RAPORT referitor la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

8.5.2012 - (2011/2068(INI))

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
Raportor: Gerben-Jan Gerbrandy

Procedură : 2011/2068(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A7-0161/2012

Texte depuse :

A7-0161/2012

Dezbateri :

PV 23/05/2012 - 16
CRE 23/05/2012 - 16

Voturi :

PV 24/05/2012 - 10.4
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0223

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ al Comisiei pentru comerȚ internațional
AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
AVIZ al Comisiei pentru pescuit
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

(2011/2068(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic” [COM(2011)0571],

– având în vedere Comunicarea Comisiei referitoare la „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor - inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020” [COM (2011)0021],

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „EUROPA 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” [COM(2010)2020],

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Optimizarea avantajelor obținute de pe urma măsurilor UE în domeniul mediului: creșterea încrederii prin ameliorarea cunoștințelor și a capacității de reacție (COM(2012)95)”,

– având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2011 referitoare la o strategie eficientă privind materiile prime pentru Europa[1],

– având în vedere concluziile Consiliului Mediu privind Foaia de parcurs a Comisiei către „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” adoptate la 19 decembrie 2011 (18786/11), concluziile Consiliului Competitivitate din 29 septembrie 2011 privind o economie europeană competitivă și concluziile Consiliului Mediu din 20 decembrie 2011 privind gestionarea sustenabilă a materialelor și producția și consumul sustenabile: contribuție-cheie pentru o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”,

– având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu intitulat „Mediul european – starea și perspectiva 2010” (SOER 2010),

– având în vedere viitoarea Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă din Brazilia, din perioada 20-22 iunie 2012,

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Asigurarea disponibilității materiilor prime pentru bunăstarea viitoare a Europei – Propunere de parteneriat pentru inovare privind materiile prime” (COM(2012)0082),

– având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2012 referitoare la evitarea risipei de alimente: strategii pentru creșterea eficienței lanțului alimentar din UE[2]1,

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru comerț internațional, al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, al Comisiei pentru dezvoltare regională și al Comisiei pentru pescuit (A7-0161/2012),

A. întrucât actuala criză economică și financiară arată că Europa are nevoie urgentă de noi surse de creștere economică sustenabilă;

B. întrucât consecințele penuriei de resurse, cum ar fi, de exemplu, creșterea prețurilor, sunt extrem de greu de suportat de populația cu venituri mici și din regiuni defavorizate și întrucât, prin urmare, este necesară mai mult ca oricând o sinergie a politicilor socială și de mediu;

C. întrucât cererea tot mai mare de resurse naturale și supraexploatarea acestora și, ca o consecință, schimbarea destinației terenurilor conduc la degradarea mediului, la accelerarea schimbărilor climatice și la distrugerea capitalului natural al planetei, care este finit, inclusiv la diminuarea biodiversității;

D. întrucât deficitul de resurse care rezultă din utilizarea intensă a acestora, speculațiile prețurilor pe piețele de mărfuri și creșterea semnificativă a consumului global determină creșterea prețurilor materiilor prime, prețurile reale ale materiilor prime crescând cu 147 % de la începutul secolului; întrucât Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu provocări importante în ceea ce privește asigurarea accesului la resursele esențiale și furnizarea neîntreruptă a acestora; întrucât este recunoscut faptul că utilizarea eficientă a materiilor prime în industrie și la nivel politic este esențială pentru a răspunde acestor provocări;

E. întrucât plasarea economiei pe o direcție eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care respectă limitele planetare și permite creșterea populației lumii, precum și nivelul populației din țările în curs de industrializare vor aduce o creștere a competitivității și noi surse de creștere și de locuri de muncă prin reducerea costurilor generată de eficientizarea utilizării resurselor, comercializarea inovărilor și o mai bună gestionare a resurselor pe durata întregului lor ciclu de viață;

F. întrucât reciclarea înseamnă mai mult decât colectarea deșeurilor reciclabile și întrucât este esențial, prin urmare, ca fiecare etapă a lanțului valoric să fie luată în considerare în cadrul măsurilor viitoare;

G. întrucât o viitoare politică globală privind resursele nu ar trebui să mai facă distincția doar între resurse „regenerabile” și „neregenerabile”, ci ar trebui să cuprindă, de asemenea, materialele permanente;

H. întrucât Eurobarometrul din martie 2011 arată că utilizarea eficientă a resurselor și producția și consumul durabile sunt preocupări fundamentale ale cetățenilor Uniunii Europene, întrucât nu vor fi posibile progrese în direcția sustenabilității dacă cetățenii nu sunt implicați direct ca urmare a unei schimbări de atitudine și a obiceiurilor societății în ceea ce privește utilizarea resurselor;

I. întrucât asigurarea accesului și alimentării neîntrerupte cu resurse reprezintă o problemă tot mai mare din cauza intensificării consumului de resurse și a utilizării apei și a solurilor;

J. întrucât o industrie competitivă permite efectuarea de noi investiții în tehnologiile mai eficiente.

Acțiuni prioritare

1 solicită Comisiei să înființeze grupuri de lucru comune pentru trei domenii-cheie, și anume, domeniul alimentar, imobiliar și al mobilității pentru a elabora, cât mai curând posibil, planuri de acțiune la nivel european privind utilizarea eficientă a resurselor, având măsuri clare de reducere a gradului de utilizare a resurselor; aceste echipe de lucru ar trebui să vină în completarea Platformei UE pentru eficiența utilizării resurselor și ar trebui alcătuite din experți din partea Comisiei, a statelor membre, a societății civile și a altor părți interesate, având rolul de a încuraja parteneriate între diferiți actori ai lanțului de valori;

2. îndeamnă Comisia și statele membre să elimine, până în 2013, obstacolele din calea funcționării pieței europene de reciclare și reutilizare și să stimuleze o astfel de piață, încurajând cererea de materiale reciclate și produse secundare sau disponibilitatea acestora, de exemplu, prin elaborarea unor criterii stricte privind încetarea statutului de deșeu și prin acordarea unor stimulente economice, cum ar fi reducerea cotelor TVA pentru materialele secundare în sectoare în care piața nu funcționează sau măsuri de promovare a utilizării de tehnologii inovatoare de colectare și sortare; în acest context, subliniază necesitatea de a implementa integral toate actele legislative existente referitoare la deșeuri și de a intensifica asigurarea respectării și monitorizarea;

3. îndeamnă Comisia și statele membre să intensifice cercetarea și inovarea tehnologică pentru accelerarea tranziției spre o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; subliniază faptul că „Uniunea pentru inovare”, cuprinzând Horizon 2020, parteneriatul european pentru inovare privind materiile prime, planul de acțiune în domeniul ecoinovării și centrele de inovare a cunoștințelor, este unul dintre motoarele pentru o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; solicită Comisiei să creeze o bancă de date online, ușor accesibilă, cu „cele mai bune practici” în domeniul eficienței resurselor;

4. îndeamnă Comisia și statele membre ca, până la sfârșitul anului 2012, să ajungă la un acord în privința unor indicatori clari, solizi și măsurabili, de exemplu, un coș de patru indicatori de utilizare a resurselor, și anume amprenta asupra solului, apei, materiilor prime și emisiilor de dioxid de carbon și să utilizeze acești indicatori ca bază pentru inițiative legislative și obiective concrete de reducere a utilizării resurselor; subliniază faptul că acest proces trebuie să fie transparent și să includă principalele părți interesate;

5. invită Comisia să propună o extindere a domeniului de aplicare a directivei privind proiectarea ecologică asupra produselor fără impact energetic și să propună cerințe suplimentare în materie de proiectare ecologică privind utilizarea eficientă în general a resurselor și performanța produselor, inclusiv conținutul de material reciclat, sustenabilitatea, reciclabilitatea, reparabilitatea, conținutul de carbon și capacitatea de reutilizare pentru a îmbunătăți impactul acestora asupra mediului și pentru a promova piețele de reciclare; subliniază faptul că orice astfel de propunere trebuie să se bazez pe evaluări de impact cuprinzătoare și să fie în concordanță cu alte reglementări relevante;

6. solicită Comisiei și statelor membre să integreze agenda în domeniul eficienței utilizării resurselor cât de mult posibil în alte politici, inclusiv în politicile generale de guvernanță economică precum Europa 2020 și să o implementeze la nivel local, regional, național și la nivelul UE;

Agenda pentru creșterea viitoare

7. sprijină inițiativa emblematică privind o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și Foaia de parcurs către „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” și viziunea acesteia pentru 2050, inclusiv obiectivele de etapă ale acesteia; invită Comisia să prezinte cât mai repede toate inițiativele legislative și de altă natură care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor de etapă și să se asigure că toate politicile UE sunt în conformitate cu acestea și cu viziunea generală a UE privind crearea unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon până în 2050, printre altele, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95 % față de nivelurile din 1990; reamintește că disocierea creșterii economice de consumul de resurse este fundamentală pentru îmbunătățirea competitivității Europei și pentru reducerea dependenței sale de resurse; recomandă Comisiei să asigure menținerea unui cadru legislativ stabil astfel încât să nu se pună în pericol investițiile pe termen lung;

8. subliniază importanța utilizării eficiente a resurselor în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020; consideră că programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 ar trebui să joace un rol esențial în această privință; solicită statelor membre să adopte foi de parcurs naționale privind utilizarea eficientă a resurselor, inclusiv măsuri și obiective specifice, în concordanță cu obiectivele Foii de parcurs a UE;

9. invită Comisia ca, până la sfârșitul anului 2012, să propună un nou cadru de politică privind consumul și producția sustenabile (CPS) demarând un proces pentru a identifica produsele sau serviciile prioritare care contribuie cel mai mult pentru ca domenii-cheie ale consumului global, cum ar fi apa, solurile, materiile prime și carbonul, să fie în concordanță cu indicatorii de consum, astfel cum sunt stabiliți în Foaia de parcurs către „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”; acesta ar trebui însoțit de propuneri legislative care abordează produsele și serviciile prioritare cu ajutorul instrumentelor relevante, inclusiv mecanisme care pot îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor în lanțul de aprovizionare și care să dea posibilitatea de a stabili prin măsuri de punere în aplicare cerințe minime sau etaloane în ceea ce privește performanța optimă;

10. susține că măsurile al căror scop este utilizarea mai eficientă a resurselor nu trebuie în niciun caz restrânse la sectorul public și, prin urmare, invită Comisia, statele membre și întreprinderile să își bazeze strategiile economice pe creșterea radicală a eficienței utilizării resurselor care conduce la decuplarea creșterii economice de consumul de resurse; consideră, de asemenea, că este necesară concentrarea pe utilizarea eficientă și eficace a resurselor;

11. subliniază urgența întreprinderii unor acțiuni imediate pentru a sprijini inovația și investițiile în noi tehnici și modele de afaceri, inclusiv strategii de ramură industrială și modele de afaceri sustenabile, cum ar fi societățile de leasing, și pentru a crea stimulentele care vor aduce beneficii pentru economie; subliniază rolul esențial al sectorului privat, inclusiv al IMM-urilor, în realizarea creșterii economice ecologice;

12. subliniază faptul că Europa, în condițiile unei culturi a reciclării, trebuie să reutilizeze și să recicleze în mare măsură propriile deșeuri și să producă materii prime secundare în modul cel mai eficient.

