Procedură : 2011/2095(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0033/2012

Texte depuse :

A7-0033/2012

Dezbateri :

PV 15/03/2012 - 6
CRE 15/03/2012 - 6

Voturi :

PV 15/03/2012 - 11.1
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0086

RAPORT     
PDF 250kWORD 288k
8.2.2012
PE 473.818v02-00 A7-0033/2012

referitor la o foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de carbon până în 2050

(2011/2095(INI))

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

Raportor: Chris Davies

Raportor pentru aviz (*):

Mario Pirillo, Comisia pentru industrie, cercetare și energie

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 50 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la o foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de carbon până în 2050

(2011/2095(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (COM(2011)0112) și documentele de lucru care o însoțesc (SEC(2011)0288) și (SEC(2011)0289),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Analiză a opțiunilor pentru depășirea obiectivului de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră și evaluare a riscului de relocare a emisiilor de carbon” (COM(2010)0265) și documentul de însoțire (SEC(2010)0650),

–   având în vedere propunerile de reformare (COM(2011)0656) și de modificare a Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) (COM(2011)0652) și a Directivei privind abuzul de piață (MAD) (COM(2011)0651) în ceea ce privește certificatele de emisii din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS),

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 23 octombrie 2011,

–   având în vedere pachetul UE privind clima și energia,

–   având în vedere articolul 9 din TFUE („clauza socială”)

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și cel al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7-0033/2012),

A. întrucât aproximativ 90 de părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, printre care și economii emergente, care împreună sunt responsabile pentru mai mult de 80 % din emisiile globale, au făcut declarații unilaterale referitoare la obiectivele cuantificate de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii, chiar dacă acestea nu au un caracter juridic obligatoriu;

B.  întrucât Parlamentul European și Consiliul European și-au declarat ambiția de a realiza o reducere cu 80-95 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050; subliniază că o traiectorie liniară între 2009 și 2050 ar duce la un obiectiv pentru anul 2020 situat în intervalul de 34-38 % față de 1990;

C. întrucât Uniunea Europeană trebuie să ajungă la un acord privind obiectivele specifice de reducere a emisiilor în vederea stabilirii bazei și a cadrului pentru elaborarea actelor legislative și a altor măsuri necesare;

D. întrucât foaia de parcurs demonstrează că obiectivul climatic actual de 20 %, care ar putea fi îndeplinit în proporție de peste 50% prin compensări altele decât naționale, nu duce la realizarea în condiții de rentabilitate a unei reduceri de 80 % în 2050 față de 1990; întrucât 80 % este limita inferioară a intervalului 80-95 % pe care IPCC l-a considerat necesar pentru țările industrializate și pe care Consiliul European l-a stabilit ca obiectiv al UE pentru anul 2050;

E.  întrucât, pentru a putea efectua investiții ecologice pe termen lung, industria trebuie să aibă o imagine clară despre strategia UE privind o economie cu emisii reduse de carbon, care să fie susținută și de certitudine juridică, de obiective ambițioase și de mecanisme de finanțare bine concepute;

F.  întrucât este în interesul statelor membre să își reducă dependența de furnizorii străini de energie, în principal de cei din țările problematice din punct de vedere politic;

G. întrucât Agenția Internațională a Energiei a calculat că patru cincimi din totalul emisiilor de CO2 legate de energie, acceptate în „Scenariul 450” până în anul 2035, sunt deja blocate de stocul de capital existent;

H. întrucât sunt necesare evaluarea riscurilor și luarea de măsuri împotriva acestora pentru ca, în absența unor eforturi globale suficiente, măsurile naționale să determine situația în care instalații mai puțin eficiente în altă parte obțin o cotă mai mare de piață, conducând astfel la creșterea emisiilor la nivel global, și anume la relocarea emisiilor de carbon;

I.   întrucât Raportul Stern estimează că prin absența măsurilor de protecție a climei se generează costuri care vor fi echivalente cu pierderea a cel puțin 5 % din PIB-ul global în fiecare an;

J.   întrucât producția și consumul de biomasă ca sursă de energie nu sunt, prin definiție, neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon;

K. întrucât ar trebui să se țină seama de aspectele sociale prin intermediul instrumentului de „evaluare a impactului social”,

1.  recunoaște beneficiile pe care dezvoltarea unei economii cu emisii scăzute de carbon le are pentru statele membre și, după caz, pentru regiunile acestora; prin urmare, sprijină foaia de parcurs a Comisiei pentru trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon până în 2050, precum și traiectoria aferentă, reperele specifice pentru reducerea emisiilor pe plan intern cu 40 %, 60 %, respectiv 80 % până în anii 2030, 2040 și respectiv 2050, și seria de repere specifice sectoarelor, acestea reprezentând baza pentru propunerea unor inițiative legislative sau de altă natură în cadrul politicii economice și în domeniul climei; recunoaște că traiectoria și reperele se bazează pe modelul PRIMES în vederea pregătirii instrumentelor legislative și normative necesare;

2.  invită Comisia să fixeze obiective intermediare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și 2040, inclusiv obiective concrete pentru fiecare sector, în special sectorul agricol, și un calendar de implementare ambițios; consideră că aceste obiective ar trebui să urmeze o traiectorie lineară între nivelurile actuale ale emisiilor, obiectivul pentru 2020 și reducerile cu 95 % care trebuie realizate până în 2050;

3.  invită Comisia să formuleze în următorii doi ani măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor pentru anul 2030, ținând seama de capacitățile și potențialele naționale specifice, precum și de progresele internaționale realizate în domeniul politicii privind schimbările climatice;

4.  consideră că măsurile ar trebui să fie implementate într-un mod coordonat, rentabil și eficient, ținând cont de caracteristicile specifice ale statelor membre;

5.  solicită o mai mare corelare între programele și politicile comunitare pentru a atinge obiectivele foii de parcurs și a asigura integrarea deplină a priorităților acesteia în noul cadru financiar multianual 2014-2020; recunoaște că îndeplinirea obiectivului de creștere cu 20% a eficienței energetice ar permite UE să își reducă emisiile interne de CO2 cu 25 % sau mai mult până în 2020 și că această reducere ar continua să fie rentabilă în vederea atingerii obiectivului pe termen lung de reducere până în 2050 a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95 % față de nivelurile din 1990; constată că, în conformitate cu foaia de parcurs, o abordare mai puțin ambițioasă ar duce la costuri semnificativ mai mari pentru întreaga perioadă; reamintește, cu toate acestea, faptul că rentabilitatea investițiilor ar trebui să fie întotdeauna măsurată în funcție de bugetele statelor membre;

6.  reamintește că, în perioada premergătoare Conferinței privind schimbările climatice de la Durban, Parlamentul European a solicitat ca obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 să fie majorat la o valoare peste 20 % până în 2020;

7.  subliniază faptul că existența unor obiective clare în ceea ce privește emisiile va stimula investițiile timpurii necesare în cercetare și dezvoltare, demonstrație și implementare a tehnologiilor cu emisii reduse și că definirea unei strategii pe termen lung este de o importanță capitală pentru a se asigura că UE este pe cale să-și realizeze obiectivul convenit de a reduce emisiile până în 2050;

8.  invită Comisia să prezinte o analiză a costurilor și beneficiilor respectării parcursului propus la nivel de stat membru, luând în considerare conjuncturile naționale generate de diferite progrese tehnologice, precum și investițiile necesare (și acceptarea acestora de către societate), precum și existența unor diverse condiții care pot exista la nivel global;

9.  subliniază că evoluția spre o economie cu emisii scăzute de carbon ar deține un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă suplimentare, în același timp asigurând creșterea economică și oferind industriei europene un avantaj competitiv;

10. reamintește că trecerea la tehnologii nepoluante ar reduce drastic poluarea atmosferică,oferind astfel beneficii semnificative pentru sănătate și pentru mediu;

Dimensiunea internațională

11. remarcă faptul că dezvoltarea pe plan mondial a tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon și aplicarea acestora cunoaște o creștere rapidă și că este esențial pentru competitivitatea Europei în viitor să se sporească nivelul investițiilor în cercetarea, dezvoltarea și aplicarea acestor tehnologii;

12. ia act de deplasarea inovării științifice și tehnologice sustenabile din Europa către alte părți ale lumii, ceea ce poate conduce la pierderea de către UE a poziției sale de lider tehnologic în domeniu și la transformarea sa într-un importator net al unor astfel de tehnologii și produse finite conexe; subliniază, prin urmare, importanța valorii adăugate europene pentru dezvoltarea și producția internă de tehnologii și produse, în special pentru eficiența energetică și energiile regenerabile;

13. subliniază faptul că în fruntea clasamentului mondial privind instalarea de parcuri eoliene se situează China, că producătorii chinezi și indieni de turbine eoliene se numără printre primii zece, iar China și Taiwan produc în prezent majoritatea panourilor fotovoltaice din lume; invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a promova dezvoltarea și producția ecoeficientă, pe teritoriul UE, a acestor tehnologii, precum și a tehnologiilor noi și inovatoare care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor ambițioase privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

14. invită UE să își mențină rolul activ jucat în cadrul negocierilor internaționale pentru finalizarea unui acord ambițios, cuprinzător și cu caracter juridic obligatoriu; remarcă faptul că este important ca UE să își demonstreze convingerile și să devină un model care să demonstreze beneficiile și viabilitatea economiei cu emisii reduse de carbon; salută rezultatul Conferinței de la Durban în cadrul căreia s-a convenit un calendar clar pentru elaborarea unui acord internațional post-2012 și acceptarea ideii că țările mari producătoare de emisii, indiferent dacă sunt economii dezvoltate sau în curs de dezvoltare, trebuie să adopte obiective ambițioase și suficiente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

15. subliniază faptul că UE trebuie să continue să acționeze în mod constructiv în cadrul negocierilor climatice la nivel mondial și că trebuie dezvoltată o diplomație europeană în domeniul climatic sub egida SEAE;

16. subliniază faptul că principala provocare pentru o economie sustenabilă cu emisii reduse de carbon este aceea de a garanta integrarea politicilor privind schimbările climatice în toate sectoarele de activitate de importanță majoră legate de energie, transporturi, agricultură, educație, inovare etc.;

17. subliniază că întârzierea măsurilor climatice globale și europene ar duce la creșterea costurilor, nu numai pentru îndeplinirea obiectivului pentru anul 2050, din cauza investițiilor imobilizate în echipamente cu înaltă intensitate de carbon și a unei perfecționări tehnologice mai lente, ci și ca urmare a pierderii de către UE a rolului de lider inovator în domeniul cercetării, al creării de locuri de muncă și al creării unei economii durabile mai ecologice;de asemenea, subliniază că întârzierea măsurilor pentru 2020 va duce la un potențial diminuat de reducere pentru anul 2030 și pentru anii următori;

18. reiterează faptul că emisiile cumulative sunt decisive pentru sistemul climatic; constată că, în pofida eforturilor de realizare a unor reduceri de 30 % în 2020, de 55 % în 2030, de 75 % în 2040 și de 90 % în 2050, UE ar fi în continuare responsabilă pentru aproximativ dublul cotei sale pe cap de locuitor din bugetul de carbon global, compatibil cu obiectivul de 2°C, și că reducerea cu întârziere a emisiilor sporește partea cumulativă în mod semnificativ;

19. reamintește că limitarea creșterii temperaturii globale la o medie de 2°C nu garantează evitarea unui impact nefavorabil semnificativ asupra climei;

Schema de comercializare a certificatelor de emisii

20. recunoaște că schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) reprezintă principalul, dar nu singurul instrument pentru reducerea emisiilor industriale și promovarea investițiilor în tehnologii cu emisii scăzute de carbon; consideră că este necesară îmbunătățirea în continuare a ETS; invită Comisia și statele membre să completeze schema UE de comercializare a certificatelor de emisii cu o abordare bazată pe tehnologie și inovare pentru a garanta realizarea reducerilor semnificative necesare;

