RAPORT referitor la recomandările Parlamentului European adresate Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile în curs dintre Uniunea Europeană și Republica Azerbaidjan în vederea încheierii unui acord de asociere

27.3.2012 - (2011/2316(INI))

Comisia pentru afaceri externe
Raportoare: Anneli Jäätteenmäki

Amendamente

• 001-003 (PDF - 107 KB)
• 001-003 (DOC - 229 KB)

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la recomandările Parlamentului European adresate Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile în curs dintre Uniunea Europeană și Republica Azerbaidjan în vederea încheierii unui acord de asociere

(2011/2316(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere negocierile în curs dintre UE și Republica Azerbaidjan în vederea încheierii unui acord de asociere,

–   având în vedere concluziile Consiliului din 10 mai 2010 privind Republica Azerbaidjan, prin care au fost adoptate directivele privind negocierile,

–   având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare (APC) dintre Republica Azerbaidjan și Uniunea Europeană, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1999,

–   având în vedere planul de acțiune pentru politica europeană de vecinătate (PEV), adoptat la 14 noiembrie 2006,

–   având în vedere Declarația semnată de președinții Republicii Armenia, Republicii Azerbaidjan și Federației Ruse la 2 noiembrie 2008 la Moscova,

–   având în vedere declarația comună semnată de președinții Armeniei, Azerbaidjanului și Federației Ruse la 23 ianuarie 2012 la Sochi,

–   având în vedere Declarația comună adoptată în cadrul Summitului Parteneriatului estic, desfășurat la Praga la 7 mai 2009,

–   având în vedere Concluziile din 25 octombrie 2010 ale Consiliului Afaceri Externe referitoare la Parteneriatul estic,

–   având în vedere Declarația comună privind coridorul sudic al gazelor, semnată de președintele Republicii Azerbaidjan și de președintele Comisiei la 13 ianuarie 2011,

–   având în vedere Declarația comună adoptată în cadrul Summitului Parteneriatului estic, desfășurat la Varșovia la 29-30 septembrie 2011,

–   având în vedere Actul constitutiv al Adunării Parlamentare UE-Vecinătatea de est (EURONEST) din 3 mai 2011,

–   având în vedere declarațiile Înaltului Reprezentant Catherine Ashton cu privire la situația drepturilor omului în Azerbaidjan, din 20 mai, 27 mai și 12 octombrie 2011,

–   având în vedere rezoluțiile sale referitoare la Republica Azerbaidjan, în special cea din 12 mai 2011[1],

–   având în vedere raportul final OSCE/ODIHR din 07 noiembrie 2010 cu privire la alegerile parlamentare,

–   având în vedere avizul privind compatibilitatea legislației Republicii Azerbaidjan de reglementare a organizațiilor neguvernamentale cu normele în materie de drepturi ale omului, adoptat de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei în perioada 14-15 octombrie 2011,

–   având în vedere avizul referitor la proiectul de lege privind modificările la legea privind partidele politice ale Republicii Azerbaidjan, adoptat de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei în perioada 16-17 decembrie 2011,

–   având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la necesitatea unei strategii UE pentru Caucazul de Sud[2],

–   având în vedere rezoluțiile sale din 20 ianuarie 2011 referitoare la o strategie UE pentru Marea Neagră[3] și din 17 ianuarie 2008 referitoare la o abordare[4] a politicii regionale din zona Mării Negre,

–   având în vedere comunicarea comună din 25 mai 2011, intitulată „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine”,

–   având în vedere rezoluțiile sale referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate, adoptate la 7 aprilie 2011[5] (dimensiunea estică) și la 14 decembrie 2011[6],

–   având în vedere raportul de evaluare privind Republica Azerbaidjan al Comisiei Europene, adoptat la 25 mai 2011,

–   având în vedere Decizia 2011/518/PESC a Consiliului din 25 august 2011 de numire a Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia,

–   având în vedere Raportul special nr. 13/2010 al Curții de Conturi Europene referitor la rezultatele Instrumentului european de vecinătate și parteneriat (IEVP) în Caucazul de Sud,

–   având în vedere un nou program național de acțiune privind creșterea eficacității protejării drepturilor omului și a libertăților în Republica Azerbaidjan, aprobat de președintele țării la 27 decembrie 2011,

