină erodarea nejustificată a bazelor de impozitare ale acestora din cauza unor abuzuri sau a neimpozitării involuntare;

- să aplice măsuri anti-abuz care să vizeze măsurile artificiale menite să eludeze legislația națională sau normele comunitare astfel cum au fost transpuse în legislația națională;

- să continue să facă schimb de informații privind sistemele agresive de planificare fiscală pentru pierderile întreprinderilor, detectarea acestora și strategiile de răspuns, precum și să măsoare și să publice eficacitatea strategiilor utilizate;

- să aibă în vedere introducerea unor programe de conformitate și cooperare și introducerea sau revizuirea inițiativelor privind publicarea informațiilor care vizează sistemele agresive de planificare fiscală;

- să finalizeze reforma directivei privind impozitarea economiilor pentru aplicarea schimbului automat de informații, care a fost blocată de ceva timp la Consiliu, pentru a asigura o impozitare corectă și adecvată a economiilor în UE; subliniază că toate jurisdicțiile afectate ar trebui să pună în aplicare cooperarea administrativă care să nu încalce drepturile procedurale ale contribuabililor și dreptul la viața privată, oferind schimburi de informații automate pentru întreprinderi și trusturi, nu numai pentru persoanele fizice;

- să notifice și să facă publice deciziile fiscale ale autorităților naționale pentru întreprinderile care funcționează într-un context transfrontalier;

- să ofere stimulente fiscale pentru IMM-uri sub forma scutirilor și a reducerilor fiscale, pentru încurajarea spiritului întreprinzător, a inovațiilor și a creării de locuri de muncă;

- să promoveze reforme pentru limitarea posibilităților de evaziune fiscală, stabilind mecanisme eficiente de colectare a veniturilor, care să minimizeze relația dintre contribuabil și autoritățile fiscale și să maximizeze utilizarea tehnologiei moderne, concentrându-se pe guvernanța electronică în înregistrarea și monitorizarea activității economice;

52. solicită Comisiei:

- să identifice domeniile în care pot fi efectuate îmbunătățiri atât în ceea ce privește legislația UE, cât și cooperarea administrativă dintre statele membre pentru a reduce fraudele fiscale;

- să pună mai multe resurse bugetare și un personal mai numeros la dispoziția DG TAXUD pentru a dezvolta politicile UE și propunerile privind dubla neimpunere, evaziunea fiscală și frauda;

- să abordeze problema concurenței fiscale nocive și a dublei neimpuneri a societăților mari, care își schimbă în mod artificial profitul pentru a minimiza impozitul real; - să notifice și să facă publice deciziile fiscale ale autorităților naționale pentru întreprinderile care funcționează într-un context transfrontalier;

- să lupte în mod mai hotărât împotriva fraudelor prin aplicarea legii penale;

53. solicită statelor membre să acorde o prioritate deosebită combaterii utilizării așa-ziselor paradisuri fiscale în scopuri ilicite și solicită Comisiei ca, în cooperare cu Parlamentul European, ținând seama, ca o primă etapă, de definiția OCDE și de lista paradisurilor fiscale sau a jurisdicțiilor netransparente - pentru a institui o definiție și o listă la nivelul UE; solicită elaborarea unei definiții unice acceptate la nivel european, în așteptarea unui acord asupra unei definiții la nivel mondial;

54. recunoaște faptul că forumul global al OECD privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale este principalul forum internațional pentru combaterea evaziunii fiscale și sprijină cu toate forțele lucrările acestui forum; remarcă deficiențele acestuia ca forum bazat pe cei mai mici numitori comuni; recunoaște, de asemenea, inițiativele pertinente asumate la nivel național, comunitar și global, ce vizează adoptarea unei soluții practice la această problemă persistentă;

55. solicită Comisiei să ia măsuri mai prompte împotriva evaziunii și fraudei fiscale;

56. solicită statelor membre să încheie acorduri de schimb al informațiilor privind combaterea fraudelor și fiscalitatea cu Andorra, Monaco și San Marino și să încheie un nou acord cu Elveția, și, ulterior, să le actualizeze periodic;

57. concluzionează faptul că lipsa de cooperare și coordonare între sistemele fiscale ale statelor membre poate conduce la neimpunere neintenționată, generând evaziune, abuzuri și fraude fiscale;