21. remarcă faptul că schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) funcționează astfel cum a fost conceput și că prețul mai scăzut al carbonului este rezultatul unei activități economice reduse și al disponibilității certificatelor mult peste nivelul cererii; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că lipsa unor stimulente pentru investițiile în tehnologii cu emisii reduse de carbon și pentru sporirea eficienței energetice plasează UE într-o poziție nefavorabilă în raport cu concurenții săi industriali; ia act de rapoartele potrivit cărora nu se anticipează o creștere a prețului carbonului atâta timp cât nu are loc o creștere mai mare sau o adaptare a ETS;

22. recunoaște că prețul actual al carbonului nu va stimula investițiile în tehnologiile cu emisii scăzute de carbon și, astfel, va avea un rol foarte limitat în determinarea unor reduceri ale emisiilor, riscând în același timp blocarea UE pentru următoarele decenii în infrastructuri generatoare de mari cantități de carbon;

23. subliniază că politicile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea nu se pot baza exclusiv pe mecanisme de piață, întrucât, de cele mai multe ori, acestea nu reușesc să determine dezvoltarea unor tehnologii importante și promovarea schimbării necesare a mentalității pentru crearea unei societăți durabile;

24. invită Comisia să adopte măsuri pentru a rectifica deficiențele ETS și pentru a face posibilă funcționarea acestui sistem astfel cum s-a prevăzut inițial, în special prin luarea următoarelor măsuri înainte de sfârșitul lui 2012:

(a) recalibrarea ETS înainte de începutul celei de a treia etape, prin punerea în rezervă a unei cantități semnificative de certificate pentru a restabili o situație de disponibilitate limitată, astfel încât să fie posibilă realizarea obiectivului inițial de creare a unor stimulente pentru investițiile în tehnologiile cu emisii scăzute de carbon și în măsurile de eficiență energetică, iar apoi să se propună un act legislativ pentru a permite eliminarea unor astfel de certificate;

(b) propunerea unor dispoziții legislative de la cea mai apropiată dată adecvată pentru a modifica cerința de reducere lineară anuală de 1,74% la o valoare suficientă pentru a îndeplini cerințele obiectivului de reducere a CO2 până în 2050;

(c) includerea transportului în comercializarea emisiilor, astfel încât să se intensifice inovarea și eficiența energetică în acest sector, să se îmbunătățească internalizarea costurilor și să se creeze condiții de concurență echitabilă între diversele modalități de transport;

(d) stabilirea, cât mai curând posibil, a unui preț de rezervă pentru licitarea certificatelor, astfel încât prețul respectiv să aibă un nivel inferior prețului carbonului avut în vedere în momentul în care a fost aprobată actuala legislație pentru a evita relocarea emisiilor de carbon, dar suficient pentru a oferi reasigurări firmelor care efectuează investiții pe termen lung;

(e) stimularea cererii în cadrul ETS prin propunerea de extinderi pentru a include emisiile provenite de la combustibilii fosili vânduți de către sectorul energiei termice și cel al transporturilor, care nu sunt expuse direct la concurența internațională, și din sectorul transportului maritim;

(f) adoptarea de măsuri pentru a îmbunătăți transmiterea informațiilor relevante și transparența registrelor ETS cu scopul de a permite o monitorizare și o evaluare mai eficiente;

(g) îmbunătățirea continuă a utilizării mecanismelor de compensare, de exemplu prin limitarea accesului la compensările care subvenționează concurenții industriali ai Europei, de exemplu în domeniul HFC (hidrofluorocarburi);

(h) asigurarea faptului că niciuna dintre aceste măsuri nu are efectul de a reduce nivelul certificatelor alocate cu titlu gratuit industriei responsabile de relocarea emisiilor de carbon în vederea atingerii valorilor de referință;

25. constată că aceste măsuri vor crește veniturile din licitații pentru statele membre; reamintește guvernelor că nu există nicio limită privind proporția acestor fonduri care pot fi cheltuite în scopuri legate de climă și recomandă ca sumele în cauză să fie utilizate pentru a stimula investițiile în emisiile reduse de carbon din industrie sau să încurajeze alte mijloace de creare a locurilor de muncă, de exemplu prin reducerea impozitării forței de muncă;

26. invită Comisia să înainteze până la sfârșitul lui 2013 propuneri care să extindă cerința de a achiziționa cotele prin licitație la acele industrii mari consumatoare de energie care se confruntă cu amenințări minime din partea concurenței străine;

27. invită Comisia să asigure monitorizarea legislației care are un impact asupra stimulentelor prevăzute în cadrul ETS, de exemplu Directiva privind eficiența energetică (COD/2011/0172), precum și ajustarea în mod corespunzător a cerinței de reducere;

28. recunoaște că pentru a realiza obiectivele foii de parcurs privind emisiile scăzute de carbon, nu doar ETS trebuie ajustat, ci și Decizia privind partajarea eforturilor (Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului);

Relocarea emisiilor de dioxid de carbon

29. invită Comisia să publice detalii privind contribuția reală a UE la reducerea emisiilor globale de CO2 din 1990, ținând seama de consumul său de produse fabricate acum în alte locuri;

30. insistă asupra faptului că trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon ar trebui susținută de o abordare normativă rezonabilă și proporțională; afirmă că respectarea oneroasă din punct de vedere administrativ și financiar a legislației privind mediul are un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă și asupra producției în sectoarele mari consumatoare de energie și crește riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, împingând în același timp întreprinderile și, prin urmare, locurile de muncă afară din UE;

31. este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia măsurile de ajustare la frontieră sau măsurile de includere a importurilor în cadrul ETS ar trebui combinate cu licitarea integrală în sectoarele vizate;invită Comisia să efectueze o analiză a sectoarelor în care alocarea cu titlu gratuit a certificatelor nu previne relocarea emisiilor de dioxid de carbon; recomandă Comisiei să prezinte propuneri pentru măsuri de ajustare la frontieră prin care să li se solicite importatorilor de produse din aceste sectoare să achiziționeze certificate echivalente cu cele care ar fi fost necesare dacă produsul ar fi fost fabricat în UE;

32. invită Comisia să ofere statelor membre orientări pentru adoptarea oricăror măsuri de compensare în favoarea industriilor care se dovedesc a fi expuse unui risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru costurile indirecte legate de emisiile de gaze cu efect de seră, în cel mai scurt timp posibil, astfel cum este prevăzut în directivă;

33. invită Comisia să efectueze o analiză privind absența criteriului geografic în evaluarea relocării emisiilor de dioxid de carbon pentru piața energiei electrice din sud-estul Europei;

34. salută concluzia foii de parcurs, potrivit căreia sectorul energetic ar trebui să se decarbonizeze aproape integral până în 2050 (reduceri de emisii de 93-99 %); recunoaște faptul că dintr-o perspectivă industrială a UE, cei care fac primii pași în direcția tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon au un avantaj competitiv în lumea cu emisii reduse de carbon de astăzi și de mâine; subliniază că, din acest motiv, reducerile de emisii ar trebui realizate într-un mod care să nu afecteze competitivitatea UE și care să ia în considerare riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, în special în sectoarele cu un consum de energie ridicat;

Eficiența energetică

35. reamintește evaluările existente care indică faptul că obiectivul privind creșterea eficienței energetice și reducerea consumului de energie cu 20 % raportat la previziunile pentru 2020 nu va fi atins; solicită acțiuni rapide, mai multă ambiție și un mai mare angajament politic în ceea ce privește realizarea obiectivelor pentru 2020 și abordarea perioadei de după 2020, atrăgând astfel investiții corespunzătoare; este de acord cu concluzia care se desprinde din foaia de parcurs a Comisiei, potrivit căreia politicile privind eficiența energetică sunt esențiale pentru reducerea în continuare a emisiilor de carbon; consideră, de aceea, că obiectivele obligatorii nu ar trebui excluse; subliniază că măsurile vizând eficiența energetică duc la noi locuri de muncă, economii și creșterea siguranței aprovizionării și a competitivității; salută, în acest sens, prioritățile stabilite de Directiva privind eficiența energetică propusă pentru creșterea eficienței energetice în toate sectoarele, în special în cel al construcțiilor prin renovarea stocului de clădiri existent, cu accent pe un obiectiv de renovare a clădirilor publice; solicită suplimentarea resurselor și măsuri vizând mobilizarea de noi surse de finanțare la nivel european și național, inclusiv prin intermediul unor noi instrumente de finanțare; subliniază importanța investițiilor private pentru depășirea constrângerilor bugetare actuale în sectorul public;

36. deplânge absența măsurilor de a capta potențialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu costuri negative în domeniul eficienței energetice și a resurselor și solicită accelerarea lucrărilor desfășurate în baza Directivei privind proiectarea ecologică (2009/125/CE), pentru aplicarea strictă a principiului costurilor minime pentru întregul ciclu de viață sau pentru ca normele de punere în aplicare să fie stabilite la nivelul actorilor care au avut cele mai bune performanțe și, de asemenea, să se stabilească cerințe minime și pentru produsele neelectrice;

37. solicită ca activitățile desfășurate în temeiul Directivei privind proiectarea ecologică să includă echipamentele de încălzire, boilerele și materialele izolante, care pot facilita reducerea consumului de energie și de resurse permițând în același timp o reciclare mai mare, precum și extinderea și elaborarea unor cerințe de etichetare care pot ajuta consumatorii să ia decizii în cunoștință de cauză;

38. subliniază necesitatea actualizării planului de acțiune privind eficiența energetică cu obiective cu caracter obligatoriu, inclusiv o gamă completă de măsuri cantitative autentice de-a lungul lanțului de aprovizionare cu energie;

39. consideră că eficiența energetică este cel mai eficace instrument pentru îmbunătățirea inovării tehnologice industriale și pentru a contribui la reducerea generală a emisiilor într-un mod eficient din punct de vedere economic, stimulând totodată creșterea locurilor de muncă; invită așadar Comisia să sprijine eforturile statelor membre de a promova eficiența energetică prin adoptarea unor sisteme de stimulare stabile pe termen lung pentru a promova tehnologiile cele mai eficiente din punctul de vedere al raportului costuri-beneficii; consideră că pentru a atinge obiectivul de eficiență energetică stabilit pentru 2020 ar trebui garantat un grad adecvat de armonizare a standardelor europene de eficiență;

40. reiterează importanța acordării de stimulente pentru investițiile publice și private axate pe conceperea și dezvoltarea de tehnologii ușor de reprodus, cu scopul de a îmbunătăți calitatea economisirii și a eficienței consumului de energie;

41. invită Comisia să stabilească măsuri specifice atunci când promovează eficiența energetică pentru a aborda stimulentele contrare care există între consumatorii și distribuitorii de energie;

42. invită Comisia să introducă un obiectiv pe termen lung pentru reducerea consumului de energie al parcului imobiliar al UE până în 2050;

43. atrage atenția asupra faptului că UE și statele membre nu au investit suficient în măsuri pentru reducerea emisiilor de CO2 și pentru creșterea eficienței energetice în sectorul construcțiilor și în cel al transporturilor; invită Comisia și statele membre să acorde finanțări mai mari pentru măsurile de creștere a eficienței energetice a clădirilor și a rețelelor urbane centralizate de încălzire și răcire, atât în contextul revizuirii perspectivei financiare actuale, cât și în viitorul cadru financiar multianual;

Energia regenerabilă

44. invită Comisia să elaboreze o politică de aprovizionare cu biomasă pentru a încuraja producția și utilizarea sustenabilă a biomasei; subliniază că aceasta ar trebui să includă criterii de sustenabilitate pentru diferite tipuri de biomasă, ținând seama de profilul de carbon al diferitelor surse pe întreaga durată a ciclului lor de viață, acordându-se prioritate obținerii de valoare primară din materiile prime ale biomasei, mai degrabă decât utilizării acestora pentru producția de energie; insistă asupra faptului că obiectivul UE în ceea ce privește biocombustibilii nu trebuie să influențeze negativ producția de alimente și furaje sau să conducă la pierderea biodiversității;

