Procedură : 2012/2004(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0305/2012

Texte depuse :

A7-0305/2012

Dezbateri :

PV 19/11/2012 - 26
CRE 19/11/2012 - 26

Voturi :

PV 20/11/2012 - 6.18
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0429

RAPORT     
PDF 191kWORD 204k
4.10.2012
PE 489.349v03-00 A7-0305/2012

referitor la inițiativa pentru antreprenoriatul social – Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale

(2012/2004(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Raportor: Heinz K. Becker

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 JUSTIFICARE
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie
 AVIZ al Comisiei pentru pia internă Şi proteia consumatorilor
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la Inițiativa pentru antreprenoriatul social – Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale

(2012/2004(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 18 aprilie 2012, intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2011)0173),

–   având în vedere documentul de lucru al Secțiunii pentru piața unică, producție și consum din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, intitulată „Inițiativa privind antreprenoriatul social – Crearea unui climat favorabil pentru întreprinderile sociale, principalele părți interesate de economia socială și de inovare”, INT/606 din 22 februarie 2012,

–   având în vedere propunerea Comisiei din 8 februarie 2012 pentru un regulament al Consiliului privind statutul unei fundații europene (COM(2012)0035),

–   având în vedere propunerea Comisiei din 20 decembrie 2011 pentru o directivă privind achizițiile publice (COM(2011)0896),

–   având în vedere propunerea Comisiei din 7 decembrie 2011 pentru un regulament privind fondurile europene de antreprenoriat social (COM(2011)0862),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2011 intitulată „Inițiativa privind antreprenoriatul social – Crearea unui climat favorabil pentru întreprinderile sociale, principalele părți interesate de economia socială și de inovare” (COM(2011)0682),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2011 intitulată „O nouă strategie a UE (2011-2014) pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor” (COM(2011)0681),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 intitulată „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – «Împreună pentru o nouă creștere»” (COM(2011)0206),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2010 intitulată „Către un Act privind piața unică – Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate” (COM(2010)0608),

–   având în vedere propunerea Comisiei din 6 octombrie 2010 pentru un program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială (COM(2011)0609),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010) 2020),

–   având în vedere propunerea de regulament al Consiliului privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 (COM(2011)607), prezentată de către Comisie la 6 octombrie 2011,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2010 privind „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758),

–   având în vedere publicarea studiului realizat de Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și de Rețeaua europeană de cercetare EMES în 2008, intitulat „Întreprinderea din sectorul economiei sociale: un model nou pentru reducerea sărăciei și crearea de locuri de muncă”(1),

–   având în vedere Avizul explicativ IN/589 al CESE din 26 octombrie 2011 privind antreprenoriatul social și întreprinderile sociale,

–   având în vedere Rezoluția sa din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială(2),

–   având în vedere declarația scrisă P7_DCL(2010)0084 a Parlamentului European, adoptată la 10 martie 2011,

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 februarie 2012 referitoare la statutul societății cooperative europene în legătură cu participarea lucrătorilor(3),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

     având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0305/2012),

A. întrucât întreprinderile din sectorul economiei sociale, care au peste 11 milioane de angajați în UE și reprezintă 6 % din întreaga forță de muncă din Uniune, respectiv 10 % din totalitatea întreprinderilor europene, și anume 2 milioane de întreprinderi, contribuie în mod semnificativ la modelul social european și la Strategia Europa 2020;

B.  întrucât diferitele evoluții istorice au condus la cadre juridice pentru tot felul de întreprinderi, inclusiv pentru întreprinderile din economia socială și pentru afaceri sociale, cu diferențe semnificative între statele membre;

C. întrucât cele mai multe tipuri de întreprinderi din economia socială nu sunt recunoscute prin niciun cadru juridic la nivel european și sunt recunoscute doar la nivel național în anumite state membre;

D. întrucât efectele actualei crize sociale, economice și financiare, precum și schimbările demografice, îndeosebi îmbătrânirea populației, constituie o încercare pentru sistemele de protecție socială, inclusiv regimurile de asigurări obligatorii și facultative și, prin urmare, ar trebui promovate sisteme novatoare de asistență socială, pentru asigurarea unei securități sociale adecvate și decente;

E.  întrucât Actul privind piața unică și Strategia Europa 2020, ambele urmărind să asigure o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și, în acest mod, să crească numărul și calitatea locurilor de muncă și să combată sărăcia, sunt puternic interrelaționate, iar întreprinderile din sectorul economiei sociale, prin potențialul lor de inovare, își pot aduce o contribuție substanțială la aceste nevoi sociale;

F.  întrucât Comisia recunoaște că actorii din economia socială și întreprinderile din acest sector constituie vectori importanți de creștere economică și inovare socială, deoarece oferă posibilitatea creării de locuri de muncă durabile, și de încurajare a integrării pe piața muncii a grupurilor vulnerabile;

G. întrucât propunerea de regulament privind fondurile europene de antreprenoriat social și propunerea privind Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială, prezentate de către Comisie, sunt salutare;

H. întrucât întreprinderile din sectorul economiei sociale pot contribui la furnizarea de servicii sociale, care constituie componente esențiale ale unui stat providență, și contribuie, în acest mod, la realizarea obiectivelor comune ale Uniunii Europene;

