Procedură : 2011/2180(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0035/2012

Texte depuse :

A7-0035/2012

Dezbateri :

PV 12/03/2012 - 23
CRE 12/03/2012 - 23

Voturi :

PV 13/03/2012 - 8.7
CRE 13/03/2012 - 8.7
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0072

RAPORT     
PDF 210kWORD 208k
9.2.2012
PE 472.247v02-00 A7-0035/2012

referitor la contribuţia instituţiilor europene la consolidarea şi progresul Procesului de la Bologna

(2011/2180(INI))

Comisia pentru cultură şi educaţie

Raportor: Luigi Berlinguer Georges Bach

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru piaŢa internă şi protecŢia consumatorilor
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la contribuţia instituţiilor europene la consolidarea şi progresul Procesului de la Bologna

(2011/2180(INI))

Parlamentul European,

–    având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE),

–    având în vedere Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, în special articolul 26(1),

–    având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

–    având în vedere Declaraţia comună de la Sorbona privind armonizarea arhitecturii sistemului european de învăţământ superior, semnată la Paris, la 25 mai 1998, de către cei patru miniştri de resort din Franţa, Germania, Italia şi Regatul Unit (Declaraţia de la Sorbona)(2),

–    având în vedere Declaraţia comună semnată la Bologna, la 19 iunie 1999, de miniştrii educaţiei din 29 de ţări europene (Declaraţia de la Bologna)(3),

–    având în vedere Comunicatul emis de Conferinţa miniştrilor europeni responsabili de învăţământul superior, la 28-29 aprilie 2009, la Leuven şi Louvain-la-Neuve(4),

–    având în vedere Declaraţia de la Budapesta-Viena, din 12 martie 2010, adoptată de miniştrii educaţiei din 47 de ţări, care a lansat oficial Spaţiul european al învăţământului superior (SEIS)(5),

–    având în vedere Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale(6),

–    având în vedere Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 28 septembrie 2005 privind facilitarea eliberării de către statele membre a vizelor uniforme de scurtă şedere pentru cercetătorii resortisanţi ai ţărilor terţe care se deplasează în scopul cercetării ştiinţifice în Comunitate(7),

–    având în vedere Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind continuarea cooperării europene în domeniul asigurării calităţii în învăţământul superior(8),

–    având în vedere Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (CEC)(9),

–    având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale („ET 2020”)(10),

–    având în vedere Concluziile Consiliului şi ale reprezentanţilor guvernelor statelor membre, reuniţi în cadrul Consiliului, din 26 noiembrie 2009 privind dezvoltarea rolului educaţiei în cadrul unui triunghi al cunoaşterii complet funcţional(11),

–    având în vedere Concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind internaţionalizarea învăţământului superior(12),

–    având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a şcolii(13),

–    având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 intitulată „Tineretul în mişcare - promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional”(14),

–    având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 mai 2006 intitulată „Rezultatele agendei de modernizare a universităţilor: educaţie, cercetare şi inovare” [COM(2006)0208],

–    având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii” [COM(2010)2020],

–    având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2010 privind „O Agendă digitală pentru Europa” [COM(2010)0245/2],

–    având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Sprijinirea creşterii şi a ocupării forţei de muncă - un proiect pentru modernizarea sistemelor de învăţământ superior din Europa” [COM(2011)0567],

–    având în vedere raportul intitulat „Învăţământul Superior în Europa 2009: Progresele Procesului Bologna”(Eurydice, Comisia Europeană, 2009)(15),

–    având în vedere raportul intitulat „ Învăţământul Superior în Europa 2010: Raport asupra Impactului Procesului Bologna”(Eurydice, Comisia Europeană, 2010)(16),

–    având în vedere sondajul Eurobarometru din 2007 privind reforma învăţământului superior în rândul personalului didactic(17),

–    având în vedere sondajul Eurobarometru din 2009 privind reforma învăţământului superior în rândul studenţilor(18),

–    având în vedere publicaţia Eurostat din 16 aprilie 2009 intitulată „Procesul de la Bologna în sistemul de învăţământ superior din Europa - Indicatori-cheie privind dimensiunea socială şi mobilitatea”(19),

–    având în vedere raportul final al Conferinţei internaţionale privind finanţarea învăţământului superior, de la Erevan, Armenia, din 8-9 septembrie 2011(20),

–    având în vedere Rezoluţia sa din 23 septembrie 2008 privind Procesul de la Bologna şi mobilitatea studenţilor(21),

–    având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–    având în vedere raportul Comisiei pentru cultură şi educaţie şi avizul Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor (A7-0035/2012),

A.  întrucât scopul Procesului de la Bologna, de a permite crearea unor sisteme compatibile de învăţământ superior în Europa şi de a înlătura obstacolele care încă împiedică cetăţenii să se mute într-o altă ţară pentru a studia sau a munci şi care stau în calea atractivităţii învăţământului superior european pentru un număr mai mare de persoane, inclusiv pentru tineri din ţări terţe, este încă valabil, iar consolidarea procesului, prin intermediul unui dialog între diferitele niveluri ale sistemului de învăţământ pentru realizarea programelor şcolare necesare pentru fiecare dintre nivelurile preliminare, serveşte scopurilor de creştere bazată pe cunoaştere şi inovare din cadrul Strategiei Europa 2020, în special în actuala perioadă de criză economică; întrucât este necesară o evaluare pentru a se aprecia evoluţia procesului şi pentru a se ţine seama de realizările, dificultăţile, neînţelegerile şi opoziţia cu care s-a confruntat;

B.   întrucât rolul învăţământului superior este acela de a oferi un mediu de învăţare accesibil tuturor, fără niciun fel de discriminare, care să promoveze autonomia, creativitatea, accesul la un învăţământ de calitate şi sporirea cunoştinţelor, iar, în acest scop, este esenţial să se garanteze implicarea întregii comunităţi academice, în special a studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor, în dezvoltarea diferitelor etape ale educaţiei universitare;

C.  întrucât, având în vedere rolul triplu pe care îl joacă (educaţie, cercetare şi inovare), universităţile joacă un rol-cheie pentru viitorul Uniunii şi pentru formarea cetăţenilor săi;

D.  întrucât „universitatea” reprezintă un acquis european important, care datează de aproape un mileniu, a cărui importanţă pentru dezvoltarea societăţii nu poate fi redusă numai la contribuţia sa la economie şi al cărui progres nu poate depinde numai de necesităţile economice;

E.   întrucât, în ciuda dificultăţilor întâlnite, structura de trei cicluri se aplică, în anumite cazuri cu succes, în majoritatea ţărilor participante la Procesul de la Bologna;

F.   întrucât angajamentul de a continua reforma nu ar trebui să fie continuat prin adoptarea unor măsuri fragmentare şi fără sprijin financiar adecvat şi întrucât reducerea cheltuielilor publice în domeniul educaţiei din anumite state membre nu ajută la promovarea reformelor necesare;

G.  întrucât mobilitatea trebuie să fie disponibilă tuturor şi este elementul de bază al reformei învăţământului superior; întrucât mobilitatea studenţilor poate contribui în final la favorizarea mobilităţii profesionale; întrucât, totuşi, accesibilitatea pentru toţi trebuie, de asemenea, avută în vedere pe parcursul întregului proces;

H.  întrucât statele membre trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a garanta recunoaşterea reciprocă a diplomelor, aceasta fiind o condiţie indispensabilă pentru ca procesul să aibă succes;