45. invită, prin urmare, Comisia să introducă factori de schimbare indirectă a destinației terenurilor (ILUC) pentru a lua în considerare emisiile de gaze cu efect de seră care pot fi atribuite schimbărilor modurilor de utilizare a terenurilor cauzate de producția de biocombustibili; subliniază faptul că prin creșterea pragurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili nu s-ar soluționa riscurile asociate cu ILUC;

46. scoate în evidență importanța noilor tehnologii în dezvoltarea energiilor regenerabile și producerea de bioenergie și subliniază că UE trebuie să profite de toate inovațiile disponibile pentru a-și atinge obiectivele în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2;

47. subliniază rolul important al energiilor regenerabile, inclusiv al evoluțiilor inovatoare în acest domeniu, și necesitatea urgentă de a găsi soluții mai performante în ceea ce privește stocarea, creșterea eficienței energetice și asigurarea transmiterii eficiente a energiei, inclusiv prin măsuri adecvate în domeniul infrastructurii; recunoaște progresele semnificative realizate de statele membre în dezvoltarea de surse regenerabile de energie de la stabilirea obiectivelor obligatorii pentru 2020; atrage atenția asupra importanței continuării pe această cale și a stabilirii de noi obiective obligatorii în domeniul energiei regenerabile pentru 2030, luând în considerare posibilitățile și impactul macroeconomic al acestora; subliniază faptul că o astfel de măsură va ajuta la îndeplinirea obiectivelor pentru 2050, va oferi industriei certitudinea necesară în privința investițiilor, va reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, va crea locuri de muncă, va întări independența energetică a UE și va încuraja supremația tehnologică și inovarea industrială; subliniază faptul că atingerea obiectivelor stabilite în planurile naționale de acțiune în domeniul energiei regenerabile este esențială pentru atingerea obiectivelor UE generale pentru 2050; consideră că Comisia ar trebui să ia măsuri în cazul în care obiectivele naționale nu sunt realizate;

48.  subliniază necesitatea asigurării de către Comisie a faptului că prin adoptarea unor asemenea obiective nu se reduc stimulentele pentru investițiile în alte forme de producție de energie cu emisii scăzute de carbon;

49. invită Comisia ca, atunci când publică înainte de sfârșitul lui 2012 raportul prevăzut privind progresele înregistrate de toate statele membre în vederea îndeplinirii cerințelor legale referitoare la producția de energie regenerabilă, împreună cu o evaluare privind probabilitatea de realizare a obiectivelor pentru 2020, să propună un program de acțiuni care vor fi întreprinse cu scopul de a promova respectarea obligațiilor de către statele membre care, în prezent, nu sunt pe cale să îndeplinească cerințele;

50. reamintește faptul că este necesar ca rețelele de energie să fie modernizate și dezvoltate, îndeosebi pentru a transporta energii regenerabile produse în regiuni cu potențial major, precum energia eoliană din largul Mării Nordului și energia solară din sudul Europei, și pentru a permite producția descentralizată de energii regenerabile;

51. subliniază faptul că sporirea eficienței resurselor prin, de exemplu, reciclarea deșeurilor, o mai bună gestionare a deșeurilor și schimbările de comportament joacă un rol deosebit de important în realizarea obiectivelor strategice ale UE pentru reducerea emisiilor de CO2;

52. constată că, pe baza cunoștințelor și a tehnicilor disponibile în prezent, exploatațiile agricole pot deveni deja autonome din punct de vedere energetic, având posibilitatea atât de a-și mări rentabilitatea, cât și de a genera efecte benefice pentru mediu prin producția locală de bioenergie din deșeuri organice;

53. remarcă faptul că, din motive de eficiență a resurselor, agricultorii ar trebui încurajați să utilizeze mai bine potențialul biogazului și al subproduselor biogazului de a înlocui îngrășămintele;

54. subliniază în acest scop importanța prelucrării gunoiului de grajd, care nu constituie doar o sursă de energie regenerabilă, ci conduce și la reducerea presiunii asupra mediului și reprezintă un înlocuitor al îngrășămintelor chimice sub formă de concentrate de minerale; în acest sens, subliniază că pentru a putea considera gunoiul de grajd o sursă de energie, este crucială recunoașterea, în cadrul Directivei privind nitrații, a gunoiului de grajd prelucrat ca înlocuitor al îngrășămintelor chimice;

55. subliniază necesitatea îmbunătățirii autonomiei energetice a exploatațiilor agricole, prin stimulente pentru energie regenerabilă în cadrul exploatațiilor agricole, cum ar fi turbine eoliene, panouri solare și tehnologie de biofermentare, care ar reduce costurile de producție și ar spori viabilitatea economică prin asigurarea unei surse alternative de venituri pentru agricultori;

Cercetarea

56. invită Comisia să se asigure că Orizont 2020 și parteneriatele europene pentru inovare din cadrul inițiativei O Uniune a inovării oferă prioritate necesității de dezvoltare a tuturor tipurilor de tehnologii cu emisii scăzute de carbon pentru a impulsiona competitivitatea UE, pentru a promova locurile de muncă ecologice și pentru a determina schimbări în comportamentul consumatorilor;

57. subliniază necesitatea urgentă de a se depune mai multe eforturi și de a fi disponibile mai multe fonduri pentru cercetare pentru a permite dezvoltarea și integrarea unor practici agricole eficiente din punct de vedere climatic, a unor metode agricole mai puțin intensive din punct de vedere energetic și mai puțin poluante, precum și a unei producții mai eficiente din punct de vedere energetic; în plus, remarcă faptul că există deja alternative puțin poluante și eficiente din punct de vedere energetic; consideră că cercetarea și dezvoltarea în acest domeniu sunt indispensabile în cadrul implementării integrale a planului strategic privind tehnologia energetică și necesită investiții suplimentare; subliniază că, în acest context, trebuie să se garanteze că rezultatele cercetării sunt aplicate în practică la nivelul exploatațiilor; salută propunerea Comisiei de a institui un nou cadru de cercetare (Orizont 2020);

58. solicită ca susținerea bugetară să fie în concordanță cu cele 50 de miliarde de euro necesare din surse publice și private pentru a pune în aplicare pe deplin Planul SET;

59. subliniază importanța C&D pentru dezvoltarea de tehnologii cu emisii scăzute și eficiente din punct de vedere energetic; invită UE să își asume un rol de lider în cercetarea în domeniul tehnologiilor favorabile climei și eficiente din punct de vedere energetic și să dezvolte o cooperare științifică strânsă cu partenerii săi internaționali, cu un accent deosebit pe tehnologiile ecologice și sustenabile care vor da rezultate până în 2020 în cadrul Planului SET (inițiativa emblematică a Uniunii Europene privind tehnologiile cu emisii reduse de carbon); subliniază faptul că este necesară majorarea fondurilor pentru toate tipurile de cercetare în domeniul energetic în cadrul inițiativei Orizont 2020, în special pentru cele legate de energia regenerabilă; reamintește că alocările financiare actuale în domeniul energetic reprezintă doar 0,5 % din bugetul UE pentru perioada 2007-2013, ceea ce nu este în conformitate cu prioritățile politice ale UE;

Captarea și stocarea carbonului

60. recunoaște importanța pe care o are aplicarea tehnologiei CSC, acolo unde acest lucru este fezabil, pentru realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon cu cele mai scăzute costuri posibile și recunoaște că amânările procedurale, deficiturile de finanțare și lipsa angajamentului din partea unor state membre ar putea determina întârzieri la realizarea ambiției Consiliului European privind existența a până la 12 proiecte demonstrative CSC până în 2015; invită Comisia să publice un plan de acțiune CSC; recunoaște că CSC nu va fi corespunzătoare în toate situațiile, nici chiar până în 2050, și că ar putea fi limitată la instalațiile de mari dimensiuni și la evitarea emisiilor generate în cadrul proceselor industriale; solicită sprijin privind tehnologiile inovatoare în alte domenii pentru a crește eficiența energetică și a reduce consumul de energie, și pentru a oferi soluții în afara cadrului furnizat de tehnologia CSC;

61. invită Comisia să propună ca fondurile neutilizate pentru proiectele CSC din cadrul Programului european de redresare economică să fie realocate unor proiecte demonstrative CSC alternative;

Foi de parcurs naționale și specifice sectoarelor

62. remarcă faptul că acordul de la Cancún prevede ca toate țările dezvoltate să elaboreze strategii de reducere a emisiilor de carbon;

63. salută elaborarea de către unele state membre ale UE a unor strategii de reducere a emisiilor de carbon, dar solicită tuturor ca aceste strategii să fie elaborate cel târziu până în iulie 2013; insistă asupra faptului că Comisia ar trebui să introducă propuneri legislative prin care să se impună pregătirea lor în cazul în care, până la sfârșitul lui 2012, nu toate statele membre și-au asumat un astfel de angajament;

64. invită Comisia să evalueze dacă aceste planuri pot contribui la îndeplinirea obiectivului de la Cancún privind limitarea creșterii temperaturii medii globale la maximum 2°C peste nivelurile preindustriale;

65. invită Comisia să se asigure că foile de parcurs naționale și cele specifice sectoarelor sunt supuse unui control independent pentru a evalua dacă s-a ținut cont pe deplin de utilizarea potențială a celor mai bune tehnologii disponibile și dacă costurile propuse sunt în concordanță cu practicile recunoscute;

66. se așteaptă ca, în elaborarea inițiativelor politice, Comisia să ia pe deplin în considerare foile de parcurs și, de asemenea, să evidențieze cazurile în care sectoarele industriale nu au elaborat astfel de planuri de acțiune;

67. invită grupurile industriale relevante să pregătească foi de parcurs specifice sectoarelor în care se va stabili modul cel mai adecvat pentru realizarea obiectivelor UE de reducere a emisiilor de carbon, inclusiv nivelul investițiilor necesare și sursele de finanțare care ar urma să fie folosite;

68. se așteaptă ca Comisia și statele membre să sprijine sectoarele care au elaborat foi de parcurs în vederea elaborării în continuare a inițiativelor și parteneriatelor care rezultă din acestea pentru dezvoltarea de tehnologii de vârf, destinate decarbonizării industriilor energofage în cauză;

69. invită Comisia să actualizeze foaia de parcurs și previziunile pentru 2050 la fiecare 3-5 ani și să includă foile de parcurs specifice elaborate la nivel de sector, regiune și stat membru în versiunea actualizată a propriilor sale foi de parcurs, urmând ca modelele și metodologiile utilizate în acest scop să fie complet transparente;

70. subliniază că, în vederea realizării unei economii cu emisii scăzute de carbon, este esențială o utilizare mult mai eficientă a resurselor; prin urmare, îndeamnă statele membre să dezvolte sau să consolideze strategiile existente de utilizare eficientă a resurselor și să le integreze în politicile naționale pentru creștere și locuri de muncă până în 2013;

Producția de energie electrică

71. reamintește faptul că cererea mondială pentru energie primară va crește cu peste 30 % până în 2035, ducând astfel la o intensificare a concurenței globale pentru resurse energetice;

72. susține că statele membre ar trebui să beneficieze de cele mai ample mijloace posibile de generare a energiei electrice cu emisii reduse de carbon (inclusiv surse de energie regenerabile, energie nucleară, utilizarea tehnologiei de captare și stocare a carbonului, precum și biomasă produsă în mod durabil) și că niciunul dintre aceste mijloace nu ar trebui exclus din gama de opțiuni disponibile pentru îndeplinirea cerințelor;

73. invită Comisia să dea dovadă de vigilență mai ales în ceea ce privește relocarea producției de energie în afara schemei UE ETS, acordând o atenție deosebită statelor membre care au interconexiuni cu state din afara UE;

74. invită Comisia să evalueze eficacitatea mecanismelor care permit buna funcționare a pieței energiei electrice într-o economie cu emisii reduse de carbon și, dacă este necesar, să prezinte propuneri legislative pentru o mai bună integrare a piețelor transfrontaliere de energie electrică și pentru adoptarea unor alte măsuri care să răspundă nevoii de a stabili echilibrul și disponibilitatea capacității de generare;

