Procedură : 2010/2308(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0143/2012

Texte depuse :

A7-0143/2012

Dezbateri :

PV 21/05/2012 - 17
CRE 21/05/2012 - 17

Voturi :

PV 22/05/2012 - 6.2
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0207

RAPORT     
PDF 180kWORD 149k
24.4.2012
PE 473.725v01-00 A7-0143/2012

referitor la Strategia de securitate internă a Uniunii Europene

((2010)2308 (INI))

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

Raportoare: Rita Borsellino

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Strategia de securitate internă a Uniunii Europene

((2010)2308(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere, în special, articolele 6, 7, 8, articolul10 alineatul (1), articolele 11, 12, 21, 47-50, 52 și 53 din Carta drepturilor fundamentale a UE,

–   având în vedere, în special, articolul 2 și articolul 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană și titlul V capitolele 1, 2, 4 și 5 (Spațiul de libertate, securitate și justiție) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Decizia Consiliului din 25 februarie 2010 privind instituirea Comitetului permanent pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă (COSI)(1),

–   având în vedere „Programul de la Stockholm – o Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora” și Comunicarea Comisiei intitulată „Crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii Europei – Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm” (COM(2010)0171),

–   având în vedere Strategia de securitate internă a Uniunii Europene („Către un model european de securitate”), adoptată de Consiliu la 25 și 26 februarie 2010,

–   având în vedere Strategia Uniunii Europene de luptă împotriva terorismului, adoptată de Consiliu la 30 noiembrie 2005,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură” (COM(2010)0673),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Primul raport anual privind punerea în aplicare a strategiei de securitate internă a UE” (COM(2011)0790),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu privind consolidarea securității chimice, biologice, radiologice și nucleare în Uniunea Europeană - un Plan de acțiune al Uniunii Europene în domeniul CBRN (COM(2009)0273),

–   având în vedere concluziile Consiliului din 24 și 25 februarie 2011 referitoare la Comunicarea Comisiei privind Strategia de securitate internă a Uniunii Europene în acțiune,

–   având în vedere concluziile Consiliului din 8 și 9 noiembrie 2010 privind crearea și punerea în aplicare a unui ciclu de politici ale UE privind formele grave de criminalitate internațională organizată,

–   având în vedere concluziile Consiliului privind stabilirea priorităților UE pentru combaterea criminalității organizate în perioada 2011-2013,

–   având în vedere avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) din 17 decembrie 2010 privind Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură”,

–   având în vedere Raportul privind situația și tendințele terorismului în UE („TE-SAT 2011”), elaborat de Europol,

–   având în vedere Evaluarea privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea organizată („OCTA 2011”), elaborată de Europol,

–   având în vedere Strategia europeană de securitate din 2003(2) și Raportul din 2008 referitor la raportul de punere în aplicare a acesteia(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2009 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor – Programul de la Stockholm”(4),

–   având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la criminalitatea organizată în Uniunea Europeană(5),

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2011 referitoare la eforturile UE de combatere a corupției(6),

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2011 referitoare la politica UE de combatere a terorismului: principale realizări și viitoare provocări(7),

–   având în vedere jurisprudența relevantă a instanțelor europene și a curților constituționale naționale, care abordează criteriul proporționalității și necesitatea ca acesta să fie respectat de autoritățile publice într-o societate democratică,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A7-0143/2012),

A. întrucât intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona Uniunea a consolidat și mai mult spațiul de libertate, securitate și justiție (SLSJ) în ceea ce privește drepturile fundamentale și diferitele sisteme și tradiții juridice ale statelor membre; întrucât politicile din acest domeniu reprezintă o competență partajată între Uniune și statele membre, în conformitate cu dispozițiile tratatului;

B.  întrucât, prin urmare, Tratatul de la Lisabona a ancorat puternic politica de securitate a UE într-un stat de drept specific al UE, punând bazele pentru dezvoltarea unei agende de securitate, împărtășită profund de UE și de statele membre și supusă unui control democratic la nivel european și național; întrucât consolidarea acestei politici trebuie realizată pe baza valorilor democratice, a respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

C. întrucât orice politică de securitate trebuie să includă și o componentă de prevenire, care este indispensabilă într-o perioadă în care inegalitățile economice și sociale sunt din ce în ce mai mari, punând astfel în pericol respectarea efectivă a drepturilor fundamentale;

