Procedură : 2012/2030(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0341/2012

Texte depuse :

A7-0341/2012

Dezbateri :

PV 10/12/2012 - 21
CRE 10/12/2012 - 21

Voturi :

PV 11/12/2012 - 8.3
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0468

RAPORT     
PDF 301kWORD 401k
26.10.2012
PE 489.679v03-00 A7-0341/2012

referitor la finalizarea pieței unice digitale

(2012/2030(INI))

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor

Raportor: Pablo Arias Echeverría

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la finalizarea pieței unice digitale (2012/2030(INI))

Parlamentul European,

   având în vedere comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Actul privind piața unică II” (COM(2012)0573),

   având în vedere propunerea din 4 iunie 2012 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (COM(2012)0238),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 29 mai 2012 intitulată „Tabloul de bord al piețelor de consum arată unde sunt cele mai bune condiții pentru consumatori în Europa – A șaptea ediție a Tabloului de bord al condițiilor pentru consumatori” (SWD(2012)0165),

–   având în vedere rezoluția sa din 22 mai 2012 referitoare la o strategie de consolidare a drepturilor consumatorilor vulnerabili(1),

–   având în vedere rezoluția sa din 22 mai 2012 referitoare la Tabloul de bord al pieței interne(2),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 22 mai 2012 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O agendă a consumatorului european – stimularea încrederii și a creșterii economice” (COM(2012)0225),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 22 mai 2012 intitulat „Raport privind o politică de protecție a consumatorilor (iulie 2010 - decembrie 2011)” (SWD(2012)0132), însoțind Comunicarea intitulată „O agendă a consumatorului european – stimularea încrederii și a creșterii economice” (COM(2012)0225),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 2 mai 2008 intitulată „Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii” (COM(2012)0196),

–     având în vedere comunicarea Comisiei din 20 aprilie 2012 intitulată „O strategie pentru achizițiile publice electronic” (COM(2012)0179),

   având în vedere propunere din 25 ianuarie 2012 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (Regulament general privind protecția datelor) (COM(2012)0011),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 ianuarie 2012 intitulată „Un cadru coerent pentru creșterea încrederii în piața unică digitală a comerțului electronic și a serviciilor online” (COM(2011)0942),

–   având în vedere rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la o nouă strategie pentru politica de protecție a consumatorilor(3),

–   având în vedere rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la jocurile de noroc online în piața internă(4),

–   având în vedere Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului(5),

–   având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la un program privind protecția consumatorilor pentru perioada 2014-2020 (COM(2011)0707) și documentele însoțitoare (SEC(2011)1320 și SEC(2011)1321),

–   având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap(6),

–   având în vedere propunerea din 19 octombrie 2011 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a mecanismului Conectarea Europei (COM(2011)0665),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din octombrie 2011 intitulată „Pentru o mai bună funcționare a piețelor în interesul consumatorilor – a șasea ediție a Tabloului de bord al piețelor de consum” (SEC(2011)1271),

–   având în vedere rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la o piață a comerțului cu amănuntul mai eficientă și mai corectă(7),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 7 aprilie 2011 intitulat „Consolidarea capacității de acțiune a consumatorilor din UE” (SEC(2011)0469),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 11 martie 2011 intitulată „Consumatorii se simt ca acasă în cadrul pieței unice – a cincea ediție a Tabloului de bord al condițiilor pentru consumatori” (SEC(2011)0299),

–   având în vedere comunicarea Comisiei către Consiliul European intitulată „Europa 2020, o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–   având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2010 referitoare la impactul publicității asupra comportamentului consumatorilor(8),

–   având în vedere rezoluția sa din 21 septembrie 2010 referitoare la realizarea pieței interne în ceea ce privește comerțul electronic(9),

–   având în vedere Directiva 2010/45/UE a Consiliului din 13 iulie 2010 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește normele privind facturarea(10),

–   având în vedere hotărârile CEJ referitoare la Google (Hotărârea din 23 martie 2010 pronunțată în cauzele conexate C-236/08–C-238/08) și la BergSpechte (Hotărârea din 25 martie 2010 pronunțată în cauza C-278/08) care definesc „[utilizatorul] de internet normal informat și suficient de atent” ca fiind utilizatorul standard de internet,