I.   întrucât numeroase întreprinderi din sectorul economiei sociale se confruntă cu dificultăți legate de accesul la finanțarea necesară extinderii activităților lor și au nevoie, prin urmare, de sprijin specific și adaptat în mod special, cum ar fi sistemul bancar social, instrumentele de preluare a riscului, fondurile filantropice sau (micro)creditele, în special în cazul microîntreprinderilor și al IMM-urilor; întrucât, în acest sens, fondurile structurale și programele ale UE exercită un rol semnificativ în facilitarea accesului la finanțare al întreprinderilor din sectorul economiei sociale și, de asemenea, al întreprinderilor cu intensitate investițională ridicată;

J.   întrucât cea mai mare parte a întreprinderilor din sectorul economiei sociale încurajează reforma politicilor prin promovarea bunei guvernări, în special prin implicarea lucrătorilor, a clienților și a părților interesate, și sprijină învățarea reciprocă și inovarea socială și răspund, în acest mod, cerințelor adresate tot mai frecvent de către cetățeni cu privire la un comportament al întreprinderilor care să fie etic, respectuos față de standardele sociale și față de mediu;

K. întrucât întreprinderile din sectorul economiei sociale, prin natura activităților lor și prin modurile lor de funcționare, contribuie la edificarea unei societăți cu un grad mai înalt de coeziune, mai democratice și mai „active”, oferă adesea - sau ar trebui să ofere - condiții de lucru favorabile, precum și remunerare egală pentru muncă egală și sprijină egalitatea de șanse între femei și bărbați, permițând, în acest mod, concilierea vieții profesionale cu cea personală;

L.  întrucât s-a luat act de propunerea Comisiei de a adăuga noua categorie de persoane defavorizate la contractele rezervate,

Introducere

1.  salută comunicările Comisiei intitulate „Inițiativa privind antreprenoriatul social” și „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”, care cuprind recomandări către guvernele naționale referitoare la îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru întreprinderile din sectorul economiei sociale, ceea ce poate oferi șanse noi și crea noi locuri de muncă, printre altele în sectorul sănătății și al serviciilor sociale (așa-numitul sector alb), precum și în cel al protecției mediului (așa-numitul sector verde), ambele cu un ritm rapid de creștere – două domenii care oferă șanse noi economiei sociale și economiei în ansamblu;

2.  afirmă că economia socială face parte din economia de piață ecosocială și din piața unică europeană și atrage atenția asupra rezistenței ridicate la crize și a modelelor comerciale solide care o caracterizează; subliniază că întreprinderile din sectorul economiei sociale încearcă, în numeroase cazuri, să răspundă nevoilor sociale și umane care nu sunt luate în considerare - cel puțin nu în mod corespunzător - de operatorii comerciali sau de către stat; subliniază că locurile de muncă din sectorul economiei sociale prezintă o probabilitate mai mare de a fi menținute la nivel local;

3.  subliniază că prin „întreprindere socială” se înțelege o întreprindere, indiferent de forma sa juridică, care:

a)  are drept obiectiv principal obținerea unui impact social pozitiv cuantificabil, conform statutului, actului constitutiv sau oricărui alt document statutar pe baza căruia a fost înființată activitatea comercială, atunci când întreprinderea:

–   oferă servicii sau bunuri unor persoane vulnerabile, marginalizate, dezavantajate sau excluse și/sau

–   oferă bunuri sau servicii utilizând o metodă de producție, care întruchipează obiectivul său social;

b)  utilizează profiturile obținute în primul rând pentru atingerea obiectivelor sale principale în loc să le distribuie și deține proceduri și norme definite în prealabil pentru orice situație excepțională în care profiturile sunt distribuite acționarilor sau proprietarilor, ceea ce garantează că o astfel de distribuire a profiturilor nu subminează obiectivele principale; precum și

c)  este administrată într-un mod responsabil și transparent, în special prin implicarea lucrătorilor, a clienților și/sau a acționarilor afectați de activitățile sale comerciale.

Acțiuni recomandate pentru diferite tipuri de întreprinderi

4.  subliniază faptul că activitățile desfășurate de voluntari în diferite sectoare ale economiei sociale, inclusiv activitățile tinerilor la început de carieră, marcate de entuziasmul lor și de competențele lor de tip nou, dar și ale persoanelor în vârstă, care au acumulat o experiență vastă și un larg bagaj de competențe, constituie o contribuție importantă la creșterea economică, solidaritate și coeziunea socială și oferă sens vieții multor persoane; solicită, prin urmare, o recunoaștere și un sprijin financiar și structural adecvat la nivel local, național și european;

5.  solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că întreprinderile din sectorul economiei sociale nu sunt defavorizate de alte tipuri de întreprinderi care să-și aleagă exclusiv domenii rentabile din sectorul economiei sociale; atrage atenția asupra faptului că aceste domenii se situează, în cea mai mare parte, în mediul urban, astfel încât alte zone, în mare parte rurale sau periferice, în care costurile aferente logisticii sunt mai ridicate, se văd obligate să se mulțumească cu o gamă de servicii mai redusă din punct de vedere cantitativ și calitativ; subliniază că utilizatorii ar trebui să poată alege între mai mulți prestatori de servicii;

6.  subliniază importanța unei strategii și a unor măsuri de promovare a spiritului antreprenorial și a întreprinderilor sociale novatoare, în special pentru tineri și persoanele defavorizate, pentru a asigura un acces mai larg și mai ușor al întreprinzătorilor, atât femei, cât și bărbați, la programele și fondurile Uniunii Europene și ale statelor membre; solicită să se acorde susținerea corespunzătoare pentru a se asigura continuitatea programului Erasmus pentru tinerii întreprinzători și pentru a spori atractivitatea și vizibilitatea acestuia la nivelul sectorului economiei sociale; reamintește totuși că desfășurarea de activități profesionale independente trebuie să fie însoțită de programe de orientare suficient de ample;