D. întrucât Programul de la Stockholm a subliniat faptul că Strategia de securitate internă a UE ar trebui dezvoltată pentru a îmbunătăți în continuare securitatea în cadrul Uniunii, protejând astfel viața și siguranța cetățenilor Uniunii și luptând în mod eficient împotriva criminalității organizate, a terorismului și a altor amenințări, respectând totodată drepturile fundamentale, principiile protecției internaționale și statul de drept;

E.  întrucât nici statele membre, nici Comisia nu au luat în considerare până în prezent stabilirea unui rol pentru Parlament în acest proces, în pofida intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

F.  întrucât Comunicarea Comisiei privind Strategia de securitate internă (SSI) pentru perioada 2010-2014 a identificat cinci domenii prioritare în care UE poate aduce valoare adăugată, și anume combaterea și prevenirea criminalității organizate grave, a terorismului și a criminalității informatice, îmbunătățirea gestionării frontierelor externe și dezvoltarea unei capacități de rezistență în caz de dezastre naturale sau provocate de om;

G. întrucât primul raport anual al Comisiei privind punerea în aplicare a SSI a confirmat faptul că toate cele cinci obiective identificate în 2010 rămân valabile și a subliniat situația actuală, progresele înregistrate până în prezent și calea de urmat;

H. întrucât în Programul de la Stockholm s-a menționat faptul că „elaborarea, monitorizarea și punerea în aplicare a strategiei de securitate internă ar trebui să devină una dintre atribuțiile prioritare ale COSI”,

1.  salută eforturile depuse pentru stabilirea unei SSI și a principiilor fundamentale care stau la baza modelului european de securitate dezvoltat în cadrul SSI, în special în ceea ce privește relația consolidată dintre securitate, libertate și viața privată, precum și cooperarea și solidaritatea dintre statele membre; subliniază faptul că măsurile de securitate și cooperarea din cadrul UE trebuie să respecte obligațiile Uniunii în materie de drepturi fundamentale și să se concentreze asupra unei aplicări țintite a legislației și asupra activităților serviciilor de informații care au dat dovadă că au capacitatea de a reduce în mod real rata criminalității și de a preveni atacurile teroriste;

2.  subliniază că libertatea, securitatea și justiția sunt obiective care trebuie urmărite în paralel și consideră că punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale trebuie să fie elementul central al oricărei SSI cu drepturi depline; reamintește că, pentru garantarea libertății și a justiției, trebuie să se asigure întotdeauna securitatea în conformitate cu principiile prevăzute în tratate, cu statul de drept și cu obligațiile Uniunii în materie de drepturi fundamentale;

3.  ia act de progresele înregistrate de statele membre și de Comisie în cadrul ciclului de elaborare a politicilor UE în domeniul criminalității organizate grave, în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor strategice generale prin intermediul acțiunilor bazate pe cooperarea interguvernamentală la nivel operațional; consideră totuși că este necesară o repartizare clară a sarcinilor la nivel național și la nivelul UE, că Parlamentul trebuie să fie implicat în procesul de orientare politică, de punere în aplicare și de evaluare a rezultatelor și că o evaluare amănunțită a ciclului european de elaborare a politicilor ar trebui să fie efectuată în 2013; de asemenea, consideră că, în funcție de natura ciclului, acesta ar trebui să fie redenumit „ciclul operațional al UE”; invită statele membre să evalueze în mod regulat complementaritatea planurilor naționale de combatere a crimei organizate cu planurile care urmează să fie dezvoltate la nivel european și să analizeze rezultatele obținute și perspectivele dintr-un punct de vedere strategic și operațional european, implicând instituțiile UE, agențiile relevante ale UE și parlamentele naționale;

4.  consideră, de asemenea, că este esențial să se prevadă resurse financiare suficiente pentru punerea în aplicare a acestei strategii în cadrul multianual 2014-2020, prin utilizarea fondurilor prevăzute în acest scop;

5.  reamintește că UE și statele membre dețin competențe comune în domeniul politicilor de securitate și că acesta este un domeniu în care principiul subsidiarității trebuie respectat; consideră că, printr-o abordare cuprinzătoare și coerentă, cadrul SSI ar putea aduce o valoare adăugată eforturilor depuse de toate instituțiile UE și de statele membre în acest domeniu;

6.  consideră că efectuarea de către UE a unei analize ample, bazate pe dovezi și pe cunoaștere cu privire la amenințările care trebuie abordate este o cerință esențială pentru o strategie de securitate internă eficientă și că Europol, cu sprijinul altor instituții, organisme și agenții europene, ar trebui să realizeze o astfel de analiză la nivelul UE, pe baza unei metodologii mai transparente și mai robuste de evaluare a amenințărilor și bazându-se pe contribuțiile substanțiale ale statelor membre;

