RAPORT referitor la contribuția la analiza anuală a creșterii 2012
26.1.2012 - (2011/23190(INI))
Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Jean-Paul Gauzès
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la contribuția la analiza anuală a creșterii 2012
Parlamentul European,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2011 privind analiza anuală a creșterii-2012 (COM(2010)0815),
– având în vedere pachetul legislativ referitor la guvernanța economică, adoptat la 16 noiembrie 2011, în special Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la tabloul de bord pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice: forma preconizată inițial[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice[3],
– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2011 referitoare la criza financiară, economică și socială: recomandări privind măsurile și inițiativele care trebuie luate[4],
– având în vedere concluziile Consiliului European din 9 decembrie 2011,
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0018/2012),
A. întrucât datele statistice cele mai recente relevă inegalități din ce în ce mai mari și o creștere a șomajului în Uniunea Europeană;
B. întrucât majoritatea statelor membre au pierdut din vedere obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020;
Provocările economice și principalele politici macroeconomice
1. salută analiza anuală a creșterii pe 2012 (AAC) prezentată de Comisie, drept o bază adecvată pentru semestrul european din acest an; subliniază faptul că soluțiile care vizează în mod specific actuala criză a datoriilor suverane și criza financiară, soluții la găsirea cărora lucrează zilnic toate instituțiile, ar trebui să fie însoțite îndeaproape de măsuri pe termen mediu și lung de încurajare a creșterii, precum și de o refacere a cadrului economic general, pentru a îmbunătăți durabilitatea și competitivitatea și pentru a asigura succesul durabil al economiei europene;
2. consideră totuși că analiza anuală a creșterii nu oferă soluțiile necesare pentru restabilirea încrederii în rândul gospodăriilor, al întreprinderilor europene, precum și al piețelor financiare, întrucât aceasta omite nevoia de a lua măsuri urgente pentru susținerea ocupării forței de muncă și a activității pe termen scurt în eforturile pentru atingerea obiectivelor UE 2020;
3. reamintește faptul că analiza anuală a creșterii 2011, precum și un număr de alte inițiative, care trebuie implementate prin intermediul legislației naționale și europene, cuprind deja majoritatea elementelor necesare pentru restabilirea încrederii, creșterea competitivității și promovarea unei creșteri inteligente și durabile și pentru crearea de locuri de muncă;
4. reamintește cererea adresată Consiliului și Comisiei în Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice și solicită un răspuns public la elementele cuprinse în respectiva rezoluție;
5. regretă lipsa sau discrepanțele în ceea ce privește punerea în aplicare în statele membre a orientărilor convenite la nivelul UE, având în vedere marja necesară de apreciere de care se bucură statele membre pentru a-și continua propriile politici, ceea ce împiedică exploatarea întregului potențial al orientărilor convenite de realizare a obiectivelor UE 2020; salută faptul că anul acesta accentul analizei anuale a creșterii a fost pus pe necesitatea acțiunilor de aplicare, precum și a măsurilor de încurajare a creșterii economice; subliniază faptul că trebuie crescute substanțial responsabilitățile la nivel național legate de schimbările care au fost decise în termeni de nevoi viitoare de guvernanță economică;
6. este de acord cu faptul că AAC și pozițiile oficiale luate de Parlamentul European și de alte instituții europene în acest sens stabilesc priorități de acțiune la nivel național și la nivelul UE pentru următoarele douăsprezece luni, inclusiv pentru atingerea obiectivelor UE 2020, care ar trebui să stea la baza deciziilor economice și bugetare naționale în conformitate cu recomandările UE specifice fiecărei țări; este de acord cu analiza Comisiei conform căreia eforturile la nivel național și la nivelul UE ar trebui să se concentreze pe următoarele cinci priorități:
– urmărirea unei consolidări fiscale diferențiate favorabile creșterii, asigurându-se concomitent recuperarea economică și crearea de locuri de muncă;
– asigurarea finanțării pe termen lung a economiei reale;
– promovarea creșterii durabile prin creșterea competitivității și a investițiilor;
– abordarea șomajului și a consecințelor sociale ale crizei;
– modernizarea administrației publice europene și a serviciilor de interes general;
8. salută evaluarea progreselor realizate în cadrul inițiativelor emblematice ale Strategiei UE 2020, dar subliniază că lupta împotriva excluziunii sociale și a sărăciei ar trebui să rămână o prioritate de vârf pentru fiecare politică;
9. consideră că accesul la serviciile bancare de bază rămâne un factor cheie pentru incluziunea socială și, prin urmare, încurajează Comisia să întreprindă acțiuni mai curajoase pentru a garanta acest acces;
Urmărirea unei consolidări fiscale diferențiate favorabile creșterii, în paralel cu recuperarea economică și crearea de locuri de muncă
10. recunoaște interdependența dintre economiile și politicile bugetare ale statelor membre și efectele de contagiune ale acestora; subliniază faptul că perspectivele de creștere ale tuturor statelor membre, indiferent dacă se află sau nu în zona euro, sunt extrem de dependente de hotărârea cu care este soluționată criza datoriilor suverane și de cât de eficientă va fi concentrarea pe creșterea durabilă și pe crearea de locuri de muncă vizată în politicile economice coordonate; îndeamnă statele membre să ia măsurile adecvate pentru a-și corecta deficitele excesive în termenele stabilite de Consiliu și pentru a reduce datoriile suverane la un nivel sustenabil;
11. ia act de noile propuneri legislative privind guvernanța economică; consideră că aceste propuneri ar trebui să ofere oportunitatea Parlamentului European de a-și crește rolul în ceea ce privește definirea și punerea în aplicare a procedurilor de supraveghere a politicilor economice în cadrul semestrului european, în conformitate cu dispozițiile articolelor 121 și 136 din tratat;
12. reamintește că, în actualul context în care unele state membre se confruntă cu mari dificultăți în ceea ce privește alocarea resurselor publice, este urgent să se asigure coerența diferitelor instrumente de politică economică, în special a politicilor care conduc la îndeplinirea obiectivelor UE 2020 și a obiectivelor principale în mod egal;
13. reamintește, în acest sens, nevoia de a identifica, evalua și aborda în mod clar efectele de contagiune ale politicilor economice ale statelor membre, precum și de a realiza evaluări ale impactului social al instrumentelor politicii economice, incluse în cadrul semestrului european;
14. subliniază faptul că statele membre ar trebui să urmeze strategii diferențiate în conformitate cu situațiile lor bugetare și insistă ca statele membre să țină nivelul creșterii cheltuielilor publice sub rata de creștere pe termen mediu a PIB-ului sau la același nivel, cu condiția ca respectivele cheltuieli mărite să nu corespundă unor măsuri discreționare suplimentare privind veniturile; invită statele membre să acorde prioritate părților din buget legate de cheltuieli și venituri, politicilor favorabile creșterii, cum ar fi educația, cercetarea, inovarea, infrastructura și energia, și să asigure eficiența unor astfel de cheltuieli și venituri; solicită realizarea unei reforme eficiente, echitabile din punct de vedere social și durabile:
– a pensiilor și a sistemelor de securitate socială;
– politici fiscale favorabile creșterii în statele membre, o mai bună coordonare fiscală și, dacă este cazul, o armonizare adecvată în UE; încurajează statele membre să își îmbunătățească cadrele bugetare interne, după cum s-a stabilit, în vederea promovării unor politici bugetare eficiente și durabile[5]; solicită Comisiei să asigure coordonarea măsurilor împotriva evaziunii fiscale;
Asigurarea finanțării pe termen lung a economiei reale