7.  ia act de diversitatea din cadrul sectorului economiei sociale; subliniază că dezvoltarea de noi cadre juridice la nivelul Uniunii Europene, indiferent de tipul acestora, ar trebui să fie facultativă pentru întreprinderi și precedată de o evaluare a impactului, pentru a se ține seama de existența unor modele de antreprenoriat social diferite la nivelul statele membre; subliniază că eventualele măsuri ar trebuie să demonstreze că aduc o valoare adăugată la nivelul întregii Uniuni Europene;

8.  sprijină inițiativele adoptate la nivelul Uniunii Europene prin care se vizează extinderea și consolidarea sectorului asociativ, care a atins deja un stadiu avansat de dezvoltare în diferite state membre; solicită un statut european al asociațiilor, care să vină în completarea statutelor juridice deja existente la nivelul statelor membre;

9.  salută intenția Comisiei de a prezenta o propunere de simplificare a Regulamentului privind statutul societății cooperative europene;

10. salută studiul privind situația societăților mutuale din Europa, realizat de Comisie cu strânsa participare a sectorului interesat; subliniază faptul că societățile mutuale ar trebui recunoscute, prin intermediul unui statut european, ca actor distinct și important în cadrul economiei și al societății europene; subliniază avantajele unui statut european legate de facilitarea activității transfrontaliere a societăților mutuale; încurajează statele membre care nu au instituit până în prezent un statut național al societăților mutuale să întreprindă acest demers;

11. salută propunerea Comisiei de regulament privind statutul unei fundații europene(4);

12. reamintește că, în Comunicarea COM(2004)0018, Comisia s-a angajat să întreprindă douăsprezece acțiuni concrete de sprijinire a dezvoltării cooperativelor și consideră regretabil faptul că, până în prezent, nu s-au realizat numeroase progrese în această direcție; invită Comisia să dea dovadă de voință și să propună, în spiritul inițiativei din 2004, noi măsuri de îmbunătățire a condițiilor de funcționare a cooperativelor, societăților mutuale, asociațiilor și fundațiilor și să sprijine, în acest mod, dezvoltarea sectorului economiei sociale în general;

13. salută adoptarea pachetului revizuit de norme ale Uniunii Europene în materie de ajutoare de stat destinate serviciilor sociale și locale, încurajând în același timp Comisia să clarifice în continuare aceste norme pentru a facilita înțelegerea și aplicarea lor de către autoritățile locale și regionale, în special cu privire la întreprinderile sociale;

Întreprinderile care urmăresc obiective sociale sau care au un impact social

14. subliniază faptul că întreprinderile din sectorul economiei sociale sunt furnizori importanți de servicii de interes general (SSIG); atrage atenția asupra faptului că, adesea, aceste întreprinderi au avut drept punct de plecare organizații ale societății civile, organizații de voluntari și/sau asociații caritabile care asigură furnizarea de servicii orientate spre individ sau sunt strâns legate de acestea, și sunt concepute pentru a răspunde nevoilor umane vitale, în special nevoilor utilizatorilor aflați în situații de vulnerabilitate; subliniază că întreprinderile sociale se află, în numeroase cazuri, într-o postură intermediară, la intersecția sectoarelor public și privat, tradiționale, furnizând servicii publice, adică în cadrul procedurilor de achiziții publice;

15. consideră că ar trebui să se facă o distincție între noțiunea de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI) și cea de antreprenoriat social, deși unele întreprinderi comerciale cu activități semnificative în materie de RSI pot fi strâns interconectate cu antreprenoriatul social;

Perspective financiare – îmbunătățirea mediului juridic și a celui fiscal

16. consideră că programul PSCI (Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială) 2014-2020, prin faptul că dispune de o axă destinată microfinanțării și antreprenoriatului social, contribuie la eforturile vizând garantarea unui acces mai larg la microcredite al microîntreprinderilor din sectorul economiei sociale, ținând seama totodată de diversitatea nevoilor de finanțare ale întreprinderilor din sectorul economiei sociale;

17. își exprimă convingerea că sunt necesare diferite instrumente financiare, cum ar fi fondul european de antreprenoriat social, fondurile europene cu capital de risc și fondurile europene de tip „investitor prudențial” (European Angels Funds) pentru îmbunătățirea accesului întreprinderilor din sectorul economiei sociale la piețele financiare;

18. subliniază necesitatea sprijinirii întreprinderilor din sectorul economiei sociale prin mijloace financiare suficiente la nivel local, regional, național și la nivelul Uniunii Europene și evidențiază fondurile relevante din cadrul financiar multianual 2014-2020 (cum ar fi Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Programul pentru schimbări sociale și inovare socială, Programul pentru cercetare și inovare, precum și Orizont 2020); solicită în mod expres susținerea întreprinderilor sociale novatoare, îndeosebi a celor care promovează un nivel ridicat al calității locurilor de muncă, combat sărăcia și excluziunea socială și investesc în educație, formare profesională și învățarea pe tot parcursul vieții;

19. subliniază că este necesar să se simplifice accesul la fondurile europene, permițându-se totodată stabilirea unui nivel adecvat de flexibilitate la nivelul statelor membre, că ar trebui să se ofere posibilități de finanțare care să beneficieze de o publicitate mai clară și că, în plus, ar trebui simplificate cerințele de ordin organizatoric, administrativ și contabil;