–   având în vedere Decretul de grațiere semnat de președintele Azerbaidjanului la 26 decembrie 2011,

–   având în vedere articolul 90 alineatul (4) și articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A7-0071/2012),

A. întrucât Republica Azerbaidjan joacă un rol important în contextul Parteneriatului estic al Uniunii Europene și întrucât, în ultimii câțiva ani, Republica Azerbaidjan a înregistrat un nivel de creștere economică remarcabil;

B.  întrucât Parteneriatul estic consolidează relațiile multilaterale dintre țările implicate, contribuie la schimbul de informații și experiență cu privire la aspecte precum transformarea, reforma și modernizarea și oferă Uniunii Europene instrumente suplimentare pentru a sprijini aceste procese;

C. întrucât Parteneriatul estic oferă cadrul politic necesar pentru consolidarea relațiilor bilaterale prin intermediul unor noi acorduri de asociere, ținând seama de situația specifică, de avantajele reciproce și de ambițiile Uniunii Europene și ale statelor partenere și de interesul strategic al UE față de stabilitatea și dezvoltarea democratică a regiunii;

D.  întrucât cooperarea parlamentară, atât în cadrul Parteneriatului estic european, cât și la nivel bilateral, este un element esențial pentru dezvoltarea unei cooperări politice avansate între UE și Azerbaidjan;

E.  întrucât Republica Azerbaidjan a devenit un furnizor de energie important pentru UE, precum și o țară de tranzit importantă pentru resursele energetice din Asia Centrală în special, iar UE constituie o piață energetică majoră pentru Republica Azerbaidjan; întrucât a existat un progres favorabil în domeniul cooperării energetice, care include sprijinul Azerbaidjanului pentru coridorul sudic al gazelor;

F.  întrucât Azerbaidjanul joacă un rol pozitiv în cadrul PEV și contribuie la soluționarea problemelor de securitate energetică ale UE;

G.  întrucât acordurile de asociere constituie cadrul adecvat pentru aprofundarea relațiilor, prin consolidarea asocierii politice, a integrării economice și a armonizării legislative cu UE și prin dezvoltarea relațiilor culturale, având astfel un impact important asupra procesului de democratizare;

H.  întrucât, în această privință, dimensiunea multilaterală a Parteneriatului estic este complementară și inseparabilă de dimensiunea sa bilaterală și ar trebui să se dezvolte simultan cu negocierea în curs pentru acordurile de asociere, astfel încât să deschidă calea pentru implementarea lor deplină și să pună bazele unei cooperări regionale reale, astfel cum prevăd principiile pe întemeiază politica europeană de vecinătate;

I.   întrucât acordul de asociere ar trebui să aducă avantaje și oportunități concrete poporului azer și Uniunii Europene;

J.   întrucât Uniunea Europeană a făcut din drepturile omului, democrație și statul de drept un aspect central al PEV;

K.  întrucât angajamentul activ al Republicii Azerbaidjan față de valorile și principiile comune, printre care se numără democrația, statul de drept, buna guvernanță și respectul față de drepturile omului, este esențial pentru continuarea procesului și pentru sporirea importanței negocierilor și a aplicării ulterioare a acordului de asociere însă, întrucât în prezent, există preocupări în ceea ce privește statul de drept și libertatea de exprimare a oponenților politici ai administrației actuale;

L.  întrucât Azerbaidjanul a progresat rapid în domeniul TIC, în special în ceea ce privește e-guvernarea, fapt ce sporește transparența administrației publice și ajută la combaterea corupției, accesul facil la serviciile și informațiile publice dă un imbold suplimentar procesului de democratizare a Azerbaidjanului;

M.  întrucât Adunarea Parlamentară Euronest își va desfășura a doua sesiune plenară în Baku, în aprilie 2012, punând la dispoziție un forum important pentru discutarea întrebărilor legate de democrație, politică, energie, securitate și afaceri sociale;