13. solicită dezvoltarea unui standard de utilizare a resurselor favorabil IMM-urilor, pe baza ISO 26000 și a unor concepte precum Global Compact;

14. invită Comisia și statele membre să integreze complet obiectivele de utilizare eficientă a resurselor în Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice; îndeamnă statele membre să confirme această idee în cadrul Consiliului European; solicită Comisiei să furnizeze detalii suplimentare privind modul în care va fi evaluat în mod concret progresul statelor membre către o mai mare eficiență a utilizării resurselor în cadrul procesului Semestrului european;

subliniază faptul că avantajul primului venit în utilizarea eficientă a resurselor poate atrage interesul piețelor în curs de dezvoltare, reamintind că UE deține aproximativ o treime din piața mondială a tehnologiilor ecologice;

Transformarea economiei

16. reamintește nevoia urgentă de a reduce în general utilizarea resurselor pentru a evita problemele viitoare, cum ar fi deficitul de resurse și creșterea prețurilor resurselor;

17. ia act de faptul că, pentru a realiza tranziția spre o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, prețurile de pe piață ar trebui să reflecte la maximum nivelul deficitului de resurse, precum și toate costurile generate de procesul de producție; subliniază că piețele stimulează utilizarea eficientă a resurselor dacă prețurile reflectă costul real al resurselor utilizate; solicită punerea în aplicare a abordării bazate pe ciclul de viață în procesul contabil și internalizarea costurilor de mediu externe în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”;

18. sprijină angajamentul asumat de Comisie în cadrul Foii de parcurs față de instrumente bazate pe piață în vederea facilitării includerii efectelor externe negative în prețurile pieței, reflectând astfel costul real al utilizării resurselor și impactul lor asupra mediului;

19. invită Comisia și statele membre să conceapă stimulente care să încurajeze companiile și organismele publice să măsoare, să etaloneze și să își reducă în mod continuu amprentele asupra apelor, solului, materiilor prime și emisiilor de dioxid de carbon și să elaboreze măsuri de extindere a principiului responsabilității producătorului și de a îndepărta barierele care încetinesc utilizarea eficientă a resurselor;

îndeamnă statele membre să treacă la taxarea impactului asupra mediului și subliniază că acest lucru va permite reducerea altor taxe, cum ar fi cele asupra muncii, va crește competitivitatea, va crea condiții echitabile de concurență și va deschide calea către dezvoltarea tehnologică; solicită Comisiei și statelor membre să monitorizeze și să compare efectele acestui instrument;

21. îndeamnă Comisia să lanseze o activitate de cercetare pentru elaborarea unui model ierarhic, care să asigure o valoare adăugată maximă a utilizării resurselor, fără a pune în pericol mediul înconjurător, în concordanță cu Raportul referitor la „O strategie eficientă privind materiile prime pentru Europa” (2011/2056(INI));

22. îndeamnă Comisia și statele membre să adopte, până în 2014, planuri concrete în vederea eliminării treptate, înainte de 2020, a tuturor subvențiilor dăunătoare mediului, inclusiv a celor care stimulează utilizarea ineficientă a resurselor regenerabile și să raporteze progresele înregistrate prin intermediul programelor naționale de reformă;

23. îndeamnă Comisia să analizeze posibilitățile de stabilire a unor programe ample de responsabilizare a producătorilor la nivelul întregii Europe în vederea îmbunătățirii performanțelor în toate statele membre, inclusiv în cele în care ratele de refolosire și reciclare a deșeurilor sunt mult mai scăzute decât rata medie la nivelul UE;

24. subliniază importanța rolului pe care îl joacă cetățenii și organizațiile societății civile în producerea unei schimbări și transformarea economiei; subliniază necesitatea de a dezvolta strategii de sensibilizare și strategii pentru a schimba comportamentul consumatorilor și pentru a evita efectele de recul;

25. subliniază necesitatea de a asigura o aprovizionare europeană sustenabilă cu materii prime, suficientă pentru a răspunde nevoilor unui sector al reciclării în continuă dezvoltare, a extinde economia deschisă a Europei și a crea locuri de muncă;

26. solicită cerințe mai stricte cu privire la achizițiile publice ecologice (APE) de produse cu impact semnificativ asupra mediului și de produse și servicii care contribuie cel mai mult la consumul de resurse-cheie la nivel mondial, cum ar fi apa, solurile, materiile prime și carbonul, astfel cum este prevăzut în Foaia de parcurs către „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”; îndeamnă Comisia să stabilească dacă APE ar putea fi corelate cu proiectele finanțate de UE; solicită depunerea de eforturi, până la sfârșitul acestui an, pentru a promova achizițiile publice comune și rețelele formate din responsabilii cu achizițiile publice în sprijinul APE, cu condiția ca acest lucru să nu genereze un dezavantaj concurențial pentru întreprinderile publice;

27. solicită ca cerințele referitoare la informațiile privind mediul să fie extinse pentru a se aplica și bunurilor convenționale de larg consum; sprijină testele naționale pentru etichetarea ecologică și îndeamnă Comisia să depună eforturi pentru a elabora o metodă europeană armonizată pentru calcularea amprentei unui produs asupra mediului cu scopul de a oferi consumatorilor mai multe informații cu privire la produsele care nu fac parte din sistemele existente, cum ar fi sistemele de etichetare ecologică, de etichetare energetică și de etichetare a agriculturii ecologice;

28. îndeamnă statele membre să asigure punerea integrală în aplicare a acquis-ului UE în domeniul deșeurilor, inclusiv a obiectivelor minime, prin intermediul strategiilor și planurilor naționale de prevenire și gestionare a deșeurilor; reiterează faptul că obiectivele existente privind colectarea și separarea deșeurilor ar trebui dezvoltate în continuare pentru a recupera o cantitate maximă de materii prime de cea mai înaltă calitate, în fiecare etapă; subliniază, în consecință, că este necesar ca finanțarea din fonduri UE să acorde prioritate activităților aflate pe o poziție superioară în ierarhia deșeurilor, conform prevederilor Directivei-cadru privind deșeurile (de exemplu, prioritate pentru instalațiile de reciclare față de eliminarea deșeurilor); solicită Comisiei să aibă în vedere necesitatea de a îmbunătăți și a armoniza metodele de calcul și statisticile referitoare la deșeuri, pentru a oferi o bază solidă de promovare a reciclării;

29. invită Comisia și statele membre să adopte măsuri mai eficiente pentru combaterea transporturilor ilegale de deșeuri, mai ales de deșeuri periculoase, către țări din afara UE și, în special, să consolideze sistemele de monitorizare corespunzătoare; sugerează stabilirea unei „politici externe europene în domeniul deșeurilor” în vederea difuzării celor mai bune standarde europene de tratare a deșeurilor dincolo de frontierele UE;

30. subliniază că peste 20 % din produsele alimentare sunt eliminate ca deșeuri și solicită Comisiei și statelor membre să întreprindă acțiuni concrete pentru a reduce simțitor deșeurile alimentare; subliniază, în plus, că nu numai alimentele sunt risipite, ci și resursele utilizate în vederea procesării și ambalării acestora;

31. solicită Comisiei și statelor membre să pună un accent mai puternic pe informare, educație și sensibilizare, îndeosebi în ceea ce privește sortarea deșeurilor, reutilizarea și reciclarea, având în vedere că educația are un impact direct asupra bunelor obiceiuri în privința eficienței utilizării resurselor;

32. invită Comisia să eficientizeze acquis-ul în domeniul deșeurilor, ținând seama de ierarhia deșeurilor și de necesitatea de a elimina aproape complet deșeurile reziduale; de aceea, solicită Comisiei să facă propuneri până în 2014 pentru a introduce treptat o interzicere generală privind depozitarea deșeurilor în Uniunea Europeană și o eliminare treptată, până la sfârșitul acestui deceniu, a incinerării deșeurilor reciclabile și care pot fi tratate ca și compost; în plus, ar trebui luate măsuri de tranziție corespunzătoare, inclusiv dezvoltarea în continuare de standarde comune potrivit abordării bazate pe ciclului de viață; solicită Comisiei să revizuiască obiectivele pentru 2020 privind reciclarea din Directiva-cadru privind deșeurile; este de părere că impunerea unei taxe pentru depunerea deșeurilor la depozitele de deșeuri – pe care unele state membre au introdus-o deja – ar putea, de asemenea, să ajute la îndeplinirea obiectivelor menționate mai sus;

33. subliniază faptul că depozitele de deșeuri existente ar putea servi drept depozite pentru materiile prime (minerit urban), însă că există foarte puține rezultate ale cercetărilor în acest domeniu;

34. invită statele membre să își intensifice eforturile de stabilire a unor linii directoare pentru elaborarea de standarde privind materialele reciclate prin intermediul Comitetului European de Standardizare (CEN);