75. invită UE să se angajeze în vederea decarbonizării totale a sectorului energetic până în 2050;

76. invită statele membre și Comisia să investească mai mult în infrastructurile energetice necesare pentru trecerea la o economie sustenabilă; subliniază că Europa ar trebui să fie în avangarda dezvoltării standardelor, a tehnologiilor de internet interoperabile legate de energie și a aplicațiilor TIC cu o eficiență energetică ridicată, în special rețele inteligente, instalarea completă și în timp util a sistemelor inteligente pentru gospodării, precum contoarele inteligente concepute în beneficiul consumatorului, și modernizarea și dezvoltarea unei superrețele europene interconectate de electricitate și a infrastructurilor pentru GNL; subliniază, în privința conexiunilor interregionale, necesitatea de a lansa un plan de investiții bazat îndeosebi pe pachetul legislativ al UE privind infrastructurile energetice, pentru a asigura diversificarea surselor de aprovizionare cu energie; invită Comisia să propună soluții practice pentru integrarea eficientă a unor cantități mari de surse de energie regenerabile prin promovarea unor norme de piață care să permită schimbul internațional eficient și transparent de energie; solicită, prin urmare, o integrare rapidă și o absorbție a piețelor de energie electrică transfrontaliere; recunoaște necesitatea urgentă a unei viziuni pe termen lung având în vedere perioada lungă necesară pentru a construi o infrastructură energetică cu o durată de viață mare; salută accentul pus pe infrastructura energetică în facilitatea „Conectarea Europei” care a fost propusă;

77. atrage atenția asupra faptului că obiectivul actual de 20 % se bazează pe contribuția adusă de energia nucleară la mixul energetic în anumite state membre; ia act de faptul că raportul AIE intitulat World Energy Outlook 2011 (Perspectivele energetice mondiale 2011) include un caz privind reducerea energiei nucleare, conform căruia creșterea preconizată la nivel mondial a emisiilor de CO2 din sectorul energetic ar putea fi substanțial mai mare pe termen mediu, ca urmare a creșterii gradului de utilizare a combustibililor fosili; reiterează faptul că decizia unor state membre de a închide unele dintre reactoarele nucleare existente nu trebuie folosită ca justificare pentru reducerea nivelului de ambiție a politicilor lor actuale în domeniul climei; subliniază că, în conformitate cu AIE, pentru atingerea obiectivului de 2°C ar fi necesară o accelerare a dezvoltării și a utilizării tehnologiilor CSC în centralele electrice pe bază de cărbune și gaz; remarcă totuși că tehnologia CSC este încă în faza de testare precomercială, așa că trebuie luate în considerare și scenarii alternative, precum intensificarea utilizării energiilor regenerabile și a măsurilor de eficiență energetică; solicită așadar un sprijin sporit pentru dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor inovatoare, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a decupla creșterea economică de consumul de energie;

78. consideră că îndeplinirea acestor obiective până în 2050, fără a aduce atingere structurii surselor de energie ale statelor membre, ar putea duce la reducerea consumului, creșterea securității și fiabilității furnizării de energie și frânarea volatilității prețurilor la energie, asigurând, astfel, prețuri la energie echitabile și competitive pentru consumatori și companii și îmbunătățind competitivitatea și situația locurilor de muncă în UE;

Industrie

79. insistă ca sprijinul UE pentru „economia verde” să recunoască importanța investițiilor realizate de industriile existente pentru a îmbunătăți semnificativ eficiența utilizării resurselor, pentru a reduce emisiile de CO2 și pentru a îndeplini obiectivele privind crearea de locuri de muncă ecologice ale Strategiei Europa 2020; subliniază că o economie mai verde ar trebui să sprijine competitivitatea și inovarea la nivelul tuturor sectoarelor, concentrându-se pe domeniile în care îmbunătățirile sunt mai eficiente din punct de vedere economic și mai eficace din punct de vedere ecologic;

80. invită Comisia să analizeze instrumente financiare inovatoare pentru investiții într-o economie cu emisii reduse de carbon;

81. invită statele membre și Comisia să sprijine crearea de grupuri de inovare pentru dezvoltarea unor soluții la nivel regional și național;

Transporturi

82. susține solicitarea formulată în Foaia de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor, elaborată de Comisie, de a reduce în UE emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi cu 60 % până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990; în plus, invită Comisia să prezinte obiective intermediare de reducere a emisiilor la nivelul acestui sector pentru garantarea adoptării de măsuri suficiente încă din fazele timpurii;

83. salută progresele realizate de producătorii de autovehicule în domeniul reducerii emisiilor de CO2 ale autoturismelor începând din anul 2007 și subliniază importanța accelerării ritmului unor îmbunătățiri suplimentare ale eficienței combustibililor; afirmă că, la pregătirea următoarei revizuiri, Comisia ar trebui să propună metode prin care să se asigure că nivelul mediu al emisiilor de CO2 al noilor autoturisme corespunde obiectivului convenit pentru 2020 de cel mult 95g/km până în 2020 și nu depășesc 70g/km până în 2025; invită Comisia să intensifice dialogul și cooperarea cu Organizația Maritimă Internațională pentru a asigura includerea sectorului transporturilor maritime în angajamentele de reducere a emisiilor de CO2;

84. reamintește că Comisia avea sarcina de a evalua progresele realizate de OMI cu privire la emisiile generate de transportul maritim până la 31 decembrie 2011, în temeiul Directivei 2009/29/CE; invită Comisia să includă transporturile maritime în foaia sa de parcurs și, în absența unui acord internațional privind reducerea emisiilor generate de transporturile maritime, să propună legislație pentru a include aceste emisii în angajamentele de reducere comunitare, scopul fiind ca actul propus să intre în vigoare până în 2013;

85. invită Comisia să prezinte propuneri de îmbunătățire a eficienței consumului de carburant al vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri și ca, în cadrul revizuirii din 2013 a legislației privind emisiile generate de vehiculele utilitare ușoare, să țină cont într-o măsură mai mare de nevoia de îmbunătățire a eficienței consumului de carburant astfel încât să se reducă costurile plătite de întreprinderi, ca urmare a creșterii prețurilor la carburanți;

86. invită Comisia să furnizeze cumpărătorilor de orice fel de tipuri de vehicule pentru transportul de călători și de marfă informații mai clare cu privire la eficiența acestora din punctul de vedere al consumului de carburant și să prezinte propunerile îndelung amânate, referitoare la reformarea Directivei privind etichetarea, care ar trebui să cuprindă toate formele de promovare a vânzărilor;

87. invită Comisia să adopte măsuri urgente pentru a garanta că ciclurile de testare utilizate pentru evaluarea emisiilor provenite de la autovehiculele noi reflectă cu exactitate realitatea în ceea ce privește utilizarea acestor vehicule în condiții rutiere normale;

88. recunoaște eforturile depuse de anumite state membre în vederea creării infrastructurilor de reîncărcare/realimentare cu combustibil pentru promovarea utilizării vehiculelor electrice și cu emisii foarte scăzute de carbon și invită Comisia să prezinte propuneri pentru fixarea unor cerințe minime în fiecare stat membru în scopul instituirii unei rețele europene;

89. invită Comisia și statele membre ca, pentru a reduce emisiile poluante emise de sectorul transporturilor, să considere prioritare investițiile în dezvoltarea unei rețele electrice inteligente la nivel paneuropean, capabilă să preia energia produsă la nivel local și regional, inclusiv cea produsă din surse regenerabile, și care să contribuie la dezvoltarea infrastructurii necesare pentru utilizarea vehiculelor electrice;

90. consideră că este necesară o schimbare culturală spre utilizarea unor moduri de transport mai durabile; prin urmare, invită Comisia și statele membre să încurajeze noi forme de investiții, astfel încât să faciliteze tranziția modală către moduri de transport mai ecologice și să reducă nevoia de transport, printre altele, prin folosirea de servicii IT și prin intermediul planificării spațiale;

91. subliniază că internalizarea costurilor externe ale transportului în prețurile transporturilor, stabilite progresiv în funcție de nivelul de poluare, constituie o provocare esențială pentru stimularea economisirii de energie și a eficienței energetice și că performanțele sporite vor conduce la o alegere ecologică a modurilor de transport;

92. solicită să se asigure că investițiile în noua infrastructură de transport care au fost prevăzute corespund priorităților expuse în foaia de parcurs, reamintind faptul că suma de 1 500 miliarde de euro solicitată de Comisie pentru următoarele două decenii (2010-2030) riscă să nu fie direcționată către prioritățile corespunzătoare de reducere a emisiilor de carbon; subliniază, prin urmare, necesitatea includerii dimensiunii ecologice în bugetul UE dedicat infrastructurii, în special în legătură cu fondurile structurale și de coeziune;

93. salută noile orientări propuse cu privire la rețelele transeuropene de transport și importanța acordată dezvoltării de coridoare feroviare destinate transportului de călători și de marfă; invită Comisia să prezinte, cât mai curând posibil, o strategie pentru utilizarea de carburanți alternativi și de tehnologii noi în domeniul transporturilor; încurajează statele membre să pună urgent în aplicare măsurile din pachetul „Cerul Unic European” și astfel să îmbunătățească eficiența operațiunilor de gestionare a traficului și a aeronavelor;

94. invită Comisia și statele membre să pună în aplicare integral legislația privind sectorul aviației în cadrul ETS;

Agricultură

95. invită Comisia să propună măsuri specifice pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a promova creșterea eficienței în cadrul utilizării terenurilor agricole și pentru a reduce utilizarea îngrășămintelor având la bază combustibili fosili, ținând seama în special de rolul agriculturii ca producător de hrană (mai degrabă decât de combustibil); de asemenea, este de opinie că agricultorii care lucrează la scară mai mică ar putea avea nevoie de formare și de asistență tehnică în acest domeniu; invită, de asemenea, Comisia să intensifice cercetările cu privire la funcționarea diferitelor tipuri de agricultură și practici agroecologice eficace, ținând seama în mod corespunzător de condițiile climatice existente;

96. consideră că agricultura se află într-o poziție favorabilă pentru a aduce o contribuție majoră la combaterea schimbărilor climatice și crearea de noi locuri de muncă prin creștere ecologică; constată că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul sectorului agricol este o opțiune profitabilă pentru toate părțile implicate care poate spori viabilitatea economică și agronomică pe termen lung a agricultorilor; solicită ca PAC să includă obiective pentru utilizarea energiei durabile;

97. subliniază faptul că se așteaptă ca PAC de după 2013 să intensifice această contribuție; recunoaște că sectorul agricol și-a redus deja emisiile într-o măsură substanțială printr-o mai mare eficiență a producției; constată, cu toate acestea, că, pe termen mai lung, potențialul agriculturii în ceea ce privește reducerea emisiilor este substanțial (până în 2050 sectorul agricol își va putea reduce celelalte emisii decât CO2 cu 42 - 49 % față de nivelurile din 1990), însă acesta ar putea fi considerat relativ limitat în comparație cu alte sectoare; subliniază că toate țările care se numără printre principalele producătoare de emisii trebuie să aducă o contribuție corespunzătoare;

98. solicită ca cota de 30 % a plăților directe din cadrul PAC destinată componentei de ecologizare să fie utilizată ca sistem de stimulare, la nivelul UE, în vederea sporirii eficienței în ceea ce privește substanțele nutritive, energia și emisiile de carbon, punându-se accentul pe reținerea într-o mai mare măsură a carbonului în sol, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea gestionării substanțelor nutritive, astfel încât agricultura UE să devină în același timp mai competitivă și mai durabilă;

99. solicită introducerea în cadrul PAC a măsurilor necesare, inclusiv finanțarea cercetării, activități educaționale, ajutor pentru investiții și alte inițiative bazate pe stimulente, cu scopul de a sprijini și facilita utilizarea reziduurilor agricole și forestiere în producția de energie durabilă;

