Procedură : 2011/2197(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0049/2012

Texte depuse :

A7-0049/2012

Dezbateri :

PV 20/04/2012 - 6
CRE 20/04/2012 - 6

Voturi :

PV 20/04/2012 - 10.8
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0145

RAPORT     
PDF 199kWORD 187k
9.3.2012
PE 476.093v03-00 A7-0049/2012

privind femeile și schimbările climatice

(2011/2197(INI))

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

Raportoare: Nicole Kiil-Nielsen

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind femeile și schimbările climatice

(2011/2197(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 157 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 martie 2011 intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (COM(2011)0112),

–   având în vedere cea de-a patra Conferință mondială privind femeile, organizată la Beijing, în septembrie 1995, Declarația și Platforma de acțiune adoptate la Beijing, precum și documentele finale ulterioare, adoptate în sesiunile speciale Beijing +5, Beijing +10 și Beijing +15 ale Organizației Națiunilor Unite, referitoare la acțiunile și inițiativele ulterioare pentru punerea în aplicare a Declarației de la Beijing și a Platformei de acțiune, adoptate la 9 iunie 2000, 11 martie 2005 și respectiv 2 martie 2010,

–   având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–   având în vedere Decizia 36/CP.7 a CCONUSC privind îmbunătățirea participării femeilor ca reprezentanți ai părților la organismele instituite conform Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și Protocolului de la Kyoto, din 9 noiembrie 2001,

–   având în vedere Declarația Mileniului a Organizației Națiunilor Unite din 18 septembrie 2000,

–   având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 18 decembrie 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor,

–   având în vedere Rezoluția sa din 17 noiembrie 2011 privind integrarea perspectivei de gen în activitatea Parlamentului European(1),

–   având în vedere Rezoluția sa din 16 noiembrie 2011 referitoare la Conferința privind schimbările climatice de la Durban (COP17)(2),

–   având în vedere Rezoluția sa din 29 septembrie 2011 referitoare la elaborarea unei poziții comune a UE înaintea Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă (Rio+20)(3),

–   având în vedere rezoluția sa din 4 februarie 2009 referitoare la „2050: Viitorul începe azi – recomandări pentru o viitoare politică integrată pentru protecția mediului în UE”(4)

–   având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2008 referitoare la egalitatea de gen și autonomizarea femeilor, în cadrul cooperării pentru dezvoltare(5),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0049/2012),

A. întrucât schimbările climatice nu sunt neutre din punct de vedere al genului, ci afectează în mod diferit cele două sexe;

B.  întrucât modelele de consum și de stil de viață au un impact semnificativ asupra schimbărilor climatice;

C.  întrucât femeile reprezintă aproximativ 50 % din populația lumii și întrucât încă au o responsabilitate relativ mai mare față de alegerile privind consumul zilnic, activitățile de îngrijire a copilului și cele casnice; întrucât bărbații și femeile au modele de consum diferite, femeile consumând mai durabil decât bărbații și demonstrând mai multă disponibilitate de a lua măsuri pentru a păstra mediul prin alegeri de consum durabile;

D. întrucât, date fiind rolurile de gen, impactul femeilor asupra mediului nu este același cu al bărbaților, iar accesul lor la resurse și modurile în care fac față situațiilor sau se adaptează este puternic afectat de discriminări din punctul de vedere al veniturilor, al accesului la resurse, al puterii politice, al educației și al responsabilităților gospodărești;

E.  întrucât schimbările climatice vor agrava inegalitățile și întrucât există riscul ca politicile din domeniul schimbărilor climatice să aibă un impact negativ și asupra echilibrului dintre sexe și asupra drepturilor femeilor, dacă nu vor ține seama de la bun început de discriminarea bazată pe sex;

F.  întrucât nu va exista nicio echitate în domeniul climei fără o adevărată egalitate de gen și întrucât eliminarea inegalităților și combaterea schimbărilor climatice nu ar trebui considerate contradictorii;

G.  întrucât democrația, respectarea drepturilor omului și egalitatea de șanse între bărbați și femei contribuie la dezvoltarea durabilă și la protecția mediului;

H. întrucât sursele de discriminare și de vulnerabilitate de altă natură decât de gen (precum sărăcia, geografia, discriminarea tradițională și instituțională, rasa etc.) se combină pentru a obstrucționa accesul la resurse și la mijloacele cu ajutorul cărora se poate face față schimbărilor de amploare, cum sunt schimbările climatice;

I.   întrucât, în unele regiuni, aproape 70% din femeile angajate lucrează în agricultură(6) și produc până la 90% din unele recolte(7), cu toate acestea, femeile sunt aproape absente din dezbaterea bugetelor și activitățile privind schimbările climatice;

J.   întrucât, cu toate că 70% dintre săracii lumii, care trăiesc cu mai puțin de 1 USD pe zi, sunt femei, femeile dețin sub 1% din proprietăți la nivel mondial; întrucât, în comparație cu bărbații, femeile din țările în curs de dezvoltare reinvestesc o parte considerabilă din veniturile lor în propriile familii;

K.  întrucât planificarea familială poate îmbunătăți în mod semnificativ sănătatea maternă și controlul asupra mărimii familiei, sporind independența și reducând sarcinile domestice ale femeilor care sunt cele care se ocupă în principal de îngrijirea copiilor, crescând astfel rezistența femeilor și a familiilor lor la impactul schimbărilor climatice, astfel cum se prevede în planificarea pe 20 de ani din cadrul Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare;

L.  întrucât problemele de mediu, cauzate și accentuate de schimbările climatice, sunt în prezent responsabile de o creștere a migrației forțate și, întrucât, prin urmare, există o legătura tot mai strânsă între solicitanții de azil și zonele de degradare a mediului; întrucât sunt necesare îmbunătățirea protecției și reinstalarea „refugiaților climatici” și acordarea unei atenții speciale femeilor care sunt cele mai vulnerabile;

M. întrucât între 75% și 80% dintre cei 27 de milioane de refugiați la nivel mondial sunt femei și copii(8); întrucât migrațiile generate de schimbările climatice vor afecta în mod diferit femeile și bărbații, iar femeile vor fi adesea mai puternic afectate; întrucât sunt necesare prevederi speciale în ceea cec privește sănătatea, siguranța și independența pentru a reduce vulnerabilitatea femeilor în caz de migrație voluntară sau forțată;