35. invită Comisia să asigure că politicile promovează utilizările succesive ale materiilor prime naturale și favorizează obținerea unei valori adăugate maxime, precum și produsele eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor în detrimentul generării de energie, ținând seama îndeosebi de potențialul de reducere a emisiilor cu efect de seră;

36. îndeamnă Comisia să promoveze, de asemenea, o abordare bazată pe utilizări succesive ale biomasei, favorizând reciclarea, valoarea adăugată maximă și produsele eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum produsele și materialele industriale de origine biologică, în detrimentul bioenergiei;

37. invită Comisia și statele membre să dezvolte un program în vederea sensibilizării și furnizării de orientări companiilor, îndeosebi IMM-urilor;

38. subliniază că, pentru ca o abordare bazată pe ciclul de viață să fie semnificativă, aceasta trebuie să se întemeieze pe evidențe contabile cât mai exacte; în acest context, insistă asupra faptului că, în punerea în aplicare a Directivei privind calitatea carburanților, furnizorii ar trebui să aplice o valoare implicită separată pentru nisipurile asfaltice;

39. invită Comisia să precizeze clar faptul că tratarea și colectarea deșeurilor refolosibile sortate de la gospodăriile populației nu ar trebui să fie încredințate doar întreprinderilor publice;

40. subliniază importanța cercetării, dezvoltării și inovării pentru a accelera transformarea într-o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; constată faptul că este necesară stimularea inovării, în special în procesul de extracție și explorare ecologică a materiilor prime, în agricultură, chimie, tratarea și reciclarea deșeurilor, gestionarea apei, în exploatarea potențialului de reutilizare și înlocuire a materialelor cu impact asupra mediului, în tehnologiile și proiectarea care implică utilizarea unui număr mai scăzut de materiale și reducerea consumului de energie, energia regenerabilă și eficiența energetică; subliniază că acordarea de credite fiscale pentru reducerea utilizării resurselor ar fi, de asemenea, în beneficiul activităților de inovare, cercetare și dezvoltare;

41. reamintește faptul că eficiența utilizării resurselor ar trebui să își propună să ajute UE să își îmbunătățească performanțele tehnice pentru a spori cantitatea de substanțe utile extrasă din materiile prime de-a lungul întregului lanț de valori (în etapa de extracție, procesare, rafinare, reciclare);

42. solicită Comisiei să analizeze modul în care poate fi sporită eficiența utilizării resurselor în cadrul industriilor extractive și prelucrătoare ale UE, în vederea creșterii competitivității și a sustenabilității, printre altele, prin promovarea asimilării noilor tehnologii și prin consolidarea producției de subproduse pe lângă cea de metale de bază;

43. îndeamnă statele membre să ia în considerare posibilitatea înființării de centre pentru tehnologii de inovare în vederea sprijinirii extracției, reciclării și refolosirii compușilor utili proveniți din deșeurile miniere și să faciliteze utilizarea ulterioară a deșeurilor miniere din diferite tipuri de depozite de deșeuri, din industria construcțiilor, precum și gestionarea acestor tipuri de depozitare a deșeurilor într-un mod sigur pentru mediu;

44. atrage atenția asupra nevoii de a utiliza produse alternative, modificând modelele de consum intensiv de energie și materiale în condițiile obținerii unui nivel similar de performanță, precum și asupra nevoii de a utiliza materii prime alternative și alte materiale, care să permită reducerea consumului de energie în cadrul proceselor de producție;

45. invită Comisia să examineze efectele unei taxe asupra resurselor și a materiilor prime virgine, în special efectele secundare, precum substituirea nesustenabilă, evaziunea fiscală sau relocarea activităților economice către țările terțe.

46. subliniază importanța competențelor și a formării; în acest context, solicită Comisiei și statelor membre să se angajeze într-un dialog strâns cu partenerii sociali, mediul academic și industrie; solicită Comisiei și statelor membre ca, în colaborare cu industria și mediul academic, să susțină eficiența utilizării resurselor prin programe și burse universitare speciale; susține în continuare, în acest context, programele de schimb în acest domeniu, cum ar fi programul Erasmus Mundus privind mineralele și mediul.

47. subliniază necesitatea investițiilor în reciclarea materiilor prime și a pământurilor rare, întrucât mineritul, rafinarea si reciclarea pământurilor rare au consecințe grave asupra mediului dacă nu sunt gestionate corespunzător;

Capitalul natural și serviciile de ecosistem

48. invită Comisia și statele membre să evalueze valoarea economică a ecosistemelor și să integreze aceste valori în sistemele de raportare și de contabilitate până în 2015;

49. subliniază că biodiversitatea este esențială pentru existența vieții umane și bunăstarea societăților, atât în mod direct, cât și indirect, prin intermediul serviciilor ecosistemice pe care le oferă; salută și sprijină strategia UE în domeniul biodiversității până în 2020, inclusiv toate obiectivele și acțiunile acesteia; evidențiază, de asemenea, importanța integrării protecției biodiversității și într-o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

50. salută, în consecință, elaborarea de măsuri speciale în vederea controlării speciilor invazive și solicită aplicarea imediată a acestora;

51. subliniază importanța apei ca resursă naturală esențială atât pentru oameni, cât și pentru ecosisteme; reamintește presiunea sporită exercitată asupra disponibilității și calității unor resurse de apă sigure, din cauza unor factori precum despăduririle, urbanizarea, creșterea populației, creșterea economică și schimbările climatice; subliniază totodată necesitatea unei abordări pe mai multe niveluri cu privire la gestionarea resurselor de apă de care dispunem și evidențiază rolul autorităților locale și regionale în contextul inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;”

52. îndeamnă Comisia să calculeze și să facă public, de asemenea, costurile prejudiciilor provocate mediului ca o consecință a politicii UE în domeniul agriculturii și al pescuitului;

53. solicită Comisiei să folosească cele mai bune practici în domeniul eficienței utilizării resurselor pentru a elabora criterii adecvate și a iniția proiecte pilot pentru mai multe resurse, de exemplu, fosforul, în vederea atingerii unei rate de reutilizare de practic 100% până în 2020 și a optimiza utilizarea și reciclarea acestor resurse; subliniază faptul că acestor proiecte-pilot ar trebui să li se aloce o finanțare directă din partea UE;

54. consideră că resursele europene ar trebui gestionate într-un mod mai strategic și mai echilibrat din punctul de vedere al mediului; consideră că ar trebui depuse eforturi mai mari în vederea gestionării resurselor existente în UE, în special a mineralelor, a metalelor și a lemnului, dar și a resurselor energetice, inclusiv a combustibililor fosili; subliniază potențialul UE de a-și acoperi propriile nevoie de materii prime și solicită acesteia să își reducă dependența de importurile de materii prime produse prin metode nesustenabile din punct de vedere ecologic;

55. consideră că industriile din statele membre trebuie să se bazeze tot mai mult pe materiile prime din țările lor; subliniază faptul că gestionarea resurselor interne ar trebui să prevină risipirea acestora;

56. subliniază importanța unei agriculturi durabile și a schimbărilor în ceea ce privește dietele pentru a diminua consumul de proteine animale, ceea ce ar determina reducerea utilizării solului importat și o reducere a amprentei de carbon a Europei;

57. consideră că sensibilizarea consumatorilor joacă un rol fundamental pentru o utilizare mai eficientă a resurselor în consumul alimentar și sprijină inițiativele la nivel local, național și la nivelul UE de promovare a unor modele mai sustenabile privind consumul alimentar;

58. atrage atenția asupra rolului resurselor naturale regenerabile, precum pădurile, în utilizarea eficientă a resurselor; invită Comisia să încurajeze utilizarea de materii prime și de alte materiale regenerabile, biologice, reciclabile și ecologice; subliniază, în special, faptul că utilizarea de materiale din surse regenerabile cu emisii reduse, precum lemnul, în construcții, este o măsură eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

59. având în vedere importanța resurselor forestiere și performanțele ecologice ale lemnului, care constituie un capital natural, subliniază necesitatea consolidării protecției pădurilor din Uniunea Europeană și a mijloacelor de prevenire a riscurilor; solicită introducerea unui instrument financiar destinat finanțării măsurilor de prevenire a incendiilor forestiere și a atacurilor paraziților; invită Comisia să examineze, împreună cu sectorul industrial al lemnului, posibilitățile de punere în aplicare de acțiuni concrete care să vizeze exploatarea durabilă a resurselor forestiere, în special prin proiecte-pilot; încurajează o mai bună utilizare a măsurilor existente în domeniul forestier, în cadrul diferitelor politici ale UE, în scopul îmbunătățirii valorii economice a pădurilor și al asigurării unei mai mari disponibilități a materiei lemnoase, de exemplu prin intermediul replantării prevăzute în programele de dezvoltare rurală;

60. subliniază că pierderea elementelor nutritive din mediu prin intermediul producției agricole are efecte externe negative de proporții pentru ecosisteme, pentru sănătatea oamenilor și pentru climă; invită Comisia să introducă tehnici moderne de gestionare a elementelor nutritive pentru reducerea nivelului de risipire a acestora ca urmare a intensificării producției;

61. subliniază faptul că pachetul de reformare a PCP este un element cheie al inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”; consideră că captura maximă sustenabilă, prevenirea aruncării înapoi în mare, motoare mai eficiente și mai puțin poluante, instrumente de pescuit mai selective, un mediu concurențial echitabil la nivel internațional și supracapacitatea flotelor sunt chestiuni care trebuie soluționate pentru a avea un sector de pescuit și de acvacultură viabil din punct de vedere ecologic și economic; subliniază, totodată, importanța economică și socială a flotelor costiere artizanale;