N.  întrucât, în cadrul relațiilor sale cu Armenia și Azerbaidjan, UE respectă principiile suveranității și integrității teritoriale, iar în cadrul abordării sale pentru soluționarea conflictelor regionale aceasta susține principiile de bază ale Actului final de la Helsinki; întrucât conflictul nesoluționat Nagorno-Karabah subminează stabilitatea și dezvoltarea regiunii Caucazului de Sud și împiedică dezvoltarea deplină a politicii europene de vecinătate; întrucât în Comunicarea comună intitulată „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine”, UE și-a confirmat ambiția de a se angaja într-un mod mai proactiv în soluționarea conflictelor din Caucazul de Sud și de a-și intensifica sprijinul în consolidarea încrederii și disponibilitatea sa de a se implica în structuri în care nu este încă reprezentată, de exemplu, în Grupul de la Minsk din cadrul OSCE;

O.  întrucât RSUE pentru Caucazul de Sud are un rol important în contribuirea la soluționarea pașnică a conflictului din regiune;

P. întrucât Republica Azerbaidjan manifestă un angajament puternic față de cooperarea parlamentară multilaterală în cadrul Adunării Parlamentare Euronest și este prima țară din Parteneriatul estic care găzduiește o sesiune plenară a Adunării (în Baku, în perioada 2-4 aprilie 2012);

Q.  întrucât alegerea Republicii Azerbaidjan ca membru al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru perioada 2012-2013 constituie o oportunitate importantă în vederea mai multor consultări și a unei armonizări sporite a politicilor statului cu declarațiile UE privind politica externă și de securitate comună (PESC) în vederea promovării în continuare a păcii și stabilității internaționale;

1.  adresează următoarele recomandări Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă: acestea ar trebui

(a) să asigure că acordul de asociere constituie un cadru cuprinzător și orientat către viitor în vederea dezvoltării ulterioare a relațiilor cu Republica Azerbaidjan, un cadru care să promoveze asocierea politică, convergența economică și apropierea legislativă și care să reflecte relația pe care atât Uniunea Europeană, cât și Azerbaidjanul au decis să o dezvolte;

(b) să asigure că negocierile privind Acordurile de asociere între Uniunea Europeană și Azerbaidjan, în conformitate cu solicitările incluse în raportul Parlamentului privind necesitatea unei strategii a UE pentru Caucazul de Sud din 20 mai 2010 și cu toate principiile de bază ale Grupului de la Minsk din cadrul OSCE consacrate în declarația comună „Aquila” din 19 iulie 2009, au legătură cu angajamentele credibile de a face un progres semnificativ spre soluționarea conflictului Nagorno-Karabah, inclusiv, de exemplu, măsurile de consolidare a încrederii precum demilitarizarea, retragerea trăgătorilor de pe linia de contact, retragerea forțelor armene de pe teritoriile ocupate care înconjoară Nagorno-Karabah și revenirea acestora la controlul azerbaidjan și un mecanism pentru prevenirea în mod activ a incidentelor și de investigare a contravențiilor referitoare la neîncetarea focului de-a lungul liniei de contact, dreptul tuturor persoanelor strămutate în interiorul țării și al refugiaților de a se întoarce la casele și proprietățile lor și garanțiile de securitate internaționale care să includă o operațiune de menținere a păcii pentru a crea condiții adecvate pentru exprimarea liberă legală pe viitor a liberului arbitru privind statutul final al Nagorno-Karabah;

(c) să includă în acordul de asociere clauze și criterii de referință referitoare la protecția și promovarea drepturilor omului, în special în ceea ce privește libertatea mass-mediei și dreptul la libertatea de exprimare, libertatea de asociere și libertatea de întrunire, care să reflecte principiile și drepturile consacrate de Constituția Republicii Azerbaidjan, precum și cele mai înalte standarde europene și internaționale, bazându-se cât mai mult posibil pe cadrele Consiliului Europei și ale OSCE, pe care Azerbaidjanul s-a angajat să le respecte; solicită Guvernului Azerbaidjanului să pună în aplicare aceste angajamente; și asigură că negocierile țin pe deplin seama de nevoia de protejare a drepturilor și a mijloacelor de subzistență ale persoanelor strămutate în interiorul țării și ale refugiaților;

(d) să considere că prezența UE în Grupul de la Minsk din cadrul OSCE intensifică implicarea UE în soluționarea conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan;