N. întrucât proporția femeilor implicate în luarea deciziilor politice și în special în negocierile privind schimbările climatice este încă nesatisfăcătoare, iar progresele realizate sunt mărunte sau inexistente; întrucât femeile reprezintă numai 12%-15% dintre șefii de delegații și circa 30% din totalul delegaților;

O. întrucât două treimi dintre analfabeții din lume sunt femei(9) și, prin urmare, accesul la informații și la formare profesională prin canale de comunicare adecvate este esențial pentru asigurarea independenței și includerii femeilor, în special în cazuri de urgență, precum cele de dezastre naturale;

P. întrucât dezastrele naturale au un efect important pe termen mediu și lung asupra educației, sănătății, sărăciei structurale și asupra strămutării populației și întrucât copiii constituie un grup deosebit de vulnerabil la efectele dezastrelor naturale; întrucât există o strânsă legătură între apariția dezastrelor și diminuarea prezenței la școală și întrucât dezastrele exacerbează în mod considerabil decalajul de gen la nivel școlar;

Q.  întrucât seceta și deficitul de apă ca urmare a schimbărilor climatice obligă femeile să muncească mai mult pentru a asigura apa, alimentele și energia și întrucât tinerii abandonează frecvent școala pentru a-și ajuta mamele la aceste activități;

R.  întrucât femeile sunt și importanți agenți ai schimbării și la nivel global, sunt mai active în societatea civilă, iar participarea lor la toate aspectele luptei împotriva schimbărilor climatice ar garanta politici mai echitabile, mai cuprinzătoare și eficiente de abordare a acestei probleme, atât în ceea ce privește adaptarea, cât și în ceea ce privește atenuarea;

S.  întrucât, ca urmare a responsabilităților lor referitoare la gestionarea resurselor naturale limitate, femeile dobândesc cunoștințe importante despre necesitatea de a avea un mediu cât mai durabil, care le conferă acestora posibilitatea de a juca un rol, care nu ar trebui ignorat, la îmbunătățirea strategiilor de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora;

T.  întrucât mecanismele sau finanțarea pentru prevenirea, adaptarea și atenuarea dezastrelor vor rămâne insuficiente, cu excepția cazului în care acestea includ participarea deplină a femeilor la elaborare, luarea deciziilor și punerea în aplicare; întrucât bunele practici din Tunisia, Nicaragua, El Salvador și Honduras, de exemplu, au demonstrat că participarea și cunoștințele femeilor salvează vieți datorită gestionării dezastrelor, sporesc biodiversitatea, îmbunătățesc gestionarea apei, consolidează securitatea alimentară, previn deșertificarea, protejează pădurile și sprijină sănătatea publică,

Dispoziții generale

1.  recunoscând că schimbările climatice exacerbează discriminarea bazată pe sex, pe lângă celelalte efecte dezastruoase, subliniază că evitarea unei schimbări periculoase a climei trebuie să rămână prioritatea de bază a UE, atât în politica internă, cât și în cea externă;

2.  invită Comisia și Consiliul, pentru a se asigura că acțiunile în acest domeniu nu sporesc inegalitățile între sexe, ci îmbunătățesc situația femeilor, să introducă și să integreze problematica de gen în toate etapele politicilor privind clima, de la elaborare la finanțare, punere în aplicare și evaluare;

3   invită Comisia și statele membre să includă la toate nivelurile procesului decizional egalitatea de gen și obiectivele referitoare la dreptatea de gen în politicile, în planurile de acțiune și în alte măsuri referitoare la dezvoltarea durabilă, la riscul de dezastre și la schimbările climatice, prin efectuarea de analize de gen sistematice, stabilind indicatori și criterii de referință care să țină seama de dimensiunea de gen și dezvoltând instrumente practice corespunzătoare; subliniază că procesul de negociere asupra schimbărilor climatice trebuie să țină seama, în toate etapele, de la cercetare și analiză la proiectare și la crearea și aplicarea de strategii de atenuare și de adaptare, de principiile egalității de gen;

4   amintește că, în cel de-al 4-lea raport de evaluare, din 2007, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPPC) a confirmat că impactul schimbărilor climatice variază în funcție de sex, vârstă și clasă socială, săracii având potențial cel mai mult de suferit; consideră că realizarea egalității de gen este esențială pentru dezvoltarea umană și este un obiectiv fundamental al luptei împotriva sărăciei; solicită aplicarea unei abordări generale bazate pe gen la elaborarea politicilor privind dezvoltarea, drepturile omului și schimbările climatice; cere adoptarea unor măsuri care să garanteze că CCONUSC respectă cadrul privind drepturile omului și acordurile naționale și internaționale privind egalitatea de gen și echitatea, inclusiv Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor;

5.. subliniază faptul că schimbările climatice și efectele negative ale acestora ar trebui, de asemenea, considerate o problemă de dezvoltare cu implicații de gen, care afectează toate sectoarele (social, cultural, economic și politic), de la nivel local până la nivel global, și că sunt necesare eforturi concertate din partea tuturor părților implicate pentru a face astfel încât măsurile de reducere a schimbărilor climatice și a riscului de dezastre să respecte dimensiunea de gen, populațiile indigene și drepturile omului;

6.  salută tot mai puternica conștientizare a aspectului de gen al schimbărilor climatice în cadrul discuțiilor la nivel înalt și al intervențiilor principalilor actori în domeniul climei; cu toate acestea, subliniază necesitatea unor pași concreți înspre includerea unui număr mai mare de femei, la toate nivelurile de luare a deciziilor și, în special, în negocierile privind schimbările climatice prin măsuri, cum ar fi introducerea unei cote obligatorii de 40% în cadrul delegațiilor;

7.  reamintește Comisiei și statelor membre de rezoluția sa referitoare la Conferința privind schimbările climatice de la Durban (COP17) și le îndeamnă să acționeze în sensul angajamentului său de a depune „eforturi pentru o reprezentare a femeilor de cel puțin 40 % în toate organismele relevante” pentru finanțarea acțiunilor în domeniu; subliniază necesitatea aplicării acestui principiu la transferul tehnologic, precum și la organismele de adaptare;

8.  solicită Comisiei și statelor membre să colecteze date defalcate pe sexe la planificarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor, programelor și proiectelor în domeniul schimbărilor climatice pentru a evalua și a aborda eficient efectele diferite ale schimbărilor climatice asupra fiecărui gen și pentru a elabora un ghid privind adaptarea la schimbările climatice, subliniind politicile care pot proteja și împuternici femeile să facă față efectelor schimbărilor climatice;