I.    întrucât dimensiunea socială trebuie consolidată, aceasta fiind condiţia necesară pentru dezvoltarea Procesului de la Bologna, cu scopul ca dreptul la educaţie să fie accesibil din punct de vedere economic pentru toţi studenţii - în special pentru cei provenind din grupuri vulnerabile -, pentru a se crea un acces echitabil şi perspective profesionale mai bune pentru toţi;

J.    întrucât universităţile, administraţiile publice şi întreprinderile trebuie să se implice energic în problema perspectivelor de angajare; întrucât universităţile ar trebui să le furnizeze studenţilor instrumentele şi competenţele necesare pentru a asigura dezvoltarea deplină a potenţialului lor uman; întrucât studiile universitare ar trebui să ţină seama şi de necesităţile pieţei muncii, pentru a le oferi studenţilor competenţele necesare pentru a-şi găsi locuri de muncă stabile şi bine remunerate;

K.  întrucât accesul la educaţie - valoare fundamentală a Uniunii - este o responsabilitate publică a statelor membre, a instituţiilor UE şi a altor actori-cheie, iar Uniunea Europeană joacă un rol important în dezvoltarea Spaţiului european al învăţământului superior, susţinând eforturile şi cooperarea statelor membre în acest sens; întrucât mai buna coordonare a învăţământului şi a diplomelor, cu respectarea, în acelaşi timp, a principiului subsidiarităţii, constituie o condiţie preliminară pentru îndeplinirea obiectivelor de ocupare a forţei de muncă şi de creştere economică în Europa;

L.   întrucât Procesul de la Bologna nu trebuie să aibă efecte retroactive asupra studenţilor care au început deja studiile universitare în sistemul pre-Bologna;

Relevanţa procesului

1.  subliniază importanţa educaţiei ca domeniu vital de cooperare cu statele membre în vederea realizării obiectivelor UE 2020 în materie de locuri de muncă şi creştere economică şi a atât de necesarei redresări economice;

2.   solicită consolidarea sprijinului acordat la nivelul UE Procesului de la Bologna, în special în ceea ce priveşte recunoaşterea reciprocă a calificărilor universitare, armonizarea standardelor academice, promovarea mobilităţii, a dimensiunii sociale şi a perspectivelor de angajare, participarea democratică activă, analizarea situaţiei punerii în aplicare a principiilor Procesului de la Bologna şi eliminarea obstacolelor administrative; solicită statelor membre să-şi reitereze angajamentul faţă de acest proces prin consolidarea sistemului de finanţare, în vederea atingerii obiectivelor de creştere stabilite prin Strategia Europa 2020;

3.   ia act de faptul că Spaţiul european al învăţământului superior (SEIS) este o realizare importantă pentru crearea şi dezvoltarea unei adevărate cetăţenii europene; consideră că această realizare trebuie să se reflecte într-o consolidare a SEIS, prin utilizarea unor instrumente şi proceduri adecvate;

4.   subliniază că Procesul de la Bologna şi SEIS au un rol-cheie în cadrul Strategiei Europa 2020 şi subliniază că o combinare a predării cu cercetarea este esenţială ca trăsătură distinctivă a învăţământului superior european;

5.   subliniază faptul că priorităţile stabilite în cadrul Procesului de la Bologna - mobilitatea, recunoaşterea diplomelor, perspectivele de inserţie profesională - reprezintă condiţiile necesare pentru a garanta că fiecare student înscris la o universitate europeană are dreptul de a beneficia de educaţie de calitate, de a absolvi şi de a i se recunoaşte calificarea în orice stat membru al UE;

Guvernanţa

6.   solicită dezvoltarea unei abordări ascendente şi eficace, care să implice pe deplin toţi actorii-cheie precum universităţile, sindicatele, organizaţiile profesionale, instituţiile de cercetare, sectorul de afaceri şi, cu prioritate, profesorii, studenţii, organizaţiile studenţeşti şi personalul universităţilor;

7.   constată că anumite universităţi europene sunt reticente în a depune suficiente eforturi pentru realizarea unui SEIS consolidat, deşi, pentru unele dintre acestea, participarea la Spaţiul european al învăţământului superior este singura cale de a atinge un nivel mai înalt de competitivitate şi de calitate a cunoaşterii oferite;

8.   solicită un angajament din partea universităţilor în favoarea unor noi strategii de predare, profesionale şi de formare pe tot parcursul vieţii, cu utilizarea optimă a noilor tehnologii şi cu recunoaşterea importanţei formelor complementare de învăţare, precum educaţia nonformală, strategii bazate pe pilonii unui sistem universitar focalizat asupra învăţării, studenţilor şi cercetării, capabil să furnizeze gândire critică, capacităţi creative, dezvoltare profesională continuă, precum şi cunoştinţele teoretice şi practice de care studenţi vor avea nevoie în viaţa profesională; solicită statelor membre şi UE să sprijine financiar universităţile în eforturile lor de a schimba şi de a dezvolta practicile educaţionale;

9.   solicită consolidarea şi extinderea programelor de formare a profesorilor, ţinând cont de posibilităţile oferite de învăţarea pe tot parcursul vieţii şi de noile tehnologii;

10. subliniază că deschiderea universităţilor europene către nevoile economiei globale şi consolidarea într-o mai mare măsură a SEIS ar trebui considerate eforturi ale universităţilor europene de sprijinire a Europei în vederea depăşirii perioadei de nesiguranţă economică, precum şi a revenirii pe calea dezvoltării şi creşterii durabile;

11. solicită dezvoltarea celei de-a treia misiuni a universităţilor pentru societate; aceasta trebuie luată în considerare şi în cadrul dezvoltării criteriilor multidimensionale de clasificare şi de recunoaştere a excelenţei;

12. solicită sporirea investiţiilor publice în învăţământul superior, în special în vederea combaterii crizei economice prin intermediul unei creşteri bazate pe competenţe şi cunoştinţe sporite; solicită, de asemenea, să se vină în întâmpinarea cererii crescute de studenţi prin îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la educaţie şi la servicii, în special la burse; consideră că restricţiile bugetare au un impact negativ asupra consolidării dimensiunii sociale a educaţiei, care este principiul pe care se bazează Procesul de la Bologna; prin urmare, solicită statelor membre şi instituţiilor UE să pună în aplicare noi mecanisme specifice şi flexibile de finanţare şi să promoveze subvenţiile la nivel european pentru a sprijini creşterea, excelenţa, precum şi vocaţiile deosebite şi diverse ale universităţilor; subliniază nevoia de dezvoltare a unei abordări „multi-fonduri”, definite prin norme clare şi eficace, care să vină în întâmpinarea modelului viitor de finanţare al UE şi să asigure independenţa universităţilor;

Consolidarea

13. semnalează faptul că Procesul de la Bologna şi programul Erasmus au stimulat mobilitatea studenţilor şi dispun de potenţialul de a contribui la consolidarea mobilităţii forţei de muncă; regretă totuşi că ratele de mobilitate rămân, în continuare, relativ scăzute;

