RAPORT privind cererea de ridicare a imunităţii Krisztinei Morvai
7.3.2012 - (2010/2285(IMM))
Comisia pentru afaceri juridice
Raportoare: Eva Lichtenberger
PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
privind cererea de ridicare a imunităţii Krisztinei Morvai
Parlamentul European,
– având în vedere cererea de ridicare a imunităţii Krisztinei Morvai, prezentată la 13 octombrie 2010 de Tribunalul Teritorial Central Pesta din Budapesta (Ungaria), în cadrul unor proceduri pendinte la instanţa respectivă, cere prezentată în plen la 24 noiembrie 2010,
– în urma audierii Krisztinei Morvai, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,
– având în vedere observaţiile scrise transmise de Tribunalul Teritorial Central Pesta, la 19 decembrie 2011, ca răspuns la solicitarea unor informaţii şi explicaţii suplimentare din partea Comisiei pentru afaceri juridice, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3),
– având în vedere articolele 8 şi 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene, anexat Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, şi articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea deputaţilor în Parlamentul European prin sufragiu universal direct,
– având în vedere hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 şi 21 octombrie 2008, 19 martie 2010 şi 6 septembrie 2011[1],
– având în vedere articolul 6 alineatul (2) şi articolul 7 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0050/2012),
A. întrucât Tribunalul Teritorial Central Pesta a cerut ridicarea imunităţii parlamentare a deputatei în Parlamentul European, Krisztina Morvai, în cadrul unor proceduri în curs la această instanţă;
B. întrucât cererea tribunalului este legată de o procedură penală având drept obiect infracţiunea penală de calomnie în public bazată pe o serie de declaraţii făcute de Krisztina Morvai cu privire la o persoană privată din Ungaria;
C. întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene, deputaţii în Parlamentul European nu pot fi urmăriţi, deţinuţi sau trimişi în judecată pentru opiniile sau voturile exprimate în exerciţiul funcţiei lor;
D. întrucât faptele acestei cauze, prezentate în observaţiile scrise transmise de tribunal Comisiei pentru afaceri juridice, indică că declaraţiile au fost făcute într-o perioadă în care Krisztina Morvai nu era deputată în Parlamentul European;
1. hotărăşte să ridice imunitatea Krisztinei Morvai;
2. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum şi raportul comisiei competente, autorităţii competente din Ungaria şi Krisztinei Morvai.
- [1] Cauza 101/63 Wagner / Fohrmann şi Krier, Rec. 1964, p.195, Cauza 149/85 Wybot / Faure şi alţii Rec. 1986, p. 2391, Cauza T-345/05 Mote / Parliament Rec. 2008, p. II-2849, Cauza comună C-200/07 şi C-201/07 Marra / De Gregorio şi Clemente Rec. 2008, p. I-7929, Cauza T-42/06 Gollnisch / Parliament (nepublicată încă în Repertoriu) şi Cauza C-163/10 Patriciello (nepublicată încă în Repertoriu).
EXPUNERE DE MOTIVE
1. Context
La reuniunea din 24 noiembrie 2010, Preşedintele a anunţat, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, că a primit, la 13 octombrie 2010, o cerere din partea Tribunalului Central Districtual din Pesta de ridicare a imunităţii parlamentare a Krisztinei Morvai, cu trimitere la articolele 8 şi 9 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene.
Preşedintele a transmis această solicitare Comisiei pentru afaceri juridice, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2). Krisztina Morvai a fost audiată de comisie la 25 aprilie 2011, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3), după care aceasta din urmă a decis să solicite informaţii şi explicaţii suplimentare de la Tribunalul Central Districtual din Pesta, de asemenea în conformitate cu articolul 7 alineatul (3). Tribunalul a transmis informaţiile şi explicaţiile solicitate în scrisoarea sa din 19 decembrie 2011.
Contextul cererii de ridicare a imunităţii este următorul: La 14 aprilie 2005, dl János Zombori, rezident în Germania, a depus o plângere la Direcţia Poliţiei naţionale din Budapesta, Ungaria, împotriva unor „autori necunoscuţi” pentru infracţiunea de calomnie publică, în conformitate cu articolul 179 alineatul (1) din Codul penal ungar, legată de numeroase informaţii apărute în mass-media, în formă tipărită, pe internet şi la televiziune, în martie şi aprilie 2005, în care dl Zombori era acuzat de a-şi fi abuzat fizic şi mental fiul. La 8 mai şi la 15 iulie 2005, reclamantul a prezentat o listă cu informaţii adiţionale din presă, care conţineau acuzaţii similare, şi a solicitat ca autorii articolelor, redactorii şi editorii informaţiilor, precum şi persoanele care au făcut declaraţiile să fie identificaţi şi traşi la răspundere.
