RAPORT referitor la femeile în procesul decizional politic – calitate și egalitate
3.2.2012 - (2011/2295(INI))
Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
Raportoare: Sirpa Pietikäinen
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la femeile în procesul decizional politic – calitate și egalitate
Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 2 și articolul 3 alineatul (3),
– având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 21 și 23,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,
– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW),
– având în vedere Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune adoptate în cadrul celei de a patra Conferințe Mondiale privind Femeile la 15 septembrie 1995, precum și documentele rezultate în urma acesteia, adoptate cu ocazia sesiunilor speciale ale Organizației Națiunilor Unite Beijing+5 (2000), Beijing+10 (2005) și Beijing+15 (2010),
– având în vedere Concluziile convenite în cadrul Comisiei pentru statutul femeii din 2006, privind „Participarea egală a femeilor și bărbaților în procesele decizionale la toate nivelurile”
– având în vedere Concluziile 1997/2 convenite în cadrul Comisiei pentru statutul femeii privind domeniile critice de interes ale Platformei de acțiune de la Beijing 1996-1999,
– având în vedere Rezoluția A/RES/58/142 a Adunării Generale a ONU privind femeile și participarea politică;
– având în vedere Pactul European pentru egalitatea între femei și bărbați (2011-2020), adoptat de Consiliul European în martie 2011[1],
– având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” (COM(2010)0491),
– având în vedere Decizia Comisiei din 19 iunie 2000 referitoare la echilibrul de gen în cadrul comitetelor și grupurilor de experți instituite de Comisie[2],
– având în vedere Recomandarea Consiliului privind participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la procesul decizional(96/694/EC)[3],
– având în vedere Recomandarea Rec (2003)3 din 12 martie 2003 a Consiliului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre privind participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la luarea de decizii politice și publice, precum și rezultatele celor două runde de monitorizare a progreselor înregistrate în privința punerii în aplicare a acestei Recomandări Rec (2003)3, având la bază un chestionar completat în 2005 și, respectiv, 2008, privind date diferențiate pe gen referitoare la participarea femeilor și bărbaților la luarea de decizii politice și publice;
– având în vedere Rezoluția 1079 (1996) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) privind o mai bună reprezentare a femeilor în cadrul APCE, Recomandarea 1413 (1999) privind reprezentarea egală în viața politică, Rezoluția 1348 (2003) privind reprezentarea echilibrată din perspectiva genului în cadrul APCE, Recomandarea 1665 (2004) privind participarea femeilor la alegeri și Rezoluția 303 (2010) privind obținerea egalității durabile de șanse între bărbați și femei în viața politică locală și regională;
– având în vedere Rezoluția 85 (1999) a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Recomandarea 68 (1999) privind participarea femeilor la viața politică în regiunile din Europa și Recomandarea 111 (2002) privind drepturile individuale de vot ale femeilor și cerințelor democrației;
– având în vedere Declarația privind participarea femeilor la alegeri adoptată de Comisia europeană pentru democrație prin drept („Comisia de la Veneția”),
– având în vedere manualul „Bugetarea de gen: implementare practică” elaborat de Direcția generală pentru drepturile omului și afaceri juridice a Consiliului Europei (aprilie 2009),
– având în vedere Recomandarea 1899(2010) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind creșterea reprezentării femeilor în politică prin intermediul sistemului electoral, adoptată de 27 ianuarie 2010;
– având în vedere Rezoluția sa din 2 martie 2000 privind participarea femeilor la procesul decizional[4],
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere Raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0029/2012),
A. întrucât există un dezechilibru între participarea femeilor și a bărbaților la luarea de decizii politice și publice și o subreprezentare clară a femeilor în funcțiile politice, ocupate prin alegere sau numire, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în statele sale membre; întrucât există p subreprezentare alarmantă a femeilor în cadrul alegerilor de la jumătatea mandatului desfășurate în Parlamentul European;
B. întrucât participarea femeilor la procesul decizional politic și metodele, strategiile și atitudinile culturale și mijloacele de combatere a discrepanțelor sunt foarte variate la nivel național în cadrul UE dar și la nivelul statelor membre, partidelor politice și al partenerilor sociali;
C. întrucât reprezentarea femeilor în Parlamentul European a crescut la 35 %, dar nu a atins încă paritatea; întrucât femeile sunt și mai mult subreprezentate în pozițiile de conducere la nivelul comisiilor și al grupurilor politice; întrucât reprezentarea femeilor în Comisia Europeană a stagnat la o treime și nicio femeie nu a prezidat vreodată Comisia;