14. invită UE, statele membre şi universităţile să pună în aplicare mecanisme de informare şi de susţinere financiară şi administrativă pentru toţi studenţii, personalul academic şi alţi angajaţi cu scopul de a promova fluxuri structurate de mobilitate; salută instituirea programului Erasmus pentru studenţii înscrişi la masterat şi solicită consolidarea serviciilor din cadrul Erasmus în ansamblu şi o nouă generaţie de programe educaţionale printr-o mai bună finanţare, pe baza unor criterii sociale, prin deschiderea programului către un număr mai mare de studenţi, prin îmbunătăţirea efectivă a recunoaşterii creditelor, prin posibilităţi sporite de includere a semestrelor de studiu în străinătate în ciclul normal de formare şi prin mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte intervalul de timp permis; insistă totuşi asupra faptului că mobilitatea nu trebuie în nici un caz să dea naştere discriminării studenţilor cu resurse financiare modeste;

15. susţine că mobilitatea cadrelor didactice din învăţământul superior aduce cunoştinţe şi experienţe noi nu numai cadrelor didactice, ci, în mod indirect, şi studenţilor acestora şi le permite să colaboreze la pregătirea materialelor de studiu;

16. solicită statelor membre să îşi îndeplinească angajamentul privind transferabilitatea deplină a împrumuturilor şi a burselor şi să îmbunătăţească în mod semnificativ sprijinul financiar acordat studenţilor mobili, adaptându-se la creşterile din cadrul noilor programe ale UE; solicită UE să examineze legislaţia existentă privind modul în care dreptul la liberă circulaţie poate fi consolidat prin garantarea transferabilităţii împrumuturilor şi a burselor;

17. invită UE să ia mai bine în considerare fenomenul imigraţiei din Africa, Asia şi America Latină, cu scopul de a adopta norme care să aibă drept scop recunoaşterea calificărilor şcolare obţinute în ţările de origine;

18. solicită UE, pentru a asigura încrederea reciprocă şi pentru a facilita recunoaşterea calificărilor academice prin aplicarea cadrului european al calificărilor (CEC) în fiecare stat membru, să consolideze un sistem de asigurare a calităţii, atât la nivel european, cât şi la nivelul statelor membre; solicită statelor membre să aplice sistemele naţionale de asigurare a calităţii în conformitate cu standardele şi orientările europene în domeniul asigurării calităţii, cu respectarea diversităţii programelor şi a abordărilor diferitelor universităţi în ceea ce priveşte conţinutul şi metodele de învăţare; încurajează agenţiile responsabile cu asigurarea calităţii să se înscrie în Registrul european pentru garantarea calităţii şi să sprijine cooperarea la nivel european şi, de asemenea, schimbul de bune practici, prin intermediul Asociaţiei Europene pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ENQA);

19. atrage atenţia asupra diferenţelor dintre sistemele de notare din statele membre şi necesitatea convertirii creditelor ECTS în note;

20. îndeamnă toate statele participante la Procesul de la Bologna să aplice cadrele naţionale de calificare corelate cu cadrul de calificări din Spaţiul european al învăţământului superior şi să dezvolte şi să sprijine financiar recunoaşterea reciprocă;

21. solicită să se acorde un sprijin financiar solid acordurilor privind trunchiul comun al programei de învăţământ, care garantează rezultate bine definite ale procesului educaţional, printre altele prin explorarea abordării metodologice elaborate în cadrul proiectului Tuning şi a experienţei acumulate prin „Tuning Academy”; solicită să se acorde o atenţie specială naturii specifice a programelor de ştiinţe umane, ca bastioane ale democraţiei şi vehicule de coeziune europeană, cu scopul de a identifica cunoştinţele şi competenţele specifice care ar trebui transmise prin studiile universitare, pentru a favoriza un tip de învăţământ care să combine competenţele generale măsurabile (care să se reflecte în abilitatea de a folosi cunoştinţele) cu formarea şi cercetarea ca analiză critică şi originală; subliniază faptul că toate programele, din toate domeniile, paralel cu cunoaşterea materiei de bază, ar trebui să ofere competenţe transversale esenţiale de tipul gândirii critice, comunicării şi competenţelor antreprenoriale;

22. solicită să fie sprijinite în continuare măsurile naţionale şi europene destinate să asigure condiţii echitabile de includere, acces egal la studiu, promovare cu succes şi un sistem durabil de sprijin (de exemplu, cămine studenţeşti, acoperirea cheltuielilor de transport etc.) pentru toţi studenţii, precum şi sprijin dedicat în special celor care fac parte din grupuri subreprezentate, provin din medii dezavantajate sau cunosc dificultăţi financiare, în vederea reducerii ratei de abandon al studiilor şi al garantării faptului că educaţia şi formarea nu depind de factori socioeconomici care cauzează dezavantaje şi că învăţământul răspunde necesităţilor de învăţare ale fiecărei persoane; recomandă intensificarea creării de centre de consiliere şi orientare în carieră, care să ofere servicii gratuite studenţilor;

23. evidenţiază importanţa Comunicatului de la Londra din 2007(22), prin care dimensiunea socială a educaţiei a căpătat statutul de obiectiv al Procesului de la Bologna, urmărindu-se asigurarea accesului echitabil la educaţie, indiferent de mediul de origine; regretă faptul că nu s-a avansat suficient către atingerea acestui obiectiv şi încurajează Comisia să faciliteze progresele în acest sens;

24. solicită Comisiei şi statelor membre să încurajeze recunoaşterea reciprocă prin eliminarea obstacolelor administrative;

25. atrage atenţia asupra nevoilor speciale referitoare la diploma de licenţă, programa acesteia, perspectivele pe care le deschide pentru programele de masterat şi perspectivele de angajare pe care le oferă; subliniază, în acest sens, necesitatea de a se întreprinde acţiuni specifice, cum ar fi elaborarea de programe combinate teorie/practică, şi de a se asigura o cooperare mai eficace între universităţi, statele membre şi actorii economici şi sociali, pentru a consolida şansele viitorilor absolvenţi de a găsi un loc de muncă stabil şi bine remunerat, care să corespundă nivelului lor de calificare; invită, prin urmare, instituţiile academice să îşi dezvolte oferta de formare prin ucenicie şi să includă mai multe stagii profesionale în cadrul programelor universitare;

26. subliniază că măsurile de facilitare a inserţiei profesionale, cum ar fi învăţarea pe tot parcursul vieţii, şi dezvoltarea unei palete mai largi de competenţe adaptate la piaţa muncii trebuie să constituie priorităţi de vârf, în scopul realizării unei creşteri durabile şi a obiectivelor în materie de prosperitate; în acest sens, sprijină cu fermitate schimburile universitare de cadre didactice şi studenţi, dialogul dintre universităţi şi întreprinderi, perioadele de ucenicie şi paşaportul competenţelor;

27. consideră că modernizarea Directivei privind calificările profesionale (2005/36/CE) va veni în sprijinul mobilităţii profesionale în Europa şi va facilita mobilitatea studenţilor, prin furnizarea garanţiei recunoaşterii în întreaga UE a calificărilor obţinute într-un alt stat membru;

28. solicită statelor membre şi instituţiilor UE să sprijine tranziţia de la conceptul metodologic monodisciplinar al ştiinţei, care încă predomină în cadrul universităţilor europene, către concepte interdisciplinare şi transdisciplinare;

29. solicită statelor membre şi instituţiilor UE să promoveze dialogul şi cooperarea dintre universităţi şi întreprinderi ca obiectiv comun al SEIS consolidat, pentru îmbunătăţirea perspectivelor de angajare ale absolvenţilor universităţilor europene;

30. subliniază, în acest sens, necesitatea unor acţiuni specifice şi a unei cooperări mai eficace între universităţi şi piaţa muncii, în vederea elaborării de programe universitare mai pertinente, a omogenizării activităţii educaţionale şi a îmbunătăţirii perspectivelor de angajare, prin stabilirea de criterii asemănătoare pentru accesul la diferitele profesii;

