Procedură : 2012/2151(INL)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0339/2012

Texte depuse :

A7-0339/2012

Dezbateri :

PV 20/11/2012 - 3
CRE 20/11/2012 - 3

Voturi :

PV 20/11/2012 - 6.19
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0430

RAPORT     
PDF 362kWORD 546k
24.10.2012
PE 494.867v02-00 A7-0339/2012

conținând recomandări destinate Comisiei privind raportul președinților Consiliului European, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Eurogrupului intitulat: „Către o veritabilă uniune economică și monetară”

(2012/2151(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportoare: Marianne Thyssen

Raportor pentru aviz (*): Roberto Gualtieri, Comisia pentru afaceri constituționale

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 50 din Regulamentul de procedură

(Inițiativă – articolul 42 din Regulamentul de procedură)

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituŢionale
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forŢei de muncă Şi afaceri sociale
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând recomandări destinate Comisiei privind raportul președinților Consiliului European, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Eurogrupului intitulat: „Către o veritabilă uniune economică și monetară”

(2012/2151(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 28-29 iunie 2012,

–   având în vedere declarația șefilor de stat și de guvern din zona euro din 29 iunie 2012,

–   având în vedere raportul din 26 iunie 2012 al președinților Consiliului European, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Eurogrupului intitulat: „Către o veritabilă uniune economică și monetară”,

–   având în vedere articolele 42 și 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale, al Comisiei pentru bugete, precum și cel al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0339/2012),

A. întrucât, de la semnarea Tratatului de la Roma, Uniunea Europeană a realizat progrese importante în direcția integrării politice, economice, fiscale și monetare;

B.  întrucât uniunea economică și monetară (UEM) nu constituie un scop în sine, ci, mai degrabă, un instrument care permite realizarea obiectivelor Uniunii și ale statelor membre, îndeosebi o creștere echilibrată și durabilă și un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă; întrucât incluziunea socială și solidaritatea reprezintă pietrele de temelie ale modelului social european și ale integrării europene în ansamblu și nu pot fi excluse din nicio reformă viitoare a Uniunii;

C. întrucât, într-o societate informațională globalizată, necesitatea unei integrări europene mai strânse construite pe baza legitimității democratice, a responsabilității, a transparenței și a sprijinirii cetățenilor devine din ce în ce mai evidentă;

D. întrucât o integrare europeană mai strânsă ar trebui să asigure o implicare parlamentară sporită atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii;

E.  întrucât Uniunea se află într-un punct critic și trebuie să se aleagă o orientare clară, fie în direcția unirii forțelor în cadrul Uniunii și a edificării unui viitor pentru o Uniune puternică, ghidată de valori și bazată pe solidaritate, fie în direcția unei Uniuni introvertite și obligate să se adapteze cu pasivitate la globalizare;

F.  întrucât criza economică, financiară și bancară și actuala recesiune economică au dus la o datorie publică și privată ridicată la nivel național și la probleme legate de finanțele publice în mai multe state membre, care, împreună cu existența unor dezechilibre macroeconomice excesive, au afectat într-un mod rapid, direct și negativ dezvoltarea socioeconomică a zonei euro și a întregii Uniuni;

G. întrucât între 2008 și jumătatea lui 2012, rata șomajului în UE-27 a crescut de la aproximativ 7 % la 10,4 %, adică 25 de milioane de șomeri, și întrucât mai mult de unul din cinci tineri este șomer (22 %), rata șomajului în rândul tinerilor depășind 50 % în unele state membre;

H. întrucât crearea de locuri de muncă, locurile de muncă de calitate și condițiile decente de muncă sunt esențiale pentru depășirea crizei actuale;

I.  întrucât mai multe state membre se confruntă în prezent cu o situație economică și financiară foarte dificilă, agravată de tensiunile continue de pe piețele obligațiunilor suverane care se reflectă, în cazul anumitor țări, în ratele ridicate ale dobânzilor la împrumuturi, precum și în ratele foarte scăzute sau negative ale dobânzilor la împrumuturi în cazul altora, creând un dezechilibru și, prin urmare, o instabilitate financiară și economică semnificativă;

J. întrucât direcțiile divergente de evoluție a competitivității, combinate cu un potențial de creștere scăzut, cu o rată a șomajului ridicată și cu un nivel ridicat al deficitelor și al datoriei publice și private nu se limitează la a cauza prejudicii unor state membre, ci, de asemenea, vulnerabilizează întreaga zonă euro;

K. întrucât evenimentele recente au demonstrat cu claritate că zona euro continuă să fie lipsită de mijloace corespunzătoare pentru a rezolva criza și a reacționa în mod adecvat la șocurile economice regionale și globale care au loc în cadrul său;

L. întrucât rolul important exercitat de euro, atât în cadrul zonei euro, cât și la nivel mondial, în calitatea sa de a doua monedă de rezervă la nivel internațional, solicită o reacție puternică din partea Europei și măsuri europene coordonate care să readucă stabilitate și creștere economică;

M.       întrucât, pe parcursul ultimului deceniu, euro le-a oferit numeroase avantaje cetățenilor Uniunii, cum ar fi stabilitatea prețurilor, eliminarea costurilor asociate conversiei monetare în cadrul zonei euro, imposibilitatea deprecierilor concurențiale nominale, scăderea ratelor dobânzilor, încurajarea integrării piețelor financiare și facilitarea circulației transfrontaliere a capitalurilor;

N. întrucât moneda unică a Uniunii nu ar trebui să devină un simbol al diviziunii care amenință întregul proiect european, ci ar trebui să rămână moneda Uniunii în ansamblu care să dea dovadă de spirit de decizie și să fie capabilă să adopte decizii de mare anvergură pentru un viitor comun și prosper;

O. întrucât progresul către o UEM autentică ar trebui să respecte dorința statelor membre care nu doresc să introducă moneda euro pentru a-și păstra respectivele monede naționale;

P. întrucât apartenența la zona euro presupune un grad ridicat de interdependență economică și financiară între statele membre în cauză și necesită, prin urmare, o coordonare mai strânsă a politicilor financiare, fiscale, sociale și economice, statele membre cedând o parte din competențele lor Uniunii, această coordonare fiind însoțită de instrumente de supraveghere mai stricte și de o aplicare efectivă; întrucât, cu toate acestea, această integrare sporită a statelor membre a căror monedă este euro, posibil completată de un grup de alte state membre care doresc să introducă moneda euro, trebuie să fie dezvoltată în cadrul unei singure Europe cu două viteze, având în vedere evitarea unor politici care ar conduce în cele din urmă la crearea a două Europe diferite;

Q. întrucât din ultimul studiu Eurobarometru reiese că, din cauza crizei persistente, s-a înregistrat o scădere accentuată a încrederii în instituțiile politice, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, precum și o deteriorare pronunțată a imaginii pozitive a Uniunii în cadrul opiniei publice; întrucât, cu toate acestea, Uniunea rămâne, în percepția cetățenilor, actorul cel mai eficace în combaterea crizei economice;

R. întrucât responsabilii politici de la nivelul Uniunii și de la cel național ar trebui să le explice în permanență cetățenilor lor avantajele integrării europene și implicațiile și provocările unei monede unice, inclusiv costurile și riscurile aferente unei destrămări a zonei euro;

S. întrucât 17 state membre au adoptat deja moneda unică a Uniunii, iar celelalte vor adera la euro în marea lor majoritate de îndată ce sunt pregătite;

T. întrucât orice îndoieli legate de viitorul UEM în general, inclusiv caracterul ireversibil al apartenenței la zona euro, și al monedei unice a Uniunii în particular sunt nefondate, deoarece o Uniune puternică este în interesul tuturor cetățenilor;

U. întrucât restabilirea încrederii constituie principalul factor pentru a convinge cetățenii și întreprinderile europene să reînceapă să investească în economie și pentru a crea condiții de natură să permită instituțiilor financiare să asigure din nou credite pentru economia reală pe o bază largă, dar solidă;

V. întrucât răspunsul la criza euro este complex și necesită eforturi susținute și sub mai multe aspecte la toate nivelurile instituționale și politice;

W. întrucât instituțiile Uniunii și șefii de stat și de guvern ai statelor membre în general și ai statelor membre ale zonei euro în particular joacă un rol important în crearea unei uniuni fiscale care să permită înglobarea tuturor mecanismelor de gestionare a crizelor din zona euro, precum fondul de urgență al Mecanismului european de stabilitate, într-un cadru instituțional în care Parlamentul European să fie pe deplin implicat în calitate de colegislator; întrucât actuala structură interguvernamentală reprezintă o lipsă acută de legitimitate democratică; întrucât moneda comună poate fi stabilizată doar dacă statele membre sunt dispuse să transfere Uniunii competențele pe care le dețin în materie de politică fiscală;

X. întrucât pentru restabilirea încrederii este necesar, de asemenea, ca șefii de stat și de guvern și miniștrii lor să explice și să promoveze în propriile state membre deciziile asupra cărora s-a convenit la nivelul Uniunii; întrucât tendința de a atribui pe nedrept Uniunii în unele situații deciziile impopulare echivalează cu un joc al percepției deosebit de periculos, care riscă să submineze bazele Uniunii, solidaritatea și, în cele din urmă, să compromită credibilitatea liderilor naționali înșiși și în mod potențial proiectul european în ansamblu;

Y. întrucât Uniunea este în prezent fragilă din punct de vedere social; întrucât mai multe state membre se află într-un proces de reformă structurală extrem de solicitant și de aplicare de programe de consolidare; întrucât uniunea politică reprezintă în ultimă instanță soluția pentru a depăși această perioadă dificilă, încurajând solidaritatea, precum și pentru a continua proiectul european;

Z. întrucât Consiliul European și summit-ul zonei euro din 28 și 29 iunie 2012 au confirmat voința de a adopta măsurile necesare pentru a asigura o Europă stabilă din punct de vedere financiar, competitivă și prosperă și pentru a crește, în acest mod, bunăstarea cetățenilor;

AA.     întrucât diferențele tot mai pronunțate dintre țările situate în centrul Uniunii și cele periferice nu ar trebui să capete un caracter cronic; întrucât trebuie creat un cadru permanent care să permită statelor membre aflate într-o situație dificilă să se bazeze pe sprijinul oferit de alte state membre în spirit de solidaritate; întrucât statele membre care doresc să beneficieze de solidaritate ar trebui să fie obligate să-și asume responsabilitatea în ceea ce privește punerea în aplicare a tuturor angajamentelor lor din domeniul bugetar, precum și a recomandărilor specifice fiecărei țări și a angajamentelor asumate în cadrul semestrului european, îndeosebi a celor legate de Pactul de stabilitate și creștere (PSG), de Pactul euro plus și de procedura privind dezechilibrele macroeconomice și Strategia Europa 2020, ținând cont de situațiile specifice pentru fiecare țară; întrucât asigurarea stabilității financiare a fiecărui stat membru reprezintă pentru statele membre o chestiune de interes comun; întrucât articolul 121 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că statele membre își consideră politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun și le coordonează în cadrul Consiliului;

AB.     întrucât este primordial să fie finalizată piața internă pentru a putea reveni la creșterea economică; întrucât Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, trebuie să-și intensifice eforturile de asigurare a respectării și a punerii în aplicare a legislației existente privind piața internă; întrucât este necesar ca în vederea bunei funcționări a pieței interne regulile de integrare pe piață să se sprijine mai mult pe regulamente, iar nu pe directive;

AC.     întrucât nu încape nicio îndoială că integrarea europeană este un proces ireversibil și progresiv;

Acțiuni viitoare: raportul celor patru președinți

AD.     întrucât, din punct de vedere democratic și în lumina tuturor prevederilor Tratatului de la Lisabona, este inacceptabil faptul că Președintele Parlamentului European, care este compus din membri aleși care reprezintă peste 502 milioane de cetățeni europeni, nu a fost angrenat în elaborarea raportului sus-menționat, intitulat: „Către o veritabilă uniune economică și monetară”;

AE.     întrucât a sosit momentul ca liderii politici ai Uniunii Europene și ai statelor membre ale acesteia să-și demonstreze voința, creativitatea, curajul, rezistența și capacitățile de lideri pentru a elimina deficiențele încă existente care împiedică în continuare funcționarea adecvată a UEM; întrucât metoda interguvernamentală și-a atins limitele și nu este adecvată procesului decizional democratic și eficient în secolul 21; întrucât ar trebui făcut un salt către o Europă federală autentică;

AF.     întrucât raportul sus-menționat, intitulat: „Către o veritabilă uniune economică și monetară”, optează fără echivoc să spargă cercul neîncrederii prin intermediul măsurilor structurale; întrucât raportul ar trebui să acorde atenție, de asemenea, dimensiunii sociale;

AG.     întrucât Consiliul European din 28 și 29 iunie 2012 a solicitat Președintelui său să întocmească o foaie de parcurs specifică, prevăzând termene obligatorii pentru realizarea unei UEM autentice; întrucât dezvoltarea unei viziuni de ansamblu pe termen lung prin intermediul unei foi de parcurs este un semnal important care ar putea să contribuie la restabilirea încrederii, care ar putea crește pe măsură ce foaia de parcurs este pusă în aplicare pas cu pas;

AH.  întrucât progresele constante realizate în punerea în aplicare a foii de parcurs pe termen lung nu oferă nicio soluție imediată la criză și nu ar trebui să întârzie măsurile pe termen scurt, care sunt la rândul lor necesare;

AI.    întrucât nu este exclus să fie necesare noi modificări ale tratatului pentru creșterea legitimității democratice a unei UEM pe deplin operaționale; întrucât Comisia ar trebui să prezinte inițiative legislative actuale care nu trebuie să fie întârziate de dezvoltarea instituțională pe termen lung;

AJ.   întrucât perfectarea unei veritabile uniuni economice și monetare în cadrul Uniunii va necesita pe termen mediu realizarea unei modificări a tratatului;

AK.  întrucât utilizarea la maximum a procedurilor și a flexibilității tratatelor existente cu scopul de a îmbunătăți rapid guvernanța UEM în contextul elaborării unui spațiu politic european real reprezintă o condiție pentru construirea unui consens democratic pentru o schimbare viitoare cuprinzătoare și de succes a tratatului;

AL.   întrucât Parlamentul European are dreptul de a depune la Consiliu propuneri de modificare a tratatelor, care trebuie analizate ulterior printr-o convenție, în vederea perfectării cadrului unei veritabile UEM prin creșterea competențelor Uniunii, în special în domeniul politicii economice și prin consolidarea resurselor proprii și capacității bugetare ale Uniunii, a rolului și responsabilității democratice ale Comisiei și a prerogativelor Parlamentului;

AM. întrucât este realist și adecvat să se considere că o astfel de convenție nu ar trebui să se producă înainte de următoarele alegeri europene; întrucât preparativele pentru o astfel de convenție ar trebui să înceapă deja înainte de următoarele alegeri europene;

AN.  întrucât măsurile propuse în baza tratatelor existente și a viitoarelor modificări ale tratatului nu ar trebui să excludă posibilitatea ca alte state membre să le aplice în mod voluntar și ar trebui să garanteze integritatea Uniunii;

AO.  întrucât viitoarele schimbări aduse tratatului nu ar trebui să constituie un obstacol în calea unei aplicări rapide a ceea ce poate fi deja realizat în temeiul tratatelor existente; întrucât tratatele existente permit o marjă considerabilă de progres substanțial către o UEM bazată pe un cadru financiar, bugetar și economic îmbunătățit și mai integrat și pe o legitimitate și răspundere democratică mai puternică;

AP.   întrucât potențialul maxim al Tratatului de la Lisabona referitor la ocuparea forței de muncă și politicile sociale nu a fost exploatat până în prezent, în primul rând în ceea ce privește:

-       articolul 9 din TFUE, conform căruia, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă și de garantarea unei protecții sociale corespunzătoare;

-       articolul 151 din TFUE, care stipulează că „Uniunea și statele membre [...] au ca obiective promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, permițând armonizarea acestora în condiții de progres, o protecție socială adecvată, dialogul social, dezvoltarea resurselor umane care să permită un nivel ridicat și durabil al ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii”;

-       articolul 153 alineatul (1) din TFUE, în general, și, în special, articolul 153 alineatul (1) litera (h), care prevede „integrarea persoanelor excluse de pe piața forței de muncă”;

AQ.  întrucât articolul 48 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede o procedură specifică de adoptare a unui act pentru care TFUE impune o procedură legislativă specială în conformitate cu procedura legislativă ordinară; întrucât articolul 333 din TFUE cuprinde, de asemenea, dispoziții care permit folosirea procedurii legislative ordinare în contextul cooperării consolidate;

AR.  întrucât ar trebui să se urmărească obiectivul ca toate statele membre să adopte măsuri împreună în direcția unei integrări europene mai aprofundate; întrucât ar putea fi necesare decizii care să se aplice doar zonei euro, în cazul în care specificul zonei euro impune sau justifică astfel de măsuri rezonabile și corecte, incluzând posibilitatea ca alte state membre să le aplice în mod voluntar, având drepturi și obligații în mod echilibrat;