9.  invită Comisia și statele membre să integreze statisticile care acordă atenție aspectelor de gen în toate domeniile politicii privind mediul pentru a îmbunătăți estimarea situației generale a femeilor și bărbaților în ceea ce privește schimbările climatice;

10. reamintește faptul că includerea aspectelor referitoare la promovarea egalității de gen și la eliminarea discriminării în politica externă a UE ar trebui să continue să sprijine femeile să îndeplinească un rol important în adoptarea deciziilor, elaborarea și gestionarea politicilor, conservarea și monitorizarea resurselor naturale, în domeniul mediului și al eforturilor de combatere a schimbărilor climatice;

11. solicită un indicator „favorabil climei” (ca o alternativă la PIB) pentru a monitoriza modul în care modelele de creștere, consum și stil de viață influențează schimbările climatice;

12. solicită UE și statelor membre să evalueze măsura în care politicile privind clima țin seama de nevoile femeilor și le îndeamnă să integreze dimensiunea de gen în formularea unei politici de dezvoltare durabilă care să țină seama de această dimensiune;

Adaptarea

13. solicită Comisiei și statelor membre să creeze instrumente ușor de utilizat pentru evaluarea impactului de gen de-a lungul întregului ciclu de viață al proiectelor, cum sunt cele utilizate în cadrul proiectelor de dezvoltare;

14. solicită soluții și proiecte locale incluzive, care să includă sensibilizarea șa vulnerabilitățile și capacitățile de a face față existente, cum sunt experiențele și cunoștințele tradiționale ale populațiilor locale, în special ale femeilor;

15. subliniază că, la nivel mondial, femeile sunt foarte implicate în activități la nivelul societății civile și, astfel, invită Comisia să faciliteze și susțină rețelele de organizații ale femeilor și de actori ai societății civile;

16. invită Comisia să aibă în vedere programe prin care transferul de tehnologii moderne și know-how poate contribui la adaptarea la schimbările climatice a comunităților și a regiunilor în curs de dezvoltare;

17. subliniază că, în țările în curs de dezvoltare, femeile joacă un rol esențial în extragerea și gestionarea apei, ele fiind deseori cele care colectează, utilizează și distribuie apa, nu numai în gospodărie, ci și în agricultură; îndeamnă Comisia să acorde ajutoare pentru dezvoltare în vederea lansării unor programe accesibile pentru săparea de puțuri cu ajutorul energiei din surse regenerabile și al unor sisteme de tratare a apei simple și ușor de întreținut;

18. solicită integrarea consolidării capacităților și formării atente la dimensiunea de gen în soluțiile de adaptare, care trebuie să fie compatibile cu nevoile speciale ale femeilor și să țină seama de obstacolele specifice, dar și de capacitățile și experiențele femeilor;

19. subliniază importanța folosirii cunoștințelor femeilor și a încurajării soluțiilor locale, care au o influență foarte concretă asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, așa cum este proiectul „Fetele la conducerea proiectelor de reducere a riscurilor” din Africa de Sud sau cum sunt mai multe proiecte menite să ajute grupurile de femei să monteze instalații pentru apă potabilă și toalete în cartiere sărace din India;

20. invită Comisia și statele membre să integreze aspectele legate de gen în strategii de prevenire și administrare a riscurilor asociate dezastrelor naturale și să promoveze emanciparea femeilor prin consolidarea capacităților anterior, în timpul și ulterior producerii dezastrelor cauzate de schimbările climatice, precum și implicarea activă a femeilor în anticiparea, în alertarea timpurie și în prevenirea dezastrelor, în cadrul consolidării capacității de rezistență;

21. constată că, în multe comunități din întreaga lume, responsabilitățile femeilor în cadrul familiei le fac mai vulnerabile la schimbările de mediu, care sunt exacerbate de consecințele schimbărilor climatice; femeile sunt afectate în rolurile multiple pe care le îndeplinesc, legate de producerea și furnizarea de hrană și de îngrijire, precum și de activitățile economice;

22. solicită mai multă transparență și incluziune în mecanismele și procesele de planificare existente, precum programele de acțiune naționale pentru adaptare (PANA) sau viitoarele planuri naționale de adaptare, precum și promovarea acestor principii în cadrul viitoarelor tratate privind schimbările climatice, a mecanismelor și a eforturilor de cooperare bilaterale;

23. subliniază că există dovezi serioase că impactul asupra sănătății al condițiilor exterioare influențate de climă, precum incidența malnutriției sau a bolilor infecțioase, precum malaria, variază în funcție de gen; ia notă cu îngrijorare de rata ridicată a mortalității feminine în situații de dezastru; consideră că cercetări specifice cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății femeilor ar putea ajuta la definirea unui răspuns mai bine țintit; îndeamnă toate guvernele să depună mai multe eforturi pentru a asigura o mai bună prevenire, tratare și acces la medicamente, în special pentru femei, deoarece sunt un grup vulnerabil, în calitatea lor de furnizori de îngrijire, să se angajeze la mai multe acțiuni menite să abordeze riscurile pentru sănătate asociate cu schimbările climatice și să ofere un cadru pentru evaluarea riscurilor pentru sănătate în funcție de sex și pentru măsurile de adaptare/atenuare legate de schimbările climatice;

24. subliniază că 70% dintre persoanele cele mai sărace ale lumii sunt femei, care realizează două treimi din totalul orelor de lucru, dar dețin mai puțin de 1% din proprietăți; de asemenea, li se refuză accesul egal și controlul asupra resurselor, tehnologiilor, serviciilor, proprietății asupra pământului, creditelor, sistemelor de asigurări și puterii de decizie și, astfel, sunt disproporționat vulnerabile și mai puțin capabile să se adapteze la schimbările climatice; evidențiază că 85 % dintre persoanele care mor în urma dezastrelor naturale generate de schimbările climatice sunt femei, că 75 % dintre refugiații din motive de mediu sunt femei și că tot femeile sunt cele mai probabile victime nevăzute ale războaielor pentru resurse și ale violențelor cauzate de schimbările climatice;

25. invită UE și statele sale membre să instituie un principiu de „justiție climatică”; insistă că cea mai mare nedreptate produsă de incapacitatea noastră de a aborda în mod eficient schimbările climatice ar fi efectele nocive asupra țărilor și populațiilor sărace și, în special, asupra femeilor;

Atenuarea

26. solicită Comisiei și viitoarelor președinții ale Consiliului Uniunii Europene să lanseze un studiu privind dimensiunea de gen a politicilor de atenuare;