100.    reamintește că îmbunătățirea practicilor agricole și forestiere ar trebui să conducă la creșterea capacității sectorului de a conserva și de a capta carbonul în soluri și păduri; subliniază totodată faptul că majoritatea proprietarilor de păduri sunt în același timp și fermieri; subliniază, în plus, obiectivul Uniunii Europene de a reduce defrișările la nivel mondial, dar în special, în țările în curs de dezvoltare, și de a stopa, cel târziu până în anul 2030, reducerea suprafețelor împădurite pe plan mondial;

101.    subliniază importanța elaborării unor măsuri și/sau mecanisme corespunzătoare care să permită recunoașterea financiară reală a rolului jucat de sectorul agricol și forestier în conservarea carbonului;

102.    subliniază că utilizarea durabilă a pădurilor contribuie la reducerea emisiilor de CO2 și că, prin urmare, este necesar să se ia măsuri în cadrul celui de-al doilea pilon al politicii agricole pentru ca pădurile să poată fi gestionate chiar și în condiții geografice dificile;

103.    subliniază că trebuie acordată o atenție deosebită împăduririlor, acesta fiind singurul mijloc natural de sporire a puțurilor de carbon și a surselor de lemn pentru bioenergie;

104.    solicită obiective specifice pentru exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) în UE, asigurând permanența și integritatea ecologică a contribuției sectorului la reducerea emisiilor, precum și o monitorizare și contabilizare precisă;

105.    consideră că o competitivitate pe termen lung poate fi realizată numai prin intermediul unor agroecosisteme sănătoase și diverse din punct de vedere biologic, care să fie rezistente la schimbările climatice, precum și prin protejarea corespunzătoare a resurselor naturale limitate și finite, cum ar fi solul, apa și pământul;

106.    subliniază că protejarea, respectarea și refacerea biodiversității și a serviciilor ecosistemice sunt esențiale în vederea realizării unei economii cu emisii scăzute de carbon;

107.    subliniază că Comisia ar trebui să pună accentul pe integrarea aspectelor legate de climă pentru a asigura coerența dintre politici, inclusiv politica industrială, în domeniul cercetării, energetică, în domeniul biodiversității, comercială, de dezvoltare, agricolă, în domeniul inovării, al transporturilor, al bunăstării animalelor și Strategia Europa 2020; este de opinie că gestionarea solidă și strategică a potențialului sectorului agricol ar plasa Europa într-o poziție favorabilă transformării sale într-un actor competitiv pe scena economiei globale cu emisii reduse de carbon din viitor;

108.    subliniază că lanțul alimentar ar trebui să fie mai scurt și mai transparent și că ar trebui să se încurajeze consumul alimentelor produse la nivel local și regional, inclusiv prin sprijinirea piețelor locale și regionale, pentru a reduce emisiile legate de transport asociate producției agricole; subliniază că relocalizarea producției și prelucrării multilaterale europene în state din afara UE ar avea un impact negativ asupra valorii adăugate europene și asupra obiectivelor privind clima;

109.    consideră că o mai bună gestionare a hranei pentru animale, inclusiv culturile de proteaginoase în cadrul rotațiilor de terenuri arabile și creșterea diversității culturilor de proteaginoase în mixurile permanente de pășune, în vederea cultivării unei cantități mai mari de hrană pentru animale în cadrul exploatațiilor agricole, ar reduce dependența de importurile de hrană pentru animale care au costuri ridicate în materie de carbon; consideră că acest lucru ar reduce, de asemenea, costurile agricultorilor pentru hrana animalelor și ar contribui la o mai bună gestionare a solurilor, printr-o creștere a reținerii apei în sol și, de asemenea, prin reducerea susceptibilității la dăunători;

110.    sprijină ideea că fondurile UE, inclusiv Fondul de dezvoltare rurală, ar trebui să finanțeze numai proiecte destinate exploatațiilor agricole eficiente din punct de vedere energetic, în special proiecte ce folosesc surse regenerabile de energie care pot reduce emisiile de dioxid de carbon până la un nivel cât mai apropiat de zero;

Finanțare

111.    sprijină propunerile făcute de Comisie pentru cadrul financiar multianual 2014-2020 de a furniza fonduri dedicate pentru creșterea investițiilor și promovarea dezvoltării și aplicării tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon; este de acord cu intenția de a integra finanțarea legată de climă în totalul CFM, precum și cu intenția de a aloca 20 % din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru investiții în energie regenerabilă și în consumul eficient de energie, însă insistă că trebuie să se prevadă monitorizarea efectivă a acestui aspect; recomandă ca Comisia să garanteze că această finanțare este folosită îndeosebi pentru sprijinirea statelor membre care prezintă un potențial ridicat de reducere a emisiilor sub nivelul obiectivelor existente, dar cărora le lipsește capacitatea de a face investițiile necesare;

112.    subliniază faptul că trebuie ținut cont de actuala criză financiară și economică la elaborarea politicilor pentru asigurarea și susținerea investițiilor inițiale care contribuie la creșterea surselor de energie regenerabile pentru a reduce costurile cu energia pe termen lung și a îmbunătăți eficiența energetică în domeniile furnizării de energie și transporturilor;

113.    reamintește că, pe termen lung, costurile economice generate de absența măsurilor de prevenire a schimbărilor climatice depășesc cu mult costurile pe termen scurt ocazionate de luarea unor măsuri ambițioase și decisive acum;

114.    speră că vor fi stabilite rapid obiective sectoriale concrete și măsurabile pentru a încuraja investitorii privați și pentru a crea un climat de încredere și cooperare între aceștia, promovându-se totodată o mai bună utilizare a fondurilor europene; subliniază faptul că energiile regenerabile, inovarea, dezvoltarea și implementarea tehnologiilor inovatoare poate contribui la combaterea schimbărilor climatice și, totodată, la convingerea partenerilor UE din întreaga lume că reducerile de emisii sunt posibile fără pierderea competitivității și periclitarea creării de locuri de muncă; consideră că este esențial ca UE și statele membre ale acesteia să conducă prin puterea exemplului în instituirea unui sistem pentru investiții în tehnologii noi, eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii reduse de carbon; solicită consolidarea mecanismelor de finanțare existente pentru a îndeplini obiectivele foii de parcurs, precum și demararea promptă a discuțiilor în legătură cu instrumentele financiare care trebuie mobilizate și facilitarea unor sinergii mai bune între sistemele naționale și cele europene de finanțare; consideră că sistemele de finanțare cu surse multiple pot fi un instrument eficace; subliniază rolul important al finanțării politicii regionale și de coeziune, ca instrument principal pentru cofinanțarea măsurilor regionale pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon; consideră că o proporție semnificativă a finanțării pentru perioada de programare 2014-2020 ar trebui alocată pentru îndeplinirea obiectivelor foii de parcurs pentru anul 2050;

115.    constată că, din cauza prețului scăzut la carbon, licitația certificatelor ETS nu va mobiliza resursele pentru investiții în domeniul climei conform așteptărilor, decât dacă se realizează o ajustare a plafonului pentru a treia perioadă de comercializare; reamintește că cel puțin 50 % din veniturile rezultate din licitații trebuie reinvestite în măsuri în domeniul climei atât în cadrul UE, cât și în cadrul țărilor în curs de dezvoltare și îndeamnă Comisia să monitorizeze activ cheltuirea acestor venituri de către statele membre și să raporteze anual Parlamentului în această privință; invită statele membre să utilizeze eficient veniturile rezultate din licitații pentru a promova cercetarea, dezvoltarea și inovarea în vederea reducerii pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră;

116.    invită Comisia ca, din 2013, să reunească informațiile privind utilizarea fondurilor rezultate din licitația certificatelor ETS și să publice un raport anual care să compare măsura în care fiecare stat membru utilizează fondurile respective pentru promovarea dezvoltării de tehnologii cu emisii reduse de carbon și de alte mijloace de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;

117.    invită Comisia să propună ca statele membre să pună la dispoziție o parte din fondurile rezultate din licitații în scopul unei finanțări suplimentare a UE pentru sprijinirea inovării prin intermediul Planului SET sau prin alte inițiative echivalente;

118.    invită Comisia să exploreze și să analizeze sursele de finanțare inovatoare și complementare, inclusiv utilizarea potențială a fondurilor de dezvoltare regională, pentru promovarea într-o mai mare măsură a dezvoltării și a aplicării de tehnologii cu emisii reduse de carbon;

119.    subliniază nevoia urgentă de abordare a subvențiilor cu efecte negative pentru mediu în cadrul foii de parcurs; solicită adoptarea de măsuri coordonate în vederea identificării și a eliminării, până în 2020, a tuturor subvențiilor cu efecte negative pentru mediu, cu scopul de a sprijini consolidarea bugetară și tranziția către o economie durabilă; invită Comisia să publice, înainte de sfârșitul lui 2013, o comunicare privind toate mijloacele prin care este utilizat bugetul UE pentru justificarea sprijinului financiar acordat, direct sau prin intermediul statelor membre, activităților care se află în contradicție cu obiectivele foii de parcurs către o economie cu emisii reduse de carbon;

120.    invită Comisia și statele membre să exercite presiuni pentru o punere în aplicare mai rapidă a acordului G-20 privind eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili; subliniază că, pentru a avea impactul dorit, punerea în aplicare trebuie să fie coordonată la nivel internațional;

Măsuri suplimentare

121.    invită Comisia să prezinte propuneri ambițioase, înainte de sfârșitul lui 2012, pentru a reduce emisiile de metan, carbon negru și gaze fluorurate;

122.    reamintește potențialul lemnului de a înlocui materialele cele mai mari generatoare de dioxid de carbon, printre altele în sectorul construcțiilor, și solicită stabilirea unei ierarhii clare a utilizării lemnului recoltat în mod durabil, pentru asigurarea coerenței cu obiectivele privind clima și eficiența energetică; consideră că bioenergia durabilă poate fi obținută din deșeuri, anumite reziduuri și subproduse industriale, cu condiția stabilirii unor măsuri de siguranță suficiente împotriva pierderii conținutului de carbon din sol și a biodiversității, precum și împotriva emisiilor indirecte cauzate de alte utilizări ale acelorași materiale;

123.    reamintește că sectorul construcțiilor are o amprentă ecologică majoră, deoarece acesta consumă cantități mari de resurse naturale și de energie neregenerabile și este, de asemenea, un mare generator de emisii de dioxid de carbon; reamintește că utilizarea de materiale de construcții regenerabile reduce consumul de resurse naturale și daunele aduse mediului; prin urmare, îndeamnă Comisia să țină cont într-o mai mare măsură de potențialul materialelor de construcții de a genera emisii reduse și de a consuma energie în mod eficient de-a lungul întregului lor ciclu de viață și să promoveze utilizarea în domeniul construcțiilor a unor materiale durabile din punct de vedere ecologic, regenerabile și cu emisii reduse, precum lemnul; reamintește că în cursul dezvoltării sale lemnul fixează carbonul, fiind, prin urmare, un material neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon;

124.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.


EXPUNERE DE MOTIVE

Nivelul investițiilor trebuie majorat semnificativ pentru ca Europa să își asigure viitorul industrial. În special sectorul energetic, care trebuie să ia decizii cu privire la centrale electrice care să fie încă în funcțiune peste 30-40 de ani, are nevoie de cât mai multă claritate și certitudine. Sprijinirea Foii de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050 redactate de Comisia Europeană și considerate drept bază pentru elaborarea politicilor va contribui la înfăptuirea acestui deziderat. Astfel se va crea cadrul pentru noi acte legislative și alte măsuri care vor defini natura investițiilor.

Pentru îndeplinirea cerințelor va fi esențial să se asigure că schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) va transmite investitorilor semnalele preconizate inițial. Mecanismul de formare a prețurilor din cadrul ETS ar fi trebuit să ofere industriei stimulentele necesare pentru promovarea unor investiții care pot asigura o reducere a emisiilor de CO2 la cele mai mici costuri posibile. Dar în prezent există un surplus de certificate care a redus prețul acestora, astfel încât ele nu influențează deloc sau influențează foarte puțin investițiile. Dacă nu se iau măsuri pentru corectarea mecanismului, este puțin probabil ca prețurile să se redreseze și să ajungă la nivelurile avute în vedere în momentul aprobării legislației. ETS trebuie „reparat”.