15. salută faptul că o revizuire majoră a cadrului de reglementare și de control al sectorului financiar se află în curs de realizare; consideră că sunt necesare măsuri mai solide și mai ambițioase pentru a consolida rezistența sistemului financiar al UE; subliniază că aceasta ar consolida competitivitatea Uniunii Europene; subliniază faptul că aceasta trebuie realizată în așa fel încât să se descurajeze arbitrajul de reglementare și să nu se încurajeze scurgerile de capital sau deplasarea activității financiare în afara UE;
16. subliniază faptul că reinstituirea încrederii investitorilor va necesita o creștere a pozițiilor de capital ale băncilor și a măsurilor de sprijinire a accesului acestora la finanțare în așa fel încât să se reducă sisteme de remunerare pe termen scurt și modele de afaceri necorespunzătoare; consideră că va fi necesară o reformă a cadrului de reglementare și de control al sectorului financiar pentru a reflecta riscurile sporite de pe piețele datoriilor suverane și private, reformă ce ar trebui să includă o consolidare a pozițiilor de capital ale băncilor sistemice, deși acest lucru nu trebuie să submineze poziția competitivă a instituțiilor financiare nesistemice; subliniază faptul că băncile, după ce vor fi corect capitalizate, nu ar trebui să restricționeze în mod nejustificat creditarea economiei reale și, prin urmare, că acțiunile de reglementare ar trebui să pună bazele pentru mărirea capacității de creditare a acestora; invită Comisia să garanteze că sistemul european de supraveghere financiară păstrează creditele bancare, în special cele acordate de către instituțiile care au beneficiat de ajutoare de stat pe timpul crizei, dar și sprijinirea liniilor de lichiditate ale BCE; așteaptă o propunere din partea Comisiei pe tema gestionării crizei bancare înainte de vara 2012; regretă preluarea de către stat a pierderilor private prin injecțiile de lichiditate în sectorul bancar și comportamentul speculativ al agențiilor de rating și al centrelor financiare internaționale;
17. sprijină crearea de obligațiuni pentru finanțarea proiectelor, concepute pentru a contribui la finanțarea unor proiecte-cheie de infrastructură în vederea promovării creșterii economice durabile și a creării de locuri de muncă;
18. subliniază rolul-cheie al grupului BEI în a sprijini economia reală și IMM-urile în special, precum și în a asigura investiții în proiecte de infrastructură pe termen lung, în conformitate cu Strategia UE 2020; consideră că UE ar trebui să utilizeze resursele existente pentru a crea instrumente financiare inovatoare pentru acele state membre care nu dispun de mijloacele necesare pentru o stimulare financiară;
Promovarea creșterii sustenabile printr-o sporire a competitivității și a investițiilor
19. este preocupat de dezechilibrele macroeconomice din UE și de faptul că multe state membre, în special cele aflate sub presiunea pieței, înregistrează regrese la capitolul productivitate; insistă asupra rolului coordonării sporite a politicilor economice și asupra reformelor structurale în remedierea acestor probleme, atât în țările cu deficit, cât și în cele cu surplus, într-un mod adecvat; este preocupat de faptul că marea parte a creșterii globale în anii viitori este așteptată din exteriorul UE, ceea ce va necesita consolidarea capacității de export a statelor membre, precum și asigurarea unui cadru stabil pentru investiții străine directe care creează valoare, destinate economiei reale a UE;
Abordarea șomajului și a consecințelor sociale ale crizei (competența Comisiei EMPL)
20. consideră că dezechilibrul structural dintre cererea și oferta de locuri de muncă va împiedica recuperarea și creșterea pe termen lung și, prin urmare, solicită reforme structurale ale pieței muncii, cu respectarea principiului subsidiarității și cu asigurarea coeziunii sociale; atrage atenția asupra rolului și responsabilităților partenerilor sociali în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor structurale;
Modernizarea administrației publice și a serviciilor de interes general din UE