AS.   întrucât o strategie europeană comună pentru tineret este esențială pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și a pericolului de a pierde o întreagă generație în Europa;

Uniunea bancară

AT.   întrucât măsurile întreprinse până în prezent pentru stabilizarea sistemului financiar au fost insuficiente pentru a restabili pe deplin încrederea; întrucât Banca Centrală Europeană (BCE), prin seriile sale de măsuri temporare excepționale de asistență acordată statelor membre și băncilor, a exercitat un rol decisiv în aceste „operațiuni de salvare” fără să-și fi pierdut din vedere obiectivul fundamental, și anume garantarea stabilității prețurilor;

AU.  întrucât independența operațională BCE în domeniul politicii monetare, în temeiul tratatelor, constituie în continuare o piatră de temelie a credibilității UEM și a monedei unice;

AV.  întrucât situația precară a sectorului bancar din mai multe state membre și din Uniune în ansamblul ei constituie o amenințare la adresa economiei reale și a finanțelor publice, iar costul gestionării crizei bancare este repercutat într-o măsură excesivă asupra contribuabililor, dezvoltarea economiei reale împiedicând astfel creșterea economică; întrucât mecanismele și structurile existente sunt insuficiente pentru a evita efectele negative colaterale;

AW. întrucât statele membre suferă de un dezechilibru aparent între băncile care efectuează operațiuni pe piața europeană și pasivele contingente susținute de entitățile lor suverane; întrucât în timpul crizei actuale a devenit de la sine înțeles faptul că legătura dintre bancă și entitatea suverană este mai puternică și mai dăunătoare în cadrul unei uniuni monetare, în care rata internă de schimb este fixată și nu există niciun mecanism la nivelul Uniunii care să diminueze costurile restructurării bancare;

AX.  întrucât, pentru funcționarea armonioasă a UEM, este esențial să se întrerupă buclele de reacții negative dintre fondurile suverane, bănci și economia reală;

AY.  întrucât criza a creat o dispersie a dobânzilor la împrumuturi și a fragmentat, de asemenea, de facto piața unică pentru servicii financiare;

AZ.   întrucât Parlamentul a afirmat în repetate rânduri și consecvent că sunt necesare de urgență măsuri suplimentare și de mare anvergură pentru soluționarea crizei din sectorul bancar; întrucât ar trebui să se facă o diferențiere între măsurile pe termen scurt de stabilizare a unei situații de criză bancară acută și măsurile pe termen mediu și lung, inclusiv angajamentul G-20 de punere în aplicare la timp, pe deplin și într-un mod aprofundat a regulilor adoptate pe plan internațional privind capitalul bancar, lichiditățile și efectul de levier, având drept scop realizarea unei uniuni bancare europene pe deplin operaționale;

BA.  întrucât toate măsurile luate în contextul unei astfel de uniuni bancare nu ar trebui să împiedice funcționarea corectă continuă a pieței interne a serviciilor financiare și libera circulație a capitalului;

BB.   întrucât instituțiile financiare și reprezentanții acestora ar trebui să acționeze în mod responsabil și conform unor înalte standarde morale, în serviciul economiei reale;

BC.  întrucât Uniunea necesită un mecanism european unic de supraveghere a instituțiilor bancare; întrucât, pentru a asigura încrederea necesară în piața financiară și stabilitatea într-o piață internă comună a serviciilor financiare, este esențial un cadru european pentru garantarea fiabilă și eficientă a depozitelor, precum și pentru gestionarea crizelor din sectorul bancar;

BD.  întrucât toate măsurile de realizare a uniunii bancare ar trebui să fie însoțite de o îmbunătățire a transparenței și a responsabilității instituțiilor care o pun în aplicare;

BE.   întrucât ar trebui examinată problema necesității de a solicita separarea juridică a anumitor activități financiare deosebit de riscante de activitățile băncilor care acceptă depozite în cadrul aceluiași grup bancar, în conformitate cu raportul Liikanen;

BF.   întrucât autoritățile de supraveghere ar trebui, în general, să detecteze și să corecteze problemele încă din primele etape, pentru a preveni apariția crizelor și a menține stabilitatea și soliditatea financiară;

BG.  întrucât, în prezent, cea mai mare parte a competențelor în materie de supraveghere din Uniune rămân între mâinile autorităților naționale de supraveghere, în timp ce Autoritatea Europeană de Supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană - ABE), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010(1) asigură un rol de coordonare; întrucât actualul sistem de autorități naționale de supraveghere s-a dovedit prea fragmentat pentru a face față încercărilor din prezent;

BH.  întrucât un mecanism european de supraveghere caracterizat printr-un înalt nivel de calitate și prin eficacitate este indispensabil pentru a asigura că problemele sunt detectate și abordate eficient, pentru a garanta condiții egale de concurență pentru toate instituțiile bancare, a se restabili încrederea transfrontalieră și a se evita fragmentarea pieței interne;

BI.    întrucât ar trebui convenită o repartizare clară a responsabilităților operaționale între un mecanism european de supraveghere și autoritățile naționale de supraveghere, în funcție de dimensiunile și modelul de afaceri al băncilor și de tipul sarcinilor de supraveghere, în conformitate cu principiile proporționalității și subsidiarității;

BJ.    întrucât supravegherea la nivel european a instituțiilor bancare din cadrul UEM, precum și consolidarea rolului ABE în ceea ce privește protejarea pieței interne constituie priorități absolute pentru adoptarea măsurilor de combatere a crizei; întrucât, cu toate acestea, ar trebui să se asigure faptul că, pentru a garanta stabilitatea pieței financiare interne, statelor a căror monedă nu este euro și care decid să adere la mecanismul unic de supraveghere printr-o cooperare consolidată li se permite să participe într-o formulă care garantează relații simetrice între obligațiile acceptate și impactul asupra procesului decizional;

BK.  întrucât mecanismul unic de supraveghere ar trebui să cuprindă de la bun început instituțiile financiare care solicită sprijin direct din partea Uniunii, precum și instituțiile financiare care prezintă importanță sistemică;

BL.   întrucât independența mecanismului european unic de supraveghere față de influența exercitată de clasa politică și mediile industriale nu echivalează cu o scutire de la a oferi explicații, a-și motiva deciziile și a răspunde în fața Parlamentului, în mod regulat și de fiecare dată când situația impune acest lucru, pentru acțiunile și deciziile adoptate în domeniul supravegherii europene, având în vedere impactul pe care măsurile de supraveghere îl pot avea asupra finanțelor publice, a băncilor, a angajaților și a clienților; întrucât o responsabilitate democratică efectivă necesită, printre altele, aprobarea de către Parlament a președintelui sau președintei consiliului de supraveghere al mecanismului european unic de supraveghere, care sunt desemnați în urma unei proceduri deschise de selecție, precum și obligația președintelui sau președintei de a raporta către Parlamentul European și de a fi audiați de acesta, dreptul Parlamentului de a adresa întrebări cu solicitare de răspuns scris sau oral și dreptul de anchetă al Parlamentului în conformitate cu TFUE;

BM.  întrucât Mecanismul european de stabilitate (MES) va putea finanța în mod direct în viitor băncile aflate în dificultate, în anumite condiții; întrucât, din acest motiv, intrarea în funcțiune a mecanismului unic de supraveghere constituie sarcina primordială și cea mai urgentă a realizării uniunii bancare;

BN.  întrucât setul unic de norme (codul normativ unic) pe care ABE îl elaborează în prezent ar trebui să asigure deplina armonizare a normelor și aplicarea uniformă a acestora în întreaga Uniune; întrucât finalizarea codului normativ unic privind supravegherea bancară și cerințele prudențiale armonizate și consolidate pe o scară mai largă sunt necesare pentru funcționarea eficace a mecanismului unic de supraveghere, deoarece autoritatea europeană de supraveghere nu-și poate desfășura activitatea dacă normele prudențiale naționale sunt divergente;

BO.  întrucât, ca urmare a instituirii unui mecanism unic de supraveghere, regulile de votare din cadrul ABE ar trebui să fie adaptate atent, cu scopul de a facilita cooperarea constructivă dintre statele membre din zona euro și cele din afara acesteia și de a lua în considerare pe deplin interesele tuturor statelor membre;

BP. întrucât procedurile legislative aflate în curs care vizează instituirea mecanismului unic de supraveghere ar trebui finalizate fără întârziere;

BQ.  întrucât, în vederea punerii în aplicare a noii arhitecturi financiare, este esențial să se deblocheze rapid negocierile referitoare la Directiva privind sistemele de garantare a depozitelor și la Directiva privind sistemele de compensare pentru investitori, negocieri suspendate între Parlament și Consiliu în ciuda importanței cruciale a acestora pentru oferirea unor mecanisme comune de rezoluție bancară și de garantare a depozitelor clienților;

BR.   întrucât un cadru european unic de garantare a depozitelor necesită cerințe stricte, uniforme și comune aplicabile tuturor sistemelor de garantare a depozitelor din Uniune, pentru a ajunge la același nivel de protecție și de stabilitate a sistemelor de garantare a depozitelor și pentru a garanta condiții de concurență echitabile; întrucât doar prin această abordare se pot crea condițiile prealabile pentru flexibilitatea necesară, pentru a acorda suficientă atenție situațiilor naționale specifice din sectorul financiar;

BS.   întrucât un fond european unic de garantare a depozitelor (FEGD), dotat cu sisteme de garantare a depozitelor care funcționează și care dețin o finanțare adecvată, întărind credibilitatea sistemelor și încrederea deponenților, ar putea să constituie obiectivul pe termen lung, după punerea în funcțiune a unui cadru de rezoluție eficient și a unui mecanism unic de supraveghere corespunzător;

BT.   întrucât planificarea ex-ante, rapiditatea, intervenția precoce, măsurile de precauție („due diligence”), accesul la informații de calitate și credibilitatea sunt esențiale în gestionarea crizelor bancare;

BU.  întrucât ar trebui înființat un regim european unic de redresare și rezoluție, de preferință în paralel cu intrarea în vigoare a mecanismului unic de supraveghere, pentru a se restabili viabilitatea băncilor aflate într-o situație dificilă și pentru rezoluția instituțiilor financiare neviabile;

BV.  întrucât, pe termen scurt, are prioritate absolută adoptarea actualei propuneri-cadru a Comisiei privind cadrul de gestionare a crizelor destinat băncilor aflate în criză;

BW. întrucât scopul general al unui sistem de rezoluție și al unui cadru de redresare eficace este de a minimiza utilizarea eventuală a resurselor contribuabililor necesare redresării și rezoluției instituțiilor bancare;

BX.  întrucât protecția economiilor private necesită menținerea unei separații funcționale și totodată asigurarea unei coordonări eficace între fondurile europene destinate garantării depozitelor și cele destinate redresării și rezoluției;

BY.  întrucât mecanismele de rezoluție și cele de garantare a depozitelor ar trebui să dispună de o structură financiară solidă, în primul rând de tip ex-ante, bazată pe contribuțiile acestui sector, în care contribuția unei instituții financiare ar trebui să reflecte gradul de risc al instituției respective, iar fondurile publice europene nu ar trebui utilizate decât cu titlu de mecanism de susținere în ultimă instanță și aceasta într-o măsură cât mai mică;

Uniunea fiscală

BZ.   întrucât, în această privință, raportul sus-menționat intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară“ reprezintă un important progres, din moment ce recunoaște faptul că „buna funcționare a UEM necesită nu numai aplicarea rapidă și energică a măsurilor deja convenite în temeiul cadrului de guvernanță economică consolidat [în special PSC și Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (TSCG)], ci și o acțiune de calitate în direcția unei uniuni fiscale”;

CA.  întrucât finanțele publice solide, bugetele echilibrate dintr-un ciclu economic și perspectivele de creștere durabilă pe termen mediu, precum și nivelurile adecvate de investiții publice constituie o cerință de bază pentru stabilitatea economică și financiară pe termen lung, pentru statul social și pentru plata costurilor evoluției demografice preconizate;

CB.  întrucât buna funcționare a UEM necesită o punere în aplicare deplină și rapidă a măsurilor deja convenite în cadrul guvernanței economice consolidate, cum ar fi PSC consolidat și semestrul european, completate cu politici de consolidare a creșterii; întrucât în termen de cel mult cinci ani de la data intrării în vigoare a TSCG, pe baza evaluării experienței dobândite în urma punerii în aplicare a acestuia, se vor adopta măsurile necesare, în conformitate cu TUE și cu TFUE, în vederea integrării substanței TSCG în cadrul legislativ al Uniunii;

CC.  întrucât Pactul pentru creștere și locuri de muncă insistă asupra necesității de a continua o consolidare fiscală în strânsă coordonare cu creșterea economică și solicită acordarea unei atenții deosebite investițiilor în sectoare de viitor; întrucât Comisia ar trebui să prezinte propuneri pentru a identifica investițiile care urmează să capete un statut prioritar la nivelul Uniunii și la nivelul cadrelor fiscale naționale;

CD.  întrucât criza evidențiază necesitatea unui progres calitativ în direcția unei uniuni fiscale mai solide și mai democratice, beneficiind de o creștere a resurselor proprii ale Uniunii și de mecanisme mai eficace de corectare a traiectoriilor fiscale nesustenabile, a nivelului datoriilor și de stabilire a limitelor superioare ale soldului bugetar al statelor membre;

CE.   întrucât o „UEM veritabilă” trebuie să fie sprijinită și acceptată de către cetățenii Uniunii; întrucât trebuie, așadar, subliniată necesitatea de a implica factorii de decizie politică, partenerii sociali și organizațiile societății civile la toate nivelurile politice;

CF.   întrucât mecanismele suplimentare care garantează că toate statele membre își respectă angajamentele asumate în cadrul propriilor exerciții bugetare ar trebui să consolideze și nu să slăbească actualul cadru de guvernanță economică; întrucât rolul independent al comisarului european pentru afaceri economice și monetare, trebuie să fie consolidat, alături de instituirea unor mecanisme solide de răspundere în fața Parlamentului și a Consiliului; întrucât ar trebui să fie înființată o trezorerie europeană, prezidată de un ministru european de finanțe, responsabil personal în fața Parlamentului;

CG.  întrucât în conformitate cu tratatele existente clauza de flexibilitate (articolul 352 din TFUE) poate fi utilizată în acest scop și pentru a crea un birou european de trezorerie, care reprezintă o componentă-cheie pentru o veritabilă uniune economică și monetară;

CH.  întrucât articolul 136 din TFUE permite adoptarea, în conformitate cu procedura legislativă relevantă dintre cele menționate la articolul 121 și articolul 126 din TFUE, a unor măsuri specifice pentru a consolida coordonarea și supravegherea disciplinei bugetare a statelor membre a căror monedă este euro; întrucât legislația poate prevedea să se delege Comisiei competența de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu general de aplicare pentru a completa sau modifica anumite elemente neesențiale ale unui act legislativ; întrucât TFUE prevede posibilitatea de a conferi Parlamentului sau Consiliului dreptul de a revoca delegarea acordată Comisiei;

CI.  întrucât, în conformitate cu norma generală a ordinii juridice a Uniunii, Curtea de Justiție a Uniunii Europene este împuternicită să garanteze că la interpretarea și aplicarea tratatelor, legislația Uniunii este respectată dacă nu este exclusă în mod explicit;

CJ.   întrucât negocierile din cadrul trilogului pe marginea așa-numitului „pachet de două regulamente” ar trebui să producă în curând rezultate politice concrete;

CK.  întrucât PSC este conceput ca un instrument de stabilizare ciclic care, permițând statelor membre să înregistreze un deficit de până la 3 %, face ca șocurile economice din statele membre respective să fie contracarate și absorbite; întrucât această politică anticiclică funcționează doar dacă statele membre obțin excedente bugetare în perioade favorabile; întrucât mecanismele de asistență financiară, precum MES, reprezintă o măsură de ultimă instanță;

CL.   întrucât statele membre părți la TSCG în cadrul UEM trebuie să-și comunice planurile de emisiuni de titluri de datorie publică Comisiei și Consiliului, permițând o coordonare timpurie a emisiunilor de titluri de datorie la nivelul Uniunii;

CM. întrucât, în temeiul tratatelor existente, statele membre a căror monedă este euro pot finanța un buget UE majorat în cadrul procedurii privind resursele proprii prin introducerea unor impozite sau a unor taxe specifice în conformitate cu o procedură de cooperare consolidată; întrucât acest lucru ar trebui realizat favorizând legătura sa cu cadrul bugetar deja existent al UE și fără a compromite funcțiile tradiționale ale bugetului UE;

CN.  întrucât emisiunile comune de titluri de datorie ar putea constitui, pe termen mai lung și după îndeplinirea unor condiții stricte, un posibil mijloc de a completa UEM; întrucât emiterea în comun de titluri de datorie de către statele membre din zona euro, cu garanții solidare, pot necesita modificări ale tratatelor;