(e)  să reliefeze în acordul de asociere importanța garantării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, inclusiv a dreptului de întrunire și de asociere, a drepturilor de proprietate privată, a dezvoltării societății civile, a statului de drept, a luptei susținute împotriva corupției, a pluralismului politic și a independenței mijloacelor media și a sistemului judiciar;

(f)  să sublinieze în acordul de asociere importanța respectării în totalitate de către Republica Azerbaidjan respectarea pe deplin a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;

(g) să sublinieze în acordul de asociere importanța esențială a libertății de exprimare a oponenților politici și să insiste asupra faptului că relațiile mai strânse cu UE sunt condiționate de respectarea de către autoritățile azerbaidjene a statului de drept, asigurând procese corecte pentru toți prizonierii și eliberarea necondiționată a prizonierilor încarcerați pe baza unor acuzații motivate politic;

(h) să ofere asistență tehnică și financiară Parlamentului Azerbaidjanului pentru dezvoltarea deplină a funcțiilor, organismelor și serviciilor sale constituționale, inclusiv o interacțiune sporită cu societatea civilă;

(i)  să sprijine programele de ajutor pentru dezvoltare destinate să îmbunătățească condițiile de trai ale refugiaților și ale persoanelor strămutate în Azerbaidjan;

(j)  să includă în acord clauze privind protejarea apărătorilor drepturilor omului, în conformitate cu Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului;

(k) să acorde o viză raportorului special al PACE pe tema prizonierilor politici, pentru a-i permite acestuia să viziteze țara, în linie cu mandatul său;

(l)  să își exprime preocuparea cu privire la creșterea numărului de arestări de activiști în domeniul drepturilor omului și al tineretului, la dificultățile întâmpinate în ceea ce privește înregistrarea ONG-urilor și a partidelor politice, precum și la intimidarea și restricțiile libertății de exprimare, de întrunire și a internetului și stabilește criterii de referință în aceste domenii, cu suspendarea acordului dacă aceste criterii nu sunt îndeplinite;

(m) să îndemne autoritățile azerbaidjene să adopte o legislație împotriva discriminării care să interzică discriminarea pe baza orientării sexuale și a identității de gen în orice domeniu;

(n)  să armonizeze obiectivele acordului de asociere cu Comunicarea comună intitulată „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine”, permițând astfel organizațiilor societății civile din Republica Azerbaidjan să efectueze o monitorizare internă și garantând că guvernul poartă o mai mare responsabilitate pentru reformele și angajamentele sale;

(o) să asigure coerența acordului de asociere cu principiile legislației internaționale – în special, cele definite în Carta ONU și în Actul final de la Helsinki – și în cadrul OSCE, și anume, neutilizarea forței, integritatea teritorială și dreptul la autodeterminare, – și că acordul, odată încheiat, se aplică pe întregul teritoriu al Republicii Azerbaidjan;

(p) să consolideze capacitatea Uniunii Europene de soluționare a conflictelor și de mediere și de a adopta un rol mai eficient în ceea ce privește creșterea încrederii între părțile aflate în conflict, inclusiv prin asistarea acestora prin intermediul unor proiecte finanțate de UE menite să consolideze încrederea, care vizează creșterea sprijinului popular pentru concesii reciproce și soluționare pașnică; să sublinieze necesitatea unui acces necondiționat pentru reprezentanții UE în Nagorno-Karabah și în regiunile ocupate învecinate. să insiste asupra faptului că UE ar trebui să joace un rol mai important în soluționarea conflictului din Nagorno-Karabah prin sprijinirea implementării unor măsuri de consolidare a încrederii, care vor aduce împreună comunitățile armene și azerbaidjene și vor răspândi ideile de pace, reconciliere și încredere în rândul tuturor părților implicate;

(q) să salute activitatea realizată de copreședinții Grupului de la Minsk din cadrul OSCE și părțile implicate în obținerea unor progrese printr-un acord privind principiile de bază și solicită sprijinul permanent pentru activitatea sa; să sublinieze că, atât Azerbaidjanul, cât și Armenia, ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura că orice decizie luată de formatul Grupului de la Minsk pentru stabilirea și consolidarea unei soluționări pașnice a conflictului din Nagorno-Karabah este pusă în aplicare integral și la timp; să aibă în vedere participarea directă și mai activă în cadrul Grupului de la Minsk;