20. subliniază că introducerea unor noi forme de sprijin financiar va fi precedată de o analiză a instrumentelor existente, efectuată cu scopul de a verifica eficiența acestora; prin urmare, consideră că este necesară elaborarea unor instrumente pentru măsurarea și compararea randamentului social al investițiilor cu scopul de a favoriza dezvoltarea unei piețe de investiții mai transparente;

21. consideră că este necesar să se creeze condițiile necesare pentru ca întreprinderile sociale să-și poată câștiga independența financiară și să se poată angaja în activități comerciale;

22. consideră că sunt necesare procese de gestionare responsabile, sprijinite de un mecanism de finanțare transparent și care să facă obiectul unei monitorizări adecvate, pentru a se menține orientarea antreprenoriatului social și a întreprinderilor din sectorul economiei sociale;

Măsurători, sprijin și promovare

23. solicită realizarea unui studiu comparativ, lansat de Comisie și desfășurat în cooperare cu întreprinderile din sectorul economiei sociale, referitor la diferitele cadre juridice în vigoare la nivel național și regional în întreaga Uniune Europeană și la condițiile și caracteristicile desfășurării activității întreprinderilor sociale, inclusiv dimensiunea și numărul activităților lor și domeniile acestora, precum și la sistemele naționale de certificare și de etichetare;

24. subliniază că întreprinderile sociale diferă foarte mult din punctul de vedere al formei, dimensiunii, obiectului de activitate, economiei și cooperării; constată că există întreprinderi sociale care joacă un rol de prim-plan în activitatea de dezvoltare din domeniile de activitate respective și care au capacitatea adecvată pentru propria dezvoltare, dar există și întreprinderi care au nevoie de know-how la înființare sau pentru dezvoltare și gestionare;

25. consideră că, pentru a spori competitivitatea întreprinderilor sociale la nivelul Uniunii Europene, trebuie favorizată crearea unor grupuri de inovare socială, cu valoare adăugată nu doar pe plan local; mai mult decât atât, consideră că, dacă primesc stimulente corespunzătoare, întreprinderile din sectorul economiei sociale pot juca un rol esențial pentru ocuparea profesională a lucrătorilor calificați cu vârsta de peste 50 de ani care au ieșit de pe piața muncii;

26. sprijină propunerea Comisiei de creare a unei platforme online multilingve, accesibile și ușor utilizabile pentru întreprinderile sociale, care ar trebui, printre altele, să permită învățarea reciprocă și schimbul de modele a căror eficacitate a fost testată și confirmată, să favorizeze dezvoltarea parteneriatelor, să faciliteze utilizarea în comun a informațiilor referitoare la accesul la fonduri și posibilitățile de formare și să îndeplinească rolul de rețea de cooperare transfrontalieră; solicită Comisiei și statelor membre să acorde atenție întreprinderilor sociale, în cadrul metodei deschise de coordonare;

27. sprijină propunerea Comisiei de instituire a unui grup de experți privind antreprenoriatul social (GECES) în vederea monitorizării și evaluării stadiului măsurilor preconizate în Comunicarea COM(2011)0682;

28. solicită Comisiei și statelor membre să analizeze viabilitatea și oportunitatea introducerii unei „etichete sociale europene”, care să fie acordată întreprinderilor din sectorul economiei sociale, pentru a se îmbunătăți accesul la achizițiile publice și novatoare din punct de vedere social, fără a se încălca nicio normă în materie de concurență; sugerează că întreprinderile care dețin o astfel de etichetă ar trebui să fie monitorizate în mod regulat cu privire la respectarea dispozițiilor stabilite în etichetă;

29. solicită ca Uniunea Europeană să adopte norme privind achizițiile publice care să aplice principiul „ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic ” (OCAE) în locul principiului „celui mai mic cost” lansează proceduri de ofertare de prestări de servicii;

30. solicită Comisiei să promoveze o mai bună înțelegere și creșterea nivelului de cunoștințe cu privire la întreprinderile sociale și economia socială și să îmbunătățească vizibilitatea amândurora, prin susținerea cercetării universitare în materie, inclusiv în cadrul celui de-Al optulea program-cadru (Orizont), și să inițieze un raport periodic de activitate privind întreprinderile din sectorul economiei sociale și rezultatele acestora pe plan social; solicită statelor membre să dea curs cererii de propuneri lansate de către Comisie în vederea obținerii de statistici fiabile cu privire la întreprinderile din sectorul economiei sociale, statistici care să fie elaborate de institutele naționale de profil;

31. solicită Comisiei și statelor membre să integreze întreprinderile din sectorul economiei sociale în planurile de acțiune privind ocuparea forței de muncă și incluziunea socială și sprijină crearea unui „Premiu european pentru antreprenoriatul social”, destinat să recunoască efectele sale sociale;

32. subliniază faptul că antreprenoriatul social necesită un nivel maxim de sprijin și acceptare, datorită unui efort de sensibilizare și nu în ultimul rând prin reliefarea avantajelor care nu prezintă un caracter pur economic și solicită lansarea unei campanii largi de informare, cu sprijinul Comisiei Europene, al statelor membre și al partenerilor sociali, prin introducerea unei platforme online accesibile și multilingve care să furnizeze rapid și cu ușurință informații cetățenilor aflați în căutare de produse și servicii sociale;