CO.  întrucât o condiție prealabilă necesară pentru emisiunile comune de titluri de datorie o constituie instituirea unui cadru fiscal durabil, orientat atât către creșterea guvernanței economice, a disciplinei fiscale și a gradului de respectare a PSC, cât și către instrumentele de control pentru a preveni hazardul moral;

CP.   întrucât o uniune fiscală mai solidă și mai integrată ar trebui să includă un proces treptat de trecere într-un fond de rambursare a datoriei;

CQ.  întrucât trebuie avut în vedere faptul că introducerea într-un mod lipsit de credibilitate a unor instrumente de emisiune comună de titluri de datorie ar putea avea consecințe incontrolabile și ar putea duce la pierderea încrederii pe termen lung în capacitatea zonei euro de a acționa cu hotărâre;

CR.  întrucât criza datoriei a determinat Uniunea și în special zona euro să instituie noi instrumente de solidaritate financiară în Europa: Fondul european de stabilitate financiară (FESF), Mecanismul european de stabilitate (MES) și alte proiecte legate de foaia de parcurs către o veritabilă uniune economică și monetară; întrucât impactul financiar al acestor instrumente este mult mai mare, în ceea ce privește sumele implicate, decât bugetul Uniunii și întrucât ideea inovatoare privind un buget central pentru zona euro finanțat de membrii zonei euro este propusă acum ca o garanție fundamentală pentru această nouă solidaritate financiară;

CS.   întrucât multiplicarea acestor instrumente de solidaritate face dificilă evaluarea contribuției efective a fiecărui stat membru la solidaritatea europeană, care depășește cu mult contribuțiile financiare corespunzătoare ale statelor membre la bugetul Uniunii; întrucât, în plus, este posibil ca diversitatea instrumentelor actuale, în ceea ce privește temeiurile juridice, modul de intervenție și statele membre vizate, să facă întregul sistem greu de coordonat de către liderii europeni, dificil de înțeles pentru cetățenii europeni în general și greu accesibil pentru orice control parlamentar;

CT.   întrucât MES ar putea fi integrat în cadrul juridic al Uniunii prin clauza de flexibilitate (articolul 352 din TFUE) în coroborare cu articolul 136 revizuit din TFUE;

CU.  întrucât, în conformitate cu tratatele existente, definițiile privind aplicarea clauzei care nu permite sprijinirea financiară a statelor membre pot fi precizate de Consiliu la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului [articolul 125 alineatul (2) din TFUE];

CV.  întrucât standardele ridicate de responsabilitate democratică la nivel european ar trebui aplicate troicii;

CW. întrucât activitățile Comisiei în contextul uniunii fiscale și economice ar trebui să se bazeze pe un dialog social real și să respecte pe deplin autonomia partenerilor sociali;

CX.  întrucât independența Sistemului Statistic European trebuie să fie garantată atât la nivel național, cât și la nivel european, pentru a menține credibilitatea statisticilor europene în îndeplinirea rolului lor esențial, acela de a facilita crearea unei uniuni fiscale pe deplin reușite (prin intermediul unor standarde de înaltă calitate și a unei abordări sistemice pentru a dezvolta, a produce și a verifica corectitudinea statisticilor referitoare la finanțele din sectorul public);

CY.  întrucât standardele de contabilitate publică ar trebui să se aplice în toate statele membre într-un mod standardizat și ar trebui să fie supuse unor mecanisme de audit intern și extern, ca o măsură complementară fundamentală care însoțește competențele extinse ale Comisiei și rolul de coordonare consolidat al Curții de Conturi Europene și al curților de conturi naționale în ceea ce privește verificarea calității surselor naționale utilizate pentru a stabili nivelul exact al datoriei publice și al deficitului public;

Uniunea economică

CZ.     întrucât până în prezent s-a pus un accent deosebit pe aspectul monetar al UEM, deși este necesar să se creeze de urgență o uniune economică adevărată, în care Strategia Europa 2020 ar reprezenta cadrul obligatoriu pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor economice;

DA.  întrucât Pactul euro plus, Strategia Europa 2020 și Pactul pentru creștere și locuri de muncă ar trebui să fie integrate în legislația Uniunii și să deschidă calea pentru introducerea unui cod de convergență pentru economiile statelor membre;

DB.  întrucât semestrul european, conform secțiunii referitoare la măsurile de prevenire din PSC, constituie un cadru corespunzător de coordonare a politicilor economice și a opțiunilor bugetare puse în aplicare la nivel național în concordanță cu recomandările specifice fiecărei țări adoptate de către Consiliu;

DC.  întrucât articolul 9 din TFUE solicită „promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane”;

DD.  întrucât consolidarea fiscală, reducerea dezechilibrelor macroeconomice excesive și reformele și investițiile structurale sunt necesare pentru ieșirea din criză și pentru a se asigura o creștere economică și o ocupare a forței de muncă de calitate și durabilă, în cadrul unei societăți bazate pe cunoaștere, reflectând realitatea apartenenței la UEM în condițiile unei economii sociale de piață; întrucât reformele structurale dau randament numai pe termen lung;

DE.   întrucât Pactul pentru creștere și locuri de muncă, aprobat în cadrul Summitului european din 28 și 29 iunie 2012, își poate aduce o importantă contribuție la creșterea economică, ocuparea forței de muncă și îmbunătățirea capacităților competitive europene; întrucât Uniunea și statele membre trebuie să-și asume răspunderea și să acționeze cu rapiditate pentru finalizarea pieței interne și eliberarea potențialului acesteia; întrucât deplasarea accentului prin adoptarea unui pact de creștere este binevenită, chiar dacă mobilizarea finanțării destinate măsurilor de consolidare a creșterii din fondurile structurale reprezintă doar o realocare a unor fonduri existente și, prin urmare, nu oferă resurse financiare suplimentare;

DF.   întrucât depinde de statele membre să realizeze fără întârziere reformele convenite în cadrul programelor naționale de reforme și depinde de parlamentele naționale să realizeze controlul la timp și în cunoștință de cauză al acțiunilor realizate de guvernele naționale în această privință;

DG.  întrucât buna funcționare a pieței interne este împiedicată de obstacolele persistente încă în unele state membre; întrucât, pentru a beneficia de întregul potențial de creștere al economiei Uniunii, este necesar să se finalizeze piața internă, mai ales în domenii precum serviciile, energia, telecomunicațiile, standardizarea, simplificarea normelor privind achizițiile publice, industriile de rețea, comerțul electronic și regimul drepturilor de autor;

DH.  întrucât aprofundarea integrării economice și bugetare va fi compromisă în absența unei coordonări mai strânse în domeniul impozitării; întrucât regula unanimității în domeniul impozitării împiedică dezvoltarea acestuia, instrumentul cooperării consolidate ar trebui să fie utilizat mai frecvent; întrucât se poate face trimitere la poziția Parlamentului European privind baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) și taxa pe tranzacțiile financiare (TTF); întrucât, în domeniul impozitării, este nevoie în mod evident de convergență între structurile sistemelor fiscale și nivelurile de impozitare din statele membre; întrucât concurența fiscală dăunătoare dintre statele membre contravine în mod clar logicii pieței interne și trebuie remediată;

DI.    întrucât este important ca redresarea economiei să fie însoțită de o politică privind piața forței de muncă care să stimuleze căutarea unui loc de muncă și spiritul antreprenorial și să reducă șomajul structural, în special în rândul tinerilor, al persoanelor în vârstă și al femeilor, protejând în același timp modelul social european și respectând pe deplin rolul partenerilor sociali și dreptul la negocierea, încheierea și executarea de contracte colective și dreptul la inițierea de acțiuni colective în conformitate cu legile și practicile naționale; întrucât, în acest sens, ar trebui încurajată integrarea piețelor forței de muncă din statele membre, pentru a spori mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă;

DJ.   întrucât ar trebui să se utilizeze coordonarea obligatorie la nivelul Uniunii în cazul anumitor elemente esențiale de politică economică care prezintă o importanță deosebită pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă;

DK.  întrucât sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice nu constă doar în utilizarea într-un mod economic a resurselor publice, care sunt limitate, ci și într-o impozitare echitabilă, o progresivitate a impozitelor, o percepere bine organizată a impozitelor, o combatere mai eficace a tuturor formelor de evaziune și fraudă fiscală, o cooperare și armonizare fiscală orientate către limitarea concurenței fiscale dăunătoare și un sistem fiscal bine conceput, care să promoveze dezvoltarea întreprinderilor și crearea de locuri de muncă;

DL.   întrucât statele membre ar trebui să fie răspunzătoare pentru punerea în aplicare a Strategiei „Europa 2020”;

DM. întrucât Strategia Europa 2020 ar trebui să facă obiectul unei evaluări la jumătatea perioadei, în cadrul căreia să fie identificați și numiți cei care nu și-au îndeplinit obligațiile și care ar trebui să analizeze dacă este necesar ca obiectivele să fie revizuite sau ajustate și cum se pot exercita presiuni sporite asupra statelor membre în scopul atingerii acestor obiective;

DN.  întrucât furnizarea de statistici europene de înaltă calitate are un rol esențial în cadrul noii guvernanțe economice și, în special, acestea reprezintă o condiție prealabilă pentru a sprijini funcționarea corectă a principalelor procese de guvernanță și de garantare a respectării normelor din cadrul acestei guvernanțe, cum ar fi semestrul european, procedura privind dezechilibrele macroeconomice și Strategia UE 2020;

DO.  întrucât trebuie să se depună în continuare eforturi cu scopul de a moderniza metodele de producție a statisticilor europene, pentru a garanta faptul că ele răspund unor standarde de înaltă calitate, că oferă un bun raport calitate-preț și că presupun o utilizare adecvată a resurselor, precum și pentru a facilita o difuzare corespunzătoare a statisticilor și accesul autorităților publice, al actorilor economici și al cetățenilor la acestea;

De la legitimitatea și răspunderea democratică la uniunea politică

DP.   întrucât Uniunea își datorează legitimitatea valorilor sale democratice, obiectivelor pe care le urmărește și competențelor, instrumentelor și instituțiilor sale;

DQ.  întrucât această legitimitate decurge dintr-o dublă cetățenie, cea a persoanelor reprezentate de către Parlamentul European și cea a statelor membre reprezentate de Consiliu;

DR.  întrucât, din cauza crizei actuale și a modului în care au fost luate unele măsuri de combatere a crizei, dezbaterea a căpătat o nouă amploare, referindu-se la caracterul democratic al procesului decizional din cadrul UEM;

DS.   întrucât liderii politici și reprezentanții instituțiilor, ai agențiilor și ai altor organisme ale Uniunii ar trebui să fie răspunzători la nivel politic în fața Parlamentului; întrucât aceștia ar trebui să raporteze periodic și să facă prezentări anuale cu privire la activitatea și previziunile lor înaintea comisiei competente a Parlamentului European;

DT.   întrucât în ultimii ani Consiliul European a încercat să identifice o modalitate de ieșire din criză și a formulat numeroase propuneri în domenii în care tratatele nu au acordat întotdeauna o competență clară Uniunii;

DU.  întrucât opțiunea sa de a adopta metoda interguvernamentală, fără a include Parlamentul European ca un actor important în procesul de identificare a unei modalități de ieșire din criză, este regretabilă, deși în unele situații era inevitabilă;

DV.  întrucât, în ceea ce privește propunerile care intră în sfera competențelor Uniunii, ar trebui să se adopte decizii în conformitate cu procedura legislativă ordinară, Parlamentul participând pe deplin;

DW. întrucât pentru competențele sale de executare din abordarea bazată pe norme a cadrului de guvernanță economică, astfel cum sunt stabilite în special în PSC consolidat și în mecanismul de supraveghere macroeconomică, Comisia ar trebui să fie supusă controlului democratic ex-post al Parlamentului și să răspundă în fața acestuia;

DX.  întrucât instrumentele interguvernamentale care au fost create de la începutul crizei, în decembrie 2009, ar trebui să dobândească un caracter comunitar;

DY.  întrucât este nevoie de un control, de o participare și de o procedură de codecizie mai democratice în raport cu politica economică, monetară și socială, cu impozitarea, cadrul financiar multianual și resursele proprii; întrucât clauzele pasarelă existente ar trebui să fie activate în acest scop;

DZ.   întrucât nu este acceptabil ca Președintele Parlamentului European să nu poată fi prezent la reuniunile Consiliului European și la summiturile zonei euro pe întreaga durată a acestora; întrucât ar trebui să se găsească de urgență o soluție la această lipsă de legitimitate democratică, prin intermediul unui acord politic între cele două instituții;

EA.   întrucât abordarea deficitului democratic actual al UEM și asocierea strictă a oricărei măsuri viitoare către o uniune bancară, o uniune fiscală și o uniune economică cu o răspundere și legitimitate democratică sporite la nivelul Uniunii sunt urgente;

EB.   întrucât, de fiecare dată când se transferă sau se creează noi competențe la nivelul Uniunii ori se înființează noi instituții ale Uniunii, legitimitatea lor ar trebui să fie garantată și ele ar trebui supuse controlului democratic al Parlamentului European și ar trebui să răspundă în fața sa;

EC.   întrucât acordurile interguvernamentale dintre statele membre nu pot crea structuri paralele cu structurile Uniunii; întrucât toate acordurile care instituie regimuri internaționale sau supranaționale trebuie să fie supuse controlului democratic deplin al Parlamentului European;

ED.   întrucât asigurarea producției, verificării și diseminării de statistici europene de înaltă calitate de către un Sistem Statistic European veritabil reprezintă o contribuție crucială la consolidarea transparenței depline și a responsabilității democratice efective în elaborarea, gestionarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării politicilor Uniunii atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național;

EE.   întrucât o cooperare între Parlamentul European și parlamentele naționale pe baza protocolului nr. 1 ar trebui consolidată în vederea îmbunătățirii schimbului de opinii și a calității activității parlamentare în domeniul guvernanței UEM, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național; întrucât o astfel de cooperare nu ar trebui considerată ca reprezentând crearea unui nou organism parlamentar mixt care ar fi atât ineficient, cât și ilegitim din punct de vedere democratic și constituțional,

1.      consideră că este necesar ca guvernanța UEM să fie integrată în cadrul instituțional al Uniunii, fapt care constituie o condiție prealabilă pentru eficiența acesteia și pentru eliminarea lacunei politice actuale dintre politica națională și politicile europene;

2.      solicită tuturor instituțiilor să acționeze rapid prin exploatarea la maximum a posibilităților oferite de tratatele existente și de elementele lor de flexibilitate și, în același timp, să se pregătească pentru schimbările necesare ale tratatului, pentru a garanta siguranța juridică și legitimitatea democratică; reiterează faptul că opțiunea unui nou acord interguvernamental ar trebui exclusă;

3.      subliniază faptul că măsurile propuse în baza tratatelor existente și a viitoarelor modificări ale tratatului nu ar trebui să excludă posibilitatea ca alte state membre să le aplice în mod voluntar și ar trebui să garanteze integritatea Uniunii;

4.        invită Consiliul, care le-a încredințat mandatul autorilor raportului sus-menționat intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”, să îi acorde neîntârziat Președintelui Parlamentului European statutul de coautor al propunerii cu drepturi egale pentru a consolida caracterul democratic al acestui raport;

5.  salută faptul că, în ciuda implicării doar cu caracter neoficial de până acum, Conferința președinților Parlamentului a solicitat comisiei competente a Parlamentului să examineze conținutul propunerilor de fond împreună cu cei trei reprezentanți („șerpași”) care participă la negocierile cu Președintele permanent al Consiliului European în numele Parlamentului;

6.  confirmă faptul că Parlamentul va face uz pe deplin de prerogativa sa de a prezenta Consiliului propuneri de modificare a tratatelor, care trebuie analizate ulterior printr-o convenție, în vederea perfectării cadrului unei veritabile UEM prin creșterea competențelor Uniunii, în special în domeniul politicii economice și prin consolidarea resurselor proprii și a capacității bugetare a Uniunii, a rolului și responsabilității democratice a Comisiei și a prerogativelor Parlamentului;

7.  solicită parlamentelor naționale să se angajeze în procesul de întocmire a planurilor bugetare și de reformă ale guvernelor, înainte ca acestea să fie prezentate Uniunii; intenționează să propună Convenției să adauge această responsabilitate explicită la funcțiile de care se bucură parlamentele naționale în temeiul articolului 12 din TUE;

8.  solicită președintelui Consiliului să finalizeze neîntârziat și de comun acord cu Parlamentul propunerile legislative discutate în cadrul procedurii legislative ordinare în temeiul Tratatului de la Lisabona, care sunt blocate de Consiliu, și să le adopte, mai ales cele privind DCC IV (cerințele de capital) și sistemele naționale de garantare a depozitelor;

9.  consideră că, la nivelul Uniunii, s-a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a răspunderii și legitimității democratice în ceea ce privește guvernanța UEM printr-un rol sporit al Parlamentului ca o necesitate absolută și o precondiție pentru orice pas ulterior către o uniune bancară, o uniune fiscală și o uniune economică;