Pentru a combate încălzirea globală, emisiile de CO2 trebuie reduse la nivel mondial. Cei mai recenți indicatori nu sunt încurajatori; emisiile au crescut cu 6% în cursul anului 2010. CO2 se acumulează în atmosferă într-un ritm accelerat. În urma unei evaluări recente realizate de oameni de știință care au exprimat dubii cu privire la dovezile privind încălzirea globală, s-a conchis că temperaturile sunt într-adevăr în creștere, la o rată foarte apropiată de cea estimată de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice al ONU. Statele membre ale UE au fost printre primele țări din lume care au fost industrializate și care și-au crescut semnificativ consumul de combustibili fosili; acum ne revine responsabilitatea de a da exemplu prin reducerea emisiilor noastre de CO2.

Unora le este teamă că adoptarea foii de parcurs, precum și a traiectoriei și a reperelor propuse pentru reducerea emisiilor, va afecta competitivitatea europeană, fără a aduce beneficii importante. În prezent, UE este responsabilă de doar 11% din emisiile globale de CO2 și acțiunile noastre nu vor reuși să frâneze singure procesul de încălzire. Raportorul afirmă însă că investițiile care vizează dezvoltarea unei economii cu emisii scăzute de carbon vor consolida poziția competitivă a Europei, în loc să o reducă. Raportorul chiar consideră că acest lucru este esențial pentru propria noastră protecție. Deseori este scos în evidență faptul că China încă mai depinde în proporție de 70% de cărbune pentru producția de electricitate, dar țara este în același timp cel mai mare promotor de energii regenerabile și nucleare. În actualul său plan cincinal, prioritate au investițiile „verzi” cu emisii scăzute de carbon și acestea pun cu mult în umbră investițiile europene. Trebuie să sprijinim de urgență tehnologiile care se vor impune și să investim în procese care utilizează energia și resursele mult mai eficient.

Argumentele în favoarea stabilirii unor obiective ambițioase sunt bine ilustrate de succesele rapide care au fost obținute în ultimii ani în domeniul reducerii emisiilor de CO2 ale autoturismelor noi. Sporirea eficienței carburanților contribuie la compensarea consecințelor pe care le are creșterea prețurilor la carburanți pentru șoferi și, contrar afirmațiilor făcute atunci când a fost propusă legislația UE, prețul mediu al autoturismelor noi a scăzut în termeni reali. De asemenea, se pot menționa și investițiile făcute de companii precum Rolls Royce în dezvoltarea unor motoare mai eficiente din punctul de vedere al consumului de carburanți folosite în aeronave. Desigur că o industrie de ultimă generație, tehnologiile înalte și înalta calificare, precum și crearea produselor de care avem nevoie într-o manieră care să necesite utilizarea de mai puține resurse și să emită mai puțin CO2 în cadrul procesului de fabricație trebuie să fie în centrul ambițiilor Europei. Aceasta este adevărata „economie verde” la care aspirăm.

Unele industrii mari consumatoare de energie și-au manifestat temerile cu privire la amenințarea reprezentată de „relocarea emisiilor de dioxid de carbon” și la eventualitatea ca întreprinderile să părăsească Europa pentru a evita costurile mai ridicate rezultate ca urmare a măsurilor luate pentru a reduce emisiile de CO2. O asemenea evoluție cu siguranță nu ar fi favorabilă pentru economia Europei și nu ar contribui deloc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global. Dacă se pot dovedi astfel de cazuri, ar trebui luate măsuri pentru a proteja sau compensa industriile respective. Dar dovezile arată că această amenințare este mult exagerată. Trebuie să fim atenți la lobbyiștii care încearcă să își justifice cererile de asistență sub false pretexte.

Europa trebuie să conștientizeze caracterul urgent al acestei situații, deoarece altfel riscă să piardă cursa pentru menținerea unei economii competitive. Procesul de luare a deciziilor este deseori mult prea lent, uneori ajungând chiar într-un punct mort. Accentul trebuie să se pună mai puțin pe discuții și mai mult pe acțiuni. Un exemplu ilustrează această problemă. În martie 2007, Consiliul European a luat decizia ca, până în 2015, să existe 12 proiecte demonstrative operaționale în domeniul captării și stocării carbonului. Cinci ani mai târziu, momentul în care acest raport este prezentat Parlamentului, încă nu a fost identificată amplasarea nici măcar a uneia dintre instalațiile demonstrative pe care intenționăm să le sprijinim financiar și nu a fost lansată nicio cerere de oferte. O comparație între această performanță și realizările atinse de China de-a lungul unei perioade similare de cinci ani nu plasează Europa într-o lumină favorabilă.

Luarea unor măsuri decisive este esențială pentru ca UE să nu fie lăsată în urmă. Adoptarea foii de parcurs și stabilirea unor obiective ambițioase pentru dezvoltarea unei economii cu emisii reduse de carbon oferă o oportunitate pentru stimularea progreselor.

Observații

Conținutul proiectului de raport a fost redactat sub influența restricțiilor privind lungimea impuse de Parlament. Raportorul intenționează să completeze propunerile din proiectul de raport prin introducerea unui număr semnificativ de amendamente.

Raportorul a apreciat numeroasele sugestii prezentate de colegi din Parlamentul European, de reprezentanți ai unor organizații dintre care pot fi amintite Amcham, Business Europe, CAN-Europe, CCSA, Cement Industries, CEPI, Client Earth, ECF, E3G, Eurelectric, Eurogas, European Association of Aluminium, Comitetul Economic și Social European, Europia, EWEA, First Solar, GIE, Globe International, LCVP, NFU, Pilkingtons, Prince of Wales Corporate Leaders’ Group, Sandbag, Shell, Statoil, T&E și WWF, de reprezentanți ai guvernelor francez, olandez, danez și britanic și de profesorul Michael Grubb, Michela Beltracchi, Poppy Kalesi și Nick Campbell. Raportorul mulțumește pentru îndrumări în special lui Sarah Deblock, Roger Chadwick și Edwin Koekkoek.

Raportorul este singurul responsabil pentru propunerile pe care a ales să le includă în proiectul său de raport.


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (24.11.2011)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la o foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050

(2011/2095(INI))

Raportor pentru aviz (*): Mario Pirillo

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 50 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție care urmează a fi adoptată:

1.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050”, și consideră că măsurile ar trebui să fie implementate într-un mod coordonat, rentabil și eficient, ținând cont de caracteristicile specifice ale statelor membre; subliniază faptul că trebuie ținut cont de actuala criză economică și financiară la elaborarea politicilor pentru asigurarea și susținerea investițiilor inițiale care contribuie la creșterea în măsuri de creșterea surselor de energie regenerabile pentru a reduce costurile cu energia pe termen lung și a îmbunătăți eficiența energetica în domeniile furnizării de energie și transporturilor; subliniază faptul că economie sustenabilă cu emisii reduse de carbon reprezintă o ocazie excelentă de a pune capăt crizei favorizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă, în special în sectoarele ecologice;

2.  reamintește că pe termen lung costurile economice generate de absența măsurilor de prevenire a schimbărilor climatice depășesc cu mult costurile pe termen scurt ocazionate de luarea unor măsuri ambițioase și decisive acum;

3.  reamintește faptul că cererea pentru energie primară va crește cu peste 30 % până în 2035, ducând astfel la o intensificare a concurenței globale pentru resurse energetice;

4.  recunoaște faptul că schimbările climatice reprezintă o problemă mondială; relevă faptul că o acțiune unilaterală nu este suficientă pentru a reduce emisiile îndeajuns de rapid și că este necesară o implicare de amploare a țărilor din afara UE; subliniază faptul că UE trebuie să continue să acționeze în mod constructiv în cadrul negocierilor climatice la nivel mondial și că trebuie dezvoltată o diplomație europeană în domeniul climatic sub egida SEAE; reamintește necesitatea unui acord internațional pentru perioada de după 2012 și a unor angajamente ferme și mai ambițioase din partea tuturor țărilor dezvoltate și a țărilor cu rate ridicate de creștere economică în direcția adoptării unor obiective ambițioase și suficiente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; subliniază faptul că principala provocare pentru o economie sustenabilă cu emisii reduse de dioxid de carbon este aceea de a garanta integrarea politicilor privind schimbările climatice în toate sectoarele de activitate de importanță majoră: energia, transporturile, agricultura, educația, inovarea etc.;

5.  solicită Comisiei să fixeze obiective provizorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 în 2040, inclusiv obiective concrete pentru fiecare sector și un calendar de implementare ambițios; solicită o mai mare corelare între programele și politicile comunitare pentru a atinge obiectivele foii de parcurs și a asigura integrarea deplină a priorităților acesteia în noul Cadru financiar multianual 2014-2020; recunoaște că îndeplinirea obiectivului de creștere cu 20% a eficienței energetice ar permite UE să își reducă emisiile interne de CO2 cu 25 % sau mai mult până în 2020 și că această reducere ar continua să fie rentabilă în vederea atingerii obiectivului pe termen lung de reducere până în 2050 a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95 % față de nivelurile din 1990; constată că, în conformitate cu foaia de parcurs, o abordare mai puțin ambițioasă ar duce la costuri semnificativ mai mari pentru întreaga perioadă; reamintește, cu toate acestea, faptul că rentabilitatea investițiilor trebuie să fie întotdeauna măsurată în funcție de bugetele statelor membre;

6.  subliniază faptul că în fruntea clasamentului mondial privind instalarea de parcuri eoliene s-a aflat China, că producătorii chinezi și indieni de turbine eoliene se numără printre primii zece, iar China si Taiwan produc in prezent majoritatea panourilor fotovoltaice din lume; solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri pentru a promova dezvoltarea și producția eco-eficientă pe teritoriul UE a acestor tehnologii, precum și a unor tehnologii noi, inovatoare, necesare atingerii unor obiective ambițioase privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

7.  se pronunță pentru stabilirea rapidă a unor obiective sectoriale concrete și măsurabile pentru a crea un climat de încredere și cooperare care să stimuleze investițiile private si o mai buna utilizare a fondurilor europene; subliniază faptul că energiile regenerabile, inovarea, dezvoltarea și implementarea tehnologiilor inovatoare contribuie la combaterea schimbărilor climatice și, totodată, la convingerea partenerilor UE din întreaga lume că reducerile de emisii sunt posibile fără pierderea competitivității și amenințarea locurilor de muncă; consideră că este esențial ca Europa să conducă prin puterea exemplului în instituirea unui sistem pentru investiții în tehnologii noi, eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii reduse de CO2; solicită consolidarea mecanismelor de finanțare existente pentru a îndeplini obiectivele foii de parcurs, precum și demararea promptă a discuțiilor în legătură cu instrumentele financiare care trebuie mobilizate pentru a facilita optimizarea sinergiilor între sistemele naționale și cele europene de finanțare; consideră că sistemele de finanțare cu surse multiple pot fi un instrument eficient; subliniază rolul important al finanțării politicii regionale și de coeziune, ca instrument principal pentru cofinanțarea măsurilor regionale pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid carbon; consideră că o proporție semnificativă a finanțării pentru perioada de programare 2014-2020 ar trebui alocată pentru îndeplinirea obiectivelor foii de parcurs pentru anul 2050;

8.  atrage atenția asupra faptului că UE și statele membre nu au investit suficient în măsuri pentru reducerea emisiilor de CO2 și pentru creșterea eficienței energetice în sectorul clădirilor și în cel al transporturilor; solicită Comisiei și statelor membre să acorde finanțări mai mari pentru măsurile de creștere a eficienței energetice a clădirilor și a rețelelor urbane centralizate de încălzire și răcire, atât la revizuirea perspectivei financiare actuale, cât și în viitorul cadru financiar multianual;