7.  reamintește că Parlamentul European reprezintă în prezent un actor instituțional cu drepturi depline în domeniul politicilor de securitate și că, prin urmare, el are dreptul de a participa în mod activ la stabilirea caracteristicilor și priorităților SSI și ale modelului european de securitate și la evaluarea acestor instrumente, inclusiv prin exerciții de control periodic al punerii în aplicare a SSI, care trebuie să fie efectuate în comun de PE, de parlamentele naționale și de Consiliu în temeiul articolelor 70 și 71 din TFUE și al articolului 6 alineatul (2) din Decizia de instituire a COSI;

8.  susține, în acest context și pe baza cooperării existente între Parlamentul European și parlamentele naționale, ideea de „ciclu parlamentar de elaborare a politicilor” – care trebuie să fie conceput pentru a corespunde cât mai bine, printre altele, cu perioada de raportare anuală a Comisiei în acest domeniu –, care să se încheie cu un raport parlamentar anual privind situația actuală a SSI;

9.  subliniază importanța coerenței și a sinergiilor dintre aspectele interne și externe ale securității și evidențiază importanța garantării faptului că măsurile și acțiunile de punere în aplicare a SSI respectă obligațiile Uniunii în materie de drepturi fundamentale, în special articolele 2, 6 și 7 din TUE, și obiectivele sale în materie de politică externă, prevăzute la articolul 21 din TUE, precum și dreptul internațional al drepturilor omului și dreptul internațional umanitar; ia act de documentul comun privind întărirea legăturilor dintre actorii implicați în politica de securitate și apărare comună (PESA) și spațiul de libertate, securitate și justiție (SLSJ) și acțiunile evidențiate în foaia de parcurs; subliniază importanța unui schimb de informații, a unei consultări și cooperări corespunzătoare între toți actorii implicați, precum și importanța unor soluții care să vizeze mai degrabă anticiparea evenimentelor decât reacția la acestea; așteaptă cu interes rezultatul muncii efectuate în cadrul punerii în aplicare a Programului de la Stockholm privind complementaritatea dintre acțiunile statelor membre și cele ale UE în ceea ce privește dimensiunea externă a SLSJ, precum și a inițiativelor care vizează posibila actualizare a strategiei UE în materie de securitate externă;

10. subliniază că orice SSI ar trebui, pe termen lung, să se concentreze mai mult pe legătura demonstrabilă dintre amenințările externe și lipsa sau utilizarea ineficientă a strategiilor și a măsurilor care pot constitui un element puternic de prevenire a amenințărilor la adresa securității, precum asistența specifică pentru dezvoltare, strategiile de reducere a sărăciei sau planurile de reabilitare în urma dezastrelor naturale sau cauzate de om;

11. ia act de definirea celor cinci domenii-cheie pentru care s-au propus acțiuni concrete diferite la nivelul UE și la nivel de stat membru; consideră că aceste obiective nu sunt exhaustive și că ordinea priorităților ar fi putut fi mai bine structurată; consideră că lupta împotriva terorismului și a crimei organizate este și trebuie să rămână o prioritate esențială în cadrul SSI; consideră că rezistența în fața dezastrelor naturale și a celor provocate de om, inclusiv deficiențele unor infrastructuri critice, trebuie să fie, de asemenea, abordată; ia act totuși de faptul că nu pare să fie pe deplin justificată sau indicată întreprinderea, în cadrul SSI, a unei acțiuni în domeniul respectării drepturilor de proprietate intelectuală, chestiune ce face obiectul unei dezbateri aprofundate specifice;

12. consideră că toate formele de criminalitate organizată, inclusiv mafia, reprezintă o amenințare crescândă la adresa libertății, securității și justiției pentru toți cetățenii UE și că combaterea acesteia trebuie să rămână o prioritate, în conformitate cu recomandările formulate în Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la criminalitatea organizată în Uniunea Europeană, pe baza datelor și informațiilor specifice cu privire la cooperarea existentă între UE și statele membre în ceea ce privește lupta împotriva mafiei, a spălării banilor, a corupției, a infracționalității în rândul persoanelor cu funcții de răspundere și a altor forme de criminalitate organizată;