10. consideră că, în conformitate cu tratatele existente, coordonarea și supravegherea disciplinei bugetare a statelor membre a căror monedă este euro ar putea să dobândească un caracter obligatoriu și să fie supuse controlului Curții de Justiție a Uniunii Europene în temeiul articolului 136 din TFUE în coroborare cu articolul 121 alineatul (6), dar că, dintr-un punct de vedere constituțional, această etapă ar trebui luată în considerare doar dacă ar consolida în mod substanțial rolul Parlamentului atât timp cât este vizată punerea în aplicare detaliată a articolului 121 alineatele (3) și (4) din TFUE și pentru a completa și a pune în aplicare procedura de supraveghere multilaterală cu acte delegate în temeiul articolului 290 din TFUE; reamintește că, în conformitate cu tratatele, promovarea unui grad ridicat de ocupare a forței de muncă și garantarea unei protecții sociale adecvate trebuie luate în considerare în definirea și punerea în aplicare a politicilor și activităților Uniunii, mai precis prin introducerea, pe baza strategilor existente, a un nou set de orientări pentru statele membre, inclusiv criterii de referință sociale și economice însoțite de standarde minime care să se aplice pilonilor principali ai economiilor acestora;

11. este de părere că „o veritabilă UEM” nu se poate limita la un sistem de norme, ci are nevoie de o capacitate bugetară consolidată, care să se bazeze pe resurse proprii specifice (inclusiv pe o TTF) care ar trebui, în cadrul bugetului UE, să sprijine creșterea și coeziunea socială care vizează corectarea dezechilibrelor, divergențele structurale și urgențele financiare care sunt direct legate de uniunea monetară, fără a compromite funcțiile tradiționale ale bugetului UE, de a finanța politicile comune;

12. este de părere că, în conformitate cu tratatele existente, articolul 136 din TFUE permite Consiliului, la recomandarea Comisiei și cu aprobarea prin vot a statelor membre a căror monedă este euro, să adopte orientări obligatorii ale politicii economice pentru țările din zona euro în cadrul semestrului european; subliniază că un mecanism de stimulare ar consolida caracterul obligatoriu al coordonării politicii economice; solicită un acord interinstituțional pentru a implica Parlamentul în elaborarea și aprobarea analizei anuale a creșterii și a orientărilor în materie de politică economică și de ocupare a forței de muncă;

13. reiterând intenția sa de intensificare a cooperării cu parlamentele naționale în baza protocolului nr. 1, subliniază că o astfel de cooperare nu ar trebui considerată ca reprezentând crearea unui nou organism parlamentar mixt care este atât ineficient, cât și ilegitim din punct de vedere democratic și constituțional; subliniază deplina legitimitate a Parlamentului ca organism parlamentar la nivelul Uniunii pentru o guvernanță democratică și consolidată a UEM;

14. solicită Comisiei să prezinte Parlamentului în cel mai scurt termen posibil după consultarea tuturor părților interesate, acordând Parlamentului European rolul de colegislator, propuneri de acte care să dea curs recomandărilor detaliate care figurează în anexa la prezentul document;

15. confirmă că aceste recomandări respectă principiul subsidiarității și drepturile fundamentale ale cetățenilor Uniunii;

16. solicită Comisiei, pe lângă măsurile care pot și trebuie adoptate cu promptitudine în temeiul tratatelor existente, să enumere evoluțiile instituționale care s-ar putea dovedi necesare pentru consolidarea arhitecturii UEM, bazată pe necesitatea unui cadru financiar integrat, a unui cadru bugetar integrat și a unui cadru integrat de politică economică care să presupună consolidarea rolului Parlamentului;

17. consideră că implicațiile financiare ale propunerii solicitate ar trebui să fie acoperite prin credite corespunzătoare de la buget;

18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și recomandările detaliate în anexă Comisiei, Consiliului European, Consiliului, Băncii Centrale Europene, Președintelui Eurogrupului și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUŢIE:RECOMANDĂRI DETALIATE PRIVIND CON

ŢINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

1.  Un cadru financiar integrat

Recomandarea 1.1 referitoare la un mecanism unic de supraveghere

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Actualele propuneri ale Comisiei referitoare la mecanismul european unic de supraveghere ar trebui adoptate cât mai curând posibil, astfel încât să se asigure aplicarea eficace a normelor prudențiale, a controlului riscurilor și a prevenirii situațiilor de criză în ceea ce privește instituțiile de credit din întreaga Uniune.

Temeiul juridic, forma și conținutul propunerii ar trebui să ofere posibilitatea unei depline participări a tuturor statelor membre în cadrul mecanismului european unic de supraveghere, într-o formă care să asigure implicarea completă în procesul decizional a statelor membre participante a căror monedă nu este euro, astfel încât să se garanteze o relație de simetrie între obligațiile acceptate și impactul asupra procesului decizional.

Participarea statelor membre ale zonei euro în cadrul autorității europene de supraveghere ar trebui să fie obligatorie.

Propunerea ar trebui supusă controlului democratic cuprinzător exercitat de către Parlamentul European, în limitele dispozițiilor tratatelor.

Temeiul juridic ar trebui să asocieze Parlamentul European în calitate de colegislator în cazul în care rolul de codecizie care revine Parlamentului nu poate fi exercitat prin intermediul unui concept de „pachet de măsuri în materie de supraveghere”. În conformitate cu articolul 263 din TFUE, Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să revizuiască legalitatea actelor BCE, altele decât recomandările și avizele, menite să producă efecte juridice vizavi de terțe părți.

Propunerea ar trebui să garanteze faptul că toate sarcinile ABE, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, continuă să fie exercitate la nivelul Uniunii și că propunerile sunt în conformitate cu o funcționare viabilă a autorităților europene de supraveghere, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Mecanismul unic de supraveghere trebuie presupună asumarea răspunderii în fața Parlamentului European și a Consiliului pentru acțiunile întreprinse și deciziile luate în domeniul supravegherii europene și ar trebui să prevadă prezentarea de rapoarte comisiei competente a Parlamentului European. Responsabilitatea democratică necesită, printre altele, aprobarea de către Parlament a președintelui sau președintei consiliului de supraveghere al mecanismului unic de supraveghere, care sunt desemnați în urma unei proceduri deschise de selecție, precum și obligația președintelui sau președintei de a raporta către Parlamentul European și de a fi audiați de acesta, dreptul Parlamentului European de a adresa întrebări cu solicitare de răspuns scris sau oral și dreptul de anchetă al Parlamentului European în conformitate cu TFUE.

Mecanismul european unic de supraveghere ar trebui să fie independent de interesele politice naționale și ar trebui să garanteze că interesele Uniunii prevalează asupra intereselor naționale, bazându-se pe un mandat acordat în acest sens de Uniune și pe o guvernanță corespunzătoare.

Procesele decizionale din cadrul mecanismului unic de supraveghere ar trebui să fie specificate în propunerea legislativă relevantă, în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

Autoritatea europeană de supraveghere ar trebui să fie competentă și să își exercite responsabilitatea în ceea ce privește:

-    supravegherea instituțiilor de credit din țările incluse în sistem, prevăzându-se însă o separare clară a responsabilităților operaționale între autoritățile europene de supraveghere și cele naționale, în funcție de dimensiunile și modelul de afaceri al băncilor și de caracterul sarcinilor de supraveghere;

-    comportarea într-o manieră coerentă cu necesitatea de a menține unitatea, integritatea și competitivitatea internațională a pieței interne, de exemplu pentru a se asigura că nu există bariere în calea concurenței între statele membre;

-    luarea în considerare în măsura cuvenită a impactului activităților sale asupra concurenței și a inovării de pe piața internă, a integrității întregii Uniuni, a competitivității Uniunii la nivel mondial, a incluziunii financiare, a protecției consumatorilor și asupra strategiei Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă;

-    protejarea stabilității și solidității tuturor componentelor sistemului financiar al statelor membre participante, a transparenței piețelor și a produselor financiare și menținerea protecției deponenților, investitorilor și contribuabililor, luând în considerare diversitatea piețelor și a formelor instituționale;

-    evitarea arbitrajului de reglementare și garantarea unor condiții echitabile de concurență;

-    consolidarea coordonării internaționale în domeniul supravegherii și, după caz, reprezentarea Uniunii la nivelul instituțiilor financiare internaționale;

-    în cazul în care autoritățile naționale competente nu iau nicio măsură, adoptarea măsurilor necesare pentru restructurarea, salvarea sau închiderea instituțiilor financiare aflate într-o situație dificilă sau al căror faliment ar crea preocupări din punctul de vedere al interesului public general.

Organismelor responsabile cu supravegherea la nivel supranațional ar trebui să li se aloce suficiente resurse, inclusiv de personal, pentru a se garanta faptul că acestea dispun de capacitățile operaționale necesare pentru desfășurarea misiunii lor.

Recomandarea 1.2 referitoare la sistemele de garantare a depozitelor

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Parlamentul European solicită Comisiei să depună toate eforturile pentru a se asigura că procedura legislativă referitoare la Directiva reformată privind sistemele de garantare a depozitelor se poate finaliza cât mai curând posibil, pe baza poziției adoptate de Parlamentul European la 16 februarie 2012.

Având în vedere obiectivul pe termen lung al cadrului european unic de garantare a depozitelor, sunt necesare cerințe stricte, uniforme care să fie aplicabile tuturor sistemelor de garantare a depozitelor din Uniune, pentru a ajunge la același nivel cuprinzător de protecție și de stabilitate a sistemelor de garantare a depozitelor și pentru a garanta condiții de concurență echitabile. Doar prin această abordare se pot crea condițiile prealabile pentru flexibilitatea necesară, pentru a acorda suficientă atenție situațiilor naționale deosebite din sectorul financiar.

Ar trebui analizate opțiunile referitoare la un fond european unic de garantare a depozitelor, dotat cu sisteme de garantare a depozitelor care funcționează și care dețin o finanțare adecvată, care ar spori astfel credibilitatea sistemelor și încrederea deponenților, după punerea în funcțiune a unui cadru de rezoluție eficient și a unui mecanism unic de supraveghere corespunzător.

Pentru protecția economiilor private, este necesară menținerea unei separații funcționale și totodată asigurarea unei coordonări eficace între fondurile europene destinate garantării depozitelor și cele destinate redresării și rezoluției.

Mecanismele de garantare a depozitelor, precum și sistemele de redresare și de rezoluție ar trebui să dispună de o structură financiară solidă, în primul rând de tip ex-ante, bazată pe contribuțiile acestui sector, în care contribuția unei instituții financiare ar trebui să reflecte gradul de risc al instituției respective, iar fondurile publice nu ar trebui utilizate decât cu titlu de mecanism de susținere în ultimă instanță și aceasta într-o măsură cât mai mică.

Recomandarea 1.3 referitoare la redresare și rezoluție

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Actuala propunere de directivă de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a întreprinderilor de investiții ar trebui să fie adoptată cât mai curând, pentru a crea un sistem european de aplicare a măsurilor de rezoluție și a facilita, pe termen mediu, crearea unui regim european unic de redresare și rezoluție. Ar trebui avut în vedere faptul că anumite sectoare bancare dispun deja de mecanisme de protecție completă și de instrumente de redresare și rezoluție care ar trebui să fie recunoscute, sprijinite și coordonate în cadrul actului legislativ.

Obiectivul general al unui cadru eficient de rezoluție și redresare este acela de a reduce la minimum eventuala utilizare a resurselor contribuabililor necesare pentru redresarea și rezoluția instituțiilor bancare.

Pentru protecția economiilor private, este necesară menținerea unei separații funcționale și totodată asigurarea unei coordonări eficace între fondurile destinate garantării depozitelor și cele destinate redresării și rezoluției.

Sistemele de redresare și de rezoluție, precum și mecanismele de garantare a depozitelor ar trebui să dispună de o structură financiară solidă, în primul rând de tip ex-ante, bazată pe contribuțiile acestui sector, în care contribuția unei instituții financiare ar trebui să reflecte gradul de risc al instituției respective, iar fondurile publice nu ar trebui utilizate decât cu titlu de mecanism de susținere în ultimă instanță și aceasta într-o măsură cât mai mică.

Propunerea ar trebui să concorde, de asemenea, cu alte aspecte ale Rezoluției Parlamentului European din 7 iulie 2010 conținând recomandări către Comisie privind gestionarea crizelor transfrontaliere din sectorul bancar, precum armonizarea legilor privind insolvența și evaluările comune ale riscurilor, funcția unică de rambursare și „scara de intervenție”.

Recomandarea 1.4 referitoare la elemente suplimentare ale unei uniuni bancare

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

-    introducerea, dacă este necesar, a cerinței privind separarea juridică a anumitor activități financiare deosebit de riscante de activitățile băncilor care acceptă depozite în cadrul aceluiași grup bancar, în conformitate cu raportul Liikanen;

-    introducerea unui cadru normativ întemeiat pe principiul „norme identice pentru riscuri identice”, care să asigure că instituțiile nebancare care exercită activități ce pot fi asimilate celor de tip bancar sunt supuse controlului autorităților de reglementare;

-    efectuarea în mod regulat a unor simulări de criză credibile care să testeze sănătatea financiară a băncilor și să încurajeze detectarea în timp util a problemelor și stabilirea cu eficacitate a anvergurii intervenției;

-    introducerea unui cadru normativ unic pentru supravegherea prudențială a tuturor băncilor și a unui cadru macroprudențial unic pentru a preîntâmpina o nouă fragmentare financiară.

2.  Un cadru fiscal integrat

Recomandarea 2.1 referitoare la pachetul de două regulamente

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

În următoarele domenii, Comisia ar trebui să aibă obligația de a pune în aplicare în mod eficace compromisurile care vor fi convenite cu ocazia negocierilor din cadrul trilogului pe marginea pachetului de două regulamente, negocieri desfășurate între Parlamentul European și Consiliu:

-    crearea unui calendar bugetar comun;

-    reforma cadrelor bugetare naționale;

-    evaluarea planurilor bugetare, inclusiv o evaluare calitativă a investițiilor și cheltuielilor publice asociate obiectivelor Strategiei Europa 2020;

-    stabilirea de programe de parteneriat economic;

-    o monitorizare mai strictă a statelor membre a căror monedă este euro și care fac obiectul unei proceduri privind deficitul excesiv;

-    o monitorizare mai strictă statelor membre a căror monedă este euro și care sunt expuse riscului de neîndeplinire a obligațiilor care le revin în temeiul procedurii privind deficitul excesiv;

-    raportarea în legătură cu emisiunile de titluri de datorie;

-    o inițiativă care să specifice un set de programe necesare pentru mobilizarea de investiții suplimentare pe termen lung în valoare de aproximativ 1 % din PIB pentru accentuarea creșterii economice durabile și pentru completarea reformelor structurale necesare;

Recomandarea 2.2 privind comunitarizarea pactului fiscal

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Pe baza evaluării experienței dobândite în urma punerii în aplicare a acestuia și în conformitate cu TUE și cu TFUE, pactul fiscal ar trebui transpus în legislația secundară a Uniunii în cel mai scurt termen posibil.

Recomandarea 2.3: Impozitarea

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

În condițiile unei uniuni economice, fiscale și bugetare mai strânse ca niciodată, trebuie să se adopte mai multe măsuri în direcția coordonării sistemelor de impozitare, precum și pentru abordarea concurenței fiscale negative dintre statele membre, care contravine în mod clar logicii unei piețe interne. În primul rând, atunci când toate discuțiile și compromisurile au eșuat, cooperarea consolidată ar trebui utilizată mai des în domeniul impozitării (spre exemplu, pentru instituirea unei CCCTB sau a unei taxe pe tranzacțiile financiare), deoarece cadrele de impozitare armonizate vor asigura un grad mai înalt de integrare a politicilor bugetare.

Recomandarea 2.4: Un buget european central finanțat din resurse proprii

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

În faza elaborării opțiunilor de politici, Comisia și Consiliul ar trebui să aibă obligația de a lua în considerare pozițiile Parlamentului European cu privire la cadrul financiar multianual și resursele proprii. Parlamentul European a exprimat în repetate rânduri necesitatea urgentă a unei reforme a sistemului resurselor proprii și a revenirii la spiritul și litera TFUE, în sensul că bugetul Uniunii trebuie să fie finanțat integral din resurse proprii.

Ar trebui abordată urgent situația în care nevoile financiare ale bugetului UE intră în conflict cu consolidarea bugetară necesară din statele membre. Prin urmare, este momentul reîntoarcerii treptate la o situație în care bugetul UE să fie finanțat din resurse proprii veritabile, fapt care ar degreva în consecință bugetele naționale. În plus, se reamintește faptul că în rezoluțiile sale din 29 martie 2007, 8 iunie 2011, 13 iunie 2012 și 23 octombrie 2012, Parlamentul European și-a explicat punctul de vedere cu privire la semnificația sistemului veritabil de resurse proprii și la modalitățile prin care acest sistem poate fi compatibil cu consolidarea fiscală necesară la nivel național pe termen scurt.