–   având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale)(11),

–   având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2010 referitoare la protecția consumatorilor(12),

–   având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap(13),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–   având în vedere raportul Monti din 9 mai 2010 intitulat „O nouă strategie pentru piața unică”,

–   având în vedere Raportul analitic intitulat „Atitudini față de comerțul transfrontalier și față de protecția consumatorilor”, publicat de Comisie în martie 2010 (Eurobarometrul Flash nr. 282),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 22 octombrie 2009 privind comerțul electronic transfrontalier dintre întreprinderi și consumatori în Uniunea Europeană (COM(2009)0557),

–   având în vedere studiul intitulat „Evaluare prin metoda clientului misterios a comerțului electronic transfrontalier din UE”, realizat pentru DG SANCO al Comisiei, de YouGovPsychonomics și publicat la 20 octombrie 2009,

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 22 septembrie 2009 privind monitorizarea serviciilor financiare cu amănuntul din Tabloul de bord al piețelor de consum (SEC(2009)1251),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 7 iulie 2009 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o metodă armonizată de clasificare și comunicare a reclamațiilor și cererilor de informații din partea consumatorilor (COM(2009)0346) și proiectul de recomandare al Comisiei care însoțește comunicarea în cauză (SEC(2009)0949),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iulie 2009 privind aplicarea acquis-ului în domeniul protecției consumatorilor (COM(2009)0330),

–   având în vedere raportul Comisiei din 2 iulie 2009 cu privire la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului) (COM(2009)0336),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 5 martie 2009, intitulat „Raport privind comerțul electronic transfrontalier din UE” (SEC(2009)0283),

–   având în vedere rezoluția sa din 5 februarie 2009 referitoare la comerțul internațional și internetul(14),

–   având în vedere rezoluția sa din 13 ianuarie 2009 referitoare la transpunerea, aplicarea și asigurarea respectării Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și ale Directivei 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoare și comparativă(15),

–   având în vedere rezoluția sa din 3 septembrie 2008 privind impactul marketingului și al publicității asupra egalității dintre femei și bărbați(16),

–   având în vedere rezoluția sa din 21 iunie 2007 privind încrederea consumatorilor în mediul digital(17),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului)(18),

–   având în vedere Directiva 2006/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înșelătoare și comparativă(19),

–   având în vedere articolul 20 alineatul (2) din Directiva 2006/123/CE(20) din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne,

–   având în vedere Directiva 2006/114/CE(21) a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înșelătoare și comparativă (versiune codificată),

–   având în vedere rezoluția sa din 23 martie 2006 referitoare la legislația europeană privind contractele și revizuirea acquis-ului: un pas înainte(22) și rezoluția din 7 septembrie 2006 referitoare la legislația europeană privind contractele(23),

–   având în vedere comunicarea Comisiei privind revizuirea cadrului de reglementare al UE pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (COM(2006)0334),

–   având în vedere Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori(24),

–   având în vedere Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii(25),

–   având în vedere Eurobarometrul special nr. 342 privind consolidarea capacității de acțiune a consumatorilor,

–   având în vedere Convenția UNCITRAL privind utilizarea mijloacelor electronice de comunicare în încheierea de contracte internaționale (2005), legea tip a UNCITRAL privind semnăturile electronice (2001) și vedere legea tip a UNCITRAL privind comerțul electronic (1996)(26),

–   având în vedere Primul raport de aplicare din 21 noiembrie 2003 referitor la Directiva privind comerțul electronic (COM(2003)0702),

–   având în vedere Directiva 2002/65/CE(27) a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanță a serviciilor financiare de consum și de modificare a Directivei 90/619/CEE a Consiliului și a Directivelor 97/7/CE și 98/27/CE,