13. solicită Comisiei și Consiliului să acorde prioritate combaterii corupției în contextul agendei de securitate a UE și să aloce resursele adecvate, având în vedere faptul că Programul de la Stockholm (4.1) enumeră corupția printre amenințările transnaționale care continuă să pericliteze securitatea internă a Uniunii și care necesită un răspuns clar și cuprinzător;

14. reamintește importanța prevenirii și combaterii terorismului și a activităților conexe, inclusiv a finanțării sale, și așteaptă cu interes propunerea unui cadru pentru luarea unor măsuri administrative, cum ar fi înghețarea fondurilor persoanelor suspectate de terorism, în conformitate cu articolul 75 din TFUE; în plus, depășind cadrul specific al SSI, solicită Comisiei și statelor membre să aibă în vedere adoptarea unei legislații specifice referitoare la victimele terorismului pentru a recunoaște caracterul lor public și pentru a include mai multe dispoziții detaliate, care să asigure o protecție, un sprijin și o recunoaștere adecvate;

15. consideră că este deosebit de important să se combată în mod decisiv infracțiunile ecologice, economice și cele comise de întreprinderi, al căror impact este deosebit de nociv pentru condițiile de viață ale cetățenilor UE, în special într-o perioadă de criză; regretă, în acest sens, măsurile adoptate de anumite state membre care vizează reducerea sancțiunilor pentru infracțiunile comise în aceste domenii; subliniază, de asemenea, decalajul dintre propunerile prezentate în aceste domenii și stigmatizarea anumitor acte de delincvență mai puțin importante;

16. salută faptul că lupta împotriva criminalității informatice a devenit o prioritate în cadrul SSI și evidențiază importanța punerii accentului pe prevenire; ia act de angajamentul Comisiei de a dezvolta în 2012 o strategie europeană amplă pentru securitatea internetului și sprijină acest angajament; îndeamnă statele membre să ratifice Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea cibernetică;

17. reiterează faptul că consolidarea cooperării polițienești și judiciare în UE, inclusiv prin intermediul Europol și Eurojust, precum și printr-o formare corespunzătoare, este esențială pentru o strategie de securitate internă adecvată și că aceasta trebuie să implice autoritățile competente din statele membre, precum și instituțiile și agențiile UE; invită Comisia și statele membre să facă din această cooperare o prioritate a SSI; solicită, de asemenea, crearea unor instrumente juridice adaptate și coerente pentru a facilita utilizarea elementelor de probă;

18. subliniază contribuția misiunilor PSAC la promovarea respectării statului de drept și menținerea păcii și a securității în vecinătatea Uniunii Europene și în întreaga lume, contribuind astfel la evitarea eșecului statal și la eliminarea refugiilor pentru activitatea transnațională cu caracter infracțional și terorist;

19. regretă, în acest sens, că SSI nu are încă o veritabilă „dimensiune judiciară”; reamintește, în conformitate cu Programul de la Stockholm, că încrederea reciprocă trebuie întărită prin dezvoltarea progresivă a unei culturi judiciare europene bazate pe diversitatea sistemelor juridice și pe unitate prin intermediul dreptului european și că sistemele judiciare ale statelor membre ar trebui să poată coopera în mod coerent și eficace, respectând tradițiile lor juridice naționale; consideră că stabilirea unui set de priorități în domeniul cooperării judiciare trebuie să fie privită în contextul legăturii strânse dintre toate dimensiunile spațiului, consacrate la titlul V din TFUE, și anume spațiul de libertate, securitate și justiție; subliniază importanța punerii în aplicare corespunzătoare a acordurilor privind cooperarea judiciară cu țările terțe;

20. consideră că, în ceea ce privește legăturile dintre securitatea internă și externă, cooperarea Uniunii cu alte instituții internaționale, cum ar fi NATO și OSCE, ar trebui promovată în continuare;

21. subliniază că lupta împotriva terorismului este o prioritate pentru SSI, ale cărei obiective și instrumente trebuie să fie evaluate în mod corespunzător, astfel cum este indicat în Rezoluția Parlamentului din 14 decembrie 2011 referitoare la politica UE de combatere a terorismului: principale realizări și viitoare provocări; subliniază că trebuie să se acorde în continuare prioritate atât politicilor de prevenire și de protecție, cât și urmăririi penale și acțiunii; în acest context, consideră că este necesar să se acorde o atenție sporită aplicării țintite a legislației și activităților serviciilor de informații care au dat dovadă că au capacitatea de a preveni atacurile teroriste și care se desfășoară în conformitate cu principiile necesității, proporționalității și respectării drepturilor fundamentale și pe baza unei supravegheri și responsabilizări corespunzătoare; reamintește că acest lucru este esențial dacă UE dorește să fie un actor credibil în promovarea drepturilor fundamentale atât pe plan intern, cât și pe plan extern;