Coordonarea bugetară mai strânsă în cadrul Uniunii impune date consolidate privind conturile publice ale Uniunii, ale statelor membre și ale autorităților locale și regionale, care să reflecte obiectivele Uniunii. Prin urmare, Comisia ar trebui să includă crearea de astfel de date consolidate în următoarele propuneri legislative.

Recomandarea 2.5: Procesul treptat de transfer într-un fond de rambursare a datoriei

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Ar trebui ca datoria excesivă să fie transferată treptat într-un fond de rambursare pe baza propunerii Consiliului Economic German de Experți, care prevede crearea temporară a unui fond care să înglobeze toate datoriile care depășesc valoarea de referință de 60 % ale statelor membre care îndeplinesc anumite criterii; datoria urmează a fi rambursată într-o perioadă de aproximativ 25 de ani; se creează astfel un fond care, în condițiile punerii în aplicare a tuturor mecanismelor existente, va contribui la menținerea datoriei totale a statelor membre sub nivelul de 60 % în viitor.

Recomandarea 2.6 pentru combaterea evaziunii fiscale

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Libera circulație a capitalului nu poate fi utilizată în scopuri de evaziune fiscală, îndeosebi în ceea ce privește statele membre a căror monedă este euro și care se confruntă sau riscă să se confrunte cu dificultăți grave legate de stabilitatea lor financiară în zona euro. Prin urmare, în acord cu importanta sa inițiativă din 27 iunie 2012 de consolidare a luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale, precum și a planificării fiscale agresive, Comisia ar trebui să finalizeze cicluri de negocieri internaționale și să depună propuneri vizând îmbunătățirea cooperării și coordonării dintre autoritățile fiscale.

Ar trebui să se instituie o taxă pe tranzacțiile financiare în cadrul cooperării consolidate, în conformitate cu dispozițiile articolelor 326-333 din TFUE.

Recomandarea 2.7 privind asigurarea supravegherii democratice a MES

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

MES ar trebui să evolueze în direcția unei gestionări prin metoda comunitară și să presupună asumarea răspunderii în fața Parlamentului European. Deciziile fundamentale, precum acordarea de asistență financiară unui stat membru și încheierea de memorandumuri, ar trebui să facă obiectul unui control adecvat din partea Parlamentului European.

Troica desemnată pentru a asigura punerea în aplicare a memorandumurilor ar trebui să fie audiată în fața Parlamentului European înainte de asumarea atribuțiilor și ar trebui supusă controlului democratic al Parlamentului European și obligației de a raporta în mod regulat către acesta.

Recomandarea 2.8 privind asigurarea responsabilității și legitimității democratice a coordonării fiscale

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Toate mecanismele nou create în scopul coordonării politicii fiscale ar trebui să fie corelate cu dispoziții suficiente în vederea asigurării responsabilității și legitimității democratice.

3.Un cadru integrat de politică economică

Recomandarea 3.1 referitoare la îmbunătățirea coordonării ex-ante a politicii economice și la îmbunătățirea semestrului european

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Comisia ar trebui să se asigure de punerea completă în aplicare a compromisurilor care vor fi convenite în cadrul negocierilor privind pachetul de două regulamente desfășurate între Parlamentul European și Consiliu.

Ar trebui să se analizeze cu atenție instrumentele Uniunii referitoare la protecția socială și la standardele sociale minime în Europa, inclusiv instrumentele vizând eliminarea șomajului în rândul tinerilor, cum ar fi Garanția europeană pentru tineret.

Comisia ar trebui să prezinte fără întârziere, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, propuneri de transpunere în legislația secundară a angajamentelor asumate la 28 iunie 2012 de șefii de stat sau de guvern cu privire la Pactul pentru creștere și locuri de muncă; cadrul de coordonare economică ar trebui să ia în considerare în special angajamentul statelor membre privind „urmărirea unei consolidări fiscale diferențiate și favorabile creșterii economice, respectând PSC și luând în considerare circumstanțele specifice fiecărei țări”, precum și promovarea „investițiilor în domeniile care sunt orientate spre viitor și legate în mod direct de potențialul de creștere al economiei”.

Comisia ar trebui să ofere o clarificare privind statutul analizei anuale a creșterii. Semestrul european ar trebui să implice Parlamentul European și parlamentele naționale.

Coordonarea bugetară mai strânsă în cadrul Uniunii impune date consolidate privind conturile publice ale Uniunii, ale statelor membre și ale autorităților locale și regionale, care să reflecte obiectivele Uniunii. Prin urmare, Comisia ar trebui să includă crearea de astfel de date consolidate în următoarele propuneri legislative.

Având în vedere diferitele etape ale semestrului european, astfel cum sunt stabilite în PSC consolidat și în mecanismul de supraveghere macroeconomică, ar trebui să se analizeze dacă este necesar să se introducă legislație suplimentară, având în vedere următoarele:

-    dezvoltarea și consolidarea pieței interne și încurajarea relațiilor comerciale internaționale constituie elemente centrale pentru stimularea creșterii economice, creșterea competitivității și corectarea dezechilibrelor macroeconomice; prin urmare, Comisia ar trebui să aibă obligația de a lua în considerare în analiza sa anuală privind creșterea măsurile ce urmează a fi adoptate de statele membre pentru a finaliza piața internă;

-    programele naționale de reformă (PNR) și programele naționale de stabilitate (PNS) ar trebui să fie corelate îndeaproape; o monitorizare adecvată ar trebui să asigure coerența PNR și PNS;

-    semestrul european ar trebui să permită dezvoltarea unei sinergii mai puternice între bugetele Uniunii și cele ale statelor membre în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa -2020; astfel, semestrul european ar trebui să fie dezvoltat și pentru a include indicatori de eficiență a resurselor;

-    autoritățile și partenerii sociali regionali și locali ar trebui asociați într-o măsură mai mare la planificarea și punerea în aplicare a programelor relevante, cu scopul de a dezvolta la toate nivelurile simțul răspunderii față de obiectivele strategiei și a asigura o mai bună conștientizare la fața locului a obiectivelor și rezultatelor acesteia;

-    analiza anuală a creșterii și mecanismul de alertă ar trebui să fie adoptate de către Comisie înainte de data de 1 decembrie a fiecărui an, cu un capitol specific privind zona euro; Comisia ar trebui să facă publice în totalitate metodologiile și ipotezele sale macroeconomice subiacente;

-    Comisia ar trebui să evalueze cu claritate în analiza anuală a creșterii cele mai importante probleme economice și fiscale ale Uniunii și ale fiecărui stat membru în parte, să recomande măsuri prioritare pentru depășirea acestor probleme și să identifice inițiativele întreprinse la nivelul Uniunii și al statelor membre care au permis susținerea creșterii competitivității și a investițiilor pe termen lung, eliminarea obstacolelor din calea creșterii durabile, atingerea obiectivelor stabilite în tratate și în actuala strategie Europa-2020, punerea în aplicare a celor șapte inițiative emblematice și reducerea dezechilibrelor macroeconomice;

-    statele membre și regiunile acestora ar trebui, în special, să implice mai îndeaproape parlamentele naționale și regionale, partenerii sociali, autoritățile publice și societatea civilă în elaborarea programelor naționale de reformă, de dezvoltare și de coeziune, consultând aceste părți în mod regulat;

-    Comisia ar trebui să identifice în mod explicit în cadrul analizei anuale a creșterii potențialele efecte economice colaterale transfrontaliere ale principalelor măsuri de politică economică puse în aplicare la nivelul Uniunii, precum și în statele membre;

-    comisarii cu responsabilități în ceea ce privește semestrul european ar trebui să participe, încă de la adoptarea analizei anuale a creșterii de către Comisie, la dezbateri pe această temă cu comisiile competente din cadrul Parlamentului;

-    Consiliul ar trebui să vină în iulie să explice în fața comisiei competente a Parlamentului European orice modificare substanțială pe care a adus-o propunerilor de recomandări specifice pentru fiecare țară ale Comisiei; Comisia ar trebui să ia parte la această audiere pentru a-și exprima opiniile cu privire la situație;

-    statele membre ar trebui să prezinte informații cât mai detaliate posibil privind măsurile și instrumentele prevăzute de programele naționale de reformă pentru atingerea obiectivelor naționale stabilite, inclusiv termenele de punere în aplicare, efectele așteptate, potențialele efecte colaterale, riscurile unei aplicări nereușite, costurile și, dacă este cazul, utilizarea fondurilor structurale ale UE;

-    mecanismele de stimulare ar consolida caracterul obligatoriu al coordonării politicii economice.

Recomandarea 3.3 referitoare la un pact social pentru Europa

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Potrivit tratatelor, atunci când se definesc și se pun în aplicare politicile și activitățile Uniunii, trebuie să se țină seama de promovarea unui nivel înalt de ocupare a forței de muncă și de garantarea unei protecții sociale adecvate.

Normele specifice privind supravegherea obligatorie a disciplinei bugetare în zona euro pot și ar trebui să completeze standardele fiscale și macroeconomice cu standarde sociale și de ocupare a forței de muncă, pentru a asigura punerea corespunzătoare în aplicare a dispoziției de mai sus, prin dispoziții financiare adecvate ale Uniunii.

Ar trebui instituit un pact social pentru Europa, care să promoveze:

-    încadrarea în muncă a tinerilor, inclusiv inițiative cum ar fi Garanția europeană pentru tineret;

-    finanțarea adecvată și de calitate a serviciilor publice;

-    salarii care să asigure un trai decent;

-    accesul la locuințe sociale și convenabile;

-    un nivel minim de protecție socială care să garanteze accesul universal la servicii de sănătate de bază, indiferent de venituri;

-    aplicarea unui protocol social care să protejeze drepturile sociale și de muncă fundamentale;

-    standarde europene pentru gestionarea restructurării într-o manieră socială și responsabilă;

-    o nouă strategie în domeniul sănătății și siguranței, inclusiv pentru afecțiunile legate de stres;

-    remunerare egală și drepturi egale pentru munca cu valoare egală, pentru toți.

4. Consolidarea responsabilității și legitimității democratice

Recomandarea 4.1 referitoare la dialogul economic

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Comisia ar trebui să aibă obligația de a pune integral în aplicare compromisurile care vor fi convenite cu ocazia negocierilor din cadrul trilogului privind pachetul de două regulamente, desfășurate între Parlamentul European și Consiliu.

Recomandarea 4.2: mecanisme europene de susținere financiară

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Operațiunile FESF/MES și ale oricărei viitoare structuri similare ar trebui supuse controlului și supravegherii democratice periodice exercitate de către Parlamentul European și de către Curtea de Conturi, iar OLAF ar trebui să fie implicat în procedurile respective de control și supraveghere. MES ar trebui să fie comunitarizat.

Recomandarea 4.3 referitoare la creșterea rolului Parlamentului European și al cooperării interparlamentare în contextul semestrului european

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

-    Președintele Parlamentului European prezintă, în cadrul Consiliului European de primăvară, opiniile Parlamentului în legătură cu analiza anuală a creșterii. ar trebui să se negocieze un acord interinstituțional pentru a implica Parlamentul European în elaborarea și aprobarea analizei anuale a creșterii și a orientărilor în materie de politică economică și de ocupare a forței de muncă;

-    Comisia și Consiliul ar trebui să asiste la reuniunile interparlamentare ale reprezentanților parlamentelor naționale cu reprezentanții Parlamentului European, atunci când aceste reuniuni sunt organizate în momente esențiale ale semestrului (și anume: după publicarea analizei anuale a creșterii și după publicarea recomandărilor specifice fiecărei țări), permițând în special parlamentelor naționale să ia în considerare perspectiva europeană atunci când poartă dezbateri asupra bugetelor naționale;

Recomandarea 4.4 referitoare la creșterea transparenței, a legitimității și a responsabilității

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

-    pentru a crește transparența, Ecofin și Eurogrupul ar trebui să aibă obligația de a transmite Parlamentului European principalele documente interne, ordini de zi și materiale de informare; de asemenea, președintele Eurogrupului ar trebui să se prezinte periodic în fața Parlamentului European, de exemplu în cadrul unor audieri organizate sub auspiciile Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European;

-    Parlamentul European trebuie să fie asociat pe deplin la elaborarea ulterioară a raportului celor patru președinți, în conformitate cu metoda comunitară; această participare poate fi organizată la nivel de grup de lucru (lucrări de pregătire), precum și la nivel de președinți (proces decizional);

-    Președintele Parlamentului European ar trebui invitat să participe la reuniunile Consiliului European și la summiturile zonei euro;

-    atunci când se transferă sau se creează noi competențe la nivelul Uniunii ori se înființează noi instituții ale Uniunii, acestea ar trebui supuse controlului democratic al Parlamentului European și ar trebui să răspundă în fața sa;

-    Parlamentul European ar trebui să organizeze o audiere pe tema numirii președintelui MES, iar numirea în cauză să aibă loc după obținerea aprobării Parlamentului; președintele MES ar trebui supus obligației de a raporta în mod regulat Parlamentului European;

-    reprezentantul/reprezentanții Comisiei în cadrul troicii ar trebui audiat/audiați în fața Parlamentului European înainte de asumarea atribuțiilor lor și ar trebui supuși obligației de a raporta în mod regulat Parlamentului European;

-    consolidarea rolului comisarului pentru afaceri economice și monetare sau crearea unei trezorerii europene ar trebui să fie însoțite de mijloace corespunzătoare de responsabilitate și legitimitate democratică, implicând proceduri de aprobare și control din partea Parlamentului European;

-    doar respectul pentru metoda comunitară, dreptul Uniunii și instituțiile Uniunii pot asigura respectarea răspunderii și legitimității democratice în Uniune; potrivit tratatelor, UEM poate fi instituită doar de către Uniune;

-    moneda Uniunii este euro, iar parlamentul său este Parlamentul European; viitoarea structură a UEM trebuie să recunoască faptul că Parlamentul European este instituția în fața căreia răspund toate celelalte, la nivelul Uniunii;

-     procesul de elaborare a unei schițe privind viitorul UEM trebuie să implice pe deplin Parlamentul, în conformitate cu metoda comunitară.

Toate deciziile privind consolidarea UEM trebuie luate pe baza Tratatului privind Uniunea Europeană; orice abatere de la metoda comunitară și utilizarea sporită a acordurilor interguvernamentale vor avea drept efect divizarea și slăbirea Uniunii, inclusiv a zonei euro.

(1)

             JO L 331, 15.12.2010, p. 12.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituŢionale (12.10.2012)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

Către o veritabilă uniune economică și monetară

(2012/2151(INI))

Raportor pentru aviz (*): Roberto Gualtieri

(Inițiativă – articolul 42 din Regulamentul de procedură)

(*)       Procedura comisiilor asociate – articolul 50 din Regulamentul de procedură

Mod

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Sugestia  1

Considerentul O

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

O. întrucât 17 state membre au adoptat deja moneda unică a Uniunii, iar celelalte vor adera la euro în marea lor majoritate de îndată ce sunt pregătite;

O. întrucât 17 state membre au adoptat deja moneda unică a Uniunii, iar toate celelalte, cu excepția Regatului Unit, sunt obligate să adere la euro odată îndeplinite criteriile de convergență și cerințele constituționale interne;

Sugestia  2

Considerentul X

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

X. întrucât, din punct de vedere democratic, este imposibil de înțeles faptul că Președintele Parlamentului European, care reprezintă peste 502 milioane de cetățeni europeni, nu a fost angrenat în elaborarea raportului din 26 iunie 2012 al Președintelui Consiliului European, în colaborare cu președinții Comisiei Europene, Eurogrupului și al Băncii Centrale Europene, intitulat: „Către o veritabilă uniune economică și monetară”

X. întrucât Parlamentul European nu a fost direct implicat în elaborarea raportului din 26 iunie 2012 al Președintelui Consiliului European, în colaborare cu președinții Comisiei Europene, Eurogrupului și Băncii Centrale Europene, intitulat: „Către o veritabilă uniune economică și monetară”;

Sugestia  3

Considerentul AC

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

AC. întrucât nu este exclus să fie necesare noi modificări ale tratatului pentru creșterea guvernanței unei UEM pe deplin operaționale; întrucât Comisia ar trebui să prezinte neîntârziat un inventar al evoluțiilor instituționale necesare pe termen lung;

AC. întrucât tratatele europene existente oferă o marjă largă pentru un progres substanțial către o uniune economică și monetară bazată pe un cadru de politică financiară, bugetară și economică consolidat, mai integrat și mai echilibrat și pe o răspundere și legitimitate democratică mai puternice; întrucât perfectarea unei veritabile uniuni economice și monetare în cadrul UE va necesita pe termen mediu realizarea unei modificări a tratatului;