27. subliniază că este nevoie de politici orientate pentru a evita segregarea pe sexe și discriminarea în cadrul economiei ecologice, în care noile locuri de muncă din domeniile tehnologiei și științelor sunt deja aproape în exclusivitate masculine; subliniază, în acest context, importanța antreprenoriatului în sensul deschiderii economiei ecologice atât pentru femei, cât și pentru bărbați;

28. invită Comisia și statele membre să încurajeze femeile să se formeze și să urmeze o carieră în sectorul tehnologic și științific și cariere în sectoarele mediului și al tehnologiilor energetice, deoarece necesitatea unei expertize în acest domeniu pentru a promova protecția climei va asigura femeilor locuri de muncă sigure cu un viitor stabil și va asigura conștientizarea necesităților femeilor la definirea politicilor privind schimbările climatice;

29. solicită Comisiei să sprijine reformarea mecanismelor și fondurilor existente, pentru a le face mai transparente, mai incluzive și pentru a reflecta mai bine contribuțiile la reducerea emisiilor ale comunităților locale și în special ale femeilor, precum și pentru a promova aceste principii în cadrul viitoarelor tratate privind schimbările climatice, a mecanismelor și a eforturilor de cooperare bilaterale, pentru a dezvolta modalități mai bune de emancipare economică a femeilor;

30. recunoaște impactul pe care creșterea populației îl are asupra climei și subliniază necesitatea de a răspunde în mod corespunzător cerințelor neîndeplinite din domeniul produselor contraceptive ale femeilor și bărbaților din toate societățile;

31. reamintește că evitarea schimbărilor climatice periculoase și limitarea creșterii temperaturilor medii la 2ºC sau, dacă este posibil, la 1,5ºC în comparație cu nivelurile preindustriale sunt necesare și absolut esențiale pentru a evita consecințele negative dramatice asupra femeilor și a altor populații vulnerabile;

32. solicită Comisiei să pună la punct un set de instrumente pentru a încuraja procesele mai incluzive de luare de decizii, așa cum s-a procedat în sectoarele transporturilor și energiei la Malmö (Suedia) și în zona Vollsmose (Danemarca)(10);

33. solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze indicatori pentru evaluarea impactului de gen al proiectelor și programelor și să promoveze integrarea dimensiunii de gen în bugetele pentru politicile din domeniul schimbărilor climatice, indiferent dacă aceste politici sunt destinate nivelului internațional, naționale, regional sau local;

34. solicită Comisiei și statelor membre să dezvolte instrumente și orientări pentru analiza de gen a politicilor și programelor de atenuare, precum și a programelor și activităților de cercetare conexe;

35. subliniază rolul important al femeilor în aplicarea în viața de zi cu zi a unor măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, de exemplu prin practici de economisire a energiei, prin măsuri de reciclare, precum și prin utilizarea produselor ecologice, deoarece încă sunt considerate administratorii principali ai gospodăriei; invită Comisia să lanseze campanii de sensibilizare la nivel local, concentrându-se pe alegerile privind consumul zilnic, legate de activitățile casnice și cele de îngrijire a copilului;

36. recunoaște, prin urmare, contribuția semnificativă pe care femeile o pot aduce la inovare prin capacitatea lor de a educa atât în administrarea afacerilor, cât și în cea a gospodăriilor;

37. în acest sens, subliniază importanța intensificării participării active a femeilor la inovarea pentru dezvoltarea durabilă ca mijloc de abordare a provocărilor serioase pe care le aduc schimbările climatice;

38. subliniază faptul că schimbările climatice vor conduce inevitabil la migrații din regiunile afectate de calamități, precum seceta sau inundațiile, și că Uniunea Europeană trebuie să aibă în vedere nevoia de a proteja femeile din taberele de persoane strămutate în interiorul țării și de refugiați;

39. observă că impactul schimbărilor de mediu asupra migrației și strămutărilor va crește în viitor și că, potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, 80% dintre refugiații din întreaga lume sunt femei și copii; reiterează importanța identificării de strategii care să țină seama de dimensiunea de gen pentru a răspunde la crizele umanitare și de mediu cauzate de schimbările climatice; consideră, prin urmare, că este urgent necesar să se realizeze cercetări privind gestionarea migrației din motive de mediu într-un mod care să țină seama de diferența de gen, lucru care ar include recunoașterea și găsirea de soluții în ceea ce privește rolurile de gen și responsabilitățile din domeniul resurselor naturale și ar putea include garantarea faptului că resursele rare sunt disponibile pentru comunitățile în situații de necesitate și că se furnizează apă pentru refugiați;

Finanțarea

40. solicită delegațiilor UE să respecte principiul stabilit în cadrul rezoluției menționate anterior referitoare la Conferința privind schimbările climatice de la Durban (COP17) de a garanta echilibrul de gen în cadrul tuturor organismelor care iau decizii financiare în domeniul schimbărilor climatice, inclusiv în cadrul consiliului de administrație al Fondului verde pentru climă și al potențialelor subcomisii pentru finanțarea unor proiecte individuale;

41. invită Comisia și statele membre să conceapă programe de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea care să aplice analiza aspectelor de gen pentru ameliorarea bunăstării femeilor și a fetelor și să ia în considerare inegalitățile de gen pentru accesul la credite, difuzarea informațiilor, acces îmbunătățit la terenuri și la resurse naturale, la energie durabilă și informații și servicii legate de sănătatea reproductivă; solicită ca aceste programe și strategii să includă soluții inovatoare de finanțare precum schemele de microcredit, în special în cazuri de urgență, precum cele ale refugiaților climatici;

42.  subliniază necesitatea ca mecanismele de finanțare să reflecte prioritățile și nevoile femeilor în mecanismele de finanțare și să includă participarea activă a acestora în dezvoltarea criteriilor de finanțare și alocarea resurselor pentru inițiativele privind schimbările climatice, în special la nivel local și în activitățile Fondului pentru o climă verde;

43. solicită integrarea egalității de gen, ca problematică orizontală, în toate fondurile și instrumentele privind clima; subliniază că integrarea necesită expertiză în problematica de gen și ar trebui să fie extinsă la misiunea și la metodele de guvernanță și operaționale ale mecanismelor de finanțare, iar metodele operaționale și mecanismele de monitorizare și de evaluare ar trebui să garanteze că femeile și comunitățile locale beneficiază de finanțare adecvată;

44. solicită Comisiei și delegațiilor UE să sprijine o finanțare crescută, nouă și suplimentară pentru acțiunile de adaptare de care beneficiază în mod direct femeile, care sunt adesea disproporționat de vulnerabile la impactul schimbărilor climatice; solicită ca furnizarea de fonduri pentru adaptare să se facă exclusiv sub formă de finanțări nerambursabile;

45. invită Comisia și statele membre să sprijine dezvoltarea surselor regenerabile de energie în țările în curs de dezvoltare, prin procese de schimburi de tehnologie și de cunoștințe, care includ participarea echilibrată a femeilor, cu scopul de a contribui simultan atât la egalitatea de șanse, cât și la atenuarea schimbărilor climatice;

46. subliniază cu îngrijorare impactul negativ pe care schimbările climatice îl pot avea în atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului ale Organizației Națiunilor Unite, în special a celor legate de condiția și protecția femeilor;

47. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0515.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0504.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0430.