–   având în vedere Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice(28),

–   având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă(29),

–   având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(30),

–   având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost încorporată în tratate prin articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și, în special, articolul 7 (respectarea vieții private și de familie), articolul 21 (nediscriminarea), articolul 24 (drepturile copilului), articolul 25 (drepturile persoanelor în vârstă), articolul 26 (integrarea persoanelor cu handicap) și articolul 38 (protecția consumatorilor),

–   având în vedere articolul 9 din TFUE, care prevede că „în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane”,

–   având în vedere articolul 11 din TFUE, care prevede că „[c]erințele de protecție a mediului trebuie integrate în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor Uniunii, în special pentru promovarea dezvoltării durabile”,

–   având în vedere articolul 12 din TFUE, care prevede că „[c]erințele din domeniul protecției consumatorilor se iau în considerare în definirea și punerea în aplicare a celorlalte politici și acțiuni ale Uniunii”,

–   având în vedere articolul 14 din TFUE și Protocolul 26 la acesta privind serviciile de interes (economic) general,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, al Comisiei pentru dezvoltare regională, al Comisiei pentru cultură și educație și al Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0341/2012),

A. întrucât finalizarea pieței unice digitale este un factor-cheie în transformarea Europei în cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume;

B.  întrucât comerțul electronic și serviciile online sunt o forță vitală a internetului și sunt esențiale pentru obiectivele Strategiei UE 2020 privind piața internă, de care beneficiază atât cetățenii, cât și întreprinderile printr-o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii;

C. întrucât 99 % din toate întreprinderile europene sunt IMM-uri, asigurând 85 % din ocuparea forței muncă, ceea ce face din IMM-uri forța motrice a economiei europene, prim factor de creare de bunăstare, de ocupare a forței de muncă și de creștere, precum și de inovare, cercetare și dezvoltare;

D. întrucât comerțul electronic a devenit o componentă esențială a comerțului și o forță motrice importantă pentru alegerile consumatorului, concurență și inovație tehnologică, dat fiind faptul că în viața lor de zi cu zi consumatorii și întreprinderile fac din ce în ce mai puțin deosebirea între mediul online și mediul offline;

E.  reamintește faptul că o piață unică digitală în care serviciile pot circula liber pe o piață cu 500 de milioane de consumatori reprezintă un impuls esențial pentru competitivitate și creștere economică, furnizând locuri de muncă de înaltă calificare și facilitând convergența UE către o economie bazată pe cunoaștere;

F.  subliniază faptul că internetul și banda largă reprezintă factori principali pentru creșterea economică, societatea cunoașterii, crearea de locuri de muncă, inovarea și competitivitatea europeană, asigurând dezvoltarea rapidă a comerțului și a serviciilor electronice; subliniază că întreprinderile și consumatorii au nevoie de acces în bandă largă pentru a beneficia pe deplin de avantajele internetului;

G. subliniază importanța „ghișeelor unice” pentru TVA în vederea facilitării comerțului electronic transfrontalier pentru IMM-uri și a promovării facturării electronice; atrage totuși atenția asupra faptului că un astfel de ghișeu unic ar trebui să fie creat numai în cadrul instituțiilor existente, fără a crește sarcina asupra contribuabililor;

H. întrucât companiile care și-au dezvoltat propria economie bazată pe internet au progresat mult mai mult decât celelalte, iar în actuala criză economică și financiară, când generarea de locuri de muncă depinde practic de IMM-uri, este esențial să fie înlăturate barierele din calea comerțului online astfel încât IMM-urile să poată beneficia de toate avantajele sale;

I.   întrucât piețele online trebuie să fie cât mai flexibile cu putință pentru a crea oportunități de afaceri și de dezvoltare mai bune în acest sector;

J.   întrucât comerțul electronic reprezintă o completare importantă a comerțului offline, oferind micilor întreprinderi oportunități de creștere și îmbunătățind accesul la mărfuri și servicii și în zonele îndepărtate, în mediul rural și pentru persoanele cu dizabilități și cu mobilitate redusă;

K. întrucât în unele țări G-8 internetul a determinat 20 % din creșterea economică și 25 % din locurile de muncă create în ultimii cinci ani;