33. solicită statelor membre să examineze avantajele introducerii principiilor întreprinderilor sociale/antreprenoriatului social și ale responsabilității sociale în programele de predare din cadrul școlilor, universităților și al altor instituții de învățământ, precum și în programele de învățare pe tot parcursul vieții, cu scopul de a dezvolta competențele sociale și civice și de a sprijini plasarea forței de muncă în întreprinderile din sectorul economiei sociale; de asemenea, solicită Comisiei și statelor membre să sprijine educația prin mijloace convenționale și online a întreprinzătorilor sociali și să promoveze o cooperare mai strânsă între întreprinderile din sectorul economiei sociale, societățile comerciale și mediul universitar pentru a spori gradul de sensibilizare și a crește nivelul cunoștințelor cu privire la întreprinderile din sectorul economiei sociale și pentru a asigura o mai bună înțelegere a acestor întreprinderi, dar și pentru a combate eventualele stereotipuri care persistă;

34. consideră că introducerea unui cadru european comun în materie de publicare a datelor va garanta o informare mai clară și mai eficientă cu privire la investițiile în întreprinderi sociale;

35. salută angajamentul Comisiei de a studia și de a lua în considerare o posibilă utilizare a brevetelor inactive de către întreprinderile din sectorul economiei sociale pentru a facilita dezvoltarea acestora și așteaptă adoptarea unor măsuri concrete în viitorul apropiat;

36. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

http://www.emes.net/fileadmin/emes/PDF_files/News/2008/11.08_EMES_UNDP_publication.pdf.

(2)

JO C 76E, 25.3.2010, p.16.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0071.

(4)

COM (2012) 0035 final.


JUSTIFICARE

Este necesară trimiterea la început în mod explicit la subtitlul Comunicării Comisiei Europene din 25 octombrie 2011 cu privire la „Inițiativa pentru antreprenoriatul social”, întrucât acesta descrie în mod salutar obiectivele complexe ale UE în formă compactă:

Crearea unui „ecosistem” de promovare a întreprinderilor sociale în calitate de actori-cheie ai economiei sociale și ai inovării sociale.

Obiectivul formulat aici include atât recunoașterea structurilor existente, cât și deschiderea către forme noi, inovatoare ale economiei sociale – ambele vor fi necesare în viitor, dacă situăm provocările în domeniul social în contextul Strategiei Europa 2020 și dacă dorim punerea în aplicare cu succes a sarcinilor sale fundamentale. Doi piloni ai acestei concepții europene pot fi sintetizați astfel:

A.  Nu există nicio îndoială cu privire la faptul că ne confruntăm cu o creștere continuă a cererii de servicii sociale, de exemplu în domeniul sănătății și al îngrijirii – din cauza schimbărilor demografice către o societate din ce în ce mai în vârstă.

B.   Europa aspiră către creștere economică în vederea creșterii competitivității globale, cu potențial pentru noi locuri de muncă – potrivit previziunilor aflate în acord acestea se situează în mare măsură în „economia verde și în cea albă”.

Concluziile rezultate de aici demonstrează corectitudinea agendei politice urmate de UE: de la decizia privind economia socială din 2009, trecând prin Fondul de investiții sociale - 2012 până la Inițiativa privind antreprenoriatul social.

Spre deosebire de multe alte sectoare ale economiei, antreprenoriatul social necesită instrumente de finanțare suplimentare. Inițiativele Comisiei trebuie urmate cât mai curând posibil de măsuri adecvate la nivel național și regional.

Pentru a permite dezvoltarea rapidă a antreprenoriatului social, împreună cu promovarea specifică a persoanelor și a organizațiilor angajate în acesta, raportul Parlamentului European prezentat aici încearcă stabilirea unor cadre cât mai precise și clare, totodată deschise și protejând egalitatea de șanse, pentru următoarea etapă, aflată sub auspicii noi, a economiei sociale europene.

Raportul afirmă, de asemenea, faptul că această etapă ce urmează are o înaltă forță inovatoare și, de aceea, ar trebui însoțită de experimente al căror succes sau eșec va fi evaluat într-o perioadă ce urmează a fi prevăzută de către instituțiile europene împreună cu statele membre. Trebuie desprinse concluziile concrete pentru etapele și măsurile de optimizare corespunzătoare, prin intermediul cărora poate fi continuată în mod eficient dezvoltarea pe termen lung a antreprenoriatului social.

Pe scurt: Condițiile-cadru și liniile de acțiune riguroase trebuie să asigure un spațiu pentru diversitate și pluralism, acolo unde acesta există deja, respectiv să-l creeze, acolo unde acesta lipsește până în prezent.

Măsurile-cheie propuse de către Comisie pot constitui o bază utilă în acest sens, de exemplu o cartografiere a antreprenoriatului social în Europa, crearea unei baze de date de certificare sau a unor platforme cuprinzătoare de informații pentru învățarea reciprocă. În mod similar, ar trebui să fie extrem de benefică crearea unui tip de etichetă a calității pentru întreprinderile sociale aflate în proces de dezvoltare.

Două aspecte sunt confruntate adesea:

1.   Printre conceptele necesare unei definiții a antreprenoriatului social și a identității acestuia se numără acelea de profit comun, beneficiu social, impact social și de mediu și factori precum recuperarea crescută a profitului sau modele privind desemnarea colaboratorilor, precum și principii privind caracterul deschis și transparența.

2.   Temelia dezvoltării prospere dorite a antreprenoriatului social este reprezentată de convingerea, acceptată în mod general, că întreprinderile sociale sunt parte integrantă a economiei de piață ecosociale în cadrul pieței unice europene; antreprenoriatul social necesită, de asemenea, o competitivitate reglementată, care conduce la creșterea continuă a calității și a eforturilor privind eficiența.

Acest raport vizează însă ca aceste două aspecte să contribuie în paralel și împreună la dezvoltarea pozitivă a antreprenoriatului social.