Guvernanță și monitorizare

62. îndeamnă Comisia să adopte, după consultarea tuturor părților interesate relevante, indicatori fiabili și ușor de înțeles, de exemplu, pentru a măsura amprentele asupra apelor, solului, materiilor prime și emisiilor de dioxid de carbon, pentru a monitoriza progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor; acești indicatori ar trebui să se bazeze pe instrumente de contabilitate integrate și pe metodologii larg acceptate, pe baze științifice și ar trebui definiți în mod explicit pentru a putea fi aplicați pe tot cuprinsul UE, de factorii politici și actorii privați deopotrivă; în plus, ei ar trebui să țină cont de impactul pe întreg ciclul de viață și să măsoare resursele care intră în economie pentru a permite abordarea tuturor aspectelor aferente împuținării resurselor și, implicit integrarea fluxurilor ascunse; atrage atenția asupra faptului că indicatorul de productivitate a resurselor nu va furniza informațiile solicitate;

63. reiterează importanța unui set de obiective sectoriale coerente, măsurabile, clare și verificabile, inclusiv un obiectiv general, pentru a pune în aplicare viziunea și obiectivele de etapă prevăzute în foaia de parcurs; recunoaște totuși complexitatea subiectului și, în consecință, nevoia imperativă ca aceste etape să fie examinate științific; invită Comisia să înainteze o propunere concretă privind astfel de obiective pentru UE și statele membre, cel mai târziu la un de la adoptarea indicatorilor relevanți, și să se asigure că toate politicile UE sunt în concordanță cu obiectivele stabilite; consideră că reperele incluse în foaia de parcurs ar trebui considerate ca obiective până la stabilirea unor obiective mai detaliate; invită statele membre să includă obiective corespunzătoare în strategiile lor privind utilizarea eficientă a resurselor;

64. subliniază că indicatorii specifici privind utilizarea eficientă a resurselor sunt esențiali în toate domeniile de politică și invită Comisia să includă indicatorii privind utilizarea eficientă a resurselor în toate evaluările de impact pe care le efectuează; consideră, de asemenea, că o evaluare a conformității cu orientările stabilite în Comunicarea Comisiei COM(2010)0614 ar trebui să constituie o parte obligatorie a fiecărei evaluări de impact;

65. invită Comisia să pună în aplicare pe deplin legislația existentă, îndeosebi legislația privind apa, în vederea exploatării la maximum a tuturor oportunităților existente;

66. salută Directiva UE privind calitatea combustibilului (DCC) ca fiind un pas important într-o abordare a consumului de resurse bazată pe ciclul de viață și insistă ca, la implementarea acestei directive, furnizorii să aplice o valoare prestabilită separată pentru nisipurile bituminoase;

67. consideră că al șaptelea program de acțiune pentru mediu (PAM 7) ar trebui să furnizeze cadrul politic corect pentru realizarea viziunii, a etapelor și a obiectivelor foii de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic;

68. invită Comisia să analizeze politicile UE și să evalueze, printre altele, planurile naționale de acțiune în domeniul energiei regenerabile și politica agricolă comună din punctul de vedere al impactului acestora asupra utilizării eficiente a resurselor;

69. consideră că o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor constituie cadrul adecvat pentru crearea de locuri de muncă ecologice pentru toți cetățenii, fără nicio discriminare;

70. susține faptul că utilizarea eficientă a resurselor este deseori împiedicată de proceduri administrative greoaie; invită Comisia să simplifice procesele de autorizare pentru a permite obținerea unor rezultate mai bune în utilizarea eficientă a resurselor; în acest context, salută inițiativa Comisiei referitoare la Directiva privind transparența; 71. solicită Comisiei și statelor membre să desfășoare campanii de informare și educare a cetățenilor în vederea creșterii gradului de utilizare a produselor obținute prin reciclarea deșeurilor;

72. solicită luarea de măsuri pentru a asigura că utilizarea cea mai eficientă a resurselor reprezintă o preocupare centrală în cadrul politicii regionale; subliniază faptul că eficiența utilizării resurselor ar trebui abordată la nivel regional și local, luând în considerare potențialul, handicapurile și diferitele niveluri de dezvoltare ale regiunilor europene; subliniază, de asemenea, că este necesar ca autoritățile locale și regionale să alinieze măsurile în materie de eficiență energetică la strategia UE 2020;

Dimensiunea internațională

73. consideră că utilizarea și alocarea eficiente și sustenabile a resurselor sunt un element esențial al politicii industriale a Uniunii Europene, care ar trebui, de asemenea, să inspire și relațiile sale externe, actuale și viitoare; consideră, în această privință, că comerțul cu bunuri și servicii ecologice este un instrument de dezvoltare economică și socială durabilă, care aduce beneficii atât comerțului, cât și mediului;

74. remarcă faptul că un sistem comercial multilateral echitabil, deschis și nediscriminatoriu, precum și protejarea mediului ar trebui să se potențeze reciproc și ar trebui să ofere beneficii comunităților locale, cu condiția ca normele de comerț multilateral să fie reformate, astfel încât să răspundă mai bine provocărilor ambientale și nevoilor de bază ale oamenilor;

75. cere Comisiei să integreze în mai mare măsură aspectele legate de materiile prime, cum ar fi (a) restricțiile la export și (b) chestiunile legate de investiții, în negocierile actuale și viitoare desfășurate de UE în cadru bilateral și multilateral;

76. subliniază că o deschidere echitabilă a piețelor mondiale în ceea ce privește bunurile și serviciile ecologice încurajează consumul sustenabil, creează oportunități pentru export și noi locuri de muncă legate de răspândirea noilor tehnologii verzi, de inovare și competitivitate, conduce la scăderea prețurilor, la creșterea calității, precum și la diversificarea ofertei pentru consumatori;

77. salută activitatea desfășurată în cursul rundei de negocieri de la Doha din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului cu privire la reducerea sau la eliminarea barierelor tarifare și netarifare din calea comerțului cu bunuri și servicii ecologice și încurajează ferm părțile să continue să conlucreze, indiferent de viitorul rundei de la Doha, pentru o definire clară a bunurilor și serviciilor ecologice, ceea ce ar include responsabilitatea socială a întreprinderilor, standardele ecologice ale UE și principiile comerțului echitabil;

78. reafirmă faptul că toate acordurile comerciale europene actuale, bilaterale și regionale, trebuie să includă un capitol ambițios privind sustenabilitatea, ca în cazul celor mai recente acorduri de liber schimb dintre UE și Republica Coreea, Columbia și Peru, precum și America Centrală; consideră că capitolele referitoare la sustenabilitatea socială și ambientală ar trebui plasate pe picior de egalitate cu aspectele comerciale ale acordurilor și, în consecință, cheamă Comisia să le includă în sfera de aplicare a prevederilor în materie de soluționare a litigiilor ale viitoarelor acorduri de liber schimb;

79. consideră că introducerea preferințelor tarifare pentru produsele și serviciile ecologice realizate într-o manieră responsabilă din punct de vedere social în Sistemul generalizat de preferințe ar putea produce o valoare adăugată în domeniul schimburilor comerciale ale UE cu țările în curs de dezvoltare și un stimulent suplimentar pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, precum și pentru obiectivele pe termen lung ale UE legate de climă și energie;

80. consideră că, în contextul și în perioada premergătoare conferinței Rio +20, este necesară o nouă și mai intensă dezbatere, care să implice toate statele membre ale ONU, societatea civilă și sindicatele, în special cu privire la eficiența caracterului voluntar al responsabilității sociale a întreprinderilor;

81. subliniază faptul că ecoinovarea la nivelul UE stimulează utilizarea mai eficientă a resurselor în afara frontierelor noastre, reducând astfel epuizarea resurselor globale; îndeamnă, prin urmare, statele membre să își consolideze propriile strategii naționale de utilizare eficientă a resurselor și să facă schimb de cunoștințe în cadrul unui forum mondial, precum summitul Rio+20; susține că creșterea rapidă a consumului mondial și diminuarea stocurilor de materii prime determină nevoia de investiții în utilizarea eficientă a resurselor la nivel global;

82. relevă faptul că viitorul summit al Pământului Rio +20 ar putea constitui un important forum de discuție cu privire la aspectele legate de eficiența resurselor și dezvoltarea durabilă; este încredințat că un nou set de obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ar putea completa lacunele ODM și ar putea deveni un succesor puternic al proiectului mondial, care recunoaște legăturile inextricabile dintre mediu și fiecare dintre dimensiunile dezvoltării; îndeamnă UE și statele sale membre să joace un rol decisiv și pozitiv în cadrul acestei conferințe, pentru a face față provocărilor pe care le implică instituirea la scară mondială a unei economii verzi integratoare;

° °

83. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

[1] Texte adoptate, P7_TA-PROV(2011)0364.
[2] Texte adoptate, P7_TA-PROV(2012)0014.

EXPUNERE DE MOTIVE

„Economia mondială iese încet și neuniform din cea mai gravă criză pe care au cunoscut-o vreodată cei mai mulți dintre noi. În timp ce ne confruntăm cu probleme imediate, cum ar fi rata ridicată a șomajului, presiunile inflaționiste sau deficitele bugetare, trebuie să privim spre viitor și să elaborăm noi mijloace prin care să ne asigurăm că dezvoltarea și progresul cu care eram obișnuiți sunt garantate în anii care urmează.” OCDE, Creșterea ecologică 2011

Provocările sunt clare: populația planetei se îndreaptă spre cifra de 9 miliarde în 2050, numărul consumatorilor din clasa de mijloc aproape se va dubla la peste 3 miliarde de persoane în următorii zece ani, conform FAO, producția de alimente trebuie să crească cu 70 % până în 2050, și deja în prezent 60 % dintre ecosistemele planetei sunt degradate sau utilizate într-un mod nesustenabil.

Europa are nevoie de o nouă agendă pentru creșterea viitoare. Această nouă agendă va impune o schimbare de paradigmă. Un nou mod de gândire în ceea ce privește modelele de producție și de consum. Va necesita nu doar schimbări tehnice, ci și schimbări instituționale și inovare socială. Noua agendă pentru creșterea viitoare va garanta Europei un nivel înalt de prosperitate și de calitate a vieții.

Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic oferă analiza și stabilește primele etape în vederea acestei noi agende. Însă nu reflectă sensul necesar al caracterului urgent. Pur și simplu, nu ne putem permite o perioadă de zece, douăzeci de ani pentru o transformare către o economie circulară. Trăim într-o lume cu un grad ridicat de competitivitate, iar ascensiunea spectaculoasă a economiilor emergente nu ne oferă această perioadă de timp. Comisia Europeană stabilește direcția potrivită, dar nu este suficient de sigură de etapele care ar trebui urmate.

Parlamentul are sarcina de a stabili prioritățile și de a impulsiona Comisia, statele membre și industria spre o agendă mai ambițioasă. Prin urmare, această Cameră nu ar trebui doar să urmeze structura foii de parcurs, ci, în primul rând, să își stabilească prioritățile și să instituie criteriile unei noi agende pentru creșterea viitoare, pentru a-și consolida poziția și pentru a transmite un semnal politic clar.

Provocările principale sunt următoarele: 1) Elaborarea unei agende puternice împreună cu sectorul public și privat. Tranziția către o economie circulară reprezintă o provocare societală și ar trebui acceptată de toată lumea. 2) Îmbunătățirea radicală a utilizării materialelor secundare în Europa și crearea stimulentelor potrivite pentru evitarea și reutilizarea deșeurilor. 3) Includerea utilizării eficiente a resurselor și a durabilității acestora ca prioritate principală în programele de inovare, atât la nivel european, cât și la nivel național. 4) Modificarea modului în care măsurăm bunăstarea și creșterea economică prin luarea în considerare a durabilității mediului, a capitalului natural și a utilizării eficiente a resurselor. 5) Stabilirea de noi criterii pentru toate produsele care intră pe piața europeană prin extinderea domeniului de aplicare a Directivei privind proiectarea ecologică la conținutul de material reciclat, sustenabilitate și capacitatea de reutilizare.

Noua agendă pentru creșterea viitoare înseamnă că „statu-quoul” nu este o opțiune. Acesta va fi un exercițiu politic dificil, care necesită curaj și viziune. Și puterea de a menține o agendă pe termen lung. Trebuie să reconsiderăm serios subvențiile existente. Multe dintre acestea nu sunt doar nocive pentru mediu, ci reprezintă și obstacole în calea inovației. Mai ales acum, în vremuri de austeritate, subvențiile de stat și pachetele de stimulare trebuie să se concentreze pe consolidarea economiilor noastre într-o manieră structurală. Acest lucru necesită eliminarea treptată a subvențiilor nocive, ceea ce creează noi oportunități.

Dezbaterile politice se axează adesea pe chestiunea obiectivelor și a indicatorilor. Iar lumea științifică a lucrat și continuă să lucreze în vederea dezvoltării viitoare a acestor aspecte. Într-adevăr, trebuie să obținem datele corecte. Dar deja știm bine în ce direcție trebuie să ne îndreptăm. Nu ne putem permite să așteptăm indicatorii și obiectivele perfecte, care întotdeauna par să poată fi atinse în câțiva ani. Avem suficiente cunoștințe în prezent pentru a avansa în plan politic. Acordul fin poate fi realizat mai târziu.

Aceasta nu este doar o agendă europeană. Noua agendă pentru creșterea viitoare trebuie acceptată și la nivel național, regional și local. Eurobarometrul indică asentimentul cetățenilor europeni de a avea un rol activ în această agendă. Printr-un consum mai durabil, prin reducerea la minimum a deșeurilor, printr-o mai bună colectare și selectare a deșeurilor. Această atitudine dovedește că utilizarea mai eficientă a resurselor nu este un exercițiu descendent, ci poate fi promovat din ambele direcții: descendent și ascendent. Politicienii locali joacă un rol fundamental în privința participării cetățenilor. Utilizarea eficientă a resurselor este un concept pe care cetățenii noștri îl acceptă; să procedăm și noi la fel.

Pe plan internațional, aceasta este singura cale de urmat mai departe. UE ar trebui să joace un rol principal prin promovarea acestei noi agende pentru creșterea viitoare la summitul Rio+20. Tranziția spre o economie ecologică este inevitabilă. O utilizare mai eficientă a resurselor este o parte integrantă din economia ecologică. UE ar trebui să folosească influența sa politică și economică pentru a implica și alte părți ale lumii în aceeași direcție.

Pentru a ne asigura propria bunăstare și pentru a oferi generațiilor viitoare posibilitatea de a se bucura de aceleași beneficii ca noi, trebuie să începem să operăm în cadrul frontierelor planetei noastre și să decuplăm creșterea economică de utilizarea resurselor.

AVIZ al Comisiei pentru comerȚ internațional (18.4.2012)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

(2011/2068(INI))

Raportor pentru aviz: Salvatore Iacolino

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. consideră că utilizarea și alocarea eficiente și sustenabile a resurselor sunt un element esențial al politicii industriale a Uniunii Europene, care ar trebui, de asemenea, să inspire și relațiile sale externe, actuale și viitoare; consideră, în această privință, că comerțul cu bunuri și servicii ecologice este un instrument de dezvoltare economică și socială durabilă, care aduce beneficii atât comerțului, cât și mediului;

2. subliniază că disocierea creșterii economice de consumul de resurse este fundamentală pentru îmbunătățirea competitivității Europei și pentru reducerea dependenței sale de resurse;

3. a stabilit neîndoielnic că utilizarea intensivă a resurselor mondiale, în special a celor neregenerabile, este periculoasă pentru planetă, constituind totodată o amenințare în ceea ce privește siguranța aprovizionării cu energie;

4. remarcă faptul că un sistem comercial multilateral echitabil, deschis și nediscriminatoriu, precum și protejarea mediului ar trebui să se potențeze reciproc și ar trebui să ofere beneficii comunităților locale, cu condiția ca normele de comerț multilateral să fie reformate, astfel încât să răspundă mai bine provocărilor ambientale și nevoilor de bază ale oamenilor;

5. salută activitatea desfășurată în cursul rundei de negocieri de la Doha din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului cu privire la reducerea sau la eliminarea barierelor tarifare și netarifare din calea comerțului cu bunuri și servicii ecologice și încurajează ferm părțile să continue să conlucreze, indiferent de viitorul rundei de la Doha, pentru o definire clară a bunurilor și serviciilor ecologice, ceea ce ar include responsabilitatea socială a întreprinderilor, standardele ecologice ale UE și principiile comerțului echitabil;

6. relevă faptul că viitorul summit al Pământului Rio +20 ar putea constitui un important forum de discuție cu privire la aspectele legate de eficiența resurselor și dezvoltarea durabilă; este încredințat că un nou set de obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ar putea completa lacunele ODM și ar putea deveni un succesor puternic al proiectului mondial, care recunoaște legăturile inextricabile dintre mediu și fiecare dintre dimensiunile dezvoltării; îndeamnă UE și statele sale membre să joace un rol decisiv și pozitiv în cadrul acestei conferințe, pentru a face față provocărilor pe care le implică instituirea la scară mondială a unei economii verzi integratoare;

7. consideră că, în contextul și în perioada premergătoare conferinței Rio +20, este necesară o nouă și mai intensă dezbatere, care să implice toate statele membre ale ONU, societatea civilă și sindicatele, în special cu privire la eficiența caracterului voluntar al responsabilității sociale a întreprinderilor;

8. subliniază că o deschidere echitabilă a piețelor mondiale în ceea ce privește bunurile și serviciile ecologice încurajează consumul sustenabil, creează oportunități pentru export și noi locuri de muncă legate de răspândirea noilor tehnologii verzi, de inovare și competitivitate, conduce la scăderea prețurilor, la creșterea calității, precum și la diversificarea ofertei pentru consumatori;

9. cere Comisiei să integreze în mai mare măsură aspectele legate de materiile prime, cum ar fi (a) restricțiile la export și (b) chestiunile legate de investiții, în negocierile actuale și viitoare desfășurate de UE în cadru bilateral și multilateral;

10. solicită dezvoltarea unui standard de utilizare a resurselor favorabil IMM-urilor, pe baza ISO 26000 și a unor concepte precum Global Compact;

11. salută atenția deosebită acordată de UE achizițiilor publice ecologice în Foaia de parcurs privind eficiența energetică, care adaugă cerințe suplimentare privind produsele și proiectele cu impact semnificativ asupra mediului; cheamă Comisia să acționeze în favoarea unor norme mai stricte în ceea ce privește achizițiile publice care permit o utilizare eficientă a resurselor, inclusiv în cadrul Acordului multilateral privind achizițiile publice (GPA) al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC);

12. salută Directiva UE privind calitatea combustibilului (DCC) ca fiind un pas important într-o abordare a consumului de resurse bazată pe ciclul de viață și insistă ca, la implementarea acestei directive, furnizorii să aplice o valoare prestabilită separată pentru nisipurile bituminoase;

13. este preocupat de efectul perturbator al subvențiilor acordate pentru energia fosilă asupra comerțului mondial, de impactul lor asupra climei și de costul acestora pentru bugetul public; salută angajamentul G20 de a elimina treptat aceste subvenții; invită UE să își asume rolul de lider internațional în această problemă și invită Comisia să elaboreze rapid propuneri privind un calendar pentru eliminarea progresivă a acestor subvenții în UE; reiterează cerința Parlamentului de a fi informat, de către Comisie și statele membre, cu privire la împrumuturile acordate de agențiile de credit pentru export și de Banca Europeană de Investiții pentru proiecte cu impact negativ asupra climei;

14. reafirmă faptul că toate acordurile comerciale europene actuale, bilaterale și regionale, trebuie să includă un capitol ambițios privind sustenabilitatea, ca în cazul celor mai recente acorduri de liber schimb dintre UE și Republica Coreea, Columbia și Peru, precum și America Centrală; consideră că capitolele referitoare la sustenabilitatea socială și ambientală ar trebui plasate pe picior de egalitate cu aspectele comerciale ale acordurilor și, în consecință, cheamă Comisia să le includă în sfera de aplicare a prevederilor în materie de soluționare a litigiilor ale viitoarelor acorduri de liber schimb;