L.  întrucât datorită internetului și comerțului electronic avantajele globalizării pot fi distribuite mai uniform în rândul consumatorilor și IMM-urilor;

M. întrucât realizarea unei funcționări eficace a pieței interne ar constitui un pas important spre îndeplinirea obiectivelor agendei de la Lisabona de a stimula creșterea economică, ocuparea forței de muncă și competitivitatea în beneficiul celor 500 de milioane de consumatori din UE;

N. întrucât piața unică digitală le oferă o gamă mai largă de opțiuni consumatorilor, în special celor care locuiesc în zone mai puțin accesibile, îndepărtate sau periferice, precum și celor cu mobilitate redusă, care altfel nu ar avea acces la o gamă largă de mărfuri; întrucât internetul facilitează crearea de noi întreprinderi, în special IMM-uri, și le permite întreprinderilor existente să prospere odată cu găsirea de noi nișe de piață;

O. întrucât în Europa există 75 de milioane de persoane cu handicap, iar aceste persoane ar trebui, de asemenea, să aibă acces complet la piața internă, acordându-se o atenție deosebită provocărilor legate de interfețele digitale în cazul persoanelor cu deficiențe de vedere;

P.  întrucât internetul și tehnologia constituie instrumente ce permit internaționalizarea IMM-urilor și o activitate mai intensă a acestora pe piețele internaționale și în cadrul comerțului internațional; solicită dezvoltarea unei piețe europene integrate pentru plățile cu cardul, pe internet și cu ajutorul telefonului mobil; solicită în același timp facilitarea unui cadru pentru facturările electronice; subliniază în aceste două privințe importanța interoperabilității și a unor standarde deschise, astfel încât să se faciliteze la maximum potențialul pieței și concurența;

Q. întrucât consumatorii beneficiază de prețuri mai mici prin intermediul comerțului electronic și de o gamă mai largă de opțiuni, precum și de posibilitatea de a putea să facă cumpărături fără a-și părăsi domiciliul; întrucât acest lucru constituie un avantaj deosebit pentru consumatorii cu dizabilități și consumatorii din zonele rurale sau îndepărtate;

R.  întrucât buna funcționare a economiei digitale este imperioasă pentru buna funcționare a economiei UE; întrucât, cu toate acestea, libera circulație a serviciilor digitale este împiedicată în prezent în mod grav de reglementările fragmentate de la nivel național, din acest motiv întreprinderile întâmpinând numeroase bariere în UE la comercializarea transfrontalieră, în special din cauza diferitelor reglementări aplicabile la nivelul statelor membre în domenii precum protecția consumatorilor, TVA-ul, reglementările specifice unor produse și tranzacțiile de plată; întrucât este necesar ca instituțiile UE să-și reafirme angajamentul de a elimina principalele obstacole de reglementare din calea tranzacțiilor electronice transfrontaliere până în 2015 și ca Comisia să continue propunerea de măsuri legislative care să vizeze principalele obstacole;

S.  întrucât comerțul electronic permite consumatorilor să beneficieze de prețuri mai mici și de o gamă mai vastă de opțiuni, dar 60 % dintre site-uri nu sunt în prezent adecvate pentru cumpărătorii online transfrontalieri, iar încrederea consumatorilor și a întreprinderilor în mediul digital este încă redusă;

T.  întrucât ar trebui să se îmbunătățească accesul la informații fiabile și transparența, astfel încât consumatorii să poată compara nu doar prețurile, ci și calitatea și durabilitatea mărfurilor și serviciilor pe internet;

U. întrucât fragmentarea pieței digitale din UE periclitează drepturile derivate din acquis-ul comunitar, deoarece consumatorii și întreprinderile beneficiază de prea puțină securitate juridică în materie de comerț electronic transfrontalier, din cauză că există prea multe dispoziții juridice care prevăd cerințe divergente, o situație care nu permite operatorilor, autorităților sau consumatorilor să beneficieze de norme clare și aplicabile;

V. întrucât cele mai multe litigii sunt soluționate în afara tribunalelor, iar termenele pentru SAL sunt prea scurte, fiind necesar un sistem SOL eficient;