58. solicită Comisiei să analizeze implicațiile fiscale ale implementării semestrului european și să publice un raport în cursul anului 2012;

59. solicită să fie puse suficiente resurse bugetare și de personal la dispoziția Curții Europene de Conturi și a OLAF, în vederea dezvoltării unor mecanisme eficiente de control și a supravegherii procedurilor bugetare la nivelul UE;

60. solicită Comisiei să identifice și să acorde prioritate măsurilor politice cu implicații fiscale, din programele de stabilitate și convergență și din programele naționale de reformă ale statelor membre;

0

0 0

61. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

• [1]  http://www.oecd.org/document/61/0,3746,en_2649_33767_48570813_1_1_1_1,00.html
• [2]  http://www.bruegel.org/publications/publication-detail/publication/599-how-effective-and-legitimate-is-the-european-semester-increasing-the-role-of-the-european-parliament/
• [3]  http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/index_en.htm
• [4]  http://www.oecd-ilibrary.org/taxation/consumption-tax-trends-2010_ctt-2010-en
• [5]  http://www.alainlamassoure.eu/liens/817.pdf
• [6]  JO C 295E, 4.12.2009, p. 13.
• [7]  http://www.eureschannel.org/en/dossiers/WEBrapport_obst_E.pdf
• [8]  Publicația Comisiei „Taxation Trends in the EU” (Tendințele din UE în materie de fiscalitate), ediția din 2011.

EXPUNERE DE MOTIVE

Pentru prima dată, Parlamentul European a decis să publice un raport anual privind fiscalitatea.

Obiectivul raportului este să se contribuie la programul de lucru al Comisiei pentru 2012.

Raportul se concentrează pe inițiativele fiscale ale Comisiei din 2011 și pe domeniile în care sunt necesare și alte inițiative pentru a îmbunătăți funcționarea pieței unice și pentru a crea o Europă mai competitivă.

Raportul dorește, de asemenea, să abordeze probleme fiscale cu care cetățenii UE se confruntă în situații transfrontaliere în UE. De exemplu, cetățenii UE care lucrează sau investesc în alt stat membru se pot confrunta cu probleme de dublă impunere și pot avea dificultăți în obținerea alocațiilor, scutirilor fiscale și a deducerilor de la autoritățile fiscale ale altui stat.

Raportul dorește, de asemenea, să examineze domeniile în care poate fi necesară o mai bună coordonare fiscală și în care UE poate juca un rol mai important. Propunerile Comisiei din acest domeniu pot avea un efect pozitiv în viața cotidiană a multor cetățeni și întreprinderi europene.

Problema abordării normelor fiscale discriminatorii din statele membre, care sunt în conflict cu libertățile fundamentale garantate de tratatele UE sunt, de asemenea, de o importanță majoră. Raportul solicită statelor membre și Comisiei să prezinte propuneri pentru soluții în acest domeniu.

Raportul se referă și la prevenirea evaziunii fiscale, a abuzurilor fiscale și la creșterea transparenței în materie fiscală.

În final, raportul concluzionează că implicațiile fiscale ale introducerii semestrului european trebuie evaluate și solicită Comisiei să prezinte un raport în 2012.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	20.12.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	37 5 1
Membri titulari prezenți la votul final	Burkhard Balz, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Pascal Canfin, Nikolaos Chountis, George Sabin Cutaș, Leonardo Domenici, Derk Jan Eppink, Diogo Feio, Markus Ferber, Elisa Ferreira, Ildikó Gáll-Pelcz, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Gunnar Hökmark, Syed Kamall, Othmar Karas, Wolf Klinz, Jürgen Klute, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Philippe Lamberts, Werner Langen, Astrid Lulling, Arlene McCarthy, Ivari Padar, Alfredo Pallone, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Edward Scicluna, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Marianne Thyssen, Corien Wortmann-Kool
Membri supleanți prezenți la votul final	Sophie Auconie, Pervenche Berès, Saïd El Khadraoui, Ashley Fox, Danuta Maria Hübner, Sophia in ‘t Veld, Olle Ludvigsson, Thomas Mann
Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final	Markus Pieper