31. subliniază importanţa asigurării unui număr suficient de locuri de practică pentru studenţi, pentru a le facilita integrarea ulterioară pe piaţa muncii;

32. solicită guvernelor naţionale şi Comisiei să dezvolte un sistem de cooperare structurată pentru eliberarea de diplome comune, în cadrul unor grupuri de discipline, care să fie recunoscute în întreaga UE; consideră că acest obiectiv ar putea fi atins prin îmbunătăţirea performanţelor şi prin sprijin financiar pentru programul Erasmus Mundus şi pentru viitoarele programe de educare şi formare şi prin promovarea creării unui sistem european de acreditare a programelor comune;

33. salută propunerea Comisiei referitoare la un program de mobilitate în cadrul Erasmus la nivel de masterat;

34. consideră că doctoratele academice, inclusiv cele realizate în colaborare cu întreprinderile, reprezintă o legătură esenţială între educaţia superioară şi cercetare şi reaminteşte potenţialul pe care îl au acestea ca elemente-cheie pentru inovarea bazată pe cunoaştere şi pentru creşterea economică; recunoaşte importanţa doctoratelor academice realizate în cadrul unor întreprinderi în ceea ce priveşte integrarea absolvenţilor de studii superioare pe piaţa forţei de muncă; salută angajamentul Comisiei privind dezvoltarea unui program doctoral industrial european în cadrul acţiunilor Marie Curie;

35. consideră că o sursă posibilă de încurajare a inovării şi a dezvoltării în Europa o constituie cooperarea dintre SEIS şi Spaţiul european de cercetare (SEC);

36. evidenţiază contribuţia celui de-al 7-lea Program-cadru pentru cercetare al UE, a Programului-cadru în domeniul competitivităţii şi inovării şi a Spaţiului european de cercetare la facilitarea mobilităţii cercetătorilor din UE şi la punerea în valoare a potenţialului UE în materie de inovare şi competitivitate;

37. solicită elaborarea unei strategii eficace pentru sprijinirea programelor de învăţare pe tot parcursul vieţii în Europa şi a iniţiativelor durabile pe deplin integrate în cadrul instituţiilor, precum şi pentru promovarea unei culturi a învăţării pe tot parcursul vieţii; de asemenea, solicită încurajarea învăţării pe tot parcursul vieţii în cadrul întreprinderilor, pentru ca lucrătorii să aibă şansa să-şi continue formarea şi să-şi extindă competenţele; solicită instituţiilor de învăţământ superior şi universităţilor o sporire a flexibilităţii programelor bazată pe rezultatele învăţării, recunoaşterea învăţării nonformale şi informale şi servicii de sprijinire a parcursurilor educaţionale, prin promovarea parteneriatelor între universităţi, întreprinderi şi instituţiile de formare profesională de înaltă calitate, pentru sporirea competenţelor ştiinţifice, umaniste şi tehnice şi completarea cunoştinţelor în aceste domenii;

38. atrage atenţia asupra necesităţii reglementării statutului studenţilor pre-Bologna în acele ţări în care aceştia sunt dezavantajaţi la înscrierea în programele de masterat;

39. constată că Sistemul european de credite transferabile (ECTS) trebuie să fie mai transparent şi să permită o comparare mai exactă între calificări şi diplome; încurajează Comisia şi statele membre să utilizeze un instrument ECTS îmbunătăţit pentru facilitarea mobilităţii studenţilor şi a specialiştilor;

Acţiuni europene

40. salută propunerea Comisiei de a majora substanţial fondurile destinate programelor europene de educaţie şi formare; solicită Comisiei să aloce o cotă semnificativă din aceste fonduri pentru sprijinirea modernizării învăţământului superior şi a infrastructurilor universitare, conform obiectivelor Procesului de la Bologna şi ale agendei de modernizare a UE; încurajează Comisia să găsească soluţii pentru a permite şi accesul studenţilor cu dificultăţi financiare la aceste programe;

41. invită statele membre şi UE să evalueze posibilitatea de a promova, în cadrul ciclului de studii, o perioadă de formare obligatorie într-o universitate a unui stat membru diferit de cel de apartenenţă a studentului;

42. atrage atenţia asupra legăturii strânse dintre Procesul de la Bologna şi Directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi subliniază necesitatea stabilirii de către Comisie a unei coordonări care să fie pe deplin coerentă cu Procesul de la Bologna; consideră că această legătură se poate consolida şi mai mult dacă li se oferă studenţilor toate informaţiile practice relevante cu privire la recunoaşterea diplomelor obţinute în străinătate şi la perspectivele profesionale deschise de formarea profesională în străinătate;

43. solicită, în cadrul revizuirii Directivei privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi cu scopul de a realiza progrese în direcţia unui veritabil Spaţiu european al învăţământului superior, realizarea unei comparaţii între cerinţele minime de la nivel naţional în materie de formare profesională şi a unor schimburi mai regulate între statele membre, autorităţile competente şi organismele profesionale;

44. propune ca recunoaşterea creditelor obţinute în cadrul programului Erasmus de către universităţile partenere să constituie un element obligatoriu pentru toate instituţiile care participă la programele de schimburi de studenţi sprijinite prin finanţare din partea UE, pentru consolidarea Sistemului european de credite transferabile;

45. atrage atenţia asupra importanţei unei aplicări coerente a sistemului ECTS; solicită Comisiei, statelor membre şi instituţiilor de învăţământ superior să elaboreze un tabel comparativ care să indice numărul de credite ECTS alocate cursurilor, astfel încât să asigure o coerenţă sporită şi să faciliteze mobilitatea studenţilor şi mobilitatea profesională; constată că studenţii întâmpină obstacole în demersurile vizând transferul creditelor între universităţi şi consideră că aceste obstacole constituie un factor disuasiv pentru participarea studenţilor la schimburile universitare;

46. solicită elaborarea unei strategii eficiente pentru armonizarea deplină a titlurilor universitare în întreaga Uniune Europeană, cu o posibilă recunoaştere inversă (inclusiv a titlurilor universitare mai vechi) începând din momentul lansării Procesului de la Bologna;

47. solicită statelor membre ale UE să adopte o decizie finală clară privind recunoaşterea reciprocă deplină a calificărilor şi a diplomelor sau să stabilească o foaie de parcurs pentru momentul în care această decizie va fi, în sfârşit, posibilă;

48. solicită o mai bună structurare şi consolidare a cooperării dintre universităţi, mărind impactul asupra instituţiilor şi sistemelor de învăţământ superior, în beneficiul studenţilor şi al personalului;

49. propune recunoaşterea, de către universităţile din statele semnatare, a stagiilor de practică efectuate în cadrul programelor de mobilitate sprijinite de Comisia Europeană;

50. solicită o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte informaţiile oferite studenţilor înainte de începutul unui schimb cu privire la numărul de credite care urmează să fie atribuite şi invită statele membre şi instituţiile de învăţământ superior să coopereze în cadrul procesului de stabilire a numărului de credite care urmează să fie atribuit cursurilor; încurajează dezvoltarea unor platforme comune pentru a oferi o bază comună de cunoştinţe şi competenţe definite de către specialişti şi instituţiile de învăţământ superior şi având drept posibil obiectiv echivalarea anumitor diplome, asigurând în paralel menţinerea particularităţilor naţionale şi inspirându-se din exemplul oferit de sistemul de recunoaştere automată a calificărilor profesionale în UE(23);