W. întrucât este esențial să se depășească fragmentarea juridică ce există în prezent într-o serie de domenii, pentru a realiza o piață unică digitală completă și reală;

X. întrucât comerțul electronic și serviciile online încurajează dezvoltarea unei piețe unice sustenabile prin utilizarea tehnologiilor, standardelor, etichetelor, produselor și serviciilor ecologice și cu emisii scăzute de carbon,

O piață unică digitală pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă

1.  subliniază că, pe timp de criză economică și financiară, este esențial să se ia măsuri de stimulare a creșterii economice și de crearea de locuri de muncă și evidențiază că finalizarea pieței unice digitale ar fi un pas esențial înainte în ceea ce privește realizarea acestui obiectiv; solicită, prin urmare, Comisiei să pună în aplicare planul său de lansare și finalizare a pieței unice digitale; subliniază faptul că piața unică digitală constituie cel mai ușor mod în care întreprinderile și cetățenii pot profita de avantajele pieței interne;

2.  salută noua comunicare a Comisiei privind comerțul electronic și serviciile online, publicată la 11 ianuarie 2012, care are ca scop dezvoltarea unui cadru coerent pentru comerțul electronic, prin creșterea încrederii și a așteptărilor în comerțul electronic și serviciile online ale sectoarelor privind relațiile dintre întreprinderi (B2B), dintre întreprinderi și consumatori (B2C), dintre consumatori (C2C) și dintre guverne (G2G); invită Comisia să prezinte până la sfârșitul anului 2012 un raport cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește cele 16 „acțiuni principale” descrise în cadrul celor cinci domenii prioritare prevăzute de comunicare;

3.  salută noua comunicare a Comisiei intitulată „Actul pentru piața unică II”, ce prevede acțiuni-cheie de sprijinire a dezvoltării economiei digitale europene; subliniază nevoia de a beneficia de toate avantajele pieței unice digitale;

4.  solicită Comisiei să pună în aplicare, să dezvolte și să urmeze în mod eficace planul său de acțiune pentru facilitarea accesului transfrontalier la produsele și conținutul online și, în acest sens, să pună la dispoziție o foaie de parcurs privind punerea în aplicare a unui plan transversal care să asigure dezvoltarea pieței unice digitale și promovarea creșterii economice pe termen lung, competitivitatea și crearea de locuri de muncă, în același timp adaptând economia europeană la provocările impuse de economia globală de azi;

5.  subliniază că fragmentarea și lipsa unei securități juridice sunt principalele îngrijorări legate de piața unică digitală, iar aplicarea inconsecventă a normelor în statele membre trebuie rezolvată pentru a oferi consumatorilor o gamă mai largă de opțiuni; consideră că fragmentarea se datorează în parte și transpunerii deficitare sau întârziate a directivelor de către statele membre, un factor care ar trebui să facă obiectul unui control mai riguros din partea instituțiilor europene;

6.  subliniază că toate dispozițiile legislative relevante noi referitoare la piața unică ar trebui supuse testului de piață digitală unică. invită Comisia să evalueze viabilitatea aplicării unui astfel de test cadrul său de evaluare a impactului, pentru a se asigura că această nu afectează dezvoltarea pieței unice digitale și nu conduce la noi obstacole sau fragmentări pentru comerțul offline sau online;

7.  salută anunțarea de către Comisie a unei noi comunicări și a unui nou program de acțiune și reamintește în acest context că Directiva privind comerțul electronic prevede că furnizorii de servicii ale societății informaționale au datoria să acționeze, în anumite împrejurări, pentru evitarea sau stoparea activităților ilegale desfășurate online;

8.  este de acord cu Comisia în privința faptului că actualul cadru juridic oferit de directiva privind comerțul electronic nu necesită revizuire; subliniază, cu toate acestea, necesitatea unor clarificări mai aprofundate în vederea aplicării unor proceduri de notificare și acțiune în privința conținuturilor ilegale;