21. reamintește faptul că un element determinant al competitivității și un important factor de productivitate este reprezentat de calitatea administrației publice de la nivelul UE și de la nivel național, regional și local; constată că reformele din sectorul public trebuie în mod obligatoriu incluse în procesul de restabilire a competitivității; consideră că pentru o administrație publică de înaltă calitate sunt necesare resurse bugetare adecvate și reforme pentru respectarea principiului subsidiarității, astfel cum se prevede în Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general;
22. ia act de cadrul de calitate privind serviciile de interes general în vederea consolidării clarității și a certitudinii juridice privind modul în care normele UE se aplică serviciilor de interes general (SIG), asigură acces la servicii de bază și promovează calitatea;
23. regretă ritmul lent în care se pune în aplicare legislația UE în unele state membre și îndeamnă aceste state să ia măsurile necesare pentru a ajunge la rezultatele convenite în materie de calitate a statisticilor; este ferm convins că disponibilitatea datelor fiabile, exacte și actualizate asigură un element-cheie al procesului decizional politic; salută eforturile Comisiei Europene de a îmbunătăți fiabilitatea datelor transmise de statele membre Comisiei (Eurostat); solicită statelor membre să pună în aplicare cât de curând posibil Directiva Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, recent adoptată;
24. solicită o mai mare eficiență în furnizarea serviciilor publice, precum și creșterea transparenței și a calității administrației publice și a sistemului judiciar și, în plus, încurajează reducerea poverilor administrative și a birocrației inutile; subliniază importanța monitorizării și a evaluării activității funcționarilor publici, în conformitate cu principiul subsidiarității;
25. încurajează Comisia, având în vedere că AAC nu se referă exclusiv la elementele economice, să elaboreze programe pentru sectoare politice specifice, cum ar fi apărarea, în cazul cărora gestionarea în comun și răspunderea solidară a mai multor state ar asigura economii de scară, ceea ce ar genera valoare adăugată și economii financiare pentru statele membre implicate;
26. subliniază, în contextul economic actual, rolul și mai important jucat de programele finanțate la nivel comunitar și încurajează Comisia să prezinte o propunere de finanțare a acțiunilor aferente Strategiei UE 2020 prin transferul creditelor de plată neutilizate;
Cadrul procedural
27. regretă faptul că implicarea Parlamentului European în elaborarea OGPE (orientările generale ale politicilor economice) / AAC nu este în mod oficial prevăzută în tratat, iar contribuția Parlamentului la subiectele în materie de ocupare a forței de muncă se realizează prin intermediul procedurii de consultare [art. 148 alineatul (2) din TFUE]; reamintește că AAC ar trebui să facă obiectul procedurii de codecizie ce ar trebui introdusă la următoarea modificare a tratatului; dorește să consolideze dialogul între instituțiile europene și instituțiile naționale, în special parlamentele, dacă este necesar și pe baza unui respect și consimțământ reciproc;
28. reamintește faptul că semestrul european face în prezent parte din legislația secundară a UE [a se vedea articolul 2 litera (a) din Regulamentul (EU) nr. 1175/2011][6];
29. reamintește că prin cadrul legal de guvernanță economică („pachetul de șase propuneri”) se furnizează un instrument de dialog economic; pentru a consolida dialogul dintre instituțiile Uniunii, în special dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și asumare a răspunderii, comisia competentă a Parlamentului European poate invita Comisia, Președintele Consiliului și, după caz, Președintele Consiliului European sau Președintele Eurogrupului să se prezinte în fața sa pentru a discuta deciziile adoptate. comisia competentă a Parlamentului European poate oferi ocazia statului membru vizat de astfel de decizii să participe la un schimb de opinii; solicită ca acest instrument, care permite cooperarea economică și înțelegerea reciprocă să fie utilizat în cea mai mare măsură posibilă;