După audierea reclamantului, la 6 decembrie 2006, tribunalul a dispus începerea unei anchete. În urma investigaţiilor a fost prezentată o listă a presupuşilor autori, printre care Krisztina Morvai, listă înregistrată la tribunal la 12 februarie 2007, iar reclamantul a declarat, la 14 martie 2007, că doreşte continuarea procedurilor împotriva tuturor autorilor suspectaţi.
Tribunalul a organizat o audiere la 28 mai 2008, convocând în mod corespunzător atât reclamantul, cât şi pe Krisztina Morvai, care au fost însă absenţi pentru motive întemeiate; în urma acesteia, tribunalul a hotărât separarea acţiunii în două cauze, una referitoare la autorii suspectaţi identificaţi, şi cealaltă referitoare la persoanele încă neidentificate.
Întrucât, în această a doua cauză, persoanele nu au putut fi în cele din urmă identificate, tribunalul a hotărât, la 15 decembrie 2008, închiderea procedurii. Această hotărâre a fost atacată în apel de reclamant, iar Tribunalul Municipal Budapesta a anulat hotărârea la 26 februarie 2009, determinând redeschiderea procedurii.
Tribunalul a stabilit o audiere la 30 septembrie 2009, care a fost însă amânată, datorită absenţei reclamantului, pentru 4 mai 2010, reclamantul fiind invitat să-şi clarifice acuzaţiile. La 23 iunie 2010, reclamantul a indicat că doreşte continuarea procedurilor penale împotriva a doi presupuşi autori identificaţi, care au făcut declaraţiile incriminate la televiziune, unul dintre aceştia fiind Krisztina Morvai.
Tribunalul a suspendat procedura la 8 octombrie 2010, pentru a cere Parlamentului European ridicarea imunităţii parlamentare a Krisztinei Morvai.
Tribunalul a informat comisia că, în conformitate cu Codul penal ungar, termenul de prescripţie pentru o infracţiune este perioada corespunzătoare limitei superioare a pedepsei aferente, fără a putea fi însă mai scurt de trei ani. Având în vedere faptul că pedeapsa prevăzută în Codul penal pentru calomnie în presă este de doi ani, termenul de prescripţie pentru această infracţiune este cel minim, de trei ani. Cu toate acestea, termenul de prescripţie este întrerupt prin deschiderea urmăririi penale împotriva autorilor suspectaţi.
În ceea ce o priveşte, Krisztina Morvai susţine că Parlamentul ar trebui să-i apere imunitatea parlamentară. Deşi recunoaşte că a făcut declaraţiile în cauză, deputata susţine că le-a făcut în calitatea sa de activistă pentru drepturile femeii şi că nu i s-a adus la cunoştinţă existenţa vreunei anchete sau urmăriri împotriva sa între 14 aprilie 2005, când a fost depusă plângerea iniţială, şi 14 aprilie 2008, când ar fi expirat termenul de prescripţie pentru infracţiunea respectivă. Termenul de prescripţie expirase, prin urmare, la 8 octombrie 2010, când a fost prezentată cererea de ridicare a imunităţii parlamentare. Krisztina Morvai consideră că reclamantul şi tribunalul au desfăşurat procedurile împotriva sa după ce fusese aleasă deputată în Parlamentul European, în 2009.
2. Legislaţia şi procedura privind imunitatea deputaţilor în Parlamentul European
Articolele 8 şi 9 din Protocolul nr. 7 la TFUE, privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene prevăd următoarele (sublinierile ne aparţin):
Articolul 8
Membrii Parlamentului European nu pot fi cercetaţi, reţinuţi sau urmăriţi datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcţiilor lor.
Articolul 9
Pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acesteia beneficiază:
a. pe teritoriul naţional, de imunităţile recunoscute membrilor Parlamentului propriei ţări;
b. pe teritoriul oricărui alt stat membru, scutirea de la orice măsuri de detenţie şi de la orice trimitere în judecată.
Imunitatea este valabilă inclusiv pe perioada deplasării la locul reuniunii Parlamentului European, cât şi la întoarcere.
Imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict şi nici nu poate constitui o piedică pentru Parlamentul European de a ridica imunitatea unuia dintre membri.
