RECOMANDARE referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind aderarea Uniunii Europene la Protocolul privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării rezultate în urma explorării și exploatării platformei continentale, a fundului mării și a subsolului marin

15.10.2012 - (09671/2012 – C7‑0144/2012 – 2011/0304(NLE)) - ***

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
Raportoare: Anna Rosbach

Procedură : 2011/0304(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0319/2012
Texte depuse :
A7-0319/2012
Dezbateri :
Texte adoptate :

PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind aderarea Uniunii Europene la Protocolul privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării rezultate în urma explorării și exploatării platformei continentale, a fundului mării și a subsolului marin

(09671/2012 – C7‑0144/2012 – 2011/0304(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–   având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (09671/2012),

–   având în vedere Protocolul privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării rezultate în urma explorării și exploatării platformei continentale, a fundului mării și a subsolului marin, anexat la proiectul de decizie a Consiliului menționat mai sus;

–   având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 192 alineatul (1) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7‑0144/2012),

–   având în vedere articolul 81 și articolul 90 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7‑0319/2012),

1.  aprobă aderarea la protocol;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor naționale ale statelor membre.

EXPUNERE DE MOTIVE

La 27 octombrie 2011, Comisia a publicat o propunere[1] de decizie a Consiliului în vederea aprobării aderării Uniunii Europene la Protocolul privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării rezultate în urma explorării și exploatării platformei continentale, a fundului mării și a subsolului marin („Protocolul privind activitățile în larg”). Adoptat la 14 octombrie 1994, Protocolul privind activitățile în larg este unul dintre protocoalele la Convenția privind protecția mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane, cunoscută și sub numele de „Convenția de la Barcelona”, care a fost semnată în 1976 și modificată în 1995. Uniunea Europeană și toate statele membre ale UE riverane Mării Mediterane sunt semnatare ale Convenției de la Barcelona, alături de alte 14 țări situate în bazinul Mării Mediterane.

Protocolul privind activitățile în larg acoperă o gamă largă de activități de explorare și de exploatare desfășurate în Marea Mediterană, precum și condițiile de eliberare a autorizațiilor, înlăturarea instalațiilor abandonate sau dezafectate, utilizarea și înlăturarea substanțelor nocive, cerințele în materie de răspundere și de despăgubiri, coordonarea la nivel regional cu alte părți contractante ale Convenției de la Barcelona, conținând și dispoziții privind siguranța, planificarea în vederea situațiilor neprevăzute și monitorizarea.

Protocolul a intrat în vigoare la 24 martie 2011 în urma ratificării de către șase părți contractante (Albania, Tunisia, Maroc, Libia, Cipru și Siria), dar până în prezent nu a fost nici semnat, nici ratificat de Uniune. În conformitate cu articolul 218 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru aderarea Uniunii la protocol este obligatorie aprobarea Parlamentului European.

Necesitatea unui nivel mai ridicat de siguranță a activităților de exploatare în larg a resurselor de petrol și gaze naturale a fost scoasă în evidență în mod dramatic de accidentele recente, în special de scurgerea de petrol provocată de instalația Deepwater Horizon în Golful Mexic în 2010: este probabil ca activitățile desfășurate în largul Mării Mediterane să se extindă, datorită descoperirii de noi rezerve de combustibili fosili, iar un accident de acest tip ar putea produce imediat efecte la scară largă într-un bazin semi-închis, cum este cel al Mării Mediterane, având consecințe tragice pentru economia acestei zone și ecosistemele sale fragile și subminând eforturile depuse de statele membre ale UE riverane Mării Mediterane în vederea obținerii și păstrării unei situații ecologice optime în apele lor teritoriale, potrivit cerințelor din Directiva-cadru privind Strategia pentru mediul marin.

Este clar că se impune o politică de guvernanță sustenabilă privind activitățile desfășurate în larg pentru exploatarea rezervelor de petrol și de gaze naturale. Printre măsurile planificate la nivelul Uniunii ca reacție la această situație se află și o propunere a Comisiei, aflată în prezent în stadiul consultărilor, referitoare la un regulament privind siguranța activităților de explorare, exploatare și producție în larg a petrolului și gazelor naturale. Este clar, însă, că un accident în Marea Mediterană va avea consecințe transfrontaliere, care nu se vor limita, probabil, la statele membre ale UE. Prin urmare, UE ar trebui să promoveze cooperarea internațională în vederea îmbunătățirii siguranței și a capacităților de reacție în larg ale tuturor părților implicate. Ratificarea Protocolului privind activitățile în larg ar reprezenta un progres important în acest sens și ar constitui, de asemenea, un instrument de influență important prin care să se asigure o cooperare optimă și angajamentul concret și constant al tuturor țărilor din bazinul Mări Mediterane față de realizarea unui nivel de siguranță maxim al activităților din larg.

Convenția de la Barcelona reprezintă cadrul juridic optim pentru formularea acestor politici la nivel internațional. Întrucât a fost adoptat acum aproape douăzeci de ani, când legislația internațională în domeniul mediului era tratată într-o manieră diferită, Protocolul privind activitățile în larg conține, probabil, anumite deficiențe pentru a putea servi la schițarea unui sistem de gestionare sustenabilă a activităților în larg. Cu toate acestea, nu ar trebui ratată ocazia de a include pe ordinea de zi, în cadrul sistemului asigurat de Convenția de la Barcelona, guvernanța sustenabilă a activităților în larg legate de exploatarea rezervelor de petrol și gaze naturale din Marea Mediterană.

De fapt, Parlamentul European și-a exprimat deja poziția în cuprinsul Rezoluției sale din 13 septembrie 2011 referitoare la confruntarea cu provocarea reprezentată de siguranța activităților petroliere și gaziere offshore (raportoare: Vicky Ford, ECR), în care a subliniat „importanța punerii pe deplin în aplicare a Protocolului din 1994 privind activitățile [desfășurate în larg] în Marea Mediterană, încă neratificat, care vizează protecția împotriva poluării rezultate din activitățile de explorare și exploatare”.

Având în vedere cele expuse mai sus, raportoarea recomandă Parlamentului să aprobe aderarea UE la Protocolul privind activitățile în larg.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

10.10.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

58

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Martina Anderson, Kriton Arsenis, Sophie Auconie, Pilar Ayuso, Sandrine Bélier, Sergio Berlato, Lajos Bokros, Milan Cabrnoch, Martin Callanan, Nessa Childers, Yves Cochet, Bas Eickhout, Edite Estrela, Jill Evans, Karl-Heinz Florenz, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Cristina Gutiérrez-Cortines, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Karin Kadenbach, Christa Klaß, Eija-Riitta Korhola, Holger Krahmer, Jo Leinen, Corinne Lepage, Zofija Mazej Kukovič, Linda McAvan, Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė, Miroslav Ouzký, Vladko Todorov Panayotov, Gilles Pargneaux, Andres Perello Rodriguez, Mario Pirillo, Pavel Poc, Anna Rosbach, Oreste Rossi, Kārlis Šadurskis, Carl Schlyter, Horst Schnellhardt, Richard Seeber, Theodoros Skylakakis, Bogusław Sonik, Salvatore Tatarella, Thomas Ulmer, Åsa Westlund, Sabine Wils

Membri supleanți prezenți la votul final

Adam Gierek, Julie Girling, Esther Herranz García, Romana Jordan, Csaba Sándor Tabajdi, Marita Ulvskog, Vladimir Urutchev, Anna Záborská, Andrea Zanoni