9.  subliniază că este necesar să se modernizeze și să se faciliteze procedurile de recunoaștere a calificărilor profesionale, precum și să se extindă recunoașterea automată la alte profesii, în special la cele noi, necesare pentru sectoarele ecologice și digitale; consideră că acest lucru va facilita mobilitatea lucrătorilor bine calificați;

10. subliniază importanța dezvoltării unei strategii europene de „cloud computing”, dată fiind potențialul său pentru competitivitate, creștere și creare de locuri de muncă în UE; subliniază că, datorită costurilor de intrare minime și cerințelor de infrastructură scăzute, „cloud computing” reprezintă pentru sectorul IT european, în special pentru IMM-uri, o ocazie de a se dezvolta și de a ocupa poziții de lideri în domenii precum externalizarea, serviciile digitale noi și centrele de date;

11. remarcă importanța legăturii dintre directiva privind comerțul electronic și sistemul de informații privind piața internă;

IMM-urile

12. subliniază că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene și, prin urmare, este esențial să se elaboreze un plan de acțiune pentru integrarea lor în piața unică digitală; subliniază, de asemenea, nevoia urgentă ca toate IMM-urile europene să aibă acces la internet în bandă largă; subliniază că, profitând de posibilitățile oferite de economia digitală și de piața unică digitală prin intermediul utilizării inovatoare și inteligente a TIC, s-ar putea contribui semnificativ la ușurarea ieșirii IMM-urilor din actuala criză, la stimularea creșterii economice și la crearea de locuri de muncă;

13. susține hotărârea Comisiei de a consolida și de a facilita dezvoltarea infrastructurii TIC pentru a trece peste diviziunea digitală; reamintește că dezvoltarea infrastructurii TIC are un impact pozitiv asupra coeziunii sociale, a creșterii economice și a competitivității Uniunii Europene, precum și asupra comunicației, creativității și accesului cetățenilor la educație și la informații; salută inițiativele din cadrul programelor de dezvoltare regională și rurală, precum și inițiativele BEI pentru îmbunătățirea integrării zonelor rurale în cadrul infrastructurilor TIC;

14. subliniază faptul că pentru atingerea obiectivului de creștere și creare de locuri de muncă este crucial să se elimine obstacolele de natură juridică din calea comerțului electronic și să se pună la dispoziția întreprinderilor informațiile, competențele și instrumentele necesare pentru a-și dezvolta mai ușor și mai eficient activitățile online;

15. subliniază că, pentru a realiza o piață unică digitală complet operațională, este nevoie de eforturi coordonate pentru a garanta că toți cetățenii, indiferent de vârstă, loc, educație și gen, au acces la internet și dispun de capacitățile necesare pentru a-l utiliza;

16. insistă asupra faptului că, pentru dezvoltarea unei pieți unice digitale competitive, competențele digitale sunt esențiale și că toți cetățenii europeni ar trebui să fie dotați cu competențe digitale corespunzătoare; subliniază caracterul esențial al angajamentului de a reduce la jumătate deficiențele înregistrate în ceea ce privește alfabetizarea și competențele digitale până în 2015;

17. solicită în consecință Comisiei și statelor membre să elaboreze un astfel de plan de acțiune, care să se bazeze pe promovarea integrării IMM-urilor în lanțurile valorice digitale prin adoptarea de măsuri și de inițiative care încurajează utilizarea inteligentă a TIC pentru inovare, competitivitate și dezvoltarea competențelor digitale, precum și prin furnizarea mai multor informații privind avantajele și potențialul economiei bazate pe internet, de exemplu Rețeaua Europeană E-Business de Sprijin pentru IMM-uri (eBSN), în același timp furnizând și sprijin financiar IMM-urilor inovatoare, printre alte acțiuni;

18. subliniază importanța elaborării unei strategii prin care să se stimuleze antreprenoriatul digital în Europa, să se promoveze formarea profesională a comercianților online și să se încurajeze programele de dezvoltare a IMM-urilor, punându-se accentul pe IMM-urile inovatoare și dinamice din toate sectoarele, pentru a asigura un nivel ridicat al potențialului de creștere economică și al inovării, pentru a crea noi locuri de muncă în Europa, îmbunătățindu-se totodată încrederea consumatorilor, precum și pentru a identifica noi nișe de piață pentru IMM-uri, ce nu ar putea exista altfel;