22. consideră că este esențial să se dezvolte mecanisme de prevenire, în special pentru a permite detectarea precoce a semnelor de radicalizare violentă sau a amenințărilor, inclusiv a amenințărilor din partea unui extremism violent sau militant; reamintește importanța acțiunilor care vizează combaterea radicalizării violente în rândul populațiilor vulnerabile și așteaptă cu interes activitatea viitoare a Rețelei europene pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare, a cărei misiune este facilitarea schimbului de cunoștințe, sensibilizarea și identificarea soluțiilor inovatoare;

23. constată atenția acordată securității frontierelor în contextul SSI, dar consideră că gestionarea frontierelor și mobilitatea persoanelor nu sunt doar aspecte de securitate, ci și trăsături-cheie ale unei strategii politice mai ample care implică dimensiunea de securitate, precum și politicile de imigrare, de azil și de dezvoltare la nivelul UE și politicile în materie de asistență pentru dezvoltare economică, socială și democratică și de promovare a drepturilor omului în țările terțe; subliniază, de asemenea, că securitatea trebuie să fie asigurată respectând realizările Uniunii, și anume dreptul la libera circulație prin frontierele interne;

24. reiterează importanța de a garanta coordonarea acțiunilor statelor membre în ceea ce privește gestionarea frontierelor externe și subliniază că cooperarea strânsă cu țările învecinate care au frontiere comune cu UE este esențială pentru facilitarea liberei circulații și a solidarității și securității sporite la frontierele externe; evidențiază faptul că introducerea graduală a gestionării integrate a frontierelor ar trebui să vizeze facilitarea deplasărilor;

25. consideră, prin urmare, că SSI ar trebui să reflecte în continuare viziunea Programului de la Stockholm și consideră că este oportun să se realizeze un control parlamentar la jumătatea perioadei al Programului de la Stockholm, înainte de sfârșitul anului 2013, pentru a evalua prioritățile sale strategice, legislative și financiare; de asemenea, consideră că o evaluare complementară este necesară în ceea ce privește agențiile europene relevante, care sunt în prezent „lisabonizate” (Europol, Eurojust și Rețeaua judiciară europeană) împreună cu alte agenții și organisme; reamintește că acțiunile și operațiunile agențiilor trebuie să fie conforme cu mandatul lor, astfel cum este acesta definit în deciziile privind instituirea și funcționarea acestora și trebuie să respecte valorile și principiile democratice, precum și libertățile și drepturile fundamentale stabilite de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

26. reamintește că prelucrarea și colectarea datelor personale în cadrul SSI trebuie să respecte, în toate situațiile, principiile UE privind protecția datelor, în special principiile necesității, proporționalității și legalității, precum și legislația UE relevantă din acest domeniu; salută propunerile privind protecția datelor prezentate de Comisie la 25 ianuarie 2012, dar consideră că propunerea de directivă în domeniul cooperării judiciare în materie penală și al aplicării legii trebuie să fie mai ambițioasă și să prevadă garanții mai solide, în special în prevederile sale referitoare la stabilirea profilului și procesarea automată;

27. reafirmă, în acest sens, necesitatea unui control democratic adecvat al agențiilor SLSJ și a unei evaluări a acțiunii acestora pentru a evita riscul atenuării distincției dintre „orientarea politică și procesul efectiv de elaborare a politicilor” în ceea ce privește aceste agenții.

28. îndeamnă Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant și Comisia să își prezinte propunerea, planificată pentru 2011, privind punerea în aplicare a clauzei de solidaritate, care nu ar trebui să dubleze inițiativele existente, ci, mai degrabă, să definească cadrul pentru utilizarea și coordonarea instrumentelor disponibile la nivelul UE și la nivel național, inclusiv a PSAC, în situațiile menționate la articolul 222 din TFUE; consideră că UE nu va fi pregătită să prevină și să reacționeze într-un mod sigur și coordonat la orice amenințare la adresa securității unuia sau mai multor state membre decât dacă apelează la întregul spectru de posibilități deschise prin punerea în aplicare a clauzei de solidaritate între toate statele membre;

29. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

(1)

JO L 52, 3.3.2010, p. 50.