51. solicită îmbunătăţirea colaborării în reţea, a coordonării şi a comunicării dintre universităţile din UE în scopul unei recunoaşteri mai rapide a noilor diplome, al facilitării transferului de credite, al creşterii nivelului de cunoaştere şi înţelegere a diferitelor sisteme de învăţământ şi formare profesională, precum şi pentru a permite studenţilor să înţeleagă mai bine diversitatea programelor europene;

52. invită Comisia Europeană ca, în cadrul noilor programe de educare şi formare, să încurajeze, inclusiv prin stimulente financiare, cooperarea în ceea ce priveşte programele transnaţionale de învăţământ, diplomele comune şi recunoaşterea reciprocă; încurajează sporirea numărului de parteneriate ERASMUS pentru plasarea în stagii de practică;

53. atrage atenţia asupra existenţei unui număr mare de instituţii care intră în contact cu învăţământul superior şi cu domeniul cercetării; solicită Uniunii Europene să promoveze modalităţi de coordonare a acestora într-un cadru comun;

54. consideră că ar trebui lansate iniţiative de asistare a studenţilor în transferarea dosarelor de la o universitate la alta în timpul studiilor;

55. solicită statelor membre şi UE să ofere date actualizate şi comparabile, printre altele, cu privire la reprezentarea proporţională a grupurilor vulnerabile, pe baza cărora să se monitorizeze punerea în aplicare SEIS, pentru a se elimina blocajele şi problemele legate de punerea în aplicare a procesului şi nu pentru a penaliza instituţiile care nu au pus încă în practică reformele prevăzute; consideră că aceste date ar trebui publicate anual, pentru fiecare ţară şi pentru fiecare universitate în parte, pentru a se înţelege mai uşor unde anume sunt necesare progrese;

56. încurajează universităţile să-şi armonizeze standardele academice prin încheierea de parteneriate în vederea schimbului de bune practici;

57. solicită Comisiei şi statelor membre să consolideze şi să instituie noi programe de cooperare şi de cercetare bazate pe interese reciproce cu universităţile din ţările terţe, îndeosebi cu cele situate în zone de conflict, pentru a permite accesul la învăţământul superior şi la formare al studenţilor care provin din aceste ţări, fără nicio discriminare;

58. consideră Spaţiul european al învăţământului superior (SEIS), creat prin Procesul de la Bologna, un program în evoluţie; prin urmare, solicită includerea în structura existentă a unui Spaţiu euro-mediteraneean al învăţământului superior şi realizarea de progrese înspre instituirea efectivă a unui spaţiu al învăţământului superior pentru ţările cuprinse în Parteneriatul estic, precum şi în alte zone interstatale din interiorul UE; solicită Comisiei Europene să elimine obstacolele din calea mobilităţii studenţilor şi a profesorilor, să sprijine dezvoltarea unei reţele a universităţilor euro-mediteraneene, printre care şi EMUNI, şi să continue bunele practici ale programelor Tempus şi Erasmus Mundus;

59. subliniază necesitatea îmbunătăţirii informării cu privire la Procesul de la Bologna şi la Spaţiul european al învăţământului superior (SEIS), printr-o politică de comunicare europeană amplă şi eficientă, cu scopul de a spori atractivitatea universităţilor în interiorul şi în afara Europei;

60. solicită Comisiei Europene şi statelor membre să garanteze transferabilitatea, în toate statele europene, a împrumuturilor şi a subvenţiilor, îndeosebi a burselor de merit şi a celor sociale, pentru a asigura un acces egal la posibilităţile de mobilitate;

61. promovează crearea unor mărci universitare unificate la nivel regional, în vederea consolidării prestigiului universităţilor la nivel internaţional, în conformitate cu obiectivele Procesului de la Bologna;

62. solicită instituţiilor UE să instituie mecanisme de sprijinire a statelor membre şi a institutelor de învăţământ superior în punerea în aplicare a obiectivelor de la Bologna, realizabile prin raportarea cu regularitate şi prin utilizarea cu ţinte precise a programelor UE, inclusiv a celor care implică colaborarea cu ţări terţe în cadrul SEIS;

63. solicită UE să sprijine îndeplinirea angajamentelor de la Bologna în cooperarea sa politică cu ţările terţe relevante; solicită Comisiei şi Parlamentului European să joace un rol mai proeminent în realizarea acestor eforturi;

64. îşi exprimă convingerea că bilanţul efectuat cu ocazia reuniunii ministeriale de anul viitor de la Bucureşti va avea drept rezultat o foaie de parcurs clară pentru realizarea unui spaţiu european al învăţământului superior, pe deplin funcţional până la termenul prevăzut, în anul 2020; insistă asupra necesităţii de a prezenta propuneri intersectoriale privind formarea în domeniul TIC, învăţământul profesional, învăţarea pe tot parcursul vieţii şi stagiile în întreprinderi, subliniind că aceste propuneri ar trebui să promoveze în mod activ incluziunea, alături de o creştere inteligentă şi durabilă, care să permită UE să obţină un avantaj concurenţial în lumea post-criză în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă, capitalul uman, cercetarea, inovarea, spiritul antreprenorial şi o economie bazată pe cunoaştere în ansamblul său;

65. solicită Comisiei şi miniştrilor educaţiei din ţările UE să se folosească pe deplin de ocazia participării lor comune la SEIS pentru a-şi asuma roluri de lideri în realizarea obiectivelor de la Bologna, iar miniştrilor să-şi consolideze angajamentele din cadrul Procesului de la Bologna prin angajamente comune la nivelul UE, în cadrul Consiliului, cu sprijinul Comisiei, astfel încât aceste procese care se susţin reciproc să continue printr-o punere în aplicare armonioasă;

66. atrage atenţia că Reuniunea ministerială bianuală 2012 din cadrul Procesului de la Bologna, care va avea loc la Bucureşti, trebuie să ţină seama de faptul că instituirea SEIS le permite UE şi statelor membre să-şi aducă o contribuţie amplă şi unificată la Procesul de la Bologna, pe baza răspunderilor comune în domeniul învăţământului superior, a participării comune la proces şi a angajamentelor comune de a acţiona, beneficiind şi de sprijinul oferit prin declaraţii politice de instituţiile UE;

o

o        o

67. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

(1)

http://www.ohchr.org/EN/UDHR/Documents/UDHR_Translations/rum.pdf

(2)

http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/SORBONNE_DECLARATION1.pdf

(3)

http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/BOLOGNA_DECLARATION1.pdf

(4)

http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/Leuven_Louvain-la-Neuve_Communiqu%C3%A9_April_2009.pdf

(5)

http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/Budapest-Vienna_Declaration.pdf

(6)

JO L 255, 30.9.2005, p. 22, Corrigendum JO L 271, 16.10.2007, p. 18, Corrigendum JO L 93, 4.4.2008, p. 28.

(7)

JO L 289, 3.11.2005, p. 23.

(8)

JO L 64, 4.3.2006, p. 60.

(9)

JO C 111, 6.5.2008, p. 1.

(10)

JO C 119, 28.5.2009, p. 2.

(11)

JO C 302, 12.12.2009, p. 3.

(12)

JO C 135, 26.5.2010, p. 12.

(13)

JO C 191, 1.7.2011, p. 1.

(14)

JO C 199, 7.7.2011, p. 1.