(4)

JO C 67E, 18.3.2010, p. 44.

(5)

JO C 66E, 20.3.2009, p.57.

(6)

FAO, Situația alimentației și agriculturii în 2010-2011 – femeile în agricultură – eliminarea disparităților de gen în ceea ce privește dezvoltarea, http://www.fao.org/docrep/013/i2050e/i2050e.pdf

(7)

Forumul Economic Mondial, „Emanciparea femeilor: măsurarea disparității de gen globale”, 2005, https://members.weforum.org/pdf/Global_Competitiveness_Reports/Reports/gender_gap.pdf

(8)

ONU, Consiliul Economic și Social, „Femeile pe scurt”, http://www.un.org/ecosocdev/geninfo/women/women96.htm

(9)

UNICEF, „Progres pentru copii”, 2005, http://www.unicef.org/progressforchildren/2005n2/PFC05n2en.pdf

(10)

Integrarea dimensiunii de gen în politica privind transporturile publice din Malmö: http://www.nikk.no/A+gender+equal+and+sustainable+public+transport+system.b7C_wljSYQ.ips ; și proiectul de formare a femeilor aparținând minorităților etnice pentru a fi ambasadoare de mediu în Vollmose: http://www.nikk.no/Women+are+everyday+climate+experts.b7C_wljQ1e.ips.


EXPUNERE DE MOTIVE

Recunoașterea legăturilor dintre gen și schimbările climatice a fost dezvoltată recent, iar aspectele de gen nu au fost integrate în politicile referitoare la schimbările climatice.

Contextul internațional nu este deloc favorabil: incertitudinile post Kyoto și riscul de a nu se ajunge la un acord internațional obligatoriu sunt simțite pretutindeni. În fața fricii legitime că angajamentele existente, deja inadecvate referitoare la schimbările climatice pot fi anulate, probleme legate de justiția climatică și abordarea vulnerabilităților tind să fie neglijate.

Accentul este pus pe reuniunea țărilor de la Durban din 2011 și apoi, din nou, din Rio în 2012, rezultatul negocierilor afectându-le abilitatea de a pune deoparte diferențele și preocupările egocentrice pentru a ajunge la un acord care să fie obligatoriu și destul de amplu pentru a fi credibil.

Raportul nostru sprijină acest proces. Deoarece efectele schimbărilor climatice vor avea un impact disproporționat asupra femeilor, dorim să subliniam că schimbările climatice trebuie să fie o prioritate absolută pentru Uniunea Europeană, în termeni de politică externă și internă.

În aceste negocieri, ca în majoritatea politicilor și programelor naționale, precum PANA, includerea unei perspective de gen este o evoluție recentă și fragilă. Deși este considerată legitimă în anumite sectoare (în special agricultura din țările în curs de dezvoltare și gestionarea resurselor forestiere), este departe de a fi considerată o problemă clară sau o prioritate, când este comparată cu urgența acțiunii climatice și riscurile pentru supraviețuirea umană.

Raportoarea dorește nu numai să arate că justiția climatică este o cerere care nu poate fi ignorată, dar, mai presus de toate, să lărgească viziunea noastră pentru a include aspecte în vederea găsirii unor soluții mai eficiente, mai puțin costisitoare și, în final, mai juste. Deoarece discriminarea de gen se regăsește pretutindeni în societatea noastră, considerăm că este esențial să fie luată în considerare în politicile climatice pentru a evita agravarea situației și, mai presus de toate, pentru a profita de o mulțime de idei, acțiuni și mecanisme de sprijin cu care să se abordeze urgența combaterii schimbărilor climatice.

Raportoarea dorește să sublinieze trei puncte principale:

- includerea problemelor de gen oferă o oportunitate pentru ca lupta împotriva schimbărilor climatice să devină mai puternică, mai echitabilă și mai eficientă.

- pentru a fi eficientă, includerea aspectelor legate de gen trebuie să se bazeze în mod egal și simultan pe două principii: abordarea efectelor inegalității și abordarea cauzelor sale, în principal prin creșterea independenței financiare a femeilor și a modalităților de emancipare din comunitățile lor;

- nu putem decât să îmbunătățim înțelegerea legăturilor dintre femei și schimbări climatice prin disponibilitatea de a face astfel și prin colectarea datelor defalcate pe gen. O înțelegere mai bună ne va permite să ne adaptăm procesul decizional, așa cum s-a întâmplat în ultimii 20 de ani de politici de dezvoltare.

Vulnerabilitate mai mare

Dacă legătura dintre femei și schimbări climatice nu pare imediat evidentă, aceasta este deoarece femeile nu reprezintă un grup omogen pe glob. Diferențele care există în termeni de standard de viață, oportunități și educație ar putea da naștere ideii că genul nu este un factor suficient de universal pentru a fi decisiv în combaterea schimbărilor climatice.

Cu toate acestea, în lume, femeile suferă de discriminare deoarece sunt femei, iar nevoile, aspirațiile și oportunitățile lor sunt mai limitate și li se acordă mai puțină atenție decât celor masculine. Statisticile defalcate pe gen arată că acest lucru este adevărat pentru toate domeniile vieții și în toate societățile.