15. consideră că introducerea preferințelor tarifare pentru produsele și serviciile ecologice realizate într-o manieră responsabilă din punct de vedere social în Sistemul generalizat de preferințe ar putea produce o valoare adăugată în domeniul schimburilor comerciale ale UE cu țările în curs de dezvoltare și un stimulent suplimentar pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, precum și pentru obiectivele pe termen lung ale UE legate de climă și energie;

16. scoate în evidență faptul că ridicarea productivității resurselor constituie un factor de competitivitate pentru politica industrială a UE, că eficiența resurselor este un aliat esențial în ceea ce privește reducerea semnificativă a consumului și a dependenței de importurile de energie și că tehnologiile care urmăresc eficientizarea creează oportunități de dezvoltare în numeroase țări terțe, printre care și țările în curs de dezvoltare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	27.3.2012
Rezultatul votului final	+: –: 0:	26 0 4
Membri titulari prezenți la votul final	William (The Earl of) Dartmouth, Damien Abad, Laima Liucija Andrikienė, Maria Badia i Cutchet, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Marielle de Sarnez, Yannick Jadot, Metin Kazak, Bernd Lange, David Martin, Vital Moreira, Paul Murphy, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Niccolò Rinaldi, Helmut Scholz, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Gianluca Susta, Keith Taylor, Iuliu Winkler, Jan Zahradil, Paweł Zalewski
Membri supleanți prezenți la votul final	Josefa Andrés Barea, Catherine Bearder, George Sabin Cutaș, Mário David, Elisabeth Köstinger, Jörg Leichtfried, Jarosław Leszek Wałęsa
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Gabriel Mato Adrover

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (26.1.2012)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

(2011/2068(INI))

Raportor pentru aviz: Kent Johansson

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție care urmează a fi adoptată:

1. subliniază importanța utilizării eficiente a resurselor în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020; subliniază faptul că decuplarea creșterii economice reale de consumul de resurse, în special de materiale, este esențială pentru îmbunătățirea competitivității industriale a Europei și pentru reducerea dependenței sale relative actuale de resursele importate, în special materii prime; consideră că programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 ar trebui să joace un rol esențial în această privință; solicită Comisiei să furnizeze detalii suplimentare privind modul în care va fi evaluat în mod concret progresul statelor membre către o mai mare eficiență a utilizării resurselor în cadrul procesului semestrului european; solicită statelor membre să adopte foi de parcurs naționale privind utilizarea eficientă a resurselor, inclusiv măsuri și obiective specifice, în concordanță cu obiectivele Foii de parcurs a UE;

2. subliniază faptul că apa reprezintă o resursă vitală care trebuie protejată și gestionată cu eficiență în UE; consideră că, dat fiind că bazinele hidrografice se află, în general, pe teritoriul mai multor state membre, sunt necesare investiții comune pentru gestionarea apei;

3. subliniază că succesul politicii de utilizare eficientă a resurselor depinde în mare parte de concordanța acesteia cu toate politicile interne și externe ale UE relevante și de angajamentul politic al statelor membre de o aplica; îndeamnă Comisia să prezinte obiective, precum și indicatori și măsuri clare, măsurabile și verificabile, inclusiv obiective specifice și inițiative legislative concrete, susținute de fondurile și mecanismele financiare necesare, pentru a se asigura că propunerea emblematică va avea succes; solicită Comisiei să se asigure că foaia de parcurs pentru o Europă eficientă din punctul de vedere al resurselor este în concordanță cu strategia UE în domeniul materiilor prime;

4. sprijină ideea Comisiei de a trece de la impozitarea muncii către impozitarea impactului asupra consumului de energie și mediului; consideră totuși că în multe sectoare aplicarea unui impozit pe resursele minerale nu reprezintă un instrument fiscal adecvat pentru creșterea eficienței resurselor; salută intenția de a încuraja statele membre să accelereze eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului (SDM), prin elaborarea de planuri și programe și să prezinte rapoarte cu privire la acestea, ca parte a programelor lor naționale de reformă; constată că acest lucru ar trebui să se realizeze fără a pune în pericol competitivitatea UE și fără a crește riscul de relocare a emisiilor de CO2; îndeamnă statele membre să promoveze noile tehnologii și creșterea durabilă printre altele făcând în așa fel încât politicile lor în domeniul achizițiilor publice să reflecte mai bine eficiența resurselor; consideră că ar trebui intensificate activitățile ce urmăresc elaborarea de criterii și promovarea utilizării acestora de către autoritățile publice;

5. constată faptul că utilizarea impozitării indirecte sau eliminarea subvențiilor existente nu sunt instrumente adecvate pentru sporirea eficienței utilizării resurselor, întrucât pot conduce la externalități negative în diverse sectoare și dau naștere la preocupări legate de echitatea socială; subliniază faptul că orice creștere a costurilor totale ale materiilor prime poate avea, de asemenea, drept consecință retragerea investițiilor din UE;

6. reamintește faptul că eficiența utilizării resurselor ar trebui să își propună să ajute UE să își îmbunătățească performanțele tehnice pentru a spori cantitatea de substanțe utile extrasă din materiile prime de-a lungul întregului lanț de valori (în etapa de extracție, procesare, rafinare, reciclare);

7. evidențiază faptul că multe sectoare industriale și-au sporit în mod substanțial eficiența în ceea ce privește utilizarea resurselor, determinate în principal de majorările imense ale prețurilor; subliniază totuși că creșterea eficienței utilizării resurselor impune o schimbare profundă a modelelor de consum ale societății, precum și schimbări în producție care să fie axate pe performanțe și nu pe capriciile modei și care sunt realizabile prin noi soluții de gestionare eficientă a resurselor și prin politici care să aducă maximum de beneficii pentru UE în materie de creștere, locuri de muncă și securitate energetică; solicită, în consecință:

– investiții în modele economice inovatoare;

– să se acorde mai multă atenție reutilizării materiilor prime prin investiții în proiectarea de produse care să funcționeze în mod fiabil pe o perioadă îndelungată de timp (din momentul în care sunt plasate pe piață și până la finalul vieții utile a acestora), care, în momentul în care devin uzate, să fie ușor de tratat din punctul de vedere al reciclării și gestionării deșeurilor și care, de asemenea, să poată fi ușor reparate și reutilizate;

– investiții în cercetarea în domeniul noilor tehnologii sustenabile de extracție și de prelucrare a metalelor;

– lărgirea câmpului de aplicare a directivei privind proiectarea ecologică, pentru a acoperi criterii precum utilizarea eficientă a resurselor, cotele de materiale reciclate, durabilitatea și reutilizarea și implementarea în totalitate a directivei respective;

– adoptarea unui program de tip „top-runner” ca mecanism eficient de stimulare a performanței;

8. solicită Comisiei să raționalizeze utilizarea eficientă a resurselor în cadrul inițiativelor emblematice „O Uniune a inovării” și „O politică industrială integrată”, care ar trebui să includă dezvoltarea unor politici și strategii industriale sectoriale pe termen lung, necesare pentru a susține tranziția către o economie eficientă din punctul de vedere al energiei și al utilizării resurselor, dar și cu emisii de dioxid de carbon scăzute;

9. solicită punerea în aplicare rapidă a Directivei-cadru privind deșeurile și, în special, a ierarhiei al cărei obiectiv ar trebui să fie acordarea de prioritate prevenirii, reutilizării, reciclării și, ulterior, altor valorificări în raport cu eliminarea, continuând reducerea progresivă a depozitelor de deșeuri;

10. atrage atenția asupra nevoii de a utiliza produse alternative, modificând modelele de consum intensiv de energie și materii și atingând, în același timp, un nivel similar de performanță, precum și asupra nevoii de a utiliza materii prime alternative și alte materii, care să permită reducerea consumului de energie în cadrul proceselor de producție;

11. constată că cel mai sigur mod de a crește eficiența utilizării resurselor fără a pune în pericol capacitatea industrială, potențialul de creștere și competitivitatea europeană, și a pune la dispoziție tehnologii mai multe și mai performante necesare pentru creșterea eficienței utilizării resurselor și a competitivității economice este acela de a investi în cercetare, dezvoltare și inovare; solicită, în consecință:

– corelarea eforturilor din domeniul C&D&I cu obiectivele de eficiență a resurselor;

– alocarea de fonduri suficiente pentru programele de cercetare și inovare dedicate utilizării eficiente a resurselor din cadrul programului Orizont 2020, atât în cadrul programelor privind provocările societale și competitivitatea industrială, cât și în cadrul instrumentelor specifice pentru IMM-uri;

12. subliniază importanța utilizării resurselor proprii pentru ca industria europeană să devină mai competitivă și mai inovatoare; subliniază rolul noilor tehnologii miniere pentru promovarea activităților miniere sustenabile;

13. solicită Comisiei să propună cât mai curând posibil indicatori preciși bazați pe ciclul de viață pentru a măsura consumul resurselor și a putea elabora politici privind utilizarea eficientă a resurselor, adaptarea la viitoarele tendințe și gestionarea deficitelor reale și artificiale de materii prime;

14. salută publicarea de către Comisie a noului Plan de acțiune în domeniul inovării ecologice, conform angajamentului asumat în planul privind Uniunea inovării și solicită implementarea sa susținută;

15. constată că eficiența utilizării resurselor nu ar trebui să constituie un scop în sine, ci mai degrabă un instrument indispensabil pentru dezvoltare, creștere, sustenabilitate, competitivitate, ocuparea forței de muncă și prosperitatea cetățenilor și întreprinderilor din UE;

16. consideră că materiile naturale, inclusiv lemnul consolidat și materiile minerale consolidate, pot fi folosite cu succes ca înlocuitori pentru materialele de construcție utilizate în prezent;

17. subliniază faptul că lipsa de utilizatori finali reprezintă un obstacol major pentru reciclarea integrală a deșeurilor municipale diferențiate; consideră că tehnologiile inovatoare și programele de sprijin financiar pentru IMM-uri sunt esențiale pentru producerea, din aceste resurse, a unor produse de înaltă calitate, orientate către piață;