(15)

http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/099RO.pdf

(16)

http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/122RO.pdf

(17)

http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl198_en.pdf

(18)

http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_260_en.pdf

(19)

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-78-09-653/EN/KS-78-09-653-EN.PDF

(20)

http://www.ehea.info/news-details.aspx?ArticleId=253

(21)

JO C 8 E, 14.1.2010, p. 18.

(22)

http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/London_Communique18May2007.pdf

(23)

Anexa V, referitoare la recunoaşterea pe baza coordonării cerinţelor minime, la Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale.


EXPUNERE DE MOTIVE

Crearea unui Spaţiu european deschis al învăţământului superior reprezintă o mare reuşită, acest spaţiu constituind un larg cadru instituţional pentru realizarea procesului ambiţios demarat de acordurile de la Bologna.

Cooperarea interguvernamentală şi strategiile elaborate de instituţiile europene au stimulat o reformă structurală amplă a sistemului european de învăţământ superior. Universităţile europene nu numai că şi-au revizuit şi reorganizat în profunzime activităţile educaţionale în contextul cadrului cu trei cicluri preconizat de Procesul de la Bologna, ci şi-au consolidat şi rolul social, desfăşurând activităţi mai adecvate pentru aşa-numita a „treia misiune” a sistemului universitar.

Trebuie remarcat faptul că între acest sistem şi piaţa muncii nu a existat întotdeauna o bună corelare. În consecinţă, este în continuare valabilă declaraţia din documentul de la Lisabona conform căreia „în ciuda faptului că oferă un învăţământ de o calitate rezonabilă, universităţile europene nu sunt capabile să îşi fructifice întregul potenţial pentru a promova creşterea economică, coeziunea socială şi locuri de muncă mai numeroase şi de mai bună calitate”. Declaraţia respectivă este cu atât mai preocupantă în această perioadă de criză economică la nivel mondial şi necesită cu atât mai multă atenţie din perspectiva obiectivului UE de a deveni „cea mai competitivă şi mai dinamică economie din lume bazată pe cunoaştere, capabilă de o creştere economică durabilă, cu locuri de muncă mai bune şi mai numeroase şi o coeziune socială mai puternică”.

În această privinţă, consolidarea întregului Proces de la Bologna este esenţială pentru obiectivele de creştere prevăzute în Strategia Europa 2020: este una dintre cerinţele pentru integrarea completă a pieţei interne a UE şi un instrument indispensabil pentru a face faţă provocărilor impuse de criza economică şi financiară.

Primul obiectiv al Procesului de la Bologna constituie în continuare o cerinţă fundamentală: un student înscris la o universitate europeană are dreptul de a absolvi şi de a i se recunoaşte calificarea în întreaga Uniune.

Guvernanţa

Unul dintre factorii care au încetinit obţinerea de rezultate este natura descendentă a procesului.

Procesul a fost creat iniţial plecând de la dorinţa politică a guvernelor naţionale; doar în a doua fază au fost implicaţi treptat liderii instituţiilor academice din cadrul Asociaţiei Universităţilor Europene (AUE); iar procesul încă nu a fost complet integrat în universităţile europene, la nivelul studenţilor şi al populaţiei.

Prin urmare, sunt necesare o schimbare radicală şi o implicare completă a tuturor părţilor interesate în gestionarea obiectivelor sale şi identificarea de noi măsuri de sprijin.

Acţiunile fragmentate ale diverselor state membre constituie un alt aspect al „guvernanţei incomplete” a procesului.

Bugetul mic prevăzut pentru realizarea obiectivelor reprezintă unul dintre motivele aceleiaşi critici: iluzia că Procesul de la Bologna ar putea fi realizat fără costuri.

Actuala criză financiară ar putea conduce la noi reduceri ale resurselor financiare disponibile în sectorul educaţiei.

Contextul economic ar trebui totuşi să ne oblige să încurajăm accelerarea procesului şi să studiem noi formate şi structuri financiare care să permită o realizare mai eficace a obiectivelor de creştere şi excelenţă ale universităţilor europene.

Alături de statele membre, instituţiile europene joacă un rol esenţial în acest proces, în special în ceea ce priveşte recunoaştere calificărilor şi politicile de mobilitate.

În această etapă, SEIS nu este pe deplin dezvoltat şi este esenţial să-i fie maximizat potenţialul şi să se abordeze o serie de chestiuni nesoluţionate, inclusiv reglementările naţionale, constrângerile bugetare, controlul calităţii şi acreditarea la nivel naţional.

Ceilalţi actori ai Procesului de la Bologna (universităţi, studenţi, cadre didactice, sindicate, sectorul de afaceri) au responsabilitatea fundamentală de a garanta că procesul este într-adevăr ancorat în corpul social universitar.

Faptul că unele universităţi europene respectă într-o mică măsură orientările din cadrul Procesului de la Bologna demonstrează, de asemenea, necesitatea aplicării de noi strategii de predare.

Ar trebui să se acorde o atenţie sporită creării unui sistem de învăţare axat pe studenţi, prin intermediul căruia universităţile şi cadrele didactice să încurajeze studenţii să îşi gestioneze în mod activ experienţa în învăţământul superior.

Blocaje

Mobilitatea: se acordă o importanţă specială mobilităţii drept caracteristică esenţială a SEIS, conform definiţiei din comunicarea recentă a Comisiei Europene privind modernizarea Spaţiului european al învăţământului superior şi din ultima Rezoluţie a PE din 2008 privind Procesul de la Bologna şi mobilitatea studenţilor(1), pentru care dna Pack a fost raportoare.

Mobilitatea nu este doar teritorială (în interiorul ţării şi între ţări), ci şi orizontală (între cicluri de formare) şi verticală (în cadrul aceloraşi cicluri de formare).

Pentru a consolida fluxurile de mobilitate studenţească, este nevoie atât de mai multe stimulente la nivelul politicii de finanţare, cât şi de alocarea unor resurse financiare mai consistente, de măsuri de asigurare a calităţii pentru recunoaşterea creditelor, de o transparenţă crescută şi de informaţii privind programele de mobilitate.

Recunoaşterea calificărilor şi cadrul de calificări: reformele instituite prin Procesul de la Bologna cuprind un set de instrumente care urmăresc să încurajeze recunoaşterea calificărilor, cum ar fi Sistemul european de credite transferabile.

În această etapă, majoritatea ţărilor participante la Procesul de la Bologna nu au instituit cadre naţionale de calificare legate de cadrul de calificări al Spaţiului european al învăţământului superior.

Pentru a fi măsurabile şi pentru a facilita comparabilitatea şi recunoaşterea calificărilor formale, nonformale şi informale, aceste calificări naţionale ar trebui să se bazeze pe rezultatele procesului educaţional.

În această privinţă, va fi interesant să se analizeze modalităţile de dezvoltare a proiectului Tuning din 2000, care avea drept obiectiv furnizarea unei abordări concrete pentru punerea în aplicare a Procesului de la Bologna şi pentru identificarea unor puncte de referinţă comune pentru competenţele generale şi specifice ale absolvenţilor din ciclul unu şi din ciclul doi într-o serie de discipline.

Asigurarea calităţii: în prezent, revizuirea sistemelor naţionale de asigurare a calităţii este în curs de desfăşurare în majoritatea ţărilor, unde universităţile încearcă să dezvolte sisteme de asigurare a calităţii care să fie însoţite de proceduri de evaluare externă.