Sugestia  4

Considerentul ACa (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

ACa. întrucât tratatele prevăd deja proceduri adecvate pentru guvernanța pe mai multe niveluri, care permite trecerea mai rapidă la o veritabilă UEM fără a compromite integritatea ordinii juridice și instituționale a Uniunii, prin adoptarea unor dispoziții în cadrul politicilor fiscale și economice aplicabile în special statelor membre a căror monedă este euro și prin stabilirea unei cooperări consolidate între statele membre în cadrul competențelor neexclusive ale Uniunii;

Sugestia  5

Considerentul AD

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

AD. întrucât viitoarele schimbări aduse tratatului nu ar trebui să constituie un obstacol în calea unei aplicări rapide a ceea ce poate fi deja realizat în temeiul tratatelor existente; întrucât actualul cadru instituțional permite realizarea unor progrese considerabile;

AD. întrucât utilizarea la maximum a procedurilor și a flexibilității tratatelor existente cu scopul de a îmbunătăți rapid guvernanța UEM în contextul elaborării unui spațiu politic european real reprezintă o condiție pentru construirea unui consens democratic pentru o schimbare viitoare cuprinzătoare și de succes a tratatului;

Sugestia  6

Considerentul ADa (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

ADa. întrucât Parlamentul European are dreptul de a depune la Consiliu propuneri de modificare a tratatelor, care trebuie analizate ulterior printr-o convenție, în vederea perfectării cadrului unei veritabile UEM prin creșterea competențelor UE, în special în domeniul politicii economice și prin consolidarea resurselor proprii și capacității bugetare ale Uniunii, a rolului și responsabilității democratice ale Comisiei și a prerogativelor Parlamentului European;

Sugestia  7

Considerentul ADb (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

ADb. întrucât este realist și adecvat să se considere că o astfel de convenție nu ar trebui să se producă înainte de următoarele alegeri europene; întrucât preparativele pentru o astfel de convenție ar trebui să înceapă deja înainte de următoarele alegeri europene;

Sugestia  8

Considerentul AE

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

AE. întrucât ar trebui să se aspire ca toate statele membre să ia adopte măsuri împreună în direcția unei integrări europene mai aprofundate; întrucât ar putea fi necesare decizii care să se aplice doar zonei euro, în cazul în care specificul zonei euro impune sau justifică astfel de măsuri, fără a se exclude posibilitatea ca alte state membre să le aplice în mod voluntar;

AE. întrucât măsurile propuse în baza tratatelor existente și a viitoarelor modificări ale tratatului nu ar trebui excludă posibilitatea ca alte state membre să le aplice în mod voluntar și ar trebui să garanteze integritatea UE;

Sugestia  9

Considerentul AYa (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

AYa. întrucât înființarea unui mecanism unic de supraveghere va deveni mai legitimă, mai transparentă și mai eficientă dacă va fi adoptată în codecizie cu Parlamentul European;

Sugestia  10

Considerentul AYb (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

AYb. întrucât articolul 48 alineatul (7) din TUE prevede o procedură specifică de adoptare a unui act pentru care TFUE impune o procedură legislativă specială în conformitate cu procedura legislativă ordinară; întrucât articolul 333 din TFUE cuprinde, de asemenea, dispoziții care permit folosirea procedurii legislative ordinare în contextul cooperării consolidate;

Sugestia 11

Considerentul AYc (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

AYc. întrucât asupra activităților de supraveghere bancară trebuie instituit controlul parlamentar democratic;

Sugestia  12

Considerentul BV

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

BV. întrucât sunt necesare mecanisme suplimentare care să ofere asigurări că toate statele membre își respectă angajamentele asumate în cadrul propriilor exerciții bugetare și nu poate fi exclusă necesitatea unei consolidări a rolului comisarului european pentru afaceri economice și monetare;

BV. întrucât sunt necesare mecanisme suplimentare care să ofere asigurări că toate statele membre își respectă angajamentele asumate în cadrul propriilor exerciții bugetare și nu poate fi exclusă necesitatea unei consolidări a rolului comisarului european pentru afaceri economice și monetare; întrucât, în conformitate cu tratatele existente, clauza de flexibilitate (articolul 352 din TFUE) poate fi utilizată în acest scop, dar și pentru înființarea unui birou european de trezorerie, componentă-cheie pentru o veritabilă uniune economică și monetară;

Sugestia  13

Considerentul BVa (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

BVa. întrucât articolul 136 din TFUE permite adoptarea, în conformitate cu procedura legislativă relevantă dintre cele menționate la articolul 121 și articolul 126 din TFUE, a unor măsuri specifice pentru a consolida coordonarea și supravegherea disciplinei bugetare a statelor membre a căror monedă este euro; întrucât legislația poate prevedea să se delege Comisiei competența de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu general de aplicare pentru a completa sau modifica anumite elemente neesențiale ale unui act legislativ; întrucât TFUE prevede posibilitatea de a conferi Parlamentului European și Consiliului dreptul de a revoca delegarea acordată Comisiei;

Sugestia  14

Considerentul BVb (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

BVb. întrucât, în conformitate cu tratatele, promovarea unui grad ridicat de ocupare a forței de muncă și garantarea unei protecții sociale adecvate trebuie luate în considerare în definirea și executarea politicilor și activităților UE; întrucât ar trebui introdus un nou set de orientări pentru statele membre, construit pe baza unor strategii existente, orientări care să cuprindă criterii de referință sociale și economice, însoțite de standarde minime care să fie aplicate la principalii piloni ai economiilor statelor membre;

Sugestia  15

Considerentul BVc (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

BVc. întrucât, în conformitate cu norma generală a ordinii juridice a UE, Curtea de Justiție a Uniunii Europene este împuternicită să garanteze că la interpretarea și aplicarea tratatelor UE, legislația UE este respectată dacă nu este exclusă în mod explicit;

Sugestia  16

Considerentul BW

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

BW. întrucât negocierile din cadrul trilogului pe marginea așa-numitului „pachet de două regulamente” ar trebui să producă în curând rezultate politice concrete; Consiliul ar trebui să renunțe la reticențele sale față de acest dosar;

BW. întrucât este esențial ca în primul rând să se încheie negocierile pe marginea așa-numitului „pachet de două regulamente”, ceea ce ar continua să consolideze competențele existente ale Comisiei în chestiuni bugetare;

Sugestia  17

Considerentul BXa (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

BXa. întrucât, în temeiul tratatelor existente, statele membre a căror monedă este euro pot finanța un buget UE majorat în cadrul procedurii privind resursele proprii prin introducerea unor impozite sau a unor taxe specifice în conformitate cu o procedură de cooperare consolidată; întrucât acest lucru ar trebui realizat favorizând legătura sa cu cadrul bugetar deja existent al UE și fără a compromite funcțiile tradiționale ale bugetului UE, de a finanța politicile comune; întrucât o astfel de capacitate bugetară majorată ar trebui să sprijine creșterea și coeziunea socială care vizează corectarea dezechilibrelor, divergențele structurale și urgențele financiare care sunt direct legate de uniunea monetară;

Sugestia  18

Considerentul BXb (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

BXb. întrucât Mecanismul european de stabilitate (MES) ar trebui să facă obiectul unui control adecvat din partea Parlamentului European;

Sugestia  19

Considerentul CBa (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

CBa. întrucât MES ar putea fi integrat în cadrul juridic al UE prin clauza de flexibilitate (articolul 352 din TFUE) în coroborare cu articolul 136 revizuit din TFUE;

Sugestia  20

Considerentul CBb (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

CBb. întrucât, în conformitate cu tratele existente, definițiile privind aplicarea clauzei care nu permite acordarea de sprijin financiar pot fi precizate de Consiliu la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European [articolul 125 alineatul (2) din TFUE];

Sugestia  21

Considerentul CBc (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

CBc. întrucât standardele ridicate de responsabilitate democratică la nivelul UE ar trebui aplicate troicii;

Sugestia  22

Considerentul CG

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

CG. întrucât depinde de statele membre să realizeze fără întârziere reformele convenite în cadrul programelor naționale de reforme;

CG. întrucât depinde de statele membre să realizeze fără întârziere reformele convenite în cadrul programelor naționale de reforme și depinde de parlamentele naționale să realizeze controlul la timp și în cunoștință de cauză al acțiunilor realizate de guvernele naționale în această privință;

Sugestia  23

Considerentul CJ

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

CJ. întrucât s-ar putea avea în vedere coordonarea obligatorie la nivelul Uniunii în cazul anumitor elemente esențiale de politică economică care prezintă o importanță deosebită pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă;

CJ. întrucât ar trebui avute în vedere criteriile de convergență la nivelul Uniunii în cazul anumitor elemente esențiale de politică economică care prezintă o importanță deosebită pentru măsurile de productivitate și competitivitate subliniate în strategia „Europa 2020”;

Sugestia  24

Considerentul CJa (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

CJa. întrucât articolul 136 din TFUE permite Consiliului, la recomandarea Comisiei și cu aprobarea prin vot a statelor membre a căror monedă este euro, să adopte orientări obligatorii de politică economică pentru țările din zona euro în cadrul semestrului european; întrucât un mecanism de stimulare ar consolida caracterul obligatoriu al coordonării politicii economice;

Sugestia  25

Considerentul CJb (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

CJb. întrucât, în conformitate cu tratatele existente, Parlamentul European, Consiliul și Comisia pot încheia un acord interinstituțional pentru a prevedea, pe de o parte, implicarea prealabilă a Parlamentului European în elaborarea analizei anuale a creșterii, recomandarea Comisiei pentru Consiliu privind orientările politicii economice pentru zonele din țările euro și recomandarea Comisiei pentru Consiliu privind orientările referitoare la ocuparea forței de muncă; și, pe de altă parte, angajamentul Consiliului de a discuta și de a lua în considerare recomandările Parlamentului referitoare la politica economică și orientările privind ocuparea forței de muncă și de a introduce controlul prin protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale din Uniunea Europeană;

Sugestia  26

Considerentul CL

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

CL. întrucât Uniunea își datorează legitimitatea valorilor sale democratice, obiectivelor pe care le urmărește și competențelor, instrumentelor și instituțiilor sale;

eliminat

Sugestia  27

Considerentul CM

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

CM. întrucât, din cauza crizei actuale, dezbaterea a căpătat o nouă amploare, referindu-se nu doar la guvernanța UEM, ci și la caracterul democratic al procesului decizional din cadrul UEM;

CM. întrucât criza financiară și economică puternică ce a început în 2008 a schimbat radical dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene și ridică întrebări importante despre dezvoltarea politică și constituțională a Europei și despre locul nostru în lume;

Sugestia  28

Considerentul CN

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

CN. întrucât Consiliul European a acționat într-un mod responsabil pe parcursul ultimilor ani în ceea ce privește gestionarea crizei, formulând numeroase propuneri vizând identificarea unei modalități de ieșire din criză în domenii în care tratatele nu au acordat o competență clară Uniunii;

CN. întrucât, în toți acești ani, Consiliul European a trebuit să recurgă la gestionarea crizei, iar acum a venit momentul pentru o analiză mai riguroasă a punctelor slabe ale UEM, așa cum este descrisă în Tratatul de la Maastricht, și pentru o analiză profundă a implicațiilor uniunii fiscale pentru guvernanța economică a Uniunii, inclusiv privind competențele conferite și puterile instituțiilor UE;

Sugestia  29

Considerentul CP

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

CP. întrucât măsurile luate la nivelul Uniunii sunt percepute în numeroase cazuri drept „prea timide și prea tardive” din cauza procedurilor care decurg din procesul legislativ democratic, a lipsei unei structuri instituționale europene de rezistență sau a resurselor proprii ale Uniunii, care ar permite intervenția directă pentru a face față situaților de criză;

eliminat

Sugestia  30

Considerentul CQ

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

CQ. întrucât s-a constatat că UEM prezintă deficiențe, iar acestea ar trebui soluționate definitiv;

eliminat

Sugestia  31

Considerentul CR

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

CR. întrucât rapoartele interimare și definitive care vor fi prezentate de către Președintele Consiliului European în octombrie și, respectiv, decembrie 2012 ar trebui întocmite în strânsă colaborare cu Parlamentul European, care solicită în mod insistent să participe pe deplin, în calitate de partener egal, în consonanță cu metoda comunitară; întrucât această colaborare poate fi organizată prin participarea Președintelui Parlamentului European la activitatea depusă de către cei patru președinți, precum și prin intermediul reprezentanților care trebuie numiți de către Conferința președinților Parlamentului în cadrul Grupului de lucru ad-hoc al Consiliului privind raportul celor patru președinți;

CR. întrucât Președintele Parlamentului European a participat la întocmirea raportului care trebuie depus la Consiliul European din decembrie 2012 de către Președintele Consiliului; întrucât Parlamentul European și-a numit reprezentanții în cadrul grupului de lucru ad hoc;

Sugestia  32

Considerentul CS

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

CS. întrucât nu mai este acceptabil ca Președintele Parlamentului European să nu poată fi prezent la reuniunile Consiliului European și la summiturile zonei euro pe întreaga durată a acestora; întrucât ar trebui să se găsească de urgență o soluție la această lipsă de legitimitate democratică, prin intermediul unui acord politic între cele două instituții;

eliminat

Sugestia  33

Considerentul CSa (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

CSa. întrucât abordarea deficitului democratic actual al UEM și asocierea strictă a oricărei măsuri viitoare către o uniune bancară, o uniune fiscală și o uniune economică cu o răspundere și legitimitate democratică sporite la nivelul UE sunt urgente;

Sugestia  34

Considerentul CTa (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

CTa. întrucât o cooperare între Parlamentul European și parlamentele naționale pe baza protocolului nr. 1 ar trebui consolidată în vederea îmbunătățirii schimbului de opinii și a calității activității parlamentare în domeniul guvernanței UEM, atât la nivel european, cât și la nivel național; întrucât o astfel de cooperare nu ar trebui considerată ca reprezentând crearea unui nou organism parlamentar mixt care ar fi atât ineficient, cât și ilegitim din punct de vedere democratic și constituțional;

Sugestia  35

Punctul -1 (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

-1. consideră necesară plasarea guvernanței uniunii economice și monetare în cadrul instituțional al Uniunii, ceea ce reprezintă o precondiție pentru eficacitatea sa și pentru eliminarea decalajului politic actual dintre politicile naționale și politicile europene;

Sugestia  36

Punctul -1 a (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

-1a. consideră o îmbunătățire semnificativă a legitimității și a răspunderii democratice, la nivelul UE, a guvernanței UEM printr-un rol sporit al Parlamentului European drept o necesitate absolută și o precondiție pentru orice pas ulterior către o uniune bancară, o uniune fiscală și o uniune economică;

Sugestia  37

Punctul -1b (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

-1b. solicită tuturor instituțiilor să acționeze rapid prin exploatarea la maximum a posibilităților oferite de tratatele existente și de elementele lor de flexibilitate și, în același timp, să se pregătească pentru schimbările necesare ale tratatului, pentru a garanta siguranța juridică și legitimitatea democratică; reiterează faptul că opțiunea unui acord interguvernamental ar trebui exclusă;

Sugestia  38

Punctul -1c (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

- 1c. subliniază că Parlamentul European va lucra la regulamentul prin care se conferă sarcini specifice BCE în ceea ce privește politicile referitoare la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, în paralel cu propunerile privind autoritatea bancară europeană și le va trata ca pe un pachet unic;

Sugestia  39

Punctul -1d (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

-1d. consideră că, în conformitate cu tratatele existente, coordonarea și supravegherea disciplinei bugetare a statelor membre a căror monedă este euro ar putea să dobândească un caracter obligatoriu și să fie supuse controlului Curții de Justiție a Uniunii Europene în temeiul articolului 136 din TFUE coroborat cu articolul 121 alineatul (6), dar că, din punct de vedere constituțional, această etapă ar trebui luată în considerare doar dacă ar consolida în mod substanțial rolul Parlamentului European atât timp cât este vizată punerea în aplicare detaliată a articolului 121 alineatele (3) și (4) din TFUE și pentru a completa și a pune în aplicare procedura de supraveghere multilaterală cu acte delegate în temeiul articolului 290 din TFUE; reamintește că, în conformitate cu tratatele, promovarea unui grad ridicat de ocupare a forței de muncă și garantarea unei protecții sociale adecvate trebuie luate în considerare în definirea și punerea în aplicare a politicilor și activităților UE, de exemplu prin introducerea, pe baza strategilor existente, a un nou set de orientări pentru statele membre, inclusiv criterii de referință sociale și economice însoțite de standarde minime care să se aplice pilonilor principali ai economiilor acestora;

Sugestia  40

Punctul -1e (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

-1e. este de părere că „o veritabilă uniune economică și monetară” nu se poate limita la un sistem de norme, ci are nevoie de o capacitate bugetară consolidată, care să se bazeze pe resurse proprii specifice (inclusiv pe taxa pe tranzacțiile financiare) care ar trebui, în cadrul bugetului UE, să sprijine creșterea și coeziunea socială care vizează corectarea dezechilibrelor, divergențele structurale și urgențele financiare care sunt direct legate de uniunea monetară, fără a compromite funcțiile tradiționale ale bugetului UE, de a finanța politicile comune;