- femeile au mai puțin acces la resurse financiare și drepturi de proprietate (femeile posedă mai puțin de 1% din resursele lumii și formează 70% din persoanele care trăiesc cu mai puțin de 1 dolar pe zi);

- femeile sunt sistematic subreprezentate în procesele decizionale politice și economice (17% din deputații parlamentari de pe glob și 8% din miniștri de guvern sunt femei);

- femeile efectuează, la nivel mondial, o mare parte din munca neremunerată, în principal îngrijindu-i pe ceilalți (copii, bătrâni) și gestionarea casnică (două treimi din orele lucrate în lume sunt prestate de femei, pentru doar 10% din venitul mondial);

- femeile sunt principalele victime ale violenței sexuale, formează 80% din refugiați și persoane strămutate la nivel mondial, iar rata excesivă a mortalității în situațiile care rezultă din dezastre naturale este de 5 ori mai mare decât pentru bărbați.

Se poate adăuga că femeile pot avea, de asemenea, nevoi de sănătate specifice, în principal legate de reproducere și factorii asociați: menstruație, condiții de sănătate și igienă în cursul sarcinii, naștere, și gestionarea drepturilor de reproducere pentru a planifica sarcinile.

Aceste cifre sunt un rezultat al limitărilor culturale, tradiționale și sociale privind drepturile egale și responsabilitățile pentru bărbați și femei. Discriminarea cu care femeile se confruntă în mod istoric este sursa vulnerabilității lor. Din cauza poziției lor subordonate în toate domeniile vieții, economice, politice, sociale etc. - femeile sunt mai puțin capabile să răspundă și să se readapteze la schimbările majore, precum încălzirea globală și efectele sale secundare.

Femeile ca agenți ai schimbării

S-au efectuat anumite progrese în sensul luării în considerare a acestor vulnerabilități în tratatele internaționale. Cadrul Hyogo din 2005 privind dezastrele naturale menționează în mod specific importanța sensibilizării cu privire la diferențele de gen la toate nivelurile. Agenda 21 și Declarația de la Rio 1992 includ, de asemenea, numeroase măsuri pentru a atenua discriminarea legată de gen și încurajează în mod activ includerea femeilor în toate aspectele legate de politica climatică.

Diferențele de gen trec dincolo de aspectul vulnerabilității generale a femeilor. Sensibilizarea cu privire la situația inegală a bărbaților și femeilor implică două aspecte legate intrinsec: nevoia de a se concentra în mod specific asupra femeilor pentru a le diminua vulnerabilitatea și nevoia de măsuri concepute pentru a crea o relație mai egală între bărbați și femei.

Aceste două aspecte, asistența și emanciparea, ar trebui incluse împreună în politici. De exemplu, ca urmare a unui dezastru natural, este important să există dispoziții legate de igiena și siguranța femeilor, dar este la fel de important ca femeile să fie incluse în formarea privind reconstrucția și munca pe echipe. Această abordare duală ar trebui aplicată la toate proiectele și programele pentru a ușura suferința imediată și a încuraja schimbările pe termen mai lung.

Doar legând aceste două aspecte, includerea dimensiunii de gen poate să-și atingă obiectivul, care este cel de a diminua efectele discriminării de care suferă femeile și de a le spori independența și emanciparea.

Femeile acționează deja ca agenți ai schimbării privind problemele legate de climă, atât la nivel individual, cât și colectiv. Incluzând o dimensiune de gen, oportunitățile de acțiune se multiplică, fie că avem în vedere femeile imigrante care devin „ambasadori ecologici” în Danemarca, fie femeile indiene care creează cooperative agricole tradiționale.

Raportul nostru subliniază faptul că măsurile de protecție a femeilor aflate deja în situații critice ar trebui să se completeze și că este important să se utilizeze politice climatice pentru a schimba mentalitățile actuale, prin includerea grupurilor care apără drepturile femeilor în procesele de negociere și mecanismele de finanțare, îmbunătățirea educației femeilor și consultarea lor sporită, prin încurajarea proiectelor care eliberează și autonomizează femeile în comunitățile lor, atât în țările în dezvoltare, cât și în UE.

Un domeniu care este încă neexplorat în țările în curs de dezvoltare

Deși există acum mai multă sensibilizare, considerațiile de gen sunt doar parțial incluse în proiectele și programele europene legate de climă: mecanismele de finanțare a dezvoltării și politicile vizând țările în curs de dezvoltare sporesc această legătură, dar genul este în mod evident absent din toate politicile intra-europene legate de climă.

Roadmap 2050, care prevede prioritățile Uniunii privind calea spre o economie verde și reducerea emisiilor și propune o abordate sectorială față de obiectivele propuse, nu ia în considerare situațiile diferite ale bărbaților și ale femeilor.

Există însă legături între gen și climă, chiar și în cadrul UE și în politicile cu privire la energie, transport și agricultură. De exemplu, sectoarele-cheie ale viitoarei economii verzi sunt predominate de bărbați, ceea ce nu numai că afectează egalitatea de șanse în educație și formare, dar și încurajează culturi de întreprindere care nu fac mult pentru a promova egalitatea dintre bărbați și femei.

Sensibilizarea cu privire la gen se extinde dincolo de inegalitățile vizibile, precum diferențele de salariu sau segregarea în locurile de muncă științifice sau în servicii. Cauzele indirecte ale acestor inegalități, cultura masculină din întreprinderi, discriminarea în timpul petrecut pentru efectuarea sarcinilor menajere etc., își au rădăcina în androcentrism. Dacă genul nu este încorporat în discuția politică de la început, proiectele rezultate și propunerile au riscul de a fi părtinitoare din start, prin utilizarea implicită ca model de referință a unui bărbat alb, fără handicap, heterosexual, cu loc de muncă permanent.

Trebuie să ne lărgim viziunea nu numai ca o chestiune de justiție, dar și pentru ca acțiunile noastre să devină mai eficiente. Femeile reprezintă jumătate din populație și au un potențial semnificativ pentru acțiune și impact.

Raportoarea a încercat să sublinieze oportunitățile prezentate de includerea femeilor: în acest moment, nu profităm de un vast rezervor de idei, acțiuni și mecanisme de sprijin, excluzând în mod inconștient jumătate din cetățenii lumii de la politicile noastre privind clima.

Genul și schimbările climatice: veriga lipsă?

Deși Uniunea Europeană a făcut eforturi pentru a include considerațiile de gen ca politică transversală, iar legăturile dintre gen și politica de dezvoltare sunt bine stabilite, legătura dintre gen și politica de atenuare, în special în UE, nu a fost nici explorată, nici utilizată. Raportul Parlamentului privind includerea dimensiunii de gen subliniază totuși importanța promovării egalității dintre bărbați și femei în toate politicile UE.