Citatul dintr-un slogan al unei organizații austriece de bunăstare socială (Hilfswerk) rezumă cu precizie înțelesul comun:

           „Persoanele care au nevoie de ajutor au dreptul la servicii de calitate.”

„Competitivitate reglementată”: o caracteristică specifică a serviciilor sociale este reprezentată de faptul că acestea sunt mai rentabile în zonele urbane comparativ cu cele rurale (motive: densitate logistică, căi de acces, etc.). Desigur, competitivitatea trebuie reglementată, astfel încât întreprinderile lucrative să se concentreze pe zone individuale, iar altele să se îndrepte în direcția „poor services for poor people”.

Pentru etapa următoare de dezvoltare este, de asemenea, necesară îndreptarea atenției către sistemul bancar social, astfel cum, în Austria, de exemplu, acesta se află la dispoziția persoanelor aflate în dificultate (de exemplu Zweite Sparkasse).

Modelele sociale de franciză vor fi abordate îndeaproape în viitor în ceea ce privește posibila lor importanță în cadrul antreprenorilor sociali de acest tip.

Să începem, prin urmare, să dezvoltăm la maximum antreprenoriatul social. Căci:

Viitorul începe acum!


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie (19.6.2012)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la Inițiativa pentru antreprenoriatul social – Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale

(2012/2004(INI))

Raportor pentru aviz: Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută propunerea Comisiei privind creșterea accesului la finanțare pentru întreprinderile sociale prin stabilirea unui cadru de reglementare în scopul introducerii instrumentelor de investiții la nivelul UE; încurajează Comisia să propună o legislație practică cât mai curând posibil, având în vedere impresionantul potențial inovator neexplorat al acestor întreprinderi sociale; subliniază că introducerea unor noi forme de sprijin financiar va fi precedată de o analiză a instrumentelor existente, efectuată cu scopul de a verifica eficiența acestora; prin urmare, consideră că este necesară elaborarea unor instrumente pentru măsurarea și compararea randamentului social al investițiilor cu scopul de a favoriza dezvoltarea unei piețe de investiții mai transparente; este ferm convins că este nevoie și ar trebui încurajate și promovate diferite instrumente financiare, cum ar fi fondul european de antreprenoriat social, fondurile europene de capital de risc, obligațiunile solidare și inițiativele privind investitorii providențiali;

2.  subliniază că întreprinderile sociale diferă foarte mult din punct de vedere al formei, dimensiunii, obiectului de activitate, economiei și cooperării; există întreprinderi sociale care sunt lideri în dezvoltare în domeniile lor și care au capacitatea adecvată pentru propria dezvoltare, dar există și întreprinderi care au nevoie de know-how la înființare sau pentru dezvoltare și administrare;

3.  consideră că definiția întreprinderii sociale propusă în Comunicarea privind inițiativa pentru antreprenoriatul social este un pas înainte în vederea recunoașterii specificității acestui tip de organizație; solicită utilizarea acestei descrieri de către toate instituțiile UE; subliniază necesitatea de a utiliza această descriere în propunerea de regulament privind fondurile europene destinate inițiativei pentru antreprenoriatul social; insistă, de asemenea, ca cele trei dimensiuni-cheie prin care se disting întreprinderile sociale - și anume: obiectivul social/finalitatea socială; activitatea antreprenorială și guvernanța participativă - să fie luate în considerare;

4.  subliniază că conceptul de „întreprindere socială” ar trebui asociat în mod clar cu guvernanța antreprenorială democratică, care garantează pe deplin democrația economică, participarea părților interesate și transparența, precum și managementul schimbării în întreprinderi, conform principiilor Uniunii Europene, ale OSCE și ale Organizației Națiunilor Unite; invită Comisia Europeană să ia în considerare aceste aspecte la analizarea și identificarea celor mai bune practici, a modelelor de referință, la elaborarea unei baze de date publice privind etichetele și certificatele aplicabile întreprinderilor sociale din Europa în vederea îmbunătățirii vizibilității și a facilitării comparațiilor, precum și la realizarea propunerilor de îmbunătățire a mediului juridic;

5.  consideră că este necesar să se creeze condițiile în care întreprinderile sociale își pot obține independența financiară și se pot angaja în activitatea comercială; constată că, în multe state membre, mecanismele financiare și numărul de achiziții publice în scădere forțează întreprinderile sociale să se concentreze mai degrabă pe obținerea de subvenții și fonduri de la instituțiile guvernamentale decât pe creșterea calității serviciilor sau produselor lor, lucru care ar contribui la sporirea competitivității lor; subliniază necesitatea de a extinde accesul la titlurile de creanță și la instrumentele de capitaluri proprii în etapa relevantă de dezvoltare a întreprinderii, luând în considerare modul specific în care își desfășoară activitatea întreprinderile sociale;

6.  consideră că, pentru a spori competitivitatea întreprinderilor sociale la nivel european, trebuie favorizată crearea unor grupuri de inovare socială, cu valoare adăugată nu doar pe plan local; de asemenea, consideră că, primind stimulente corespunzătoare, întreprinderile sociale pot juca un rol esențial pentru ocuparea lucrătorilor calificați cu vârsta de peste 50 de ani care au ieșit de pe piața muncii;

7.  solicită Comisiei și statelor membre să adopte măsurile necesare pentru a oferi șanse egale întreprinderilor sociale care participă la achizițiile publice;

8.  salută inițiativa Comisiei de a simplifica principiile contabile pentru IMM-uri, ceea ce va contribui la o eficiență mai mare a economiilor;