Registrul european pentru garantarea calităţii reprezintă o realizare importantă, la fel ca şi alte instrumente, cum ar fi standardele şi orientările europene de asigurare a calităţii; măsurile naţionale de asigurare a calităţii trebuie să fie adaptate în continuare în această privinţă.

Va fi necesar să se creeze stimulente pentru a încuraja ţările să se înscrie în registru şi să-şi îmbunătăţească sistemele de autoevaluare.

În special în Austria şi în Danemarca, s-a dezvoltat o abordare pozitivă, conform căreia orice agenţie de asigurare a calităţii poate opera atâta timp cât s-a înscris în registru. Astfel, orice diplomă ce dispune de o etichetă de asigurare a calităţii ar trebui să fie recunoscută în toate celelalte ţări care fac parte din Spaţiul european al învăţământului superior.

Dimensiunea socială: obiectivul coeziunii sociale poate deveni o componentă de bază a SEIS şi reprezintă o condiţie care trebuie îndeplinită pentru a asigura consolidarea acestui spaţiu. Ar trebui să se acorde o importanţă mai mare accesului echitabil şi încheierii studiilor universitare la toate nivelurile.

Aceasta ar necesita un sprijin guvernamental crescut pentru a pune în aplicare măsuri de extindere a accesului la studenţii din grupurile subreprezentate şi proveniţi din medii socioeconomice defavorizate, precum şi la imigranţi, la minorităţile culturale şi la studenţii cu handicap.

Perspectivele de angajare şi diploma de licenţă: lipsa unor statistici în domeniu îngreunează monitorizarea perspectivelor de angajare a absolvenţilor. În special, perspectivele de angajare ar putea fi îmbunătăţite şi prin implicarea angajatorilor în procesul de integrare în programa universitară a stagiilor în întreprinderi.

Un sistem eficient de recunoaştere la nivelul UE va fi, de asemenea, esenţial pentru definirea standardelor pentru competenţe şi aptitudini pentru piaţa muncii (atât în sectorul public, cât şi în cel privat).

O mai bună cooperare între Spaţiul european al învăţământului superior (SEIS) şi Spaţiul european de cercetare (SEC): includerea doctoratului ca al treilea ciclu de formare în structura de calificări de la Bologna este legătura principală dintre învăţământul superior şi cercetare.

În momentul de faţă, este necesară modificarea percepţiei comune conform căreia doctoratul este orientat în mod exclusiv spre cercetarea academică. Doctoratul are, într-adevăr, potenţialul de a fi o componentă-cheie pentru crearea unor inovaţii bazate pe cunoştinţe şi pentru creşterea economică şi poate contribui la progresul şi difuzarea cunoştinţelor şi a tehnologiei.

Acţiuni europene

Acţiunile la nivel european pentru a îmbunătăţi rezultatele şi pentru a depăşi problemele rămase nerezolvate au devenit mai energice. Sarcina de a moderniza şi consolida universităţile le aparţine statelor membre, instituţiilor europene şi tuturor celorlalte părţi implicate (întreprinderi, universităţi, studenţi). Europa are la dispoziţie mijloacele necesare pentru a asigura un sistem mai eficient, atât printr-o politică de stimulare, cât şi prin legături cu Spaţiul european de cercetare.

Asigurarea calităţii: nu se pot face paşi înainte fără recunoaşterea reciprocă a calificărilor şi fără încredere reciprocă. UE ar trebui să soluţioneze această problemă printr-o politică de stimulente.

Cadrul de calificări: a fost instituit un Cadru european al calificărilor pentru toate nivelurile de învăţământ. Statele membre ale UE trebuie să-şi adapteze cadrul naţional pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Programa de învăţământ de bază: trebuie să se pună accentul pe acorduri privind un trunchi comun al programei de învăţământ de bază, care să acopere aceleaşi discipline şi care ar urma să fie structurat astfel încât să garanteze obţinerea unor rezultate minime bine definite ale procesului educaţional.

Diplomele comune: unul dintre cele mai importante obiective ale Spaţiul european al învăţământului superior ar trebui să fie crearea şi dezvoltarea unui sistem de diplome europene recunoscute pretutindeni în Europa, astfel încât orice student care-şi termină studiile universitare în Europa să obţină o calificare recunoscută şi valabilă în întreaga Europă.

Către summitul de la Bucureşti

Conferinţa ministerială a Procesului de la Bologna va avea loc în aprilie 2012. Este deosebit de important ca formularea noilor angajamente pentru cei trei ani rămaşi până la următoarea reuniune ministerială să nu se limiteze la stabilirea unei liste de niveluri de referinţă, ci să includă măsuri concrete de promovare a realizării depline a obiectivelor Procesului de la Bologna în fiecare universitate şi în fiecare stat membru.

(1)

JO C 8 E, 14.1.2010, p. 18.


AVIZ al Comisiei pentru piaŢa internă şi protecŢia consumatorilor (28.11.2011)

destinat Comisiei pentru cultură şi educaţie

referitor la contribuţia instituţiilor europene la consolidarea şi progresul Procesului de la Bologna

(2011/2180(INI))

Raportoare pentru aviz: Emma McClarkin

SUGESTII

Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor recomandă Comisiei pentru cultură şi educaţie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază importanţa educaţiei ca domeniu vital de cooperare cu statele membre în vederea realizării obiectivelor UE 2020 în materie de locuri de muncă şi creştere economică şi a redresării economice, atât de necesară;

2.  semnalează faptul că Procesul de la Bologna şi programul Erasmus au stimulat mobilitatea studenţilor şi dispun de potenţialul de a contribui la consolidarea mobilităţii forţei de muncă; regretă totuşi că ratele mobilităţii rămân, în continuare, scăzute; solicită, prin urmare, UE, statelor membre şi instituţiilor de învăţământ superior să comunice mai eficace între ele şi cu studenţii cu privire la opţiunile de care dispun aceştia pentru a beneficia de mobilitate, inclusiv posibilităţile de burse studenţeşti; apreciază, în plus, că ar trebui să se aibă în vedere creşterea fondurilor alocate programului Erasmus;

3.  consideră că înfiinţarea adecvată a unor puncte unice de contact pentru sectorul învăţământului în diferite state membre poate reduce în mod semnificativ aplicarea neuniformă şi neregulată a unor aspecte ale Procesului de la Bologna, poate contribui la modernizarea politicilor naţionale privind învăţământul superior şi poate permite o mai bună cooperare, coordonare, conectare şi un schimb de bune practici mai solid în cadrul UE-27;

4.  subliniază că măsurile de facilitare a inserţiei profesionale, cum ar fi învăţarea de-a lungul vieţii, şi dezvoltarea unei palete mai largi de competenţe adaptate la piaţa muncii trebuie să constituie priorităţi de vârf în scopul realizării unei creşteri durabile şi a obiectivelor în materie de prosperitate; în acest sens, sprijină cu fermitate schimburile universitare de cadre didactice şi studenţi, dialogul dintre universităţi şi întreprinderi, perioadele de ucenicie şi paşaportul competenţelor;

5.  susţine că mobilitatea cadrelor didactice din învăţământul superior aduce cunoştinţe şi experienţe noi nu numai cadrelor didactice, ci, în mod indirect, şi studenţilor acestora, şi le permite să colaboreze la pregătirea materialelor de studiu;