18. solicită ca Parteneriatele europene pentru inovare și Centrele de inovare și cunoaștere prevăzute în domeniul „materiilor prime” să abordeze nu numai aspectul exploatării, gestionării și reciclării durabile a resurselor, ci și prevenirea, reutilizarea și substituirea acestora;

19. solicită Comisiei să analizeze modul în care poate fi sporită eficiența utilizării resurselor în cadrul industriilor extractive și prelucrătoare ale UE, în vederea creșterii competitivității și a sustenabilității, printre altele, prin promovarea asimilării noilor tehnologii și prin consolidarea producției de subproduse pe lângă cea de metale de bază;

20. consideră că resursele europene ar trebui gestionate într-un mod mai strategic și mai echilibrat din punctul de vedere al mediului; consideră că ar trebui depuse eforturi mai mari în vederea gestionării resurselor existente în UE, în special a mineralelor, a metalelor și a lemnului, dar și a resurselor energetice, inclusiv a combustibililor fosili; subliniază potențialul UE de a-și acoperi propriile nevoie de materii prime și solicită acesteia să își reducă dependența de importurile de materii prime produse prin metode nesustenabile din punct de vedere ecologic;

21. consideră că industriile din statele membre ar trebui să se bazeze tot mai mult pe materiile prime din țările lor; subliniază faptul că gestionarea resurselor interne ar trebui să asigure că acestea nu sunt risipite și că sunt folosite spre beneficiul comunităților locale, de exemplu prin venituri fiscale sau locuri de muncă în întreprinderi de prelucrare a materiilor prime situate în apropierea locurilor în care acestea sunt folosite;

22. subliniază faptul că, pentru a asigura securitatea resurselor minerale pentru statele membre, este necesar să se acționeze în ideea dezvoltării durabile prin protejarea depozitelor de combustibili fosili, dezvoltarea bazei potențiale de resurse și elaborarea unei politici adecvate pentru exploatarea resurselor minerale;

23. subliniază faptul că resursele forestiere din UE au un mare potențial de contribuție la atingerea obiectivelor UE privind eficiența energetică și oferă o modalitate sustenabilă de sporire a eficienței energetice a sectorului construcțiilor din UE;

24. încurajează UE să promoveze utilizarea biomasei, materie primă regenerabilă, pentru producție, precum și utilizarea de produse compuse din substanțe organice regenerabile;

25. având în vedere importanța resurselor forestiere și performanțele ecologice ale lemnului, care constituie un capital natural, subliniază necesitatea consolidării protecției pădurilor din Uniunea Europeană și a mijloacelor de prevenire a riscurilor; solicită introducerea unui instrument financiar destinat finanțării măsurilor de prevenire a incendiilor forestiere și a atacurilor paraziților; invită Comisia să examineze, împreună cu sectorul industrial al lemnului, posibilitățile de punere în aplicare de acțiuni concrete care să vizeze exploatarea durabilă a resurselor forestiere, în special prin proiecte-pilot; încurajează o mai bună utilizare a măsurilor existente în domeniul forestier, în cadrul diferitelor politici ale UE, în scopul îmbunătățirii valorii economice a pădurilor și al asigurării unei mai mari disponibilități a materiei lemnoase, de exemplu prin intermediul replantării prevăzute în programele de dezvoltare rurală;

26. subliniază necesitatea investițiilor în reciclarea materiilor prime și a pământurilor rare, întrucât mineritul, rafinarea si reciclarea pământurilor rare au consecințe grave asupra mediului dacă nu sunt gestionate corespunzător;

27. subliniază importanța creșterii numărului de controale ale exporturilor ilegale de deșeuri pentru a reține materii prime valoroase în cadrul UE;

28. evidențiază concurența mondială sporită pentru resurse și metale pentru înalta tehnologie; subliniază că poziția fruntașă a UE la nivel politic și tehnologic în cadrul dezvoltării durabile la nivel global, competitivitatea sa și potențialul „locurilor de muncă durabile” în UE depind în mare măsură de siguranța aprovizionării cu aceste resurse din import; solicită crearea de valoare adăugată europeană prin:

– o politică a UE de inovare industrială, fondată pe principiile reducerii, reutilizării, reciclării și substituirii;

– o strategie cuprinzătoare pentru aprovizionarea durabilă a UE cu materii prime, în primul rând pământuri și elemente rare, inclusiv din surse UE; ia act de faptul că această strategie a UE ar trebui să cuprindă și o politică comercială bazată pe transparență, reciprocitate și respectarea democrației, a mediului și a dezvoltării durabile în țările exportatoare;

29. solicită acordarea unei atenții suplimentare tehnologiilor inovatoare care permit recuperarea și reutilizarea materiilor prime valoroase, precum mineritul urban și mineritul în deșeuri.

30. solicită Comisiei să consolideze serviciile de consiliere cu privire la eficiența utilizării resurselor, în special pentru IMM-uri, de exemplu prin consolidarea programelor de acest tip administrate de Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare (EACI); solicită Comisiei să susțină IMM-urile din acest domeniu prin promovarea schimbului de bune practici între statele membre și asigurarea accesului la cercetarea relevantă în cadrul PC7 și Orizont 2020.

31. subliniază importanța competențelor și a formării; în acest context, solicită Comisiei și statelor membre să se angajeze într-un dialog strâns cu partenerii sociali, mediul academic și industrie; solicită Comisiei și statelor membre ca, în colaborare cu industria și mediul academic, să susțină eficiența utilizării resurselor prin programe și burse universitare speciale; susține în continuare, în acest context, programele de schimb în acest domeniu, cum ar fi programul Erasmus Mundus privind mineralele și mediul.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	25.1.2012
Rezultatul votului final	+: –: 0:	54 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Gabriele Albertini, Amelia Andersdotter, Zigmantas Balčytis, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Reinhard Bütikofer, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Jürgen Creutzmann, Pilar del Castillo Vera, Dimitrios Droutsas, Christian Ehler, Vicky Ford, Gaston Franco, Adam Gierek, Norbert Glante, András Gyürk, Fiona Hall, Jacky Hénin, Kent Johansson, Krišjānis Kariņš, Lena Kolarska-Bobińska, Philippe Lamberts, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Vittorio Prodi, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Jens Rohde, Paul Rübig, Salvador Sedó i Alabart, Francisco Sosa Wagner, Konrad Szymański, Britta Thomsen, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Alejo Vidal-Quadras
Membri supleanți prezenți la votul final	Antonio Cancian, Francesco De Angelis, Seán Kelly, Werner Langen, Zofija Mazej Kukovič, Vladko Todorov Panayotov, Mario Pirillo, Vladimír Remek, Peter Skinner, Silvia-Adriana Țicău

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (29.11.2011)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

(2011/2068(INI))

Raportor: Derek Vaughan

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. salută inițiativa emblematică privind utilizarea eficientă a resurselor, care trebuie să includă toate resursele Europei, inclusiv materiile prime cum ar fi combustibilii, minereurile și metalele, dar și resurse precum produsele alimentare, solul, apa, aerul și mediul natural; subliniază faptul că politica în domeniu ar trebui să promoveze utilizarea sustenabilă a resurselor și să se concentreze pe investițiile în dezvoltarea durabilă a teritoriilor pentru a garanta o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă în Europa, ceea ce contribuie la securitatea aprovizionării cu energie, la transporturi mai eficiente din punct de vedere energetic, fructificând potențialul locurilor de muncă ecologice și competitivitatea întreprinderilor europene, îmbunătățind calitatea vieții pentru generațiile actuale și viitoare și asigurând solidaritatea între generații;

2. subliniază necesitatea de a concentra investițiile asupra eficienței energetice, a energiei din surse regenerabile, a eficienței energetice a clădirilor și a transporturilor nepoluante, precum și asupra infrastructurilor regionale pentru energie din surse regenerabile, în special în regiunile defavorizate; invită statele membre să consolideze contribuția fondurilor structurale la o creștere durabilă în cursul perioadei de programare actuale și solicită Comisiei să evalueze programele operaționale modificate într-o manieră rapidă și nebirocratică;

3. atrage atenția asupra faptului că, în ciuda eforturilor depuse de UE și de autoritățile naționale, regionale și locale, există încă importante disfuncționalități în ceea ce privește utilizarea în comun a resurselor; de asemenea, subliniază faptul că, pentru o crea o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, ar trebui puse în aplicare, la nivel local, regional, național și la nivelul UE, o mai bună coordonare și sinergii sporite între o serie amplă de domenii politice și diversele instrumente ale acestora, alături de schimbul de bune practici, în vederea asigurării eficienței acestora și a promovării unei strategii comune de utilizare a resurselor; subliniază faptul că politica regională dispune deja de o abordare coordonată și integrată; constată că există schimburi între anumite domenii politice și că este necesară încurajarea acestora, prin orientări clare și întemeiate pe date fiabile;

4. subliniază rolul esențial al politicii regionale în sprijinirea inițiativelor care au ca scop utilizarea eficientă a resurselor, în special în legătură cu eficiența energetică a clădirilor, investițiile în cercetare, inovarea și dezvoltarea durabilă, ca urmare a programelor sale de dezvoltare pe termen lung, a sistemului administrativ descentralizat și a încorporării priorităților UE pentru dezvoltarea durabilă care face ca aceasta să fie deosebit de adecvată pentru atingerea obiectivului utilizări mai eficiente a resurselor; în lumina dezbaterii referitoare la politici bazate pe rezultate, solicită ca programele și practicile să garanteze că utilizarea cea mai eficientă a resurselor reprezintă o preocupare esențială în cadrul politicii regionale și consideră că ar trebui să se țină seama de aceste priorități în cadrul viitoarei legislații în materie de politică regională, punându-se accentul pe proiectele care favorizează o utilizare eficientă a resurselor în Europa;