9.  consideră că introducerea unui cadru european comun în materie de publicare a datelor va garanta o informare mai clară și mai eficientă cu privire la investițiile în întreprinderi sociale;

10. consideră că problemele de pe piața întreprinderilor sociale sunt, pe de o parte, lipsa expertizei necesare și, pe de altă parte, insuficienta atenție acordată particularităților întreprinderilor sociale; prin urmare, este important atât schimbul de informații la nivel internațional, acolo unde este cazul, precum și la nivelul statelor membre individuale, cât și asigurarea, în acest context, a disponibilității consultanței, formării - inclusiv a formării inițiale și continue - și a informațiilor; consideră că, prin sprijinirea și promovarea întreprinderilor sociale, putem valorifica pe deplin potențialul lor de creștere și capacitatea de a crea valoare socială;

11. solicită Comisiei si statelor membre să dezvolte programe de formare profesională, inclusiv bazate pe utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, destinate întreprinderilor care furnizează servicii sociale sau/și bunuri și servicii destinate populației vulnerabile;

12. subliniază că este esențială sensibilizarea persoanelor cu privire la întreprinderile sociale, în special cu privire la cele care își desfășoară activitatea în sfera economiei sociale, prin intermediul unor campanii adecvate de informare; de asemenea, consideră că acest obiectiv trebuie să sporească vizibilitatea avantajelor și finalităților antreprenoriatului social prin recurgerea la evaluări și indicatori diferiți de cei strict economici; constată că, în multe cazuri, activitățile întreprinderilor sociale, în special ale celor din sfera economiei sociale, sunt îngreunate de probleme legate de sensibilizare sau de stereotipurile din jurul acestor întreprinderi; prin urmare, ia act de faptul că, în opinia Comisiei, prioritatea fundamentală este extinderea gradului de sensibilizare în rândul autorităților publice, în special al comunităților locale, întrucât utilizarea potențialului local ar putea contribui la implicarea acestor comunități locale și, în același timp, la creșterea atractivității întreprinderilor sociale care funcționează în regiunile în cauză;

13. subliniază oportunitatea oferită de comunicare de a favoriza participarea întreprinderilor sociale la piața achizițiilor publice; în acest sens, invită Comisia să adopte măsuri de încurajare a folosirii clauzelor sociale sau a achizițiilor publice rezervate întreprinderilor în cadrul cărora sunt angajate persoane defavorizate;

14. salută angajamentul Comisiei de a studia și de a lua în considerare o posibilă utilizare a brevetelor inactive de către întreprinderile sociale pentru a facilita dezvoltarea acestora și așteaptă adoptarea unor măsuri concrete în viitorul apropiat;

15. solicită Comisiei să ia măsurile necesare astfel încât standardele elaborate de organismele europene de standardizare să devină mai accesibile pentru întreprinderile sociale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

19.6.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

50

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

Amelia Andersdotter, Josefa Andrés Barea, Zigmantas Balčytis, Ivo Belet, Reinhard Bütikofer, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Jürgen Creutzmann, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Vicky Ford, Gaston Franco, Adam Gierek, Norbert Glante, Fiona Hall, Kent Johansson, Romana Jordan, Krišjānis Kariņš, Lena Kolarska-Bobińska, Philippe Lamberts, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Marisa Matias, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Vittorio Prodi, Miloslav Ransdorf, Teresa Riera Madurell, Michèle Rivasi, Paul Rübig, Salvador Sedó i Alabart, Francisco Sosa Wagner, Konrad Szymański, Patrizia Toia, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Niki Tzavela, Marita Ulvskog, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras, Henri Weber

Membri supleanți prezenți la votul final

Antonio Cancian, António Fernando Correia de Campos, Ioan Enciu, Roger Helmer, Jolanta Emilia Hibner, Ivailo Kalfin, Seán Kelly, Werner Langen, Mario Pirillo, Peter Skinner, Lambert van Nistelrooij

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jorgo Chatzimarkakis


AVIZ al Comisiei pentru pia internă Şi proteia consumatorilor (28.6.2012)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la inițiativa pentru antreprenoriatul social – Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale

(2012/2004(INI))

Raportoare pentru aviz: Małgorzata Handzlik

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște că întreprinderile sociale pot reprezenta vectori importanți ai inovării și, prin aceasta, pot crea soluții la problemele economice și sociale actuale și contribui în mod semnificativ la cooperarea transfrontalieră, sprijinind astfel creșterea din acest sector; încurajează, prin urmare, dezvoltarea unui cadru de reglementare favorabil și raționalizat, care să promoveze diversitatea de organizare a întreprinderilor sociale, să răspundă naturii specifice a activităților acestora și să ofere sprijin financiar mai adecvat pentru antreprenoriatul social și pentru întreprinderile sociale, în special pentru IMM-uri, contribuind astfel la creșterea și durabilitatea acestora;

2.  consideră că existența unor procese de gestiune responsabile, sprijinite de un mecanism de finanțare transparent și care să facă obiectul unei monitorizări adecvate, este necesar pentru a conserva orientarea antreprenariatului social și a întreprinderilor sociale;

3.  subliniază că recunoașterea întreprinderilor sociale la nivelul UE nu trebuie să se limiteze la integrarea obiectivelor sociale în cadrul anumitor întreprinderi comerciale, ci ar trebui, de asemenea, să țină seama de natura specifică a fiecărei categorii de întreprinderi sociale, în special, cele ale economiei sociale și solidare; insistă, în acest sens, asupra necesității de a adopta și de a pune în aplicare instrumente de finanțare care să permită acestor întreprinderi să își desfășoare activitățile conform finalităților și obiectivelor proprii și care să promoveze solidaritatea între acestea; insistă, în plus, asupra faptului că o mai bună cunoaștere a întreprinderilor sociale și o evaluare calitativă, multipartită și independentă a activităților acestora ar permite să se valorifice contribuțiile aduse de acestea societății în ansamblu și să se înțeleagă de ce coeziunea socială reprezintă o sursă de bogăție economică și socială, și nu doar un cost;