D. întrucât, conform statisticilor și în pofida numeroaselor acțiuni întreprinse, lipsa de paritate este predominantă, iar reprezentarea femeilor în procesul decizional politic în ultimii ani a stagnat în loc să manifeste o creștere lineară, echilibrul de gen la nivelul parlamentelor naționale din UE rămânând neschimbat (24% femei și 74% bărbați) și femeile ocupând numai 23% din funcțiile de miniștri[5];
E. întrucât astăzi se aplică de fapt adus un sistem informal de cote, în care bărbații sunt privilegiați față de femei și în care bărbații aleg tot bărbați în pozițiile de luare a deciziilor, acest sistem nu este oficializat dar reprezintă totuși o cultură organizată și foarte adânc înrădăcinată legată de tratamentul pozitiv al bărbaților;
F. întrucât reprezentarea egală a femeilor și a bărbaților în procesul decizional politic constituie un aspect al drepturilor omului și al justiției sociale, precum și o cerință esențială a funcționării unei societăți democratice; întrucât persistența subreprezentării femeilor reprezintă un deficit democratic care subminează legitimitatea procesului decizional atât la nivel european, cât și național;
G. întrucât procesul decizional are la bază pregătiri de ordin administrativ și, prin urmare, numărul de femei din funcțiile administrative, mai ales în pozițiile de conducere, este o chestiune de egalitate și o garanție a faptului că aspectele de gen sunt luate în considerare în procesul de pregătire a tuturor politicilor;
H. întrucât alegerile europene din 2014, urmate de numirea următoarei Comisii Europene și de nominalizările pentru „cele mai bune locuri de muncă” din Uniunea Europeană, reprezintă o șansă de a progresa către o democrație paritară la nivelul Uniunii Europene și de a transforma UE într-un model de urmat în acest domeniu;
I. întrucât Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor afirmă, printre altele că statele părți trebuie să adopte măsurile adecvate, inclusiv în termeni de politici afirmative, pentru a elimina discriminarea femeilor în viața politică și publică;
J. întrucât Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei încurajează:
- reforme la nivelul sistemelor electorale pentru ca acestea să fie mai favorabile pentru reprezentarea femeilor;
- dispozițiile împotriva discriminării bazate pe gen în constituții și legi electorale cu excepția necesară care permite luarea unor măsuri de discriminare pozitivă pentru sexul subreprezentat;
- educația civică atentă la problematica de gen și eliminarea stereotipurilor de gen și a prejudecăților profunde împotriva femeilor care candidează, manifestate în special în cadrul partidelor politice, dar și în mass-media;
K. întrucât Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune privind femeile aflate la putere și în funcții de decizie subliniază că participarea egală reprezintă o condiție necesară pentru luarea în considerare a intereselor femeilor, fiind necesară pentru consolidarea democrației și pentru promovarea unei bune funcționări a acesteia; întrucât reafirmă, de asemenea, că participarea activă a femeilor, în aceleași condiții cu bărbații, la toate nivelurile de luare a deciziilor este esențială în realizarea egalității, a dezvoltării durabile, a păcii și democrației;
L. întrucât, datorită stereotipurilor de gen persistente, se înregistrează încă o profundă segregare la nivelul celor mai înalte funcții de decizie politice, pozițiile care implică sarcini de îngrijire și distribuire (precum sănătatea, bunăstarea socială și mediul) fiind încredințate mai mult femeilor, în timp ce pozițiile puternice legate de resurse (cum ar fi afacerile economice și monetare, comerțul, bugetul, apărarea și afacerile externe) sunt alocate bărbaților, ceea ce determină perturbări în structura de putere și în alocarea resurselor;
M. întrucât partidele politice, care sunt responsabile de selectarea, clasificarea și nominalizarea candidaților pentru pozițiile de conducere, au un rol esențial în garantarea reprezentării egale a femeilor și bărbaților în politică și, prin urmare, ar trebui să susțină bunele practici, precum cotele adoptate voluntar de partide pentru alegeri, acestea fiind deja introduse de unele partide politice în 13 state membre ale UE;
N. întrucât studiul „Corupția și prezența femeilor în structurile de guvernare”, elaborat de Banca Mondială în 2008, concluzionează că se înregistrează un nivel mai redus de corupție guvernamentală atunci când nivelul participării femeilor este mai ridicat fiindcă, potrivit concluziilor acestei cercetări, femeile au standarde superioare privind comportamentul etic și dovedesc că sunt mai preocupate de „binele comun”;