(r)  să solicite șefilor de stat ai Armeniei și Azerbaidjanului să acționeze responsabil, să adopte un ton mai moderat pentru declarațiile lor și să se abțină de la declarații provocatoare pentru a pregăti terenul pentru un dialog sincer la toate nivelurile societății astfel încât publicul să accepte și să înțeleagă pe deplin beneficiile unei soluționări cuprinzătoare, punând astfel bazele unor măsuri eficiente de consolidare a încrederii;

(s) să își exprime preocuparea cu privire la consolidarea capacităților militare în regiune și, în special, cu privire la cheltuielile militare mari din Azerbaidjan și, în acest sens, să invite statele membre să înceteze furnizarea de arme și muniții, atât către Azerbaidjan, cât și către Armenia, în conformitate cu solicitarea OSCE din februarie 1992, atât timp cât între cele două părți nu a fost convenit și semnat un acord cuprinzător;

(t)  să insiste asupra necesității de a continua toate eforturilor posibile în cadrul Parteneriatului estic pentru a obține reapropierea din punct de vedere economic și politic între Armenia și Azerbaidjan și a identifica o soluționare a conflictului regional ca și componentă integrantă a acestuia;

(u) să sublinieze că sute de mii de refugiați și persoane strămutate în interiorul țării care și-au părăsit casele pe durata sau pe motivul războiului din Nagorno-Karabah continuă să fie strămutate și li s-au refuzat drepturile, inclusiv dreptul de a se întoarce acasă, drepturile de proprietate și dreptul la siguranța personală – aceste drepturi ar trebui să fie respectate în mod necondiționat și asigurate fără întârziere; să solicite Comisiei și statelor membre să continue și să extindă asistența și sprijinul financiar acordat Azerbaidjanului pentru rezolvarea situației persoanelor strămutate;

(v) să sublinieze necesitatea utilizării unui acord de asociere ca o platformă pentru promovarea sinergiilor și cooperării regionale, să sublinieze legăturile de consolidare reciprocă dintre dezvoltarea pluralistă democratică și soluționarea conflictului și să asigure că acordul de asociere conține dispoziții pentru încurajarea facilităților pentru vize pentru toate persoanele din țările sud-caucaziene;

(w) să clarifice modul în care trebuie exploatat gradul substanțial de complementaritate între diferite inițiative ale UE în regiune, și anume, Parteneriatul estic și Sinergia Mării Negre;

(x)  să solicite Turciei să joace un rol constructiv în soluționarea conflictului din Nagorno-Karabah și să își îndeplinească responsabilitățile în această regiune;

(y) să asigure că, de îndată ce Republica Azerbaidjan îndeplinește toate condițiile necesare, inclusiv aderarea la OMC și respectarea angajamentelor sale în ceea ce privește drepturile omului, componenta comercială a acordului de asociere poate fi transformată într-o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare și, având acest scop în minte, să asigure asistența tehnică necesară pentru a pregăti Azerbaidjanul pentru negocieri și să încurajeze adoptarea reformelor impuse;

(z) să îndemne Republica Azerbaidjan să semneze și să ratifice Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale;

(aa) să asigure negocieri rapide în vederea încheierii unor acorduri de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie pentru a promova contactele între cetățeni și pentru a trata cu prioritate mobilitatea tinerilor și cea academică; să contribuie la lupta împotriva imigrării ilegale și să asigure că dispozițiile privind azilul respectă pe deplin obligațiile și angajamentele internaționale și standardele UE, în special în domeniul drepturilor omului;

(ab) să sublinieze importanța construirii și dezvoltării unui sector puternic al tineretului și să salute în acest sens diferitele programe de stat care oferă burse pentru a studia în străinătate;

(ac) să îndemne Azerbaidjanul să nu îngreuneze eliberarea de vize pentru resortisanții din țările terțe de origine armeană care doresc să pătrundă în Azerbaidjan și să ridice interdicția privind apelurile telefonice internaționale către Armenia;