19. invită Comisia și statele membre să pună în aplicare legislația existentă în vederea eliminării obstacolelor care împiedică creșterea IMM-urilor, precum costurile ridicate ale intrării pe piață, costurile creării notorietății mărcilor în mai multe țări și limitările sistemelor informatice;

20. solicită Comisiei și statelor membre să introducă măsuri menite să ofere sprijin financiar IMM-urilor inovatoare, prin intermediul programelor actuale, precum Programul pentru competitivitate și inovație (CIP), noul Program pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-urilor și Programul pentru cercetare și inovare „Orizont 2020”, sau prin crearea unor programe specifice, precum și prin intermediul propunerii de regulament privind fondurile cu capital de risc;

21. consideră că, pe lângă implementarea substanțială a TIC, este esențial să se promoveze excelența în cercetare în domeniul TIC și să se încurajeze investițiile publice și private în procesul de cercetare și inovare cu un grad ridicat de risc și colaborativ în domeniul TIC în vederea dezvoltării pieței unice digitale; subliniază faptul că Europa ar trebui să fie în pas cu noutățile în domeniul tehnologiilor de internet; propune ca următoarele perspective financiare și programul Orizont 2020 să prevadă o creștere considerabilă a bugetului de cercetare al UE în domeniul TIC;

Depășirea barierelor rămase în calea pieței unice digitale

22. sprijină posibilitatea colaborării cu diferite centre de cercetare; salută planurile Comisiei de a promova investițiile publice și private în rețele de telecomunicații în cadrul Mecanismului Conectarea Europei (MCE) și subliniază importanța pe care o are lansarea susținută a rețelei digitale transeuropene pentru creșterea economică și competitivitate în Uniunea Europeană;

23. constată că implementarea rapidă a benzii largi de foarte mare viteză este esențială pentru competitivitatea Europei pe plan mondial, pentru dezvoltarea productivității europene și apariția unor noi întreprinderi mici care pot deveni lideri în diferite sectoare, de exemplu sectorul sănătății, al producției și al serviciilor;

24. solicită adoptarea unor măsuri specifice pentru ca IMM-urile să poată beneficia pe deplin de potențialul benzii largi în domeniul comerțului electronic și al achizițiilor electronice; solicită Comisiei să sprijine inițiativele statelor membre de a dezvolta competențe electronice în IMM-uri și de a stimula modele de afaceri inovatoare, bazate pe internet, cu ajutorul Programului pentru competitivitate și inovare (PCI) și al succesorului acestuia, Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-uri (COSME);

25. invită Comisia să identifice actualele obstacole la serviciile de livrare transfrontalieră și să ia măsurile necesare pentru a le elimina, ținând cont de constatările noului studiu ce a fost condus și astfel încât să permită atât întreprinderilor, cât și consumatorilor să beneficieze pe deplin de piața unică digitală; subliniază că factorii precum accesibilitatea, viteza de livrare, serviciile propice, sistemul de beneficii eficient și transparent, precum și prețurile mai mici pentru serviciile de livrare transfrontaliere sunt cel mai bine promovați prin concurența liberă și loială, pentru a nu împiedica comerțul transfrontalier și pentru a crește încrederea consumatorilor; consideră că serviciile de livrare transfrontalieră nu ar trebui să țină cont numai de granițele fizice efective ci, după caz, și de distanța față de consumator; consideră că este esențial să se asigure forme inovatoare de livrare, care să permită mai multă flexibilitate în ceea ce privește alegerea orei și locului primirii sau, eventual, a unui loc de ridicare a mărfurilor fără costuri suplimentare; consideră că este crucial să se analizeze posibilitatea introducerii unor măsuri care să garanteze o livrare la prețuri rezonabile în zonele mai îndepărtate sau periferice;