O. întrucât sunt necesare strategii plurivalente cuprinzătoare, constând atât în măsuri cu caracter neobligatoriu, precum obiectivele specifice și cotele adoptate voluntar de partide, în măsuri de sprijin, precum educația de gen, campanii de mentorat și de conștientizare, cât și în măsuri cu forță juridică obligatorie, precum cotele electorale de gen, ținând seama de faptul că măsurile obligatorii, care sunt compatibile cu sistemul instituțional și electoral și care implică reguli privind ordinea pe liste, monitorizare și sancțiuni eficiente în caz de nerespectare, s-au dovedit cele mai eficiente;
P. întrucât accesul femeilor la finanțările pentru campaniile electorale este adesea mai limitat, datorită discriminării din cadrul partidelor politice, a excluderii femeilor rețelele finanțate și a veniturilor și economiilor mai mici ale acestora;
Q. întrucât procedurile din sistemele electorale, instituțiile politice și partidele politice joacă un rol decisiv și au un impact semnificativ asupra eficacității strategiilor aplicate și asupra gradului de realizare a echilibrului de gen în politică;
R. întrucât participarea femeilor și reprezentarea lor în eșaloanele superioare ale procesului decizional politic sunt încă obstrucționate de aspecte diverse, precum absența unei atmosfere încurajatoare în instituțiile politice și în structurile de sprijin ale societății, persistența stereotipurilor legate de gen, precum și consecințele recentei crize economice și urmările negative ale acesteia asupra chestiunilor privind egalitatea de gen;
S. întrucât nivelul scăzut de participare a femeilor la luarea deciziilor și guvernanță este datorat într-o foarte mare măsură problemelor legate de reconciliere a vieții profesionale și familiale, distribuirii inegale a responsabilităților familiale, îndeplinite în cea mai mare parte de femei, și persistenței discriminării la locul de muncă și în pregătirea profesională;
Reprezentarea femeilor în funcțiile alese
1. invită Consiliul, Comisia și statele membre să conceapă și să implementeze politici de gen și strategii plurivalente eficiente vizând realizarea parității în participarea participării la procesul decizional politic și ale conducerii politice la toate nivelurile, mai ales în domeniul politicilor macroeconomice, comerțului, muncii, bugetelor, apărării și afacerilor externe, prin evaluarea impactului și punerea la dispoziția publicului prin indici și indicatori adecvați de egalitate, asigurând obiective cuantificate, planuri clare de acțiune și mecanisme de monitorizare regulată, urmate de acțiuni corective cu caracter obligatoriu și de monitorizare dacă nu au fost îndeplinite obiectivele la termenele-limită;
2. salută sistemele paritare/de cote de gen în alegeri introduse în legislația unor state membre; invită statele membre să ia în considerație introducerea unor măsuri legislative, cum ar fi măsuri de politici afirmative, pentru a putea ajunge la paritate și să asigure eficiența acestor măsuri, atunci când sunt compatibile cu sistemul electoral și când partidele politice sunt responsabile de alcătuirea listelor electorale, prin sisteme de numire pe liste alternativ un bărbat, o femeie, monitorizare și sancțiuni eficiente pentru a favoriza o participare mai echilibrată a femeilor și bărbaților la procesul decizional politic;
3. invită, în plus, Consiliul, Comisia și statele membre să asigure respectarea parității la toate nivelurile prin transmiterea de mesaje clare împotriva discriminării, prin asigurarea unor resurse adecvate, prin utilizarea unor instrumente specifice și prin promovarea instruirii necesare pentru funcționarii publici responsabili de pregătirea bugetelor prin integrarea dimensiunii de gen în procedura bugetară;
4. invită statele membre și Comisia să acorde o atenție deosebită programelor educaționale privind problematica genului destinate societății civile și, în special, tinerilor, începând de la o vârstă fragedă, conștientizând faptul că drepturile femeilor sunt drepturi ale omului, iar paritatea este esențială în viața politică;
5. invită Comisia și statele membre să lanseze un angajament solemn către toate partidele politice, la nivel european, național și regional, să ia măsuri în vederea încurajării participării active și a implicării femeilor în viața politică și în alegeri, să realizeze paritatea reală în procesul decizional intern, în desemnarea persoanelor în funcțiile ocupate prin alegeri și a celor de pe listele electorale și, atunci când este compatibil cu sistemul electoral și când partidele politice sunt responsabile de alcătuirea listelor electorale, să acorde atenție poziției candidatelor pe aceste liste;
6. recunoaște că partidele politice au un rol esențial în promovarea parității de gen; solicită în consecință, statelor membre să ceară partidelor naționale, atunci când este compatibil cu sistemul electoral și când partidele politice sunt responsabile de alcătuirea listelor electorale, să instituie și să implementeze sisteme de cote sau alte acțiuni pozitive, să aplice reguli privind ordinea pe listele electorale la alegerile naționale sau cele pentru UE, precum și să definească și să aplice sancțiunile eficiente în cazul nerespectării acestora; invită statele membre să fixeze obiective concrete de paritate de gen pentru partidele politice și să condiționând finanțarea de acest aspect;