(2)

„O Europă sigură într-o lume mai bună – Strategia europeană de securitate”, aprobată de Consiliul European ce a avut loc la Bruxelles la 12 decembrie 2003 și elaborată sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant al UE, Javier Solana.

(3)

„Raportul privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate europeană – Asigurarea securității într-o lume în schimbare”, S407/08.

(4)

JO C 285E, 21.10.2010, p. 12.

(5)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0459.

(6)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0388.

(7)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0577.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (14.3.2012)

destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

referitor la Strategia de securitate internă a Uniunii Europene

(2010/2308(INI))

Raportoare pentru aviz: Ana Gomes

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește faptul că amenințările majore comune identificate în Strategia de securitate internă, în special criminalitatea organizată, terorismul și radicalizarea, infracțiunile cibernetice, corupția și provocările cu care se confruntă gestionarea frontierelor, au dimensiuni externe și interne legate între ele și că o ripostă eficace necesită o acțiune coordonată și coerentă în ambele domenii; de asemenea, măsurile decisive pentru dezarmare, neproliferare, riscurile CBRN (chimic, biologic, radioactiv și nuclear) și traficul ilegal, care sunt abordate în principal prin intermediul instrumentelor de cooperare externă, au implicații incontestabile asupra securității interne;

2.  solicită, prin urmare, Comisiei să elaboreze o comunicare în care să definească orientări privind modalitatea cea mai eficientă de transpunere a legăturii dintre dimensiunea externă și cea internă ale Strategiei europene de securitate și ale Strategiei de securitate internă în obiective transversale și politici eficace, în speranța că acestea se vor reflecta într-o strategie europeană de securitate revizuită; subliniază importanța determinantă pe care o prezintă coerența și complementaritatea dintre aspectele interne și cele externe ale securității UE pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor noastre de securitate;

3.  subliniază importanța unei abordări globale cu privire la o strategie de securitate a UE, bazată pe un concept holistic de securitatea umană, ancorat în drepturile omului, libertate, democrație, a statul de drept, buna guvernare și pace;

4.  reiterează necesitatea ca UE să integreze o perspectivă largă privind abordarea securității umane în relațiile sale cu țările terțe, în special cu privire la gestionarea frontierelor, migrație, securitate maritimă, combaterea crimei organizate, a terorismului și a traficului de persoane și combaterea fragilității sau a subdezvoltării statale;

5.  ca urmare a Primăverii Arabe, reafirmă că securitatea internă a UE este legată indisolubil de situația de securitate din vecinătatea sa; subliniază, în special, importanța politicii europene de vecinătate (Uniunea pentru Mediterana, Parteneriatul estic, Sinergia Mării Negre) în ceea ce privește politicile externe ale UE și invită în acest sens Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să încurajeze sinergiile dintre UE și țările învecinate, pentru a aborda împreună provocările comune cu care ne confruntăm în domeniul securității;

6.  este de opinie că ar trebui promovată în continuare o cooperare consolidată cu celelalte instituții internaționale responsabile de strategia de securitate, precum NATO și OSCE;

7.  confirmă progresul realizat în coordonarea securității interne și externe de la înființarea SEAE, prin reuniuni informale regulate ale delegaților Comitetului politic și de securitate (CPS) și Comitetului permanent pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă (COSI), metode de lucru pentru extinderea cooperării în materie de securitate internă și externă, concluzii ale Consiliului privind aspectele interne și externe ale politicii de combatere a terorismului, documente comune ale serviciilor Comisiei și SEAE cu privire la actorii politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și ai spațiului de libertate, securitate și justiție (SLSJ) și cu privire la spațiul cibernetic, precum și instituirea grupurilor interservicii Comisie-SEAE;

8.  cu toate acestea, recomandă Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant, Consiliului și Comisiei să consolideze mecanismele existente de coordonare între comitetele, grupurile de lucru, serviciile și agențiile competente din domeniul libertății, securității și justiției (LSJ) și SEAE, inclusiv misiunile și operațiunile din cadrul PSAC, profitând în special de noile capabilități ale Centrului de situații al UE, în vederea furnizării de analize strategice comune, evaluări privind amenințările și informații în timp util tuturor actorilor implicați;

9.  invită Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant, Consiliul și Comisia să asigure punerea rapidă în aplicare a Foii de parcurs pentru consolidarea legăturilor dintre PSAC și SLSJ, adoptată recent în cadrul reuniunii membrilor CPS și COSI;