Trebuie să sperăm că nu va fi necesar să se justifice importanța includerii dimensiunii de gen în fiecare domeniu și că această sensibilizare nu se va limita la reprezentarea femeilor în politică și economie. Aplicarea unei politici cuprinzătoare pentru a promova egalitatea dintre bărbați și femei necesită o analiză mai amănunțită a cauzelor explicite ale inegalității.

Când se elaborează politicile fără efortul conștient de a include dimensiunea de gen, acestea au riscul de a obstrucționa eforturile de a atinge egalitatea dintre bărbați și femei.

Progresul către o mai bună înțelegere și o sensibilizare sporită a aspectelor de gen este împiedicat de lipsa cercetării și a datelor defalcate pe gen cu care trebuie efectuată cercetarea, în domenii precum transportul, energia și politica agricolă.

Pentru a evita generarea unor costuri administrative nerezonabile, propunem ca aceste tipuri de colectare a datelor să fie utilizate doar la lansarea unor noi proiecte sau pentru evaluarea periodică a celor existente. Accesul la aceste noi date le va permite cercetătorilor să efectueze analize și să elaboreze noi propuneri în anii care vor urma.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (25.1.2012)

destinat Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

privind femeile și schimbările climatice

(2011/2197(INI))

Raportoare pentru aviz: Bairbre de Brún

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că schimbările climatice și efectele negative ale acestora ar trebui considerate o problemă de dezvoltare cu implicații de gen, care afectează toate sectoarele (social, cultural, economic și politic), de la nivel local până la nivel global, și că sunt necesare eforturi concertate din partea tuturor părților implicate pentru a face astfel încât măsurile de reducere a schimbărilor climatice și a riscului de dezastre să respecte dimensiunea de gen, populațiile indigene și drepturile omului;

2.  reamintește că evitarea schimbărilor climatice periculoase și limitarea creșterii temperaturilor medii la 2ºC sau, dacă este posibil, la 1,5ºC în comparație cu nivelurile preindustriale sunt necesare și absolut esențiale pentru a evita consecințele negative dramatice asupra femeilor și a altor populații vulnerabile;

3.  amintește că, în cel de-al 4-lea raport de evaluare, din 2007, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPPC) a confirmat că impactul schimbărilor climatice variază în funcție de sex, vârstă și clasă socială, săracii având potențial cel mai mult de suferit; subliniază că procesul de negociere privind Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) trebuie să țină seama, în toate etapele, de la cercetare și analiză la proiectare și aplicare și la crearea de strategii de atenuare și de adaptare, de principiile egalității de gen;

4.  subliniază că 70% dintre persoanele cele mai sărace ale lumii sunt femei, care realizează două treimi din totalul orelor de lucru, dar dețin mai puțin de 1% din proprietăți; de asemenea, li se refuză accesul egal și controlul asupra resurselor, tehnologiilor, serviciilor, proprietății asupra pământului, creditelor, sistemelor de asigurări și puterii de decizie și, astfel, sunt disproporționat vulnerabile și mai puțin capabile să se adapteze la schimbările climatice; evidențiază că 85 % dintre persoanele care mor în urma dezastrelor naturale generate de schimbările climatice sunt femei, că 75 % dintre refugiații din motive de mediu sunt femei și că tot femeile sunt cele mai probabile victime nevăzute ale războaielor pentru resurse și ale violențelor cauzate de schimbările climatice;

5.  subliniază că emanciparea politică, financiară și educațională a femeilor, care reprezintă aproximativ 50 % din populația mondială și își asumă totuși o responsabilitate relativ mai mare în deciziile zilnice privind consumul, îngrijirea copiilor și activitățile casnice, decizii care afectează mediul și clima, reprezintă un element esențial în vederea unei dezvoltări durabile;

6.  constată că, în multe comunități din întreaga lume, responsabilitățile femeilor în cadrul familiei le fac mai vulnerabile la schimbările de mediu, care sunt exacerbate de consecințele schimbărilor climatice; femeile sunt afectate în rolurile multiple pe care le îndeplinesc, legate de producerea și furnizarea de hrană și de îngrijire, precum și de activitățile economice;

7.  subliniază că există dovezi serioase că impactul asupra sănătății al condițiilor exterioare influențate de climă, precum incidența malnutriției sau a bolilor infecțioase, variază în funcție de gen; ia notă cu îngrijorare de rata ridicată a mortalității feminine în situații de dezastru; consideră că cercetări specifice cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății femeilor ar putea ajuta la definirea unui răspuns mai bine țintit; îndeamnă toate guvernele să asigure mai multă disponibilitate, un acces mai bun și mai mult sprijin din partea serviciilor medicale, în special pentru femei în calitatea lor de furnizori de îngrijire, să se angajeze la mai multe acțiuni menite să abordeze riscurile pentru sănătate asociate cu schimbările climatice și să ofere un cadru pentru evaluarea riscurilor pentru sănătate în funcție de sex și pentru măsurile de adaptare/atenuare legate de schimbările climatice;

8.  subliniază că, la nivel mondial, femeile sunt mai implicate în activități la nivelul societății civile și, astfel, facilitarea și susținerea rețelelor de organizații ale femeilor și a activităților societății civile reprezintă un progres important;

9.  consideră că realizarea egalității de gen este esențială pentru dezvoltarea umană și este un obiectiv fundamental al luptei împotriva sărăciei; solicită aplicarea unei abordări generale bazate pe gen la elaborarea politicilor privind dezvoltarea, drepturile omului și schimbările climatice; cere adoptarea unor măsuri care să garanteze că CCONUSC respectă cadrul privind drepturile omului și acordurile naționale și internaționale privind egalitatea de gen și echitatea, inclusiv Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor;

10. observă că impactul schimbărilor de mediu asupra migrației și strămutărilor va crește în viitor și că, potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, 80% dintre refugiații din întreaga lume sunt femei și copii; reiterează importanța identificării de strategii care să țină seama de dimensiunea de gen pentru a răspunde la crizele umanitare și de mediu cauzate de schimbările climatice; consideră, prin urmare, că este urgent necesar să se realizeze cercetări privind gestionarea migrației din motive de mediu într-un mod care să țină seama de diferența de gen, lucru care ar include recunoașterea și găsirea de soluții în ceea ce privește rolurile de gen și responsabilitățile din domeniul resurselor naturale și ar putea include garantarea faptului că resursele rare sunt disponibile pentru comunitățile în situații de necesitate și că se furnizează apă pentru imigranți;