7. invită partidele politice din Europa să introducă un sistem de cote pentru listele de candidați pentru organele partidelor și alegeri, atunci când este compatibil cu sistemul electoral și când partidele politice sunt responsabile de alcătuirea listelor electorale, mai ales pentru listele de candidați la alegerile europene din 2014. consider că procedura pentru elaborarea listelor electorale, prin care femeile candidează alternativ cu bărbații în fruntea listelor reprezintă cea mai bună modalitate de a încuraja participarea femeilor la viața politică;
8. subliniază necesitatea unor măsuri concrete, menite să conducă la o reprezentare paritară în funcțiile alese din cadrul parlamentelor naționale și Parlamentul European (cum ar fi funcțiile de președinți, vicepreședinți ai parlamentului, președinți sau vicepreședinți de comisii), de exemplu fixarea unui obiectiv de 50% pentru reprezentarea femeilor și a bărbaților în fiecare dintre acele funcții;
9. salută intenția Comisiei de a încuraja participarea femeilor la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European prin intermediul programelor financiare „Drepturi fundamentale și cetățenie” și „Europa pentru cetățeni”; solicită Comisiei să se asigure că, în cadrul programelor de lucru anuale relevante, sunt disponibile suficiente finanțări pentru 2013-2014, printre altele, pentru campanii corespunzătoare de conștientizare în mass-media, pentru a încuraja alegerea femeilor și pentru a se asigura că partidele politice naționale și societatea civilă are acces ușor la această finanțare pentru inițiativele referitoare la proiecte care vizează creșterea participării femeilor la procesul decizional;
10. solicită Comisiei ca, în cadrul programărilor pentru viitoarea perioadă de finanțare 2014-2020, precum și al planificărilor pentru Anul european al cetățenilor 2013, să încurajeze și să finanțeze acțiuni dedicate promovării parității în pozițiile decizionale și în activitățile politice, pentru programele menționate anterior sau pentru cele care le vor continua pe acestea;
11. solicită Comisiei să lanseze organizarea de campanii de susținere a parității în cadrul listelelor electorale pentru Parlamentul European, cu cel puțin doi ani înainte de fiecare alegeri și să încurajeze statele membre să procedeze în mod similar la alegerile locale și regionale;
Reprezentarea femeilor în funcțiile ocupate prin numire
12. invită statele membre să susțină paritatea propunând să candideze un bărbat și o femeie pentru funcția de Comisar european; invită Președintele Comisie se realizeze paritatea atunci când va forma Comisia; invită Comisia să sprijine în mod public această procedură; reamintește că Parlamentul ar trebui să acorde atenție specială echilibrului de gen în această procedură și reiterează importanța luării în considerare a reprezentării egale a femeilor și bărbaților la aprobarea noii Comisii, în conformitate cu articolul 106 din Regulamentul de procedură;
13. invită Comisia și Consiliul să se angajeze să realizeze obiectivul parității in toate organismele decizionale, prin stabilirea și implementarea sistemelor de cote și a altor tipuri de acțiuni pozitive, atunci când recrutează funcționari pentru eșaloanele superioare; invită guvernele naționale să propună pentru posturile superioare de funcționari atât femei, cât și bărbați;
14. ia act de angajamentul Comisiei, afirmat în cadrul „Strategiei pentru egalitatea femeilor și a bărbaților - 2011-2015”, de a monitoriza realizarea obiectivului de 40% pentru femei și bărbați în comitetele sale și grupurile de experți; invită instituțiile, organismele și agențiile europene să adopte măsuri concrete și să elaboreze strategii vizând realizarea unei participări echilibrate la procesele lor decizionale;
15. invită statele membre să promoveze măsuri vizând acțiuni afirmative, inclusiv măsuri cu forță juridică obligatorie, în scopul asigurării parității în toate structurile de guvernare și în numirile din sectorul public, și, de asemenea, să elaboreze instrumente pentru monitorizarea aspectelor de gen din cadrul numirilor și alegerilor;
Măsuri de promovare a participării femeilor la viața politică
16. încurajează Comisia și statele membre să implementeze măsuri de discriminare pozitivă, precum tratamentul preferențial, atunci când unul dintre genuri este subreprezentat;
17. invită statele membre să mărească transparența procedurilor de selecție pentru desemnarea bărbaților și femeilor în structurile de luare a deciziilor, inclusiv prin solicitarea publicării CV-urilor și alegerea pe baza meritelor, a competențelor și a reprezentativității;
18. invită Comisia și statele membre să amplifice măsurile de sprijin pentru organizațiile de femei, inclusiv prin furnizarea de fonduri adecvate și crearea de platforme de cooperare și campanii de promovare a aspectelor de gen pentru alegeri;