4.  salută propunerea privind microcreditele pentru sprijinirea IMM-urilor europene;

5.  subliniază importanța contribuției întreprinderilor sociale, din toate sectoarele, la consolidarea coeziunii și a incluziunii sociale și la înțelegerea și satisfacerea nevoilor consumatorilor în general și a consumatorilor vulnerabili în special; subliniază că întreprinderile sociale vizează în special să satisfacă nevoile sociale sau de interes general, dar și să răspundă cerințelor în creștere ale cetățenilor în materie de comportamente etice, mai respectuoase față de ființa umană, mediu, standarde sociale și solidaritate;

6.  îndeamnă Comisia să adopte măsuri menite să sporească cunoașterea de către publicul larg a activităților întreprinderilor sociale și să consolideze încrederea sa în acestea, precum și să încurajeze sprijinirea în mod activ de către publicul larg a acestui tip de întreprinderi;

7.  îndeamnă statele membre să promoveze, să încurajeze și să dezvolte instituțiile economiei sociale prin înlăturarea obstacolelor care împiedică înființarea și dezvoltarea unei activități economice de către entitățile economiei sociale, promovarea formării și recalificării profesionale în domeniul instituțiilor economiei sociale și sporirea ajutorului acordat antreprenorilor din domeniul întreprinderilor sociale;

8.  subliniază că întreprinderile sociale, prin natura activităților lor și prin modul lor de funcționare, ajută la construirea unei societăți mai democratice, mai omogene și mai „active”, care contribuie la crearea de locuri de muncă și la o creștere economică sustenabilă și incluzivă, în special prin promovarea solidarității și a sustenabilității, a coeziunii și incluziunii sociale, a unor locuri de muncă stabile și de calitate, a egalității de șanse între femei și bărbați și a concilierii vieții personale, familiale și profesionale;

9.  consideră că responsabilitatea socială a întreprinderilor și „întreprinderea socială” reprezintă aspecte complementare ale aceleiași politici și, prin urmare, ar trebui să fie dezvoltate într-un mod coordonat, fără a duplica eforturile depuse de statele membre;

10. este de părere că reforma regulilor UE privind achizițiile publice oferă o bună oportunitate de îmbunătățire a respectării standardelor sociale și de creștere a participării și de îmbunătățire a accesului întreprinderilor sociale la contractele publice; salută regimul pentru serviciile sociale inclus în propunerea Comisiei privind revizuirea directivelor privind achizițiile publice și subliniază importanța acestui instrument pentru autoritățile contractante locale în vederea prestării de servicii de calitate care să încurajeze coeziunea socială;

11. ia act de propunerea Comisiei de a adăuga o nouă categorie de persoane defavorizate la contractele rezervate; evidențiază potențialul noii prevederi referitoare la contracte rezervate pentru promovarea unei dezvoltări sociale și teritoriale inovatoare, respectând în același timp principiile unei acordări competitive de contracte;

12. solicită Comisiei să realizeze o analiză a impactului aprofundată pentru a dezvolta o strategie pe termen lung menită să protejeze obiectivele sociale și de mediu și să consolideze participarea întreprinderilor sociale la achizițiile publice, fără a împiedica acordarea competitivă de contracte și fără a crea condiții care să incite la sustragerea de la reguli; solicită statelor membre să elimine obstacolele care împiedică înființarea și dezvoltarea unei activități economice de către entitățile economiei sociale, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor administrative;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

21.6.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

2

2

Membri titulari prezenți la votul final

Pablo Arias Echeverría, Adam Bielan, Sergio Gaetano Cofferati, Birgit Collin-Langen, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Cornelis de Jong, Christian Engström, Evelyne Gebhardt, Malcolm Harbour, Toine Manders, Hans-Peter Mayer, Sirpa Pietikäinen, Robert Rochefort, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Emilie Turunen, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler

Membri supleanți prezenți la votul final

Raffaele Baldassarre, Mario Borghezio, Simon Busuttil, Pier Antonio Panzeri, Laurence J.A.J. Stassen, Marc Tarabella, Kyriacos Triantaphyllides, Anja Weisgerber, Kerstin Westphal


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

18.9.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

5

0

Membri titulari prezenți la votul final

Regina Bastos, Edit Bauer, Heinz K. Becker, Pervenche Berès, Vilija Blinkevičiūtė, Philippe Boulland, Milan Cabrnoch, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Minodora Cliveti, Marije Cornelissen, Emer Costello, Andrea Cozzolino, Frédéric Daerden, Sari Essayah, Thomas Händel, Marian Harkin, Nadja Hirsch, Stephen Hughes, Danuta Jazłowiecka, Ádám Kósa, Jean Lambert, Veronica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Csaba Őry, Siiri Oviir, Licia Ronzulli, Elisabeth Schroedter, Nicole Sinclaire, Jutta Steinruck, Traian Ungureanu, Inês Cristina Zuber

Membri supleanți prezenți la votul final

Jan Kozłowski, Svetoslav Hristov Malinov, Antigoni Papadopoulou, Birgit Sippel, Csaba Sógor

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Cornelia Ernst

Aviz juridic - Politica de confidențialitate