(ad) să încurajeze o cooperare sectorială extinsă între UE și Azerbaidjan și, în special, să explice avantajele convergenței în materie de reglementare și să promoveze această convergență și, în acest scop, să asigure asistența tehnică necesară;

(ae) să solicite autorităților azerbaidjene să grăbească implementarea Convențiilor de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM);

(af) să sporească transparența în cadrul gestionării finanțelor publice și să consolideze legislația privind achizițiile publice pentru a contribui în mod semnificativ la o bună guvernare și la transparența procesului decizional; să salute, în acest sens, participarea Azerbaidjanului la inițiativa privind transparența în sectorul industriilor extractive, care are ca scop creșterea transparenței în ceea ce privește veniturile provenite din sectorul petrolului și al gazelor și să monitorizeze respectarea de către guvernul Azerbaidjanului a obligațiilor sale de a publica informațiile cu privire la finanțele publice conform legislației privind dreptul de acces la informație;

(ag) să adopte măsurile necesare pentru includerea în acordul de asociere a unor prevederi care să permită Republicii Azerbaidjan să ia parte la programele și la activitățile agențiilor UE, ca instrument de promovare a integrării europene la toate nivelurile;

(ah) să salute reformele realizate de autoritățile azerbaidjene în domeniul judiciar, în vederea asigurării unei independențe mai mari a judecătorilor, a îmbunătățirii procedurilor de selecție și de numire, a eliminării corupției în justiție și a susceptibilității de a fi influențat de executiv; să recunoască faptul că legislația relevantă, inclusiv legislația privind Baroul, a fost adoptată; să încurajeze autoritățile competente să continue punerea în aplicare a legislației pentru a combate corupția și să-și îndrepte atenția asupra cazurilor de corupție la nivel înalt, precum și să îmbunătățească semnificativ transparența cheltuielilor publice și a finanțării partidelor politice; să sublinieze necesitatea de a îmbunătăți independența, eficiența și resursele sistemului judiciar; să reamintească importanța funcționării sistemului juridic fără influențe politice; să sublinieze necesitatea creării unui dosar convingător al recrutării și numirii judecătorilor și a procurorilor de stat, pe baza aplicării unor criterii uniforme, transparente, obiective și aplicabile la nivel național și de a crea o evidență a aplicării acuzațiilor și a condamnărilor pe baza cărora poate fi măsurat progresul; să solicite unificarea jurisprudenței pentru a se asigura caracterul previzibil al sistemului judiciar și încrederea opiniei publice;

(ai) să elaboreze programe de înfrățire cu regiuni și comunități locale din UE care au minorități naționale cu un grad ridicat de autonomie;

(aj) să sublinieze necesitatea unei economii durabile, inclusiv prin promovarea diversificării acesteia; să promoveze o deschidere și o transparență sporite în sectorul energetic și să garanteze că dezvoltarea acestuia se realizează în conformitate cu standardele de mediu internaționale; să sprijine dezvoltarea pieței energiei din surse regenerabile; să sublinieze necesitatea unei legislații de mediu corespunzătoare;

(ak) să sublinieze importanța cooperării energetice între UE și Azerbaidjan în diversificarea aprovizionărilor cu energie și a rutelor de livrare a acestora către Europa; Reamintește în acest sens Declarația comună privind furnizarea de gaz semnată la 13 ianuarie 2011 în Baku de către președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, ca o etapă importantă în realizarea coridorului sudic al gazelor și laudă eforturile Azerbaidjanului de a promova proiecte de pionierat precum conductele Baku-Tbilisi-Ceyhan și Baku-Tbilisi-Erzurum, ca îndeplinire a proiectului AGRI;

(al) să sublinieze importanța localizării geografice unice a Azerbaidjanului care permite o legătură de tranzit directă și liberă între UE și țările Asiei Centrale; să salute eforturile de a dezvolta cooperarea în ceea ce privește tranzitul transcaspic cu Kazahstan și de a explora mijloacele de stabilire a unei astfel de cooperări cu Turkmenistan; să salute mandatul Consiliului semnat la 12 septembrie 2011 de a încheia un acord cu caracter juridic obligatoriu între UE, Azerbaidjan și Turkmenistan privind conducta transcaspică;