19. invită Comisia și statele membre să încurajeze rețelele de femei și să promoveze mentoratul, pregătirea necesară și schimburile de bune practici și programe în domeniu, punând un accent special pe femeile cu putere de decizie politică aflate la începutul carierei;
20. invită Comisia și statele membre să se asigure că femeile au acces (dacă este necesar prin tratament preferențial) la cursurile de pregătire pentru funcțiile de conducere și la pozițiile de conducere, ca parte a traseului profesional, cu scopul de a consolida aptitudinile și experiența de lider a femeilor;
21. recunoaște ceilalți participanți ca o parte relevantă a procesului democratic general și invită, în consecință, Consiliul, Comisia și statele membre să promoveze și să salute eforturile sindicatelor, ale sectorului privat, ale organizațiilor neguvernamentale și ale tuturor organizațiilor care participă la consiliile consultative din structurile de guvernare să realizeze egalitatea între femei și bărbați în rândurile lor, inclusiv participarea egală la luarea deciziilor;
22. invită Consiliul, Comisia și statele membre să le permită femeilor și bărbaților să participe activ la procesul decizional politic, promovând reconcilierea și echilibrul între viața de familie și viața profesională prin intermediul unor măsuri cum ar fi distribuirea egală a costurilor pe care le implică creșterea copiilor între angajatorii ambilor părinți și asigurarea de servicii accesibile și adecvate pentru îngrijirea copiilor și a celor în vârstă; invită Comisia să sprijine accesul egal la servicii, la venitul minim și la dreptul de a nu fi supus violenței de gen, prin propuneri legislative adecvate, sub formă de directive;
23. reamintește importanța tratamentului preferențial și a măsurilor speciale de promovare a reprezentării în pozițiile decizionale pentru persoanele care provin din medii diferite sau din grupuri dezavantajate, cum ar fi persoanele cu dizabilități, femeile migrante și cei din minoritățile etnice sau sexuale;
24. ia notă de importanța mijloacelor media și a programelor de educație în promovarea femeilor în politică în reformarea atitudinilor din societate; subliniază importanța creșterii conștientizării mijloacelor media și în special a serviciilor publice de radio și televiziune, asupra necesității asigurării unei prezentări echilibrate în timpul alegerilor a bărbaților și femeilor care candidează la alegeri și a monitorizării mijloacelor media în vederea identificării dezechilibrelor de gen și a mijloacelor de combatere a acestora, promovând astfel eforturile de eliminare a stereotipurilor și încurajând portretizarea pozitivă a femeilor ca lideri, inclusiv a femeilor din mediul politic ca modele, la nivel național, regional și european;
25. îndeamnă statele membre, Consiliul și Comisia să promoveze bunele practici și schimburile de bune practici care contribuie la realizarea echilibrului de gen în ocuparea pozițiilor decizionale consolidând rolul și resursele Institutului european pentru egalitatea de gen (IEEG) și înlesnind cooperarea cu organizațiile neguvernamentale de femei;
26. invită statele membre și Comisia, în special prin implicarea IEEG dacă este cazul, în colectarea, analizarea și diseminarea datelor defalcate pe gen în scopul monitorizării egalității de gen la nivelul procesului decizional în toate sectoarele (public și privat) și la toate nivelurile ierarhice și ca fundament pentru măsuri suplimentare dacă obiective stabilite nu sunt realizate; invită Comisia să continue să colecteze și să disemineze date comparabile la nivelul UE prin utilizarea bazelor sale de date privind femeile și bărbații implicați în procesul decizional și să ia măsuri pentru ca acest observator să evolueze în direcția unei hărți europene privind egalitatea de gen, care să cuprindă variațiile anuale înregistrate la nivel comunitar, statal și regional în privința egalității de gen, pe baza unui set comun de indicatori;
consideră că această hartă ar trebui să includă cel puțin:
- obiectivele de promovare a echilibrului de gen, exprimate ca procent de reprezentare și integrate în legislațiile statelor membre și ale regiunilor europene cu capacitatea legislativă de a-și reglementa procesele electorale;
- procentele de reprezentare a fiecărui gen în Parlamentul European și în parlamentele statale și regionale, precum și în instituțiile locale;
- procentele de reprezentare a fiecărui gen în organismele executive alese sau controlate de instituțiile legislative menționate anterior;
27. solicită Comisiei să prezinte Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen a Parlamentului European un raport anual referitor la progresul egalității de gen la nivelul procesului decizional în Uniunea Europeană;
28. invită Comisia și statele membre să evalueze impactul asupra echilibrului reprezentării femeilor al diverselor sisteme electorale, la nivel național, local și european, precum și al măsurilor și al bunelor practici aplicate la diferite niveluri;
Promovarea unei reprezentări echilibrate din perspectiva genului în politica în materie de relații externe