10. subliniază necesitatea asigurării unei legături eficace și permanente între dimensiunile externă și internă ale securității europene în ceea ce privește aspectele relevante pentru activitățile și prioritățile PESC, precum dezarmarea globală, neproliferarea, riscurile CBRN din interiorul și exteriorul UE, combaterea terorismului și a radicalizării în interiorul și exteriorul frontierelor europene și securitatea cibernetică; astfel, este de opinie că coordonarea dintre dimensiunea internă și cea externă a Strategiei de securitate a UE ar trebui să includă colaborarea strânsă și eficace dintre servicii, organe, birouri regionale și tematice, într-un mod transversal, și dintre serviciile competente din cadrul Comisiei și al SEAE, pentru a asigura eficacitatea și coerența sa din perspectiva PESC;

11. îndeamnă Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant să asigure coerența politică globală a PESC/PSAC prin promovarea coordonării dintre serviciile competente din cadrul Comisiei și al SEAE, cu scopul de a evita dublarea inutilă a muncii și a funcțiilor, în special în domenii care au legătură directă cu problemele de securitate din interiorul și exteriorul UE;

12. îndeamnă Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant să se asigure că amenințările la adresa securității interne, printre care cele identificate de Consiliu în cadrul ciclului de elaborare a politicilor UE privind criminalitatea gravă și organizată, sunt luate în considerare în mod corespunzător în cadrul politicilor și instrumentelor de acțiune externă a UE și abordate în mod adecvat; subliniază că instrumentele-cheie pentru a aborda corelarea securității interne cu cea externă sunt dialogurile politice regulate în materie de securitate cu țările terțe, negocierea de clauze de cooperare pentru securitate în acordurile internaționale, regimurile de măsuri restrictive, planificarea strategică a instrumentelor de asistență externă, instituirea unei președinții permanente a Consiliului Afaceri Externe și a COPS, precum și a tuturor grupurilor de lucru PESC; invită Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant să se asigure că standardele europene și internaționale privind drepturile omului, dreptul umanitar, democrația și statul de drept sunt luate în considerare în mod corespunzător în cadrul acțiunii externe a UE;

13. subliniază contribuția misiunilor PSAC la promovarea respectării statului de drept și menținerea păcii și a securității, în vecinătatea Uniunii Europene și în întreaga lume, contribuind, astfel, la evitarea eșecului statal și la eliminarea refugiilor pentru activitatea transnațională cu caracter infracțional și terorist; solicită statelor membre să recunoască contribuția PSAC la securitatea internă prin adoptarea de strategii naționale în sistemele lor de poliție și justiție, asigurând, astfel, participarea la misiunile PSAC, atunci când este cazul;

14. subliniază necesitatea ca SEAE să lucreze împreună cu Europol pentru a include experți în securitate internă, în special experți în materie de poliție și stat de drept și, după caz, să-i repartizeze în delegațiile UE, ca modalitate de punere în practică în mod concret a necesității unei mai bune coordonări între dimensiunile internă și externă ale strategiilor de securitate ale UE; în acest scop, subliniază că schimbul de informații și utilizarea în comun a resurselor cu agențiile SLSJ (Europol, Eurojust, Frontex) ar fi extrem de benefice;

15. invită Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant și Consiliul să instituie mecanisme adecvate pentru a permite SEAE să valorifice cunoștințele de specialitate de care dispune Grupul de lucru al Consiliului privind aspectele externe ale combaterii terorismului (COTER), astfel încât să asigure o mai mare coerență în domeniul combaterii terorismului, și să ia în considerare transferul președinției grupului COTER către SEAE în viitor; în acest sens, solicită, de asemenea, Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant și coordonatorului pentru combaterea terorismului să coopereze îndeaproape și să poarte consultări strânse;

16. solicită ca PE să exercite o supraveghere mai eficace în cadrul Strategiei de securitate internă a UE; reamintește, în această privință, rolul jucat de PE în descoperirea încălcărilor grave ale securității și legalității, rezultate din cooperarea guvernelor UE cu programul de predări extraordinare gestionat de către Administrația George W. Bush; subliniază controlul democratic crucial pe care PE îl poate exercita în materie de securitate internă și externă a UE în general, în cooperare cu parlamentele naționale.