11. subliniază că femeile dețin, de asemenea, cunoștințe și aptitudini prețioase și sunt agenți eficienți ai schimbării în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, reducerea riscurilor de dezastre și construirea capacității de rezistență; recunoaște că este nevoie de mai multe date defalcate pe țări și pe gen pentru a se putea evalua efectiv și aborda diferitele efecte pe care le au asupra fiecărui grup de gen schimbările climatice;

12. recunoaște că sporirea populației are un impact asupra emisiilor de gaze cu efect de seră și subliniază necesitatea de a răspunde în mod adecvat necesităților contraceptive ale femeilor și bărbaților din toate societățile;

13. subliniază rolul important al femeilor în aplicarea în viața de zi cu zi a unor măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, de exemplu prin practici de economisire a energiei, prin măsuri de reciclare, precum și prin utilizarea produselor ecologice;

14. recunoaște, prin urmare, contribuția semnificativă pe care femeile o pot aduce la inovare prin capacitatea lor de a educa atât în administrarea afacerilor, cât și în cea a gospodăriilor;

15. în acest sens, subliniază importanța intensificării participării active a femeilor la inovarea pentru dezvoltarea durabilă ca mijloc de abordare a provocărilor serioase pe care le aduc schimbările climatice;

16. solicită UE și statelor membre să evalueze măsura în care politicile privind clima țin seama de nevoile femeilor și le îndeamnă să integreze dimensiunea de gen în formularea unei politici de dezvoltare durabilă care să țină seama de această dimensiune;

17. îndeamnă guvernele din întreaga lume:

–   să includă perspectivele de gen în politicile naționale, în planurile de acțiune și în orice măsuri referitoare la dezvoltarea durabilă, la riscul de dezastre și la schimbările climatice, prin efectuarea de analize de gen sistematice, stabilind indicatori și criterii de referință care să țină seama de dimensiunea de gen și dezvoltând instrumente practice corespunzătoare;

–   să conceapă programe de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea care să aplice analiza aspectelor de gen pentru ameliorarea bunăstării femeilor și a fetelor – de exemplu, prin acces la credite, servicii de consolidare și dezvoltare a capacităților, difuzarea informațiilor, acces îmbunătățit la terenuri și la resurse naturale, la energie și la tehnologii durabile, precum și acces la informațiile și serviciile din domeniul sănătății reproductive;

–   să reflecte prioritățile și nevoile femeilor în mecanismele de finanțare și să includă participarea activă a acestora în dezvoltarea criteriilor de finanțare și alocarea resurselor pentru inițiativele privind schimbările climatice, în special la nivel local;

18. invită UE și statele sale membre să instituie un principiu de „justiție climatică”; insistă că cea mai mare nedreptate produsă de incapacitatea noastră de a aborda în mod eficient schimbările climatice ar fi efectele nocive asupra țărilor și populațiilor sărace și, în special, asupra femeilor;

19. îndeamnă guvernele din întreaga lume să promoveze emanciparea femeilor prin consolidarea capacităților anterior, în timpul și ulterior producerii dezastrelor cauzate de schimbările climatice, precum și implicarea activă a femeilor în anticiparea, în alertarea timpurie și în prevenirea dezastrelor, în cadrul consolidării capacității de rezistență;

20. evidențiază necesitatea unei dezvoltări mai extinse și mai eficiente a diplomației UE în domeniul climei în toate negocierile internaționale privind clima; consideră că o consolidare a implicării și emancipării femeilor în acest domeniu, prin introducerea conceptului de „putere prin influență” (soft power), ar putea avea efecte pozitive;

21. subliniază că, în țările din lumea a treia, femeile joacă un rol esențial în extragerea și gestionarea apei, ele fiind deseori cele care colectează, utilizează și distribuie apa, nu numai în gospodărie, ci și în agricultură; îndeamnă Comisia să acorde ajutoare pentru dezvoltare în vederea lansării unor programe accesibile pentru săparea de puțuri cu ajutorul energiei din surse regenerabile și al unor sisteme de tratare a apei simple și ușor de întreținut;

22. subliniază că este necesară intensificarea formării femeilor din punctul de vedere al economiilor de energie și de apă, întrucât ele sunt principalii gestionari ai acestor resurse în cadrul gospodăriilor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.1.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

47

7

4

Membri titulari prezenți la votul final

János Áder, Elena Oana Antonescu, Kriton Arsenis, Pilar Ayuso, Paolo Bartolozzi, Milan Cabrnoch, Martin Callanan, Nessa Childers, Yves Cochet, Esther de Lange, Anne Delvaux, Bas Eickhout, Edite Estrela, Jill Evans, Karl-Heinz Florenz, Elisabetta Gardini, Julie Girling, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Dan Jørgensen, Karin Kadenbach, Christa Klaß, Holger Krahmer, Jo Leinen, Peter Liese, Zofija Mazej Kukovič, Linda McAvan, Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė, Miroslav Ouzký, Vladko Todorov Panayotov, Gilles Pargneaux, Andres Perello Rodriguez, Sirpa Pietikäinen, Mario Pirillo, Pavel Poc, Frédérique Ries, Oreste Rossi, Dagmar Roth-Behrendt, Daciana Octavia Sârbu, Horst Schnellhardt, Richard Seeber, Theodoros Skylakakis, Bogusław Sonik, Salvatore Tatarella, Anja Weisgerber, Åsa Westlund, Glenis Willmott, Sabine Wils, Marina Yannakoudakis

Membri supleanți prezenți la votul final

Gaston Franco, Jutta Haug, Bill Newton Dunn, Michèle Rivasi, Eleni Theocharous, Andrea Zanoni

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Kārlis Šadurskis


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

28.2.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

0

5

Membri titulari prezenți la votul final

Regina Bastos, Edit Bauer, Andrea Češková, Edite Estrela, Iratxe García Pérez, Sophia in ‘t Veld, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Nicole Kiil-Nielsen, Silvana Koch-Mehrin, Constance Le Grip, Astrid Lulling, Elisabeth Morin-Chartier, Siiri Oviir, Raül Romeva i Rueda, Joanna Senyszyn, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Britta Thomsen, Angelika Werthmann, Marina Yannakoudakis, Anna Záborská, Inês Cristina Zuber

Membri supleanți prezenți la votul final

Vilija Blinkevičiūtė, Kent Johansson, Christa Klaß, Kartika Tamara Liotard, Ana Miranda, Mariya Nedelcheva, Katarína Neveďalová, Antigoni Papadopoulou, Sirpa Pietikäinen

Aviz juridic - Politica de confidențialitate