Procedura din cadrul Parlamentului European este reglementată prin articolele 6 şi 7 din Regulamentul său de procedură, care prevăd următoarele (sublinierile ne aparţin):
Articolul 6 - Ridicarea imunităţii
1. În exercitarea competenţelor sale în ceea ce priveşte privilegiile şi imunităţile, Parlamentul urmăreşte în special conservarea integrităţii sale ca adunare legislativă democratică şi asigurarea independenţei deputaţilor în îndeplinirea atribuţiilor care le revin.2.
Orice cerere adresată Preşedintelui de o autoritate competentă a unui stat membru în vederea ridicării imunităţii unui deputat este comunicată în şedinţă plenară şi trimisă comisiei competente.
(...)
Articolul 7 - Proceduri privind imunitatea
1. Comisia competentă examinează fără întârziere şi în ordinea în care i-au fost prezentate cererile de ridicare a imunităţii sau de apărare a imunităţii şi privilegiilor.2.
Comisia prezintă o propunere de decizie motivată prin care se recomandă adoptarea sau respingerea cererii de ridicare a imunităţii sau de apărare a imunităţii şi privilegiilor.3.
Comisia poate solicita autorităţii interesate furnizarea tuturor informaţiilor şi precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea. Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicaţii, poate prezenta toate documentele şi mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente şi poate fi reprezentat de un alt deputat.
(...)7.
Comisia poate emite un aviz motivat privind competenţa autorităţii în cauză şi admisibilitatea cererii, dar nu se pronunţă în niciun caz asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei deputatului sau asupra oportunităţii sau inoportunităţii urmăririi penale a deputatului pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă examinarea solicitării îi permite comisiei să dobândească o cunoaştere aprofundată a cauzei.
(...)
3. Justificarea deciziei propuse
Din moment ce declaraţiile în cauză au fost făcute în 2005, acestea au fost făcute înainte ca Krisztina Morvai să devină deputată în Parlamentul European, în urma alegerilor pentru Parlamentul European din 2009.
Curtea de Justiţie consideră că întinderea imunităţii absolute prevăzute la articolul 8 „trebuie stabilită... doar în temeiul dreptului comunitar”[1]. Curtea s-a mai pronunţat recent, de asemenea, că „o declaraţie efectuată de un deputat european în afara incintei Parlamentului European şi care a condus la declanşarea urmăririi penale în statul membru de origine sub aspectul infracţiunii de denunţare calomnioasă nu constituie o opinie exprimată în cadrul exercitării funcţiilor parlamentare care să fie apărată de imunitatea prevăzută la această dispoziţie decât atunci când această declaraţie corespunde unei aprecieri subiective care prezintă o legătură directă şi evidentă cu exercitarea unor asemenea funcţii” (sublinierea noastră)[2].
Din documentele primite de la Tribunalul Central Districtual Pesta şi din informaţiile şi explicaţiile suplimentare furnizate ca urmare a solicitării comisiei, rezultă că urmărirea penală împotriva Krisztinei Morvai a fost întreruptă de mai multe ori între 14 aprilie 2005, când a fost deschisă, şi 8 octombrie 2010, când s-a cerut ridicarea imunităţii parlamentare, precum şi că termenul de prescripţie a curs doar pentru perioade foarte scurte, în care reclamantului i s-a cerut să prezinte instanţei opinii şi informaţii suplimentare. Prin urmare, termenul de prescripţie pentru infracţiunea presupusă nu expirase la 8 octombrie 2010.
În acest context, comisia consideră că faptele în cauză, prezentate în cererea de ridicare a imunităţii, în observaţiile scrise adresate comisiei şi la audierea Krisztinei Morvai, indică că declaraţiile au fost făcute în perioada în care aceasta nu era deputată în Parlamentul European şi că termenul de prescripţie pentru presupusa infracţiune nu expirase datorită deschiderii unor proceduri penale.
Prin urmare, comisia consideră că, atunci când a făcut declaraţiile respective, Krisztina Morvai nu acţiona în exerciţiul funcţiei sale de deputată în Parlamentul European.
4. Concluzie
Având în vedere consideraţiile de mai sus şi în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, după analizarea argumentelor pentru şi contra apărării imunităţii deputatei, Comisia pentru afaceri juridice recomandă Parlamentului European să ridice imunitatea parlamentară a Krisztinei Morvai.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
1.3.2012 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
13 0 0 |
|||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Luigi Berlinguer, Françoise Castex, Sajjad Karim, Klaus-Heiner Lehne, Antonio Masip Hidalgo, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Dimitar Stoyanov, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka |
||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Piotr Borys, Eva Lichtenberger, Dagmar Roth-Behrendt |
||||