17. este de opinie că este necesară intensificarea cooperării dintre serviciile de informații ale statelor membre, care s-ar putea dovedi de o importanță determinantă pentru introducerea unor mecanisme de prevenire și reacție în timp util în cazul unei amenințări la adresa siguranței și a securității UE sau a unuia dintre statele sale membre; în această privință, sugerează ca Parlamentul European să analizeze perspectiva instituirii unei delegații speciale pentru controlul democratic asupra activităților de analiză a datelor operative europene, în colaborare cu parlamentele naționale;

18. salută propunerea Comisiei de crea Orizont 2020 – Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020), care să asigure „integrarea capacităților civile și militare în misiuni, de la protecția civilă și asistența umanitară până la gestionarea frontierelor sau menținerea păcii”; solicită Comisiei, SEAE și statelor membre să dezvolte în continuare procedura premergătoare achizițiilor publice, pentru a consolida legătura dintre securitatea internă și cea externă cu capacități civile și militare substanțiale și coerente;

19. își reiterează apelul privind consolidarea capacităților UE ca răspuns la dezastrele naturale și la cele provocate de om, care ar putea afecta siguranța oamenilor și infrastructura critică, atât în interiorul, cât și în exteriorul UE, și salută propunerile Comisiei de revizuire, în acest scop, a legislației UE privind protecția civilă;

20. solicită Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant și Comisiei să își prezinte propunerea - planificată pentru 2011 - privind punerea în aplicare a clauzei de solidaritate, care nu trebuie să dubleze inițiativele existente, ci să definească cadrul pentru utilizarea și coordonarea instrumentelor disponibile la nivelul UE și la nivel național, inclusiv a PSAC, în situațiile menționate la articolul 222 din TFUE; este de părere că UE nu va fi pregătită să prevină și să reacționeze într-un mod sigur și coordonat la orice amenințare la adresa securității unuia sau mai multor state membre decât dacă apelează la întregul spectru de posibilități deschise prin punerea în aplicare a clauzei de solidaritate între toate statele membre;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

12.3.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

50

11

0

Membri titulari prezenți la votul final

Sir Robert Atkins, Bastiaan Belder, Frieda Brepoels, Elmar Brok, Jerzy Buzek, Mário David, Michael Gahler, Marietta Giannakou, Ana Gomes, Andrzej Grzyb, Richard Howitt, Anna Ibrisagic, Liisa Jaakonsaari, Jelko Kacin, Ioannis Kasoulides, Tunne Kelam, Nicole Kiil-Nielsen, Evgeni Kirilov, Maria Eleni Koppa, Andrey Kovatchev, Paweł Robert Kowal, Eduard Kukan, Vytautas Landsbergis, Krzysztof Lisek, Sabine Lösing, Ulrike Lunacek, Mario Mauro, Kyriakos Mavronikolas, Francisco José Millán Mon, Alexander Mirsky, María Muñiz De Urquiza, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Raimon Obiols, Kristiina Ojuland, Ria Oomen-Ruijten, Alojz Peterle, Bernd Posselt, Cristian Dan Preda, Libor Rouček, Tokia Saïfi, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Nikolaos Salavrakos, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, Werner Schulz, Adrian Severin, Charles Tannock, Inese Vaidere, Kristian Vigenin, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Véronique De Keyser, Barbara Lochbihler, Monica Luisa Macovei, Carmen Romero López, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Hannes Swoboda, Indrek Tarand, Ivo Vajgl

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Philippe Boulland


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

12.4.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

47

2

3

Membri titulari prezenți la votul final

Jan Philipp Albrecht, Sonia Alfano, Rita Borsellino, Simon Busuttil, Philip Claeys, Carlos Coelho, Rosario Crocetta, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Ioan Enciu, Frank Engel, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Monika Flašíková Beňová, Kinga Göncz, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Salvatore Iacolino, Sophia in ‘t Veld, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Juan Fernando López Aguilar, Monica Luisa Macovei, Svetoslav Hristov Malinov, Véronique Mathieu, Nuno Melo, Louis Michel, Claude Moraes, Jan Mulder, Georgios Papanikolaou, Carmen Romero López, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Renate Sommer, Axel Voss, Renate Weber, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Tatjana Ždanoka, Auke Zijlstra

Membri supleanți prezenți la votul final

Alexander Alvaro, Vilija Blinkevičiūtė, Birgit Collin-Langen, Cornelis de Jong, Franziska Keller, Ádám Kósa, Antonio Masip Hidalgo, Hubert Pirker, Kārlis Šadurskis, Carl Schlyter, Bogusław Sonik

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Giles Chichester, Zita Gurmai

Aviz juridic - Politica de confidențialitate