29. reamintește cererea sa de paritate de gen la toate nivelurile în ceea ce privește numirea personalului Serviciului European pentru Acțiune Externă (SEAE); invită SEAE să promoveze participarea femeilor la procesele decizionale din cadrul relațiilor externe ale Uniunii Europene și să se asigure că toate delegațiile care reprezintă UE respectă principiul parității de gen în compunerea acestora și că există un echilibru între timpul alocat femeilor și bărbaților în luările de cuvânt în aceste contexte; subliniază necesitatea de a crește numărul femeilor în poziții de mediatori și negociatori șefi în procesele de observare a situației drepturilor omului, de prevenire a corupției, în procesele de consolidare a păcii, precum și în alte procese de negociere, cum ar fi negocierile internaționale privind comerțul și mediul;
30. invită Comisia și statele membre să asigure asistență tehnică și financiară adecvată pentru programele speciale destinate creșterii participării femeilor în procesele electorale, prin cursuri de pregătire, educație civică, mobilizare mediatică și implicarea ONG-urilor locale, în plus față de finanțarea programelor educaționale generale de promovare a sensibilizării conștiinței civice privind perspectiva de gen, eliminarea stereotipurilor de gen și a prejudecăților profunde împotriva femeilor;
31. invită Comisia și SEAE să ia măsuri pentru promovarea unei reprezentări echilibrate a femeilor la toatele nivelurile vieții politice în cadrul organizațiilor multinaționale, precum Organizația Națiunilor Unite, în guverne și în parlamentele naționale, precum și la nivel regional și local și să coopereze mai mult cu alți actori la nivel internațional, cum ar fi ONU FEMEI și Uniunea Interparlamentară, pentru promovarea acestor obiective;
32. invită departamentele de politici ale Parlamentului European să se asigure că notele informative pentru delegații cuprind întotdeauna o perspectivă de gen și evidențiază aspecte importante pentru egalitatea gen;
33. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.
EXPUNERE DE MOTIVE
Context
Participarea egală a femeilor și bărbaților la structurile de putere și la procesul decizional este promovată susținut la nivel internațional prin articolele 7 și 8 din Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW), care angajează statele părți în eliminarea discriminărilor împotriva femeilor în viața politică și publică, precum și prin articolul 4, care permite adoptarea „unor măsuri temporare speciale, menite sa accelereze instaurarea egalității în fapt între bărbați si femei”.
„Femeile în structurile de putere și în procesul decizional” este una din cele 12 teme critice de interes ale Platformei de acțiune de la Beijing din 1995. În conformitate cu declarația comună din 19 septembrie 2011 privind „Promovarea participării politice a femeilor” cu ocazia celei de a 66-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York, „participarea politică a femeilor este fundamentală pentru democrație și este esențială pentru realizarea dezvoltării durabile și a păcii”. De asemenea, în această declarație se reafirmă că participarea activă a femeilor, de pe poziții egale cu bărbații, la toate nivelurile decizionale este esențială pentru realizarea dezvoltării durabile, a păcii și a democrației;
Recomandarea Consiliului Europei privind participarea echilibrată a femeilor și bărbaților în procesul decizional politic și public, adoptat la 12 martie 2003, promovează un set de măsuri, inclusiv măsuri de discriminare pozitivă, de facilitare a unei participări mai echilibrate a femeilor și bărbaților la procesul decizional din viața politică și din viața publică. În Recomandarea 1899(2010) privind creșterea reprezentării femeilor în politică prin intermediul sistemului electoral, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei încurajează statele sale membre să mărească reprezentarea femeilor prin introducerea de cote.
La nivel European, „Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” subliniază că Comisia va reflecta la inițiative cu obiective specifice pentru îmbunătățirea echilibrului de gen în procesul decizional, „va monitoriza progresul în pentru realizarea obiectivului de 40% pentru femei și bărbați în comitetele și grupurile de experți înființate de comisie” și „va sprijini eforturile în vederea unei participări mai mari a femeilor la alegerile pentru Parlamentul European inclusiv în calitatea de candidate”.;
Egalitatea de gen în procesul decizional reprezintă o chestiune de calitate și de egalitate. O participare mai echilibrată din perspectiva genului contribuie la adoptarea unor decizii mai diversificate și, astfel, mai bune. Echilibrul de gen reprezintă, de asemenea, o chestiune care ține de egalitate, ceea ce este garantat în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Procesul decizional are la bază pregătiri de ordin administrativ și, prin urmare, numărul de femei din funcțiile administrative, mai ales în pozițiile de conducere, este o garanție a faptului că aspectele de gen sunt luate în considerație în procesul de pregătire a tuturor politicilor.