9.  consideră că îndeplinirea acestor obiective până în 2050, fără a aduce atingere structurii surselor de energie ale statelor membre, ar putea duce la reducerea consumului, creșterea securității și fiabilității furnizării de energie și frânarea volatilității prețurilor la energie, asigurând, astfel, prețuri la energie echitabile și competitive pentru consumatori și companii și îmbunătățind competitivitatea și situația locurilor de muncă în UE;

10. reamintește evaluările existente care indică faptul că obiectivul privind creșterea eficienței energetice și reducerea consumului de energie cu 20% până în 2020 nu va fi atins; solicită acțiuni rapide, mai multă ambiție și un mai mare angajament politic pentru a îndeplini obiectivele pentru 2020 și a aborda perioada de după 2020, atrăgând investiții corespunzătoare; este de acord cu concluzia care se desprinde din foaia de parcurs a Comisiei, potrivit căreia politicile privind eficiența consumului de energie sunt esențiale pentru reducerea în continuare a emisiilor de dioxid carbon; consideră, de aceea, că obiectivele obligatorii nu ar trebui excluse; subliniază că măsurile vizând eficiența consumului de energie duc la noi locuri de muncă, economii și creșterea siguranței aprovizionării și a competitivității; salută, în acest sens, prioritățile stabilite de directiva EE propusă pentru creșterea eficienței energetice în toate sectoarele, în special în cel al construcțiilor prin renovarea stocului de clădiri existent, concentrându-se pe un obiectiv de renovare a clădirilor publice; solicită suplimentarea resurselor și măsuri vizând mobilizarea de noi surse de finanțare la nivel european și național, inclusiv prin intermediul unor noi instrumente de finanțare; subliniază importanța investițiilor private pentru depășirea constrângerilor bugetare actuale în sectorul public;

11. subliniază importanța C&D pentru dezvoltarea de tehnologii cu emisii scăzute și eficiente din punct de vedere energetic; solicită UE să își asume un rol de lider în cercetarea în domeniul tehnologiilor ecologice și eficiente din punctul de vedere al consumului de energie și să dezvolte o cooperare strânsă în domeniu cu parteneri internaționali, cu un accent deosebit pe tehnologiile ecologice și sustenabile care vor da rezultate până în 2020, în conformitate cu Planul SET, inițiativa emblematică a Uniunii Europene privind tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon; subliniază faptul că este necesară majorarea fondurilor pentru toate tipurile de cercetare în domeniul energetic în cadrul Horizon 2020, în special pentru cele legate de energia regenerabilă; reamintește că alocările financiare actuale în domeniul energetic reprezintă doar 0,5 % din bugetul UE 2007-2013, ceea ce nu este în conformitate cu prioritățile politice ale UE;

12. solicită Comisiei și statelor membre ca, pentru a reduce emisiile poluante emise de sectorul transporturilor, să considere prioritare investițiile în dezvoltarea unei rețele electrice inteligente la nivel paneuropean, capabilă să preia energia produsă la nivel local și regional, inclusiv cea produsă din surse regenerabile, și care să contribuie la dezvoltarea infrastructurii necesare pentru utilizarea vehiculelor electrice;

13. subliniază rolul important al energiilor regenerabile, inclusiv al evoluțiilor inovatoare în acest domeniu și necesitatea urgentă de a găsi soluții mai performante pentru stocare, mărind randamentul energetic și asigurând transmiterea eficientă a energiei, inclusiv prin măsuri adecvate în domeniul infrastructurii; recunoaște progresele semnificative realizate de statele membre în dezvoltarea de surse regenerabile de energie de la stabilirea obiectivelor obligatorii pentru 2020; atrage atenția asupra importanței continuării pe această cale și a stabilirii de noi obiective obligatorii în domeniul energiei regenerabile pentru 2030, luând în considerare posibilitățile și impactul macroeconomic al acestora; subliniază faptul că o astfel de măsură va ajuta la îndeplinirea obiectivelor pentru 2050, va oferi industriei certitudinea necesară în privința investițiilor, va reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, va crea locuri de muncă, va întări independența energetică a UE și va încuraja supremația tehnologică și inovarea industrială; subliniază faptul că atingerea obiectivelor stabilite în planurile naționale de acțiune în domeniul energiei este esențială pentru atingerea obiectivelor UE generale pentru 2050; consideră că Comisia ar trebui să ia măsuri în cazul în care obiectivele nu sunt realizate;

14. subliniază faptul că sporirea eficienței resurselor prin, de exemplu, reciclarea deșeurilor, o mai bună gestionare a deșeurilor și schimbările de comportament joacă un rol deosebit de important în realizarea obiectivelor strategice pentru reducerea emisiilor de CO2;

15. subliniază importanța acordării de stimulente pentru investițiile publice și private axate pe conceperea și dezvoltarea de tehnologii ușor de reprodus pentru a îmbunătăți calitatea economisirii și a eficienței consumului de energie;

16. reamintește faptul că este necesar ca rețelele de energie să fie modernizate și dezvoltate, îndeosebi pentru a transporta energii regenerabile produse în regiuni cu potențial major, precum energia eoliană din largul Mării Nordice și energia solară din sudul Europei și pentru a permite producția descentralizată de energii regenerabile;

17. invită statele membre și Comisia să investească mai mult în infrastructurile energetice necesare pentru transformarea într-o economie sustenabilă subliniază că Europa ar trebui să fie în avangarda dezvoltării tehnologiilor internet legate de energie și a aplicațiilor TIC cu emisii reduse de dioxid de carbon, în special rețele inteligente, instalarea completă și în timp util a sistemelor inteligente pentru gospodării, precum contoarele inteligente concepute în beneficiul consumatorului, și modernizarea și dezvoltarea unei superrețelei europene interconectate de electricitate și a infrastructurilor pentru GNL; subliniază, în privința conexiunilor interregionale, necesitatea de a lansa un plan de investiții bazat îndeosebi pe pachetul legislativ privind infrastructurile energetice din UE, pentru a asigura diversificarea surselor de aprovizionare cu energie; solicită Comisiei să propună soluții practice pentru integrarea eficientă a cantităților mari de surse de energie regenerabilă prin promovarea unor norme de piață care să permită schimbul internațional eficient și transparent de energie; solicită, prin urmare, o integrare rapidă și o absorbție a piețelor de energie electrică transfrontaliere; recunoaște necesitatea urgentă a unei viziuni pe termen lung având în vedere perioada lungă necesară pentru a construi o infrastructură energetică cu o durată de viață mare; salută accentul pus pe infrastructura energetică în facilitatea „Conectarea Europei” propusă;

18. solicită garantarea aplicării articolului 10 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE privind comercializarea cotelor de emisie de gaze cu efect de seră, îndeosebi a părții privind investițiile în C&D; solicită prezentarea unui raport în acest sens Parlamentului European;

19. invită Comisia și statele membre să exercite presiuni pentru o punere în aplicare mai rapidă a acordului G20 privind eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili; subliniază că, pentru a avea impactul dorit, punerea în aplicare trebuie să fie coordonată la nivel internațional;

20. salută concluzia foii de parcurs, potrivit căreia sectorul energetic ar trebui să se decarbonizeze aproape integral până în 2050 (reduceri de emisii de 93 %-99 %); recunoaște faptul că dintr-o perspectivă industrială a UE, cei care fac primii pași în direcția tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon au un avantaj competitiv în lumea cu emisii reduse de dioxid de carbon de astăzi și de mâine; subliniază că din acest motiv reducerile de emisii ar trebui realizate într-un mod care să nu afecteze competitivitatea UE și care să evite riscul transferului de emisii de CO2, în special în sectoarele energofage;

21. ia act de deplasarea inovării științifice și tehnologice sustenabile din Europa către alte părți ale lumii, ceea ce poate conduce la pierderea de către UE a poziției sale de lider tehnologic în domeniu și la transformarea sa într-un importator net al unor astfel de tehnologii și produse conexe finite; subliniază, prin urmare, importanța valorii adăugate europene pentru dezvoltarea și producția internă de tehnologii și produse pentru eficiența consumului de energie și energiile regenerabile;

22. ia act de faptul că raportul AIE „Perspectivele energetice mondiale 2011” include un raport privind reducerea energiei nucleare, conform căruia creșterea preconizată la nivel mondial a emisiilor de CO2 din sectorul energetic ar putea fi substanțial mai mare pe termen mediu, ca urmare a creșterii gradului de utilizare a combustibililor fosili; reiterează faptul că decizia unor state membre de a închide unele dintre reactoarele nucleare existente nu trebuie folosită ca justificare pentru reducerea nivelului de ambiție a politicilor lor actuale în domeniul climei; susține că, în conformitate cu AIE, pentru atingerea obiectivului de 2°C ar fi necesară o accelerare a dezvoltării și a utilizării tehnologiilor CSC în centralele electrice pe bază de cărbune și gaz; subliniază totuși că tehnologia CSC este încă în faza de testare precomercială, așa că trebuie luate în considerare și scenarii alternative, precum intensificarea utilizării energiilor regenerabile și a măsurilor de eficientizare a consumului de energie;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

23.11.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

0

7

Membri titulari prezenți la votul final

Jean-Pierre Audy, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Vicky Ford, Adam Gierek, Norbert Glante, Robert Goebbels, Fiona Hall, Jacky Hénin, Edit Herczog, Kent Johansson, Romana Jordan Cizelj, Lena Kolarska-Bobińska, Béla Kovács, Philippe Lamberts, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Anni Podimata, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Paul Rübig, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Konrad Szymański, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras, Henri Weber

Membri supleanți prezenți la votul final

Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Yannick Jadot, Ivailo Kalfin, Seán Kelly, Holger Krahmer, Werner Langen, Alajos Mészáros, Mario Pirillo, Vladimír Remek

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Cristian Silviu Bușoi, Anna Hedh


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (6.10.2011)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la o foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050

(2011/2095(INI))

Raportor pentru aviz: Béla Glattfelder

PA_NonLeg

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că agricultura se află într-o poziție favorabilă pentru a aduce o contribuție majoră la combaterea schimbărilor climatice, la crearea de noi locuri de muncă prin creștere ecologică și la aprovizionarea cu energie regenerabilă; subliniază faptul că se așteaptă ca PAC de după 2013 să intensifice această contribuție; recunoaște că sectorul agricol și-a redus deja emisiile într-o măsură substanțială printr-o mai mare eficiență a producției; constată, cu toate acestea, că, pe termen lung, potențialul agriculturii în ceea ce privește reducerea emisiilor este substanțial (până în 2050 sectorul agricol își va putea reduce celelalte emisii decât CO2 cu 42 % - 49 % față de nivelurile din 1990), însă, în comparație cu alte sectoare, ar putea fi considerat drept relativ limitat; subliniază că toate țările care reprezintă principalele surse de emisii trebuie să aducă o contribuție corespunzătoare; remarcă faptul reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul agricol generează o situație avantajoasă pentru toate părțile implicate, întrucât conduce la creșterea viabilității economice și agronomice pe termen lung a agricultorilor, printr-o mai mare rezistență la schimbările climatice și prin reducerea eutrofizării, precum și prin scăderea costurilor externe ale poluării pentru societate în ansamblul său;

2.  subliniază faptul că existența unor obiective clare în ceea ce privește emisiile va stimula investițiile timpurii necesare în cercetare și dezvoltare, demonstrație și aplicare de tehnologii cu emisii reduse și că definirea unei strategii pe termen lung este de o importanță capitală pentru a se asigura că UE este pe cale să-și realizeze obiectivul convenit de a reduce emisiile până în 2050; invită Comisia să propună obiective pe termen mediu privind reducerea emisiilor pentru anii 2030 și 2040 pentru toate sectoarele relevante, inclusiv pentru agricultură; aceste obiective ar trebui să urmeze o traiectorie lineară între nivelurile actuale ale emisiilor, obiectivul pentru 2020 și reducerile cu 95 % care trebuie realizate până în 2050;