6.  evidenţiază contribuţia celui de Al şaptelea program-cadru pentru cercetare al UE, a Programului-cadru în domeniul competitivităţii şi inovării şi a Spaţiului european de cercetare la facilitarea mobilităţii cercetătorilor din UE şi la eliberarea potenţialului UE în materie de inovare şi competitivitate şi solicită consolidarea legăturilor dintre Spaţiul european al învăţământului superior şi Spaţiul european de cercetare;

7.  solicită Comisiei să sprijine şi să asiste statele membre pe întreg parcursul procesului interguvernamental în perspectiva următoarei conferinţe a miniştrilor responsabili cu învăţământul superior, ce va avea loc la Bucureşti în aprilie 2012; sprijină abordarea prezentată recent în Comunicarea Comisiei intitulată „Sprijinirea creşterii şi a ocupării forţei de muncă – un proiect pentru modernizarea sistemelor de învăţământ superior din Europa”(1);

8.  îşi exprimă convingerea că trecerea în revistă efectuată cu ocazia reuniunii ministeriale de anul viitor de la Bucureşti va avea drept rezultat o foaie de parcurs clară pentru realizarea unui spaţiu european al învăţământului superior pe deplin funcţional până la termenul prevăzut în anul 2020; insistă asupra necesităţii de a prezenta propuneri intersectoriale privind formarea în domeniul TIC, învăţământul profesional, învăţarea de-a lungul vieţii şi stagiile în întreprinderi subliniind că aceste propuneri ar trebui să promoveze în mod activ incluziunea, alături de o creştere inteligentă şi durabilă, care să permită UE să obţină un avantaj competitiv în lumea post-criză în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă, capitalul uman, cercetarea, inovarea, spiritul antreprenorial şi o economie bazată pe cunoaştere în ansamblul său;

9.  evidenţiază importanţa Comunicatului de la Londra din 2007, prin care dimensiunea socială a educaţiei a căpătat statutul de obiectiv al Procesului de la Bologna, urmărindu-se asigurarea accesului echitabil la educaţie indiferent de mediul de origine; regretă faptul că nu s-a avansat suficient pe calea către atingerea acestui obiectiv şi încurajează Comisia să faciliteze progresele în acest domeniu;

10. atrage atenţia asupra legăturii strânse dintre Procesul de la Bologna şi Directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi subliniază necesitatea stabilirii de către Comisie a unei coordonări care să fie pe deplin coerentă cu Procesul de la Bologna; consideră că se poate consolida şi mai mult această legătură dacă li s-ar oferi studenţilor toate informaţiile practice relevante cu privire la recunoaşterea diplomelor obţinute în străinătate şi la perspectivele profesionale la care oferă acces formarea profesională în străinătate;

11. solicită Comisiei să evalueze, în limita domeniilor sale de competenţă, implementarea inegală a Procesului de la Bologna şi să întocmească un tablou de bord, astfel încât procesul să devină un instrument real de facilitare a mobilităţii profesioniştilor, nu numai între statele membre, ci şi între UE şi ţări terţe semnatare; subliniază că orice tablou de bord referitor la punerea în aplicare a Procesului de la Bologna ar trebui să examineze în profunzime această chestiune, atât calitativ, cât şi cantitativ, pentru a orienta evoluţiile viitoare şi a permite luarea de decizii pe baza unei abordări bazate pe date concrete;

12. solicită, în cadrul revizuirii Directivei privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi cu scopul de a realiza progrese în direcţia unui veritabil Spaţiu european al învăţământului superior, realizarea unei comparaţii a cerinţelor minime de la nivel naţional în materie de formare profesională şi a unor schimburi cu un caracter mai periodic între statele membre, autorităţile competente şi organismele profesionale;

13. solicită Comisiei să sprijine statele membre în ceea ce priveşte creşterea transparenţei Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS), astfel încât acesta să poată fi utilizat ca instrument comparativ pentru a facilita recunoaşterea calificărilor profesionale şi opinează că o abordare bazată într-o mai mare măsură pe competenţe ar putea facilita comparaţiile în diferite sectoare; solicită tuturor părţilor interesate relevante să studieze posibilitatea includerii în sistemul ECTS a perioadelor de formare profesională întreprinse în cadrul studiilor superioare;

14. atrage atenţia asupra importanţei unei aplicări coerente a sistemului ECTS; solicită Comisiei, statelor membre şi instituţiilor de învăţământ superior să elaboreze un tabel comparativ care să indice numărul de credite ECTS alocate cursurilor, astfel încât să asigure o coerenţă sporită şi să faciliteze mobilitatea studenţilor şi mobilitatea profesională; constată că studenţii întâmpină obstacole în demersurile vizând transferul creditelor între universităţi şi consideră că aceste obstacole constituie un factor disuasiv pentru participarea studenţilor la schimburi academice;

15. solicită o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte informaţiile oferite studenţilor înainte de începutul unui schimb cu privire la numărul de credite care urmează să fie atribuite şi invită statele membre şi instituţiile de învăţământ superior să coopereze în cadrul procesului de stabilire a numărului de credite care urmează să fie atribuit cursurilor; încurajează dezvoltarea unor platforme comune cu scopul de a oferi o bază comună de cunoştinţe şi competenţe definite de către profesionişti şi instituţiile de învăţământ superior şi având drept posibil obiectiv armonizarea anumitor diplome, asigurând în paralel menţinerea particularităţilor naţionale şi inspirându-se din exemplul oferit de sistemul de recunoaştere automată a calificărilor profesionale în UE(2);

16. solicită îmbunătăţirea colaborării în reţea, coordonării şi comunicării dintre universităţile din UE în scopul unei recunoaşteri mai rapide a noilor diplome, al facilitării transferului de credite, al creşterii nivelului de cunoaştere şi înţelegere a diferitelor sisteme de învăţământ şi formare profesională, precum şi pentru a permite studenţilor să înţeleagă mai bine diversitatea programelor europene.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

22.11.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

2

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Pablo Arias Echeverría, Adam Bielan, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Cornelis de Jong, Evelyne Gebhardt, Małgorzata Handzlik, Iliana Ivanova, Eija-Riitta Korhola, Edvard Kožušník, Hans-Peter Mayer, Phil Prendergast, Mitro Repo, Robert Rochefort, Heide Rühle, Matteo Salvini, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Emilie Turunen, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Regina Bastos, María Irigoyen Pérez, George Lyon, Emma McClarkin, Konstantinos Poupakis, Sylvana Rapti, Marc Tarabella, Kyriacos Triantaphyllides, Wim van de Camp

Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Ramona Nicole Mănescu

(1)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă - un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa (COM(2011)0567).

(2)

Anexa V, referitoare la recunoașterea pe baza coordonării cerințelor minime, la Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.1.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

2

1

Membri titulari prezenţi la votul final

Maria Badia i Cutchet, Zoltán Bagó, Malika Benarab-Attou, Piotr Borys, Santiago Fisas Ayxela, Lorenzo Fontana, Mary Honeyball, Petra Kammerevert, Morten Løkkegaard, Emma McClarkin, Marek Henryk Migalski, Katarína Neveďalová, Doris Pack, Chrysoula Paliadeli, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Marco Scurria, Emil Stoyanov, Hannu Takkula, László Tőkés, Helga Trüpel, Gianni Vattimo, Sabine Verheyen, Milan Zver

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Heinz K. Becker, Ivo Belet, Seán Kelly, Iosif Matula, Georgios Papanikolaou, Inês Cristina Zuber

Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Luigi Berlinguer

Aviz juridic - Politica de confidențialitate