Reprezentarea femeilor în funcțiile alese
Femeile sunt încă subreprezentate în structurile decizionale politice parlamentare în statele membre ale UE. Astăzi, femeile constituie 24% din membrii parlamentelor naționale[6].
La nivel regional, femeile ocupă 31% din numărul de membrii în adunările regionale și 32% din membrii structurilor guvernamentale regionale. Numai 15% dintre adunările legislative și 11% dintre structurile guvernamentale sunt conduse de femei. La nivelul UE, echilibrul de gen în parlamentele regionale este aproape neschimbat din 2004. Țările nordice înregistrează cel mai mare nivel de reprezentare a femeilor în parlamentele naționale, de 42, 3%[7] .
Parlamentul European înregistrează cea mai echilibrată reprezentare din punctul de vedere al genului, 35% femei și 65% bărbați.
Raportoarea subliniază faptul că procentele stagnează, neînregistrându-se nicio tendință ascendentă. Acest fapt poate fi explicat și prin barierele tradiționale cu care se confruntă femeile, cum ar fi lipsa resurselor financiare, cultura masculină predominantă, stereotipurile sau dificultăți în echilibrarea unei cariere politice cu viața de familie. Una dintre măsurile avute în vedere este conceperea și implementarea unor strategii plurivalente eficiente la nivelul Uniunii și la nivel național, vizând creșterea angajării și participării femeilor la luarea deciziilor și la conducere, prin stabilirea unor obiective concrete cuantificate, mecanisme de monitorizare regulată și planuri de acțiune clară.
În țările cu sisteme electorale care prevăd reprezentare proporțională, cotele sunt cel mai frecvent folosite pentru listele electorale de partid, acestea fiind stabilite din inițiativa partidelor politice sau obligatoriu prin lege. În statele membre UE cotele variază între 25% și 50%. În țările care au sisteme electorale bazate pe majoritate sau pluralitate, partidele pot selecta numai un candidat per partid și per circumscripție electorală și, în consecință, nu pot fi introduși și bărbați și femei în același timp, la fel ca în sistemul PR. .
Partidele politice sunt fundamentale în promovarea femeilor în politică. Partidele politice au puterea de a recruta, selecta și desemna candidați, indiferent de tipul de sistem electoral. Trebuie, așadar, ca încercările de rezolvare a problemei subreprezentării femeilor în politică să se concentreze asupra partidelor politice și a concepțiilor lor asupra strategiilor ce vizează constituirea unor adunări legislative mai incluzive. În consecință, prezentul raport încurajează partidele naționale să ia în discuție acțiuni de creștere a participării femeilor, fixând, atunci când este posibil, reguli privind cotele și ordinea pe listele electorale pentru alegerile naționale sau europene și stabilind sancțiuni pentru nerespectarea acestora. Un stimulent pentru partidele politice ar putea fi condiționarea finanțării acestora de fixarea unor obiective concrete privind paritatea.
Reprezentarea femeilor în funcțiile ocupate prin numire
În guvernele statelor membre ale UE, femeile ocupă 24% din pozițiile ministeriale (cu portofoliu în cabinete), 22% din pozițiile ministeriale fără portofoliu, în general 23%[8]. Cu foarte puține fluctuații, proporția femeilor în guverne a suferit puține modificări în ultimii patru ani.
În Comisia Europeană sunt 33% femei și 67% bărbați în posturile de comisari europeni. În Comitetul Economic și Social, precum și în Comitetul Regiunilor 21% din poziții sunt ocupate de femei iar 79% de bărbați[9] .
Raportoarea consideră că trebuie promovate la nivel național măsuri active și concrete pentru a asigura echilibrul de gen în organismele guvernamentale și în numirile publice. Raportul susține paritatea în ceea ce privește candidații pentru viitoarea Comisie și pentru pozițiile la nivel înalt din UE. În ceea ce privește instituțiile UE, raportul subliniază necesitatea unor acțiuni și strategii concrete pentru a realiza o participare echilibrată la procesele lor decizionale.
Măsuri de promovare a participării femeilor la viața politică
Pentru a consolida participarea politică a femeilor trebuie rezolvată problema barierelor structurale care împiedică participarea femeilor la viața politică. O altă acțiune necesară este crearea unui mediu permisiv femeilor pentru a participa la viața politică la toate nivelurile. Reconcilierea vieții profesionale și viața privată și viața de familie este recunoscută la nivelul UE ca o prioritate importantă de realizarea a egalității de gen și de facilitare a posibilităților femeilor de a lua parte la viața politică.