(am) să garanteze o atenție permanentă a UE asupra dezvoltării cooperării energetice cu Azerbaidjanul și sprijinul durabil al UE; să ofere asistență tehnică agenției de stat azerbaidjene pentru sursele de energie alternative și regenerabile cu scopul de a ajuta Azerbaidjanul să își diversifice resursele de energie, să promoveze eficiența energetică și să aducă țara în linie cu obiectivele UE privind schimbările climatice;

(an) să găsească modalități de încurajare a dialogului și cooperării regionale prin susținerea organizațiilor precum Centrul Regional pentru Mediu (REC) prin proiecte comune transfrontaliere care implică ONG-urile, comunitățile locale și părțile interesate din Armenia, Azerbaidjan și Georgia;

(ao) să includă în acordul de asociere o dimensiune parlamentară solidă, care să asigure implicarea maximă a Parlamentului Republicii Azerbaidjan (Milli Mejlis) și a Parlamentului European și să intensifice activitatea Adunării Parlamentare Euronest;

(ap) să implice pe deplin Parlamentul European în aplicarea și monitorizarea acordului de asociere; să stabilească obiective clare privind aplicarea acordului de asociere și să asigure mecanisme de monitorizare, inclusiv prezentarea de rapoarte periodice Parlamentului European;

(aq) să acorde Republicii Azerbaidjan un sprijin financiar și tehnic sporit pentru ca aceasta să-și poată îndeplini angajamentele care decurg din negocierile privind acordul de asociere și punerea în aplicare deplină a acestuia, prin asigurarea, în continuare, a unor programe cuprinzătoare de consolidare instituțională;

(ar) să încurajeze echipa de negociatori a UE să își continue colaborarea cu Parlamentul European și să ofere în permanență un feedback documentat privind progresele realizate, în conformitate cu articolul 218 alineatul (10) din TFUE, care prevede că Parlamentul trebuie informat de îndată și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii;

(as) să încurajeze în continuare o cooperare profundă cu și în cadrul Parteneriatului estic, precum și să informeze în mod regulat Parlamentul European cu privire la progresele realizate;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei, SEAE, precum și, Republicii Azerbaidjan, prezenta rezoluție referitoare la recomandările Parlamentului European.

• [1]  Texte adoptate, P7_TA(2011)0243.
• [2]  JO C 161E, 31.5.2011, p. 136.
• [3]  Texte adoptate, P7_TA(2011)0025.
• [4]  JO C41E, 19.2.2009, p. 64.
• [5]  Texte adoptate, P7_TA(2011)0153.
• [6]  Texte adoptate, P7_TA(2011)0676.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	22.3.2012
Rezultatul votului final	+: –: 0:	59 0 2
Membri titulari prezenți la votul final	Pino Arlacchi, Frieda Brepoels, Tarja Cronberg, Mário David, Michael Gahler, Ana Gomes, Andrzej Grzyb, Takis Hadjigeorgiou, Richard Howitt, Anna Ibrisagic, Liisa Jaakonsaari, Anneli Jäätteenmäki, Ioannis Kasoulides, Tunne Kelam, Nicole Kiil-Nielsen, Evgeni Kirilov, Maria Eleni Koppa, Andrey Kovatchev, Paweł Robert Kowal, Eduard Kukan, Vytautas Landsbergis, Krzysztof Lisek, Mario Mauro, Kyriakos Mavronikolas, Francisco José Millán Mon, María Muñiz De Urquiza, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Norica Nicolai, Raimon Obiols, Ria Oomen-Ruijten, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Bernd Posselt, Fiorello Provera, Libor Rouček, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Nikolaos Salavrakos, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, Werner Schulz, Marek Siwiec, Charles Tannock, Inese Vaidere, Geoffrey Van Orden, Boris Zala
Membri supleanți prezenți la votul final	Laima Liucija Andrikienė, Nikolaos Chountis, Corina Crețu, Andrew Duff, Knut Fleckenstein, Kinga Gál, Emilio Menéndez del Valle, Nadezhda Neynsky, Marietje Schaake, Alf Svensson, Traian Ungureanu, Ivo Vajgl, Janusz Władysław Zemke
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Marije Cornelissen, Leonidas Donskis, Jörg Leichtfried