30. ia act de faptul că ediția pe 2012 a semestrului european este prima din cadrul juridic consolidat de guvernanță economică convenit („pachetul de șase propuneri”), care include norme mai stricte pentru Pactul de stabilitate și de creștere și norme bugetare naționale, precum și noi proceduri pentru monitorizarea și corectarea dezechilibrelor economice;
31. îndeamnă Comisia să realizeze o evaluare detaliată a punerii în aplicare de către statele membre a recomandărilor specifice fiecărei țări, pe care să o facă publică înainte de Consiliul European din iunie 2012;
32. solicită Comisiei să acționeze în strânsă cooperare cu Consiliul pentru a elabora o nomenclatură bugetară și contabilă autentică și comună;
33. reamintește faptul că Consiliul ar trebui să își explice public poziția, în cadrul dialogului economic cu Parlamentul, în cazul în care aceasta este net diferită de recomandările și propunerile Comisiei;
34. subliniază, în această privință, faptul că recomandările și propunerile Comisiei trebuie să respecte și să mențină spațiul politic al statelor membre, necesar pentru punerea în aplicare în conformitate cu principiul subsidiarității și cu dispozițiile articolului 126, întrucât mai multe mijloace pot conduce la îndeplinirea obiectivelor și a scopurilor recomandate;
35. îndeamnă Comisia să explice în detaliu motivul pentru care a evaluat negativ programul național de reformă (PNR) sau programul de stabilitate și convergență (PSC) sau orice alt document transmis de statele membre pentru cadrul de guvernanță economică; se așteaptă ca, în urma unui astfel de demers, Comisia să furnizeze statului membru vizat metodologia sa detaliată și ipotezele de lucru care stau la baza evaluării sale;
36. reamintește faptul că noul cadru juridic prevede ca Parlamentul European să fie implicat corespunzător în semestrul european, pentru a crește transparența și responsabilitatea pentru deciziile luate, în special prin intermediul unui dialog economic, conform dispozițiilor din legislația secundară relevantă;
37. salută publicarea de către Comisie a analizei anuale a creșterii până la sfârșitul lunii noiembrie și așteaptă ca acest program să devină permanent astfel încât Parlamentul să dispună de suficient timp pentru a-și exprima opiniile înainte de stabilirea orientărilor anuale la Consiliul European de primăvară;
38. subliniază faptul că Președintele Consiliului, Comisia, în conformitate cu articolul 121 din TFUE și, după caz, președintele Eurogrupului prezintă anual Parlamentului European și Consiliului European un raport privind rezultatele supravegherii multilaterale;
39. îndeamnă Comisia, Consiliul și Consiliul European să convină cu Parlamentul asupra unui calendar raționalizat pentru semestrul european pentru ca acesta să devină cât mai eficient, mai transparent și mai legitim cu putință;
40. încredințează Președintelui sarcina de susține această poziție în Consiliului European de primăvară (1-2 martie 2012);
41. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Consiliului European.
- [1] JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2011)0583.
- [3] Texte adoptate, P7_TA(2011)0542.
- [4] Texte adoptate, P7_TA(2011)0331.
- [5] A se vedea, de exemplu, Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre.
- [6] A se vedea Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
24.1.2012 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
35 3 4 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Burkhard Balz, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Nikolaos Chountis, George Sabin Cutaș, Leonardo Domenici, Diogo Feio, Elisa Ferreira, Ildikó Gáll-Pelcz, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Liem Hoang Ngoc, Gunnar Hökmark, Syed Kamall, Wolf Klinz, Jürgen Klute, Philippe Lamberts, Werner Langen, Astrid Lulling, Juan Andrés Naranjo Escobar, Ivari Padar, Alfredo Pallone, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Edward Scicluna, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Ivo Strejček, Kay Swinburne, Sampo Terho, Marianne Thyssen, Ramon Tremosa i Balcells, Corien Wortmann-Kool, Pablo Zalba Bidegain |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Pervenche Berès, Bas Eickhout, Sari Essayah, Ashley Fox, Danuta Jazłowiecka, Olle Ludvigsson, Gay Mitchell, Rolandas Paksas |
||||