3.  consideră că o competitivitate pe termen lung poate fi realizată numai prin intermediul unor agroecosisteme sănătoase și diverse din punct de vedere biologic, care să fie rezistente la schimbările climatice, precum și prin protejarea corespunzătoare a resurselor naturale limitate și finite, cum ar fi solul, apa și pământul;

4.  atrage atenția asupra faptului că este de așteptat ca eforturile depuse pentru atenuarea schimbărilor climatice să conducă la creșterea cererii de bioenergie; subliniază potențialul sectorului agricol de a contribui la Strategia Europa 2020 prin creșterea producției de energie durabilă, cum ar fi biomasa și biocombustibilii, creând astfel noi locuri de muncă în zonele rurale; prin urmare, solicită o mai bună recunoaștere a contribuției agriculturii și silviculturii prin producția durabilă de energii regenerabile care, în prezent, este inclusă în contabilitatea sectorului energetic, al transporturilor și al energiei termice; subliniază că biomasa și biocombustibilii trebuie produși în mod sustenabil, pe baza unor criterii de sustenabilitate robuste, într-o manieră eficientă și fără să afecteze în mod negativ piețele agroalimentare, terenul utilizat pentru producție și prețurile alimentelor și ale terenurilor, precum și prin evitarea defrișărilor și a altor procese de transformare a ecosistemelor naturale valoroase;

5.  subliniază importanța pe care o au noile tehnologii în dezvoltarea energiilor regenerabile și producerea de bioenergie și arată că UE ar trebui să profite de toate inovațiile disponibile pentru a-și atinge obiectivele în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2;

6.  subliniază că utilizarea durabilă a pădurilor contribuie la reducerea emisiilor de CO2 și că, prin urmare, este necesar să se ia măsuri în cadrul celui de-al doilea pilon al politicii agricole pentru ca pădurile să poată fi gestionate chiar și în situații dificile;

7.  reamintește că, având în vedere reducerea treptată a suprafețelor de teren arabil la nivel mondial și creșterea populației, măsurile de combatere a schimbărilor climatice și nevoia de a asigura securitatea alimentară mondială reprezintă duble provocări, care trebuie abordate împreună; subliniază că necesitatea extinderii producției, pe de o parte, și necesitatea înmagazinării carbonului în sol și în biomasă, pe de altă parte, nu trebuie să conducă la un conflict între obiective;

8.  remarcă faptul că este necesară o abordare concertată la nivel internațional față de un acord global privind clima pentru a se asigura condiții de concurență echitabile cu sectoarele agricole din alte economii;

9.  reamintește că îmbunătățirea practicilor agricole și forestiere ar trebui să conducă la creșterea capacității sectorului agricol de a conserva și de a capta carbonul în soluri și păduri; subliniază totodată faptul că majoritatea proprietarilor de păduri sunt în același timp și fermieri; subliniază, în plus, obiectivul Uniunii Europene de a reduce defrișările la nivel mondial, dar în special, în țările în curs de dezvoltare, și de a stopa, până în anul 2030, reducerea suprafețelor împădurite pe plan mondial;

10. subliniază importanța elaborării unor măsuri și/sau mecanisme corespunzătoare care să permită recunoașterea financiară reală a rolului jucat de sectorul agricol și forestier în conservarea carbonului;

11. subliniază că Comisia ar trebui să pună accentul pe integrarea aspectelor legate de climă pentru a asigura coerența dintre politici, precum politica industrială, în domeniul cercetării, energetică, în domeniul biodiversității, comercială, de dezvoltare, agricolă, în domeniul inovării, al transporturilor, al bunăstării animalelor și Strategia Europa 2020; gestionarea solidă și strategică a potențialului sectorului agricol ar plasa Europa într-o poziție favorabilă transformării sale într-un actor competitiv pe scena economiei globale cu emisii reduse de carbon din viitor;

12. solicită introducerea măsurilor necesare, inclusiv finanțarea cercetării, activități educaționale, ajutor pentru investiții și alte inițiative bazate pe stimulente, în cadrul PAC, care să sprijine și să faciliteze utilizarea reziduurilor agricole și forestiere în producția de energie durabilă;

13. solicită ca PAC să includă obiective pentru utilizarea energiei durabile;

14  subliniază că lanțul alimentar ar trebui să fie mai scurt și transparent și că ar trebui să se încurajeze consumul alimentelor produse la nivel local și regional, inclusiv prin sprijinirea piețelor locale și regionale, pentru a reduce emisiile generate de transportul din sectorul producției agricole; subliniază că relocalizarea producției și prelucrării multilaterale europene în state din afara UE ar avea un impact negativ asupra valorii adăugate europene și asupra obiectivelor privind clima;

15. deplânge faptul că în prezent cantitatea de deșeuri agricole care nu sunt utilizate la capacitate maximă este prea ridicată; consideră că deșeurile agricole ar trebui considerate drept un bun; solicită Comisiei și statelor membre să prezinte strategii naționale cu privire la necesitatea unei mai bune gestionări a deșeurilor biologice și a subproduselor agricole și forestiere; remarcă în această privință utilizarea deșeurilor animale și a subproduselor pe bază de plante, precum și prelucrarea deșeurilor, de exemplu, în ceea ce privește biofermentorii, pentru producerea de energie în cadrul exploatațiilor agricole, reducând, în același timp, costurile de producție ale agricultorilor;

16. atrage atenția asupra faptului că, pe baza cunoștințelor și a tehnicilor disponibile în prezent, exploatațiile agricole pot deveni deja autonome din punct de vedere energetic, având posibilitatea atât de a își mări rentabilitatea, cât și de a genera efecte benefice asupra mediului prin producția locală de bioenergie pe bază de deșeuri organice;

17. atrage atenția asupra faptului că, în ceea ce privește eficiența resurselor, agricultorii ar trebui încurajați să utilizeze mai bine potențialul biogazului și al subproduselor biogazului pentru a înlocui îngrășămintele;

18. atrage atenția asupra faptului că, în cadrul strategiei pe termen lung vizând înlocuirea energiilor fosile cu cele regenerabile, biocombustibilii joacă un rol decisiv; solicită să se țină seama într-o măsură mai mare de potențialul divers al lemnului neprelucrat ca sursă de energie, material de construcții durabil și rezervă de carbon;

19. subliniază faptul că viitorul cadru oferit de Comisie pentru exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) ar trebui să evite reglementarea excesivă, care ar putea submina șansele UE de a îndeplini obiectivele privind clima și, având în vedere diversitatea Europei, ar trebui să respecte principiul subsidiarității și rolul administrațiilor locale și naționale;

20. subliniază necesitatea efectuării unor investiții sporite în domeniul infrastructurii energetice, cum ar fi rețelele inteligente și distribuția de biogaz, pentru a putea gestiona producția crescută de energie necesară pentru mediile informatice dematerializate (de tip cloud), din surse regenerabile de energie;

21. sprijină ideea că fondurile UE, inclusiv Fondul de dezvoltare rurală, ar trebui să finanțeze numai proiecte eficiente din punct de vedere energetic care vizează crearea de exploatații agricole, în special proiecte care folosesc surse regenerabile de energie, care pot reduce emisiile de dioxid de carbon până la un nivel cât mai apropiat de zero;

22. subliniază importanța exploatărilor agricole neutre din punctul de vedere al emisiilor de CO2; invită insistent Comisia să stimuleze astfel de proiecte prin intermediul măsurilor propuse de ecologizare din primul pilon al PAC;

23. subliniază în acest scop importanța prelucrării îngrășămintelor, care nu constituie doar o sursă de energie regenerabilă, ci conduce și la reducerea presiunii asupra mediului și reprezintă un înlocuitor al îngrășămintelor chimice cu concentrate de minerale; în acest sens, subliniază că este crucială recunoașterea, în cadrul Directivei privind nitrații, a îngrășămintelor prelucrate ca înlocuitori ai îngrășămintelor chimice, pentru valorificarea îngrășămintelor ca sursă de energie;

24. subliniază necesitatea urgentă de a se depune mai multe eforturi și de a fi disponibile mai multe fonduri pentru cercetare pentru a permite dezvoltarea și integrarea unor practici agricole eficiente din punct de vedere climatic, a unor metode agricole mai puțin intensive din punct de vedere energetic și mai puțin poluante, precum și a unei producții mai eficiente de energie; în plus, remarcă faptul că există deja alternative puțin poluante și eficiente din punct de vedere energetic; consideră că cercetarea și dezvoltarea în acest domeniu sunt indispensabile în cadrul implementării integrale a planului strategic privind tehnologia energetică și necesită investiții suplimentare; subliniază că, în acest context, trebuie să se garanteze că rezultatele cercetării se aplică și la nivel de întreprindere; salută propunerea Comisiei de a institui un nou cadru de cercetare – Orizont 2020;

25. consideră că o mai bună gestionare a hranei pentru animale, inclusiv culturile de proteaginoase în cadrul rotațiilor de terenuri arabile și creșterea diversității culturilor de proteaginoase în mixurile permanente de pășune, în vederea cultivării unei cantități mai mari de alimente pentru animale în cadrul exploatațiilor agricole, ar reduce dependența de importurile de hrană pentru animale la costuri ridicate în materie de carbon; consideră că acest lucru ar reduce, de asemenea, costurile agricultorilor pentru hrana animalelor și ar contribui la o mai bună gestionare a solurilor, printr-o creștere a apei reținute în sol și, de asemenea, prin reducerea susceptibilității la dăunători;

26. subliniază necesitatea îmbunătățirii autonomiei energetice a exploatațiilor agricole, prin stimulente pentru energie regenerabilă în cadrul exploatațiilor agricole, cum ar fi turbine eoliene, panouri solare și tehnologie de biofermentare, care ar conduce la reducerea costurilor de producție și la creșterea viabilității economice a acestora, prin asigurarea unei surse alternative de venituri pentru agricultori;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

6.10.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Richard Ashworth, Liam Aylward, José Bové, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Lorenzo Fontana, Iratxe García Pérez, Béla Glattfelder, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Elisabeth Jeggle, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Agnès Le Brun, Mairead McGuinness, Mariya Nedelcheva, James Nicholson, Rareș-Lucian Niculescu, Georgios Papastamkos, Marit Paulsen, Ulrike Rodust, Alfreds Rubiks, Giancarlo Scottà, Marc Tarabella, Janusz Wojciechowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Luís Paulo Alves, Spyros Danellis, Bas Eickhout, Ismail Ertug, Giovanni La Via, Astrid Lulling

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

George Sabin Cutaș, Pablo Zalba Bidegain


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

31.1.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

24

5

Membri titulari prezenți la votul final

Elena Oana Antonescu, Kriton Arsenis, Sophie Auconie, Pilar Ayuso, Paolo Bartolozzi, Nessa Childers, Chris Davies, Esther de Lange, Anne Delvaux, Bas Eickhout, Edite Estrela, Jill Evans, Karl-Heinz Florenz, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Dan Jørgensen, Karin Kadenbach, Christa Klaß, Holger Krahmer, Jo Leinen, Peter Liese, Zofija Mazej Kukovič, Linda McAvan, Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė, Miroslav Ouzký, Gilles Pargneaux, Antonyia Parvanova, Mario Pirillo, Pavel Poc, Anna Rosbach, Oreste Rossi, Carl Schlyter, Richard Seeber, Theodoros Skylakakis, Bogusław Sonik, Anja Weisgerber, Åsa Westlund, Glenis Willmott, Sabine Wils

Membri supleanți prezenți la votul final

Margrete Auken, Christofer Fjellner, Julie Girling, Romana Jordan, Georgios Koumoutsakos, Riikka Manner, Marisa Matias, Miroslav Mikolášik, James Nicholson, Vittorio Prodi, Britta Reimers, Bart Staes, Csaba Sándor Tabajdi, Eleni Theocharous, Marita Ulvskog, Kathleen Van Brempt, Andrea Zanoni

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Sampo Terho

Aviz juridic - Politica de confidențialitate