5. atrage atenția supra importanței grupurilor de regiuni și de state membre care elaborează strategii comune de utilizare eficace a resurselor; subliniază, în acest context, rolul important pe care cooperarea teritorială europeană îl poate juca în asigurarea acestui tip de strategii coordonate, precum și nevoia urgentă de investiții în infrastructuri energetice și de mediu transfrontaliere pentru o mai bună protejare și circulație a resurselor; solicită, de asemenea, elaborarea unor strategii macroregionale axate mai ales pe protecția mediului, aprovizionarea cu energie și independența energetică;

6. subliniază faptul că utilizarea eficientă a resurselor ar trebui abordată la nivel regional și local, luând în considerare potențialul, dezavantajele și diferitele niveluri de dezvoltare ale regiunilor europene, iar autoritățile regionale și locale, precum și organizațiile societății civile, cetățenii și alte părți interesate ar trebui să fie implicate în mod direct în planificarea inițială și punerea în aplicare ulterioară a măsurilor relevante în temeiul principiului parteneriatului cu o finanțare adecvată în cadrul asistenței tehnice; această abordare, îmbinată cu o strategie de sensibilizare a publicului, ar avea ca rezultat un sentiment mai profund de responsabilitate și o mai bună însușire a obiectivelor legate de utilizarea eficientă a resurselor la toate nivelurile și a rolului său în combaterea schimbărilor climatice; subliniază că este necesar ca autoritățile locale și regionale să alinieze măsurile în materie de eficiență energetică la strategia UE 2020 și să includă aceste măsuri în pactele teritoriale mai largi care acoperă toate inițiativele emblematice;

7. recomandă statelor membre să implice nivelurile subnaționale, inclusiv nivelul local, încă din fazele inițiale, în definirea priorităților, planificarea măsurilor și punerea lor în aplicare; de asemenea, recomandă efectuarea unei consultări a cetățenilor pentru a crea o platformă de dialog și informare, deoarece publicul va avea un rol-cheie în aplicarea acestor măsuri și va fi beneficiarul final al unei Europe eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor;

8. subliniază importanța existenței unui set comun de indicatori în care vor permite evaluarea impactul integral al măsurilor adoptate la nivel sectorial și apreciază ca necesară implicarea Comisiei in stabilirea acestor indicatori;

9. subliniază că factorii de decizie la nivel național și regional trebuie să fie pe deplin conștienți de importanța decuplării creșterii economice de utilizarea resurselor; invită fiecare stat membru și regiune să depună eforturi suplimentare pentru utilizarea eficientă a resurselor și să sprijine finanțarea cercetării și dezvoltării în domeniu; subliniază, în acest context, că obiectivele trebuie să fie realizabile și accesibile și că acestea trebuie să fie legate de obiectivul pe termen lung și de calea ce trebuie urmată în acest sens;

10. consideră că transparența în ceea ce privește politica de coeziune și ciclul de programare al acesteia, repartizarea cheltuielilor și accesul la informații al potențialilor beneficiari ai fondurilor structurale reprezintă condiții indispensabile pentru realizarea obiectivelor globale ale politicii de coeziune;

11. subliniază faptul că inovarea și cercetarea sunt necesare pentru a se ajunge la modele de producție și de consum mai durabile;

12. reamintește că FEDER trebuie să continue să îndeplinească obiectivele complementare privind utilizarea eficientă a resurselor și lupta împotriva sărăciei energetice;

13. subliniază că atât întreprinzătorii, cât și consumatorii, au un rol important în crearea unei Europe eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor;

14. subliniază necesitatea de a promova instrumentul de inginerie financiară JESSICA pentru infrastructurile energetice și proiectele legate de eficiența energetică în zonele urbane.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	23.11.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	34 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Luís Paulo Alves, Jean-Paul Besset, Victor Boștinaru, Zuzana Brzobohatá, Alain Cadec, Francesco De Angelis, Tamás Deutsch, Rosa Estaràs Ferragut, Brice Hortefeux, Danuta Maria Hübner, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Mojca Kleva, Constanze Angela Krehl, Petru Constantin Luhan, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Jan Olbrycht, Monika Smolková, Georgios Stavrakakis, Csanád Szegedi, Nuno Teixeira, Lambert van Nistelrooij, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Hermann Winkler, Joachim Zeller, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska
Membri supleanți prezenți la votul final	Andrea Cozzolino, Ivars Godmanis, Karin Kadenbach, Vilja Savisaar-Toomast, Derek Vaughan

AVIZ al Comisiei pentru pescuit (24.1.2012)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

(2011/2068(INI))

Raportoare pentru aviz: Catherine Trautmann

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește că, la 13 iulie 2011, Comisia a propus o reformă importantă a politicii comune a UE în domeniul pescuitului (PCP), care, având obiectivul de a asigura exploatarea sustenabilă a resurselor marine vii, este un element cheie al inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”;

2. subliniază faptul că, în cadrul pachetului legislativ privind reforma PCP, Comisia propune introducerea conceptului de producție maximă durabilă (MSY) pentru a permite stocurilor de pește să atingă un nivel sigur și pentru a le menține în condiții de bună sănătate; solicită Comisiei să clarifice această abordare MSY, în special în ceea ce privește rezervele de specii multiple de pești;

3. consideră că țelul pe termen lung ar trebui să fie de a permite stocurilor de pești să se refacă până la niveluri care pot depăși MSY, putând genera un randament economic maxim în mod sustenabil și pe termen lung și, de aceea, solicită Comisiei să întreprindă cercetările necesare și apoi să vină cu propuneri în sprijinul propunerilor actuale de reformă a PCP, adoptând o poziție mai progresistă din punct de vedere ecologic și economic;

4. este de acord cu opinia Comisiei, evidențiată în pachetul legislativ privind reforma PCP, conform căreia practica de aruncare a capturilor nedorite înapoi în mare reprezintă o risipă de resurse; cu toate acestea, pentru a îmbunătăți această situație, trebuie să fie găsite soluții care să fie discutate împreună cu pescarii și cu alte părți implicate și care să fie adaptate la realitatea condițiilor de muncă ale acestora; solicită Comisiei să înăsprească măsurile de ocrotire a stocurilor de pește exploatate excesiv pentru a se asigura că activitățile industriei de pescuit a UE sunt sustenabile din punct de vedere ecologic, economic și social;

5. recunoaște faptul că supracapacitatea flotei rămâne unul dintre principalele obstacole din calea pescuitului sustenabil; cu toate acestea, este de părere că actuala propunere a Comisiei de introducere a concesiunilor de pescuit transferabile, ca soluție în vederea reducerii capacității de pescuit și a creșterii viabilității economice fără costuri pentru contribuabili, rămâne un subiect extrem de controversat, mai ales datorită posibilelor efecte asupra ecosistemelor marine și asupra economiei sectorului, cauzate de posibila concentrare a respectivelor capacități de pescuit în mâinile unui număr redus de actori;

6. subliniază importanța economică și socială a flotelor costiere artizanale în anumite regiuni și solicită luarea unor măsuri specifice, care să sprijine creșterea ecologică, inteligentă și favorabilă incluziunii și să contribuie la un sector al pescuitului și al acvaculturii sustenabil și cu un impact scăzut asupra mediului;

7. subliniază faptul că flota de pescuit a UE este un utilizator important de combustibili fosili și că sunt necesare progrese suplimentare în domeniul proiectării ecologice, în special în ideea de a dezvolta motoare mai eficiente și mai puțin poluante pentru navele de pescuit;

8. reamintește faptul că inițiativa emblematică privind eficiența utilizării resurselor include și protecția ecosistemelor; subliniază, în această privință, faptul că trebuie să se depună eforturi în domeniul cercetării și dezvoltării în vederea producerii unor unelte de pescuit mai selective și în vederea identificării unor potențiale sinergii între gestionarea stocurilor și conservarea speciilor protejate;

9. subliniază faptul că acțiunile externe ale UE și în special cele din cadrul relațiilor sale comerciale externe trebuie să fie coerente cu principiile și obiectivele PCP și trebuie să asigure un cadru echitabil în sectorul pescuitului și al acvaculturii statelor membre.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.1.2012
Rezultatul votului final	+: –: 0:	22 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Kriton Arsenis, Alain Cadec, Chris Davies, João Ferreira, Carmen Fraga Estévez, Pat the Cope Gallagher, Dolores García-Hierro Caraballo, Marek Józef Gróbarczyk, Carl Haglund, Ian Hudghton, Iliana Malinova Iotova, Werner Kuhn, Isabella Lövin, Gabriel Mato Adrover, Guido Milana, Maria do Céu Patrão Neves, Ulrike Rodust, Raül Romeva i Rueda, Struan Stevenson, Catherine Trautmann
Membri supleanți prezenți la votul final	Ioannis A. Tsoukalas
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	25.4.2012
Rezultatul votului final	+: –: 0:	48 3 5
Membri titulari prezenți la votul final	Elena Oana Antonescu, Kriton Arsenis, Sophie Auconie, Pilar Ayuso, Paolo Bartolozzi, Sandrine Bélier, Lajos Bokros, Nessa Childers, Yves Cochet, Chris Davies, Anne Delvaux, Bas Eickhout, Edite Estrela, Jill Evans, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Nick Griffin, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Jolanta Emilia Hibner, Dan Jørgensen, Karin Kadenbach, Christa Klaß, Eija-Riitta Korhola, Holger Krahmer, Corinne Lepage, Peter Liese, Kartika Tamara Liotard, Zofija Mazej Kukovič, Linda McAvan, Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė, Vladko Todorov Panayotov, Gilles Pargneaux, Antonyia Parvanova, Andres Perello Rodriguez, Mario Pirillo, Pavel Poc, Frédérique Ries, Oreste Rossi, Daciana Octavia Sârbu, Carl Schlyter, Horst Schnellhardt, Richard Seeber, Bogusław Sonik, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Åsa Westlund, Glenis Willmott
Membri supleanți prezenți la votul final	Jacqueline Foster, Julie Girling, Judith A. Merkies, Miroslav Mikolášik, Vittorio Prodi, Michèle Rivasi, Struan Stevenson, Anna Záborská, Andrea Zanoni

Aviz juridic - Politica de confidențialitate