Sugestia  41

Punctul -1 f (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

- 1f. este de părere că, în conformitate cu tratatele existente, articolul 136 din TFUE permite Consiliului, la recomandarea Comisiei și cu aprobarea prin vot a statelor membre a căror monedă este euro, să adopte orientări obligatorii ale politicii economice pentru țările din zona euro în cadrul semestrului european; subliniază că un mecanism de stimulare ar consolida caracterul obligatoriu al coordonării politicii economice; solicită încheierea unui acord interinstituțional pentru a implica Parlamentul European în elaborarea și aprobarea analizei anuale a creșterii și a orientărilor în materie de politică economică și de ocupare a forței de muncă;

Sugestia  42

Punctul -1 g (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

- 1g. reiterând intenția sa de intensificare a cooperării cu parlamentele naționale în baza protocolului nr. 1, subliniază că o astfel de cooperare nu ar trebui considerată ca reprezentând crearea unui nou organism parlamentar mixt care ar fi atât ineficient, cât și ilegitim din punct de vedere democratic și constituțional; subliniază deplina legitimitate a Parlamentului European ca organism parlamentar la nivelul UE pentru o guvernanță democratică și consolidată a UEM;

Sugestia  43

Punctul -1h (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

-1h. subliniază faptul că măsurile propuse în baza tratatelor existente și a viitoarelor modificări ale tratatului nu ar trebui să excludă posibilitatea ca alte state membre să le aplice în mod voluntar și ar trebui să garanteze integritatea UE;

Sugestia  44

Punctul 1

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

1. solicită Comisiei să prezinte Parlamentului în cel mai scurt termen posibil după consultarea tuturor părților interesate, acordând Parlamentului European rolul de colegislator, propuneri de acte care să dea curs recomandărilor detaliate care figurează în anexa la prezentul document;

1. solicită Comisiei să prezinte Parlamentului în cel mai scurt termen posibil după consultarea tuturor părților interesate și cu evaluări de impact cuprinzătoare, toate propunerile legislative necesare pentru construirea unei veritabile uniuni economice și monetare și să țină seama de recomandările detaliate care figurează în anexa la prezentul document;

Sugestia  45

Punctul 2

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

2. confirmă că aceste recomandări respectă principiul subsidiarității și drepturile fundamentale ale cetățenilor Uniunii Europene;

eliminat

Sugestia  46

Punctul 3

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

3. solicită Comisiei, pe lângă măsurile care pot și trebuie adoptate cu promptitudine în temeiul tratatelor existente, să enumere evoluțiile instituționale care s-ar putea dovedi necesare pentru consolidarea arhitecturii UEM, bazată pe necesitatea unei uniuni bancare, a unei uniuni fiscale și a unei uniuni economice;

3. confirmă faptul că Parlamentul va face uz pe deplin de prerogativa sa de a prezenta Consiliului propuneri de modificare a tratatelor, care trebuie analizate ulterior printr-o convenție, în vederea perfectării cadrului unei veritabile UEM prin creșterea competențelor UE, în special în domeniul politicii economice și prin consolidarea resurselor proprii și a capacității bugetare a Uniunii, a rolului și responsabilității democratice a Comisiei și a prerogativelor Parlamentului European;

Sugestia  47

Punctul 3 a (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

3a. solicită parlamentelor naționale să se angajeze în procesul de întocmire a planurilor bugetare și de reformă ale guvernelor, înainte ca acestea să fie prezentate UE; intenționează să propună Convenției să adauge această responsabilitate explicită la funcțiile de care se bucură parlamentele naționale în temeiul articolului 12 din TFUE;

Sugestia  48

Punctul 4 a (nou)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

4a. insistă asupra finalizării urgente a planului de acțiune privind piața unică, nu în cele din urmă în domeniul serviciilor;

Sugestia  49

Anexă – recomandarea 1.1 – punctul 8

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

Responsabilii organismului sau organismelor care exercită în ultimă instanță autoritatea în cadrul autorității europene de supraveghere ar trebui numiți după obținerea confirmării din partea Parlamentului European.

Reprezentanții BCE în consiliul de supraveghere sunt aleși de Comitetul executiv al BCE după obținerea confirmării din partea Parlamentului European.

 

Președintele și vicepreședintele consiliului de supraveghere sunt aleși de membrii Consiliului guvernatorilor BCE și din rândul acestora, după obținerea confirmării din partea Parlamentului European.

Sugestia  50

Anexă – recomandarea 4.4 – liniuța 1 a (nouă)

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

 

Euro este moneda Uniunii Europene; Parlamentul European este Parlamentul Uniunii Europene; prin urmare, Parlamentul European este Parlamentul UEM;

Sugestia  51

Anexă – recomandarea 4.4 – liniuța 3

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

- Președintele Parlamentului European ar trebui invitat să participe la reuniunile Consiliului European și la summiturile zonei euro;

eliminat

Sugestia  52

Anexă – recomandarea 4.4 – liniuța 5

Proiectul de raport al comisiei responsabile

Sugestia

Parlamentul European ar trebui să organizeze o audiere pe tema numirii președintelui MES, iar numirea în cauză să aibă loc după obținerea aprobării Parlamentului; Președintele ar trebui supus obligației de a raporta în mod regulat Parlamentului European;

Parlamentul European ar trebui să organizeze o audiere și să își dea aprobarea cu privire la numirea directorului general al MES; Directorul general ar trebui supus obligației de a raporta în mod regulat Parlamentului European;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

9.10.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Alfredo Antoniozzi, Andrew Henry William Brons, Carlo Casini, Andrew Duff, Roberto Gualtieri, Enrique Guerrero Salom, Zita Gurmai, Gerald Häfner, Stanimir Ilchev, Constance Le Grip, David Martin, Morten Messerschmidt, Paulo Rangel, Algirdas Saudargas, Indrek Tarand, Rafał Trzaskowski, Manfred Weber, Luis Yáñez-Barnuevo García

Membri supleanți prezenți la votul final

Zuzana Brzobohatá, Andrea Češková, Marietta Giannakou, Anneli Jäätteenmäki, Vital Moreira, Helmut Scholz, György Schöpflin


AVIZ al Comisiei pentru bugete (11.10.2012)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la raportul președinților Consiliului European, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Eurogrupului intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”

(2012/2151(INI))

Raportor pentru aviz: Alain Lamassoure

(Inițiativă – articolul 42 din Regulamentul de procedură)

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond:

–   includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât criza datoriei a determinat Uniunea și în special zona euro să instituie noi instrumente de solidaritate financiară în Europa: Fondul european de stabilitate financiară (FESF), Mecanismul european de stabilitate (MES) și alte proiecte legate de foaia de parcurs către o veritabilă uniune economică și monetară; întrucât impactul financiar al acestor instrumente este mult mai mare, în ceea ce privește sumele implicate, decât bugetul Uniunii și întrucât ideea inovatoare privind un buget central pentru zona euro finanțat de membrii zonei euro este propusă acum ca o garanție fundamentală pentru această nouă solidaritate financiară;

B. întrucât multiplicarea acestor instrumente de solidaritate face dificilă evaluarea contribuției efective a fiecărui stat membru la solidaritatea europeană, care depășește cu mult contribuțiile financiare corespunzătoare ale statelor membre la bugetul Uniunii; întrucât, în plus, este posibil ca diversitatea instrumentelor actuale, în ceea ce privește temeiurile juridice, modul de intervenție și statele membre vizate, să facă întregul sistem greu de coordonat de către liderii europeni, dificil de înțeles pentru cetățenii europeni în general și nefavorabil oricărui control parlamentar;

C. întrucât, în plus, diversitatea mecanismelor de stabilitate existente face ca potențialele efecte combinate ale acestora să fie dificil de evaluat, în special în ceea ce privește statele membre care nu au adoptat încă moneda euro sau au optat pentru neparticipare, și ar putea duce la deficiențe sistemice în ceea ce privește controlul și la efecte de contaminare reciprocă între țările participante la uniunea bancară și țările neparticipante;

D. întrucât, în lipsa unor date consolidate corespunzătoare privind conturile publice ale Uniunii, ale statelor membre și ale autorităților locale și regionale, este imposibil să se evalueze mixul de politici adecvat în cadrul zonei euro și în restul Uniunii; întrucât aceste date ar trebui să facă posibilă, de asemenea, evaluarea proporției din bugetele naționale, regionale și locale dedicate finanțării obiectivelor Uniunii, cum ar fi Strategia Europa 2020; întrucât, în prezent, nu se cunoaște nici măcar dimensiunea unor astfel de date de bază;

E. întrucât toate riscurile și beneficiile aferente zonei euro au efecte asupra întregii Uniuni; întrucât stabilitatea monedei euro reprezintă o preocupare a tuturor statelor membre UE; întrucât orice abatere de la metoda comunitară și utilizarea sporită a acordurilor interguvernamentale va diviza și va slăbi Uniunea Europeană, inclusiv zona euro;

F. întrucât orice divizare a UE, fie în funcție de apartenența la zona euro, fie în funcție de alt factor, amenință realizările Uniunii și îi diminuează capacitățile;

G. întrucât Pactul pentru creștere și locuri de muncă, aprobat în cadrul Summitului european din 28 și 29 iunie 2012, poate avea o importantă contribuție la creșterea economică, ocuparea forței de muncă și îmbunătățirea capacităților competitive europene, Uniunea și statele membre trebuie să-și asume responsabilitatea și să acționeze cu rapiditate, disponibilizând resursele necesare;

H. întrucât instrumentul cooperării consolidate ar trebui utilizat mai frecvent în domeniul impozitării; întrucât se poate face trimitere la poziția Parlamentului European privind baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) și taxa pe tranzacțiile financiare (TTF) ca resurse proprii veritabile;-

I. întrucât, indiferent de varianta instituțională aleasă, mecanismul unic de supraveghere prevăzut pentru sectorul bancar european va avea consecințe bugetare asupra autorităților de supraveghere europene existente,

–   includerea următoarelor recomandări în anexa la propunerea sa de rezoluție:

1. toate angajamentele și garanțiile asumate de Uniune sau de unele state membre în cadrul noilor instrumente europene de solidaritate, cum ar fi FESF, MES sau alte proiecte legate de foaia de parcurs către o veritabilă uniune economică și monetară, ar trebui enumerate într-un rezumat anexat la bugetul Uniunii;

2. consolidarea bugetară mai accentuată în cadrul Uniunii impune date consolidate privind conturile publice ale Uniunii, ale statelor membre și ale autorităților locale și regionale, care să reflecte obiectivele Uniunii; prin urmare, Comisia ar trebui să includă crearea de astfel de date consolidate în următoarele propuneri legislative;

3. ar trebui abordată urgent situația în care nevoile financiare ale bugetului Uniunii intră în conflict cu consolidarea bugetară necesară din statele membre; prin urmare, este momentul reîntoarcerii treptate la o situație în care bugetul Uniunii să fie finanțat din resurse proprii veritabile, fapt care ar degreva în consecință bugetele naționale; în plus, se reamintește faptul că în rezoluțiile sale din 29 martie 2007(1), 8 iunie 2011(2), 13 iunie 2012(3) și 23 octombrie 2012(4), Parlamentul și-a explicat punctul de vedere cu privire la semnificația sistemului veritabil de resurse proprii și la modalitățile prin care acest sistem poate fi compatibil cu consolidarea fiscală necesară la nivel național pe termen scurt;

4. între timp, Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea excluderii, în spiritul solidarității și al consecvenței, a contribuțiilor statelor membre bazate pe VNB la bugetul Uniunii din calculul deficitului structural, astfel cum este definit în pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare, în pachetul privind guvernanța economică și în Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare, evitând cu strictețe riscul creării unui precedent care ar putea duce la denaturarea metodei unificate prin care se calculează deficitele structurale;

5. toate deciziile privind consolidarea uniunii economice și monetare trebuie luate pe baza Tratatului privind Uniunea Europeană; orice abatere de la metoda comunitară și utilizarea sporită a acordurilor interguvernamentale va diviza și va slăbi Uniunea Europeană, inclusiv zona euro;

6. Comisia trebuie să țină cont de consecințele bugetare ale mecanismului unic de supraveghere, în special în ceea ce privește agențiile de supraveghere europene existente.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

10.10.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

2

5

Membri titulari prezenți la votul final

Marta Andreasen, Richard Ashworth, Francesca Balzani, Reimer Böge, Zuzana Brzobohatá, Jean Louis Cottigny, James Elles, Göran Färm, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazábal Rubial, Salvador Garriga Polledo, Jens Geier, Ivars Godmanis, Ingeborg Gräßle, Lucas Hartong, Jutta Haug, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Ivailo Kalfin, Sergej Kozlík, Jan Kozłowski, Alain Lamassoure, Giovanni La Via, George Lyon, Barbara Matera, Juan Andrés Naranjo Escobar, Nadezhda Neynsky, Dominique Riquet, Potito Salatto, Alda Sousa, Helga Trüpel, Derek Vaughan, Angelika Werthmann

Membri supleanți prezenți la votul final

Alexander Alvaro, Jürgen Klute, Georgios Papastamkos, Nils Torvalds, Catherine Trautmann

(1)

JO C 27 E, 31.1.2008, p. 214.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0266.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0245.

(4)

în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020 (COM(2012)03882011/0177(APP)).


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forŢei de muncă Şi afaceri sociale (12.10.2012)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la raportul intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”

(2012/2151(INI))

Raportoare: Pervenche Berès

(Inițiativă – articolul 42 din Regulamentul de procedură)

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond:

- includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât între 2008 și jumătatea lui 2012, rata șomajului în UE-27 a crescut de la aproximativ 7 % la 10,4 %, adică 25 de milioane de șomeri, și că mai mult de unul din cinci tineri este șomer (22 %), rata șomajului în rândul tinerilor depășind 50 % în unele state membre;

B. întrucât crearea de locuri de muncă, locuri de muncă de calitate și condiții decente de muncă sunt esențiale pentru depășirea crizei actuale;

C. întrucât foaia de parcurs intitulată „Pentru o Uniune Europeană stabilă și prosperă”, prezentată de Președintele Van Rompuy în cadrul Consiliului European din iunie 2012, nu abordează în mod corespunzător politicile sociale și de ocupare a forței de muncă, deși acestea sunt un element fundamental, având în vedere că Europa și în special țările din zona euro se îndreaptă către o veritabilă uniune economică și monetară; întrucât, dacă aceste aspecte nu sunt abordate, există riscul de a urma politici economice care ignoră analiza altor indicatori și care, astfel, nu vor avea rezultatele scontate în ceea ce privește munca și incluziunea socială;

D. întrucât statele membre trebuie să adopte politici economice care să vizeze menținerea locurilor de muncă existente și crearea unora noi într-un mediu din ce în ce mai competitiv, sprijinind în același timp tranziția către o economie mai sustenabilă; întrucât limitările elaborării de politici privind chestiunile economice și monetare și lipsa unei abordări echilibrate și globale sporesc riscul efectelor prociclice ale inițiativelor concepute inițial pentru a stabiliza piețele financiare;

E. întrucât procesele de restructurare și relocare la scară largă au avut drept rezultat pierderea a aproximativ 2 milioane de locuri de muncă în ultimii trei ani în UE și întrucât nu a existat un răspuns european care să faciliteze gestionarea restructurării într-un mod mai responsabil sub aspect social și economic;

F. întrucât UE trebuie iasă, în ceea ce privește unele state membre, din cercul vicios al recesiunii/măsurilor de austeritate și să valorifice la maximum valoarea adăugată a UE, care nu reprezintă doar norme, ci și politici comune;

G. întrucât o uniune economică și monetară europeană ar trebui, în primul rând, să fie în slujba populației și a economiei reale, ca bază pentru creșterea standardelor de viață ale tuturor;

H. întrucât potențialul maxim al Tratatului de la Lisabona referitor la ocuparea forței de muncă și politicile sociale nu a fost exploatat până în prezent, în primul rând în ceea ce privește:

- articolul 9 din TFUE, conform căruia, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă și de garantarea unei protecții sociale corespunzătoare;

- articolul 151 din TFUE, care stipulează că „Uniunea și statele membre (...) au ca obiective promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, permițând armonizarea acestora în condiții de progres, o protecție socială adecvată, dialogul social, dezvoltarea resurselor umane care să permită un nivel ridicat și durabil al ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii”;

- articolul 153 alineatul (1) din TFUE, în general, și, în special, articolul 153 alineatul (1) litera (h), „integrarea persoanelor excluse de pe piața forței de muncă”;

I. întrucât euro este moneda Uniunii și gestionarea sa este prevăzută de tratat în primul rând în cadrul elaborării politicilor economice și sociale, prin articolele 121 și 148, care se aplică tuturor statelor membre;

Către un cadru integrat în materie de politici sociale și de ocupare a forței de muncă

J. întrucât cele patru elemente esențiale evidențiate în foaia de parcurs privind UEM ar trebui completate de un al cincilea, intitulat „Către un cadru integrat în materie de politici sociale și de ocupare a forței de muncă”, pentru a promova:

- respectarea autonomiei partenerilor sociali, astfel cum este recunoscută în articolul 152 din tratat, și instituirea unui format UE tripartit pentru monitorizarea evoluției salariilor în raport cu productivitatea, inflația și cererea internă, a șomajului și a inegalităților în materie de venit, precum și pentru schimbul de informații în legătură cu acestea;

- introducerea unei garanții europene pentru tineret;

- un cadru european de calitate pentru stagii și ucenicii;

- aplicarea unui protocol social care să protejeze drepturile sociale și ale lucrătorilor fundamentale;

- un pact privind investițiile sociale, inclusiv alocarea a 25 % din fondurile de coeziune pentru Fondul social european;

- o strategie reînnoită în materie de sănătate și de siguranță

și care să completeze acțiunile întreprinse de statele membre;

- servicii publice decente și accesibile;

- salarii care să asigure un trai decent și venituri minime care să prevină sărăcia persoanelor încadrate în muncă;

- remunerare egală și drepturi egale pentru muncă cu valoare egală, pentru toți;

- accesul la locuințe sociale convenabile și adecvate;

- o politică integrată a ocupării active a forței de muncă;

- crearea unui nivel minim de protecție socială care să ofere acces universal la servicii de sănătate de bază și să asigure mijloace de subzistență;

K. întrucât, în ceea ce privește dezechilibrele globale din zona euro și situația actuală a șomajului, Comisia ar trebui să analizeze fezabilitatea și valoarea adăugată a introducerii unei indemnizații minime de șomaj;

L. întrucât Comisia trebuie să consolideze și să promoveze mobilitatea, care poate contribui la reducerea șomajului, în mod echitabil, pentru a evita exodul de inteligență și inegalitățile sociale, acordând acces la protecția socială și asigurând transferabilitatea drepturilor la pensie; întrucât trebuie reamintit faptul că lucrătorii detașați ar trebui remunerați în mod corespunzător și angajarea lor nu ar trebui să constituie o formă de concurență neloială;

M. întrucât sunt necesare o monitorizare sporită a efectelor politicilor economice și monetare asupra situației sociale și a piețelor muncii și măsuri care să elimine consecințele sociale negative ale acestor politici; întrucât trebuie adăugate politici sociale legate de crearea de locuri de muncă pe lângă prevederile privind supravegherea politicilor economice naționale în cadrul semestrului european;

N. întrucât o supraveghere consolidată a diferitelor dimensiuni macroeconomice, precum investițiile și consumul, inegalitățile în ceea ce privește distribuția venitului, șomajul, sărăcia și inegalitățile regionale, este esențială întrucât criza actuală a agravat dezechilibrele macroeconomice, reducând astfel convergența reală din cadrul zonei euro;

O. întrucât Comisia ar trebui să includă în evaluarea planurilor bugetare naționale ale statelor membre promovarea obiectivelor de creștere și de ocupare a forței de muncă și a obiectivelor sociale ale Strategiei Europa 2020 și ar trebui să dezvolte o abordare sistematică în ceea ce privește recomandările, abordând toate situațiile în care statele membre nu se află în grafic pentru îndeplinirea diferitelor obiective;

P. întrucât angajamentul Consiliului de a elimina obstacolele care mai afectează încă mobilitatea lucrătorilor este oportun, iar statele membre ar trebui să elimine fără întârziere toate restricțiile din calea accesului liber la piața muncii al lucrătorilor din România și Bulgaria;

Q. întrucât Consiliul și Comisia și-au subliniat angajamentul de a găsi soluții la problema șomajului în rândul tinerilor ca prioritate de politică de vârf a UE; întrucât statele membre cu cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor nu au prezentat planuri naționale privind locurile de muncă pentru tineri pentru a împiedica transformarea șomajului în rândul tinerilor în șomaj structural;

R. întrucât o strategie europeană comună pentru tineret este esențială pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și a pericolului de a pierde o întreagă generație în Europa;

Către o uniune bancară

S. întrucât moneda euro reprezintă un corolar al pieței interne, în sensul că toate părțile vizate de aceasta din urmă trebuie să se angajeze fără rezerve în restaurarea unei zone euro perfect funcționale;

T. întrucât o uniune bancară ar trebui să fie însoțită de o reglementare și o supervizare mai accentuate; întrucât rolul sistemului financiar este și acela de a sprijini creșterea, crearea de locuri de muncă și sustenabilitatea sistemelor de protecție socială;

U. întrucât instituirea unei uniuni bancare va avea un impact asupra locurilor de muncă din sectorul bancar în statele membre;

Către un cadru fiscal integrat

V. întrucât consolidarea fiscală și redresarea economică necesită un nivel stabil al consumului intern și o contribuție corespunzătoare la statul social și la sistemele de securitate socială, care nu pot fi realizate decât prin atingerea unor niveluri ridicate ale ocupării forței de muncă în condiții de calitate într-o economie competitivă, prin salarii care să asigure un trai decent și printr-o repartizare echitabilă a sarcinilor;

W. întrucât Comisia și Consiliul ar trebui să se asigure că orientările politice pentru consolidarea fiscală sunt în concordanță deplină cu obiectivele Uniunii în materie de dezvoltare socială și sustenabilă, în sensul articolului 9 din TFUE, și că acestea completează obiectivele pachetului de măsuri în favoarea creșterii și a ocupării forței de muncă, astfel încât să se permită reducerea datoriei publice, în special pe cele dedicate dezvoltării sustenabile și creării de locuri de muncă de calitate; întrucât trebuie reținut faptul că salariile și pensiile nu sunt doar o simplă variabilă economică, ci, mai presus de orice, reprezintă venitul de care au nevoie oamenii pentru a putea trăi;

X. întrucât guvernanța socială la nivel european ar trebui îmbunătățită și coordonată mai bine, în paralel cu guvernanța economică europeană, cu scopul de a asigura o supraveghere și o monitorizare stricte ale obiectivelor sociale și de ocupare a forței de muncă ale Strategiei Europa 2020, precum și efecte de sinergie și o elaborare coerentă a politicilor;

Y. întrucât o „uniune economică și monetară veritabilă” trebuie să fie sprijinită și acceptată de către cetățenii UE și, prin urmare, subliniază necesitatea de a implica factorii de decizie politică, partenerii sociali și organizațiile societății civile la toate nivelurile politice;

Z. întrucât orice sporire a rolului comisarului pentru afaceri economice și monetare va trebui să fie dublată de o sporire a rolului comisarului pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, astfel încât să se asigure o abordare echilibrată a economiei sociale de piață și, în același spirit, Consiliul EPSCO ar trebui actualizat și organizat într-o formațiune a zonei euro;

AA. întrucât actuala criză a demonstrat existența și agravarea dezechilibrelor interne care impun instituirea unor stabilizatori automați la nivelul UE sau al zonei euro;

Către un cadru de politică economică integrat

AB. întrucât o interacțiune echilibrată între politicile economice și monetare, pe de o parte, și politicile sociale și de ocupare a forței de muncă, pe de altă parte, este esențială deoarece modelul social european reprezintă un factor important pentru asigurarea distribuției echitabile a veniturilor fără a distruge coeziunea socială, fapt care ar putea compromite redresarea economică; întrucât ar trebui stabilite niveluri de referință sociale minime, în scopul de a stopa agravarea inegalităților sociale și de a asigura o protecție socială adecvată;

AC. întrucât majoritatea statelor membre nu a prezentat un plan național privind locurile de muncă în cadrul programelor naționale de reformă pentru 2012, iar Comisia nu a insistat în acest sens pe lângă statele membre; întrucât un cadru de politică economică integrat și consolidat trebuie să includă principiile dezvoltării sustenabile, ocupării forței de muncă, bunăstării sociale și coeziunii sociale;

AD. întrucât adoptarea Pactului de stabilitate și de creștere reprezintă un pas în direcția corectă, care ar trebui pus în aplicare în mod corespunzător; întrucât ar trebui să urmeze inițiative politice comparabile în sectorul social;

AE. întrucât monitorizarea accesului la piața de capital ar trebui să depindă de componenta investițiilor referitoare la ocuparea forței de muncă; întrucât instrumentul cooperării consolidate ar putea fi utilizat, de asemenea, în scopul de a reduce impozitarea salariilor, transferând povara impozitării mai ales către activități dăunătoare mediului;

AF. întrucât dimensiunea democratică a semestrului european trebuie întărită, inclusiv prin consolidarea rolului Parlamentului European prin intermediul unei proceduri de codecizie și permițându-i-se acestuia să își stabilească calendarul, conținutul și metodologia în strânsă cooperare cu parlamentele naționale și interacționând cu partenerii sociali și cu societatea civilă;

AG. întrucât Comisia trebuie să asigure o mai mare comparabilitate a programelor naționale de reformă și să stabilească criterii de referință comune pentru evaluarea acestora,

- includerea următoarelor recomandări în anexa la propunerea sa de rezoluție:

Recomandarea nr. 1

Către un cadru integrat în materie de politici sociale și de ocupare a forței de muncă, ca pact social pentru Europa

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Normele specifice în vederea supravegherii obligatorii a disciplinei bugetare în zona euro pot și ar trebui să completeze indicatorii fiscali și macroeconomici, cu trimitere explicită la indicatorii sociali și în materie de ocupare a forței de muncă, cu scopul de a asigura o punere în aplicare corespunzătoare a dispoziției menționate mai sus și a garanta sustenabilitatea modelului social, ca instrument al competitivității UE.

Acest instrument ar trebui să se clădească pe patru elemente:

1) în ceea ce privește politicile:

Potrivit tratatelor, atunci când se definesc și se pun în aplicare politicile și activitățile UE, trebuie să se țină seama de promovarea unei rate ridicate a ocupării forței de muncă și de garantarea unei protecții sociale adecvate. Prin urmare, guvernanța socială, având ca unul din elementele de bază o politică integrată a ocupării active a forței de muncă, trebuie îmbunătățită în paralel cu instituirea guvernanței economice europene. Aceasta trebuie să respecte autonomia partenerilor sociali și a dialogului social.

2) definirea instrumentelor pentru:

- introducerea unei garanții europene pentru tineret,

- un cadru de calitate pentru stagii și ucenicii,

- servicii publice decente și accesibile,

- salarii care să asigure un trai decent și venituri minime care să prevină sărăcia persoanelor încadrate în muncă,

- protecția socială și transferabilitatea drepturilor la pensie,

- accesul la locuințe sociale convenabile și adecvate,

- un nivel minim de protecție socială care să garanteze accesul egal la servicii de sănătate de bază și asigurarea mijloacelor de subzistență,

- aplicarea unui protocol social care să protejeze drepturile sociale și ale lucrătorilor fundamentale,

- remunerare egală și drepturi egale pentru muncă cu valoare egală, pentru toți,

- o strategie reînnoită în materie de sănătate și de siguranță.

3) o nouă inițiativă legislativă privind:

- posibilitatea ca parlamentele naționale să solicite o inițiativă legislativă din partea Comisiei, sub formă de „carte verde”, pe baza articolului 352 din tratat.

4) mijloace financiare adecvate pentru investiții sociale, care să fie stabilite în cadrul unui pact privind investițiile sociale:

- 25 % din fondurile de coeziune pentru FSE,

- obligațiuni pentru finanțarea proiectelor pentru investiții sociale,

- obiective comune pentru investiții în domeniul educației.

Recomandarea nr. 2

Autoritatea europeană de supraveghere ar trebui să aibă competența și responsabilitatea în ceea ce privește:

-    includerea supravegherii bazate pe responsabilitatea socială a întreprinderilor și pe rolul sistemului financiar de a sprijini creșterea, crearea de locuri de muncă și sustenabilitatea protecției sociale.

Recomandarea nr. 3

Fiecare misiune a troicii desfășurate într-un stat membru trebuie extinsă pentru a include un membru al OIM.

Recomandarea nr. 4

Cooperarea consolidată ar trebui utilizată mai frecvent atunci când o abordare a UE s-a dovedit imposibilă în domeniul impozitării (cum ar fi pentru introducerea sistemului CCCTB sau a unei taxe pe tranzacțiile financiare, transferul de sarcină între forța de muncă și capital sau impozitarea favorabilă mediului), întrucât cadrele armonizate de impozitare vor spori integrarea politicilor bugetare, vor stimula finanțarea serviciilor publice, crearea de locuri de muncă și tranziția energetică.

Recomandarea nr. 5

Libera circulație a capitalului nu poate fi utilizată în scopuri de evaziune fiscală, îndeosebi în ceea ce privește statele membre a căror monedă este euro și care se confruntă sau riscă să se confrunte cu dificultăți grave legate de stabilitatea lor financiară în zona euro și, prin urmare, de finanțarea serviciilor lor publice. Prin urmare, Comisia ar trebui să finalizeze runde de negocieri internaționale și să depună propuneri vizând îmbunătățirea cooperării și coordonării dintre autoritățile fiscale.

Recomandarea nr. 6

Diferitele etape ale semestrului european ar trebui consacrate în legislație, după cum urmează:

-    dezvoltarea și consolidarea pieței interne, a modelului social și încurajarea relațiilor comerciale internaționale constituie elemente centrale pentru stimularea creșterii economice, pentru creșterea competitivității și pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice; prin urmare, Comisia ar trebui să aibă obligația de a lua în considerare în analiza sa anuală privind creșterea măsurile adoptate de statele membre pentru a finaliza piața internă și a promova sustenabilitatea modelului social;

-    o conferință bianuală tripartită, cu participarea tuturor membrilor Consiliului, trebuie stabilită pentru a discuta chestiuni sociale naționale care au un efect de contaminare la nivelul UE, garanția pentru tineret și indemnizația minimă de șomaj;

-    Comisia ar trebui să evalueze cu claritate în analiza anuală privind creșterea cele mai importante probleme economice și fiscale ale Uniunii și ale fiecărui stat membru în parte, să propună măsuri prioritare pentru depășirea acestor probleme și să identifice inițiativele întreprinse la nivelul Uniunii și al statelor membre pentru susținerea competitivității sporite, a tranziției energetice, a creării de locuri de muncă și a investițiilor pe termen lung, pentru eliminarea obstacolelor din calea creșterii sustenabile, pentru atingerea obiectivelor stabilite în tratate și în actuala strategie Europa 2020, pentru punerea în aplicare a celor șapte inițiative emblematice și pentru reducerea dezechilibrelor macroeconomice;

-    statele membre și regiunile acestora ar trebui să implice mai îndeaproape parlamentele naționale și regionale, partenerii sociali, autoritățile publice și societatea civilă în elaborarea programelor naționale de reformă, de dezvoltare și de coeziune, consultând aceste părți în mod regulat;

-    statele membre ar trebui să prezinte informații cât mai detaliate posibil privind măsurile și instrumentele prevăzute de programele naționale de reformă pentru atingerea obiectivelor naționale stabilite, inclusiv în planul național privind locurile de muncă, precum și privind termenele de punere în aplicare, efectele așteptate, potențialele efecte de contaminare, riscurile unei aplicări nereușite, costurile și, dacă este cazul, utilizarea fondurilor structurale ale UE.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

9.10.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

16

1

Membri titulari prezenți la votul final

Regina Bastos, Edit Bauer, Heinz K. Becker, Jean-Luc Bennahmias, Phil Bennion, Pervenche Berès, Vilija Blinkevičiūtė, Philippe Boulland, Milan Cabrnoch, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Minodora Cliveti, Emer Costello, Karima Delli, Richard Falbr, Thomas Händel, Marian Harkin, Nadja Hirsch, Stephen Hughes, Danuta Jazłowiecka, Ádám Kósa, Jean Lambert, Patrick Le Hyaric, Veronica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Csaba Őry, Siiri Oviir, Konstantinos Poupakis, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Elisabeth Schroedter, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Jutta Steinruck, Traian Ungureanu, Andrea Zanoni

Membri supleanți prezenți la votul final

Malika Benarab-Attou, Edite Estrela, Ria Oomen-Ruijten, Antigoni Papadopoulou, Csaba Sógor, Gabriele Zimmer


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

15.10.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

8

1

Membri titulari prezenți la votul final

Burkhard Balz, Jean-Paul Besset, Sharon Bowles, George Sabin Cutaș, Rachida Dati, Leonardo Domenici, Derk Jan Eppink, Diogo Feio, Elisa Ferreira, Ildikó Gáll-Pelcz, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Liem Hoang Ngoc, Gunnar Hökmark, Philippe Lamberts, Werner Langen, Astrid Lulling, Hans-Peter Martin, Sławomir Witold Nitras, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Sampo Terho, Marianne Thyssen, Ramon Tremosa i Balcells

Membri supleanți prezenți la votul final

Marta Andreasen, Philippe De Backer, Vicky Ford, Roberto Gualtieri, Sophia in ‘t Veld, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Gay Mitchell

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Alejandro Cercas, Knut Fleckenstein, Vittorio Prodi, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Wim van de Camp

Aviz juridic - Politica de confidențialitate