În opinia raportoarei trebuie promovată prezența femeilor care provin din medii diferite la pozițiile din structurile decizionale. femeile care provin din minoritățile etnice sunt un grup subreprezentat în structurile politice europene, aceste fiind adesea supuse unor forme combinate de excludere politică (pe bază de gen și din motive etnice). Pentru rezolvarea a cestei probleme ar putea fi nevoie de măsuri speciale. În unele state membre au fost introduse programe de mentorat vizând o mai bună promovare a tinerelor la viața publică și politică, o metodă eficientă și inovatoare. Mentoratul, cursuri de instruire adecvate și programele de schimb sunt, de asemenea, măsuri pe care le recomandă această secțiune a raportului, ca mijloace de realizare a echilibrului de gen în politică.
Finanțările și transmiterea reciprocă de informații pot fi, de asemenea, măsuri de sprijin. Statele membre și Comisia trebuie să se asigure că femeile și bărbații au oportunități egale în campaniile electorale, alocând fonduri publice și oferind acces la mijloacele publice de informare. Statele membre și Comisia, inclusiv prin implicarea IEEG, dacă este cazul, ar trebui să consolideze colectarea, analizarea și diseminarea de date defalcate pe gen a monitorizării egalității de gen în procesul decizional. De asemenea, ar trebui instituite măsuri clare suplimentare dacă sunt realizate obiectivele concrete. Raportoarea ar dori ca Comisia să continue să elaboreze rapoarte ale evoluției egalității de gen. Ca măsură suplimentară, Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen a Parlamentului European ar saluta un raport anual din partea Comisiei referitor la evoluția egalității de gen la nivelul procesului decizional în Uniunea Europeană.
Trebuie subliniată importanța mijloacelor media și a educației în încurajarea femeilor de a participa. Este importantă monitorizarea prezenței mediatice a femeilor implicate în procesul decizional pentru a identifica influența aspectelor de gen și mijloacele de rezolvare a acesteia, promovând astfel eforturile de eliminare a stereotipurilor și încurajând reprezentarea în imagini pozitive a femeilor ca lideri în toate aspectele vieții.
Dacă partidele politice joacă rolul de „gardieni” pentru femeile care doresc să participe la procesul decizional , trebuie recunoscut și rolul altor actori ca parte relevantă a procesului democratic într-un sens mai larg. Eforturile depuse de sindicate, sectorul privat și organizațiilor neguvernamentale în vederea realizării egalității de gen în rândurile lor sunt remarcabile.
Promovarea unei reprezentări echilibrate din perspectiva genului în politica în materie de relații externe reprezintă unul din scopurile prezentului raport, aceasta constituind o condiție pentru existența unor democrații solide și transparente. Unul dintre aspectele care trebui luate în considerație în cadrul relațiilor externe ale UE este combaterea marginalizării femeilor în viața politică împreună cu alți actori internaționali din domeniu, alături de acordarea de sprijin financiar și tehnic adecvat.
- [1] Anexa la Concluziile Consiliului din 7 martie 2011.
- [2] JO L 154, 27.6.2000, p.34.
- [3] JO L 319, 10.12.96, p. 11.
- [4] JO C 346, 4.12.2000, p.82.
- [5] A se vedea actualizarea trimestrială a bazei de date a Comisiei dedicată bărbaților și femeilor implicați în procesul decizional.
- [6] A se vedea actualizarea trimestrială a bazei de date a Comisiei privind bărbații și femeile din procesul decizional
(primul trimestru 2011). - [7] A se vedea statisticele Uniunii Interparlamentare (IPU) ) (<hhtp://ipu.org>).
- [8] A se vedea actualizarea trimestrială a bazei de date a Comisiei privind bărbații și femeile din procesul decizional.
. - [9] A se vedea actualizarea trimestrială a bazei de date a Comisiei.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
25.1.2012 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
26 3 2 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Regina Bastos, Emine Bozkurt, Andrea Češková, Marije Cornelissen, Iratxe García Pérez, Mikael Gustafsson, Mary Honeyball, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Nicole Kiil-Nielsen, Silvana Koch-Mehrin, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Constance Le Grip, Astrid Lulling, Barbara Matera, Elisabeth Morin-Chartier, Antonyia Parvanova, Raül Romeva i Rueda, Joanna Senyszyn, Marc Tarabella, Angelika Werthmann, Marina Yannakoudakis |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Izaskun Bilbao Barandica, Anne Delvaux, Christa Klaß, Mariya Nedelcheva, Katarína Neveďalová, Antigoni Papadopoulou, Sirpa Pietikäinen, Rovana Plumb |
||||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
William (The Earl of) Dartmouth |
||||