26. reamintește necesitatea unei abordări politice integrate cu privire la realizarea pieței unice în domeniul transporturilor pentru toate tipurile (de exemplu cabotajul rutier, transportul feroviar de marfă etc.), precum și la legislația din domeniul mediului, în vederea evitării ineficiențelor în lanțul de aprovizionare și a majorărilor inutile ale costurilor pentru vânzătorii la distanță și clienții comerțului electronic;

27. invită statele membre și Comisia să reducă povara administrativă asigurând fie utilizarea sistemului țării vânzătorului, fie utilizarea sistemului țării cumpărătorului, pentru a se evita procedurile duble și confuzia cu privire la normele care se aplică vânzătorilor online și consumatorilor deopotrivă;

28. invită Comisia să găsească soluții la dificultățile cu care se confruntă IMM-urile în gestionarea mărfurilor returnate și problemele legate de infrastructura pentru transporturi și să reducă cheltuielile implicate de soluționarea plângerilor și conflictelor transfrontaliere;

29. subliniază că, întrucât conținutul site-urilor poate fi tradus automat destul de ușor, un avantaj în plus al lumii digitale este acela că poate contribui la eliminarea barierelor de pe piața internă;

30. subliniază importanța pe care o au pentru consumatori o livrare eficientă, un feedback îmbunătățit cu privire la livrare și primirea produselor la timp, toți acești factori fiind identificați printre preocupările cele mai importante în cadrul celui mai recent Tablou de bord al condițiilor pentru consumatori;

31. solicită Comisiei și statelor membre să examineze posibilitățile de simplificare și de standardizare a normelor privind TVA în contextul tranzacțiilor online transfrontaliere; subliniază că actualul cadrul TVA european constituie un obstacol în calea dezvoltării de noi servicii digitale și că încurajarea întreprinderilor să dezvolte și să ofere noi servicii online la nivel european ar trebui să constituie o prioritate în revizuirea normelor TVA; consideră că produsele distribuite sub formă digitală cu conținut cultural, jurnalistic sau creativ ar trebui să fie supuse aceleiași taxe pe valoare adăugată ca și produsele echivalente în format fizic sau disponibile offline pentru a se evita denaturarea pieței; invită Comisia și statele membre să profite de șansa pe care o oferă revizuirea din 2015 a normelor TVA și să creeze și să extindă mini-ghișeul unic la comerțul electronic cel puțin pentru IMM-uri;

32. invită Comisia să propună o revizuire a Directivei 2006/112 pentru a introduce o nouă categorie de servicii de conținut cultural oferite electronic care să beneficieze de o reducere a TVA-ului; propune ca lucrărilor și serviciilor culturale vândute online, cum ar fi cărțile digitale, să li se aplice același tratament preferențial ca în cazul produselor comparabile în formă tradițională, ca de exemplu cărțile de buzunar și, drept urmare, să beneficieze de un nivel redus al TVA-ului; în acest context, este de părere că aplicarea unui nivelul redus al TVA-ului pentru publicațiile digitale ar putea încuraja dezvoltarea ofertelor legale și ar putea conduce la creșterea semnificativă a atractivității platformelor digitale;

33. solicită Comisiei să abordeze, în revizuirea legislației privind TVA-ul, situația anormală în care este posibilă aplicarea unor niveluri reduse ale TVA-ului pentru cărțile tipărite și pentru alte tipuri de conținut cultural tipărit, însă nu și pentru bunurile identice disponibile în format electronic;

34. salută Cartea verde a Comisiei privind plățile efectuate cu cardul, pe internet și de pe telefonul mobil; solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze și să implementeze măsuri corespunzătore pentru a realiza un cadru de reglementare al UE complet și eficace integrat, competitiv, inovator, neutru și sigur pentru plățile efectuate online și de pe telefonul mobil;

35. subliniază importanța abordării microplăților și a costurilor administrative ridicate aferente plății unor sume mici; observă utilizarea pe scară tot mai largă a plăților prin telefoane mobile, telefoane inteligente și tablete și că această situație necesită răspunsuri noi;

36. subliniază că microplățile sunt tot mai des utilizate pentru a plăti conținutul media și cultural online și consideră că acestea reprezintă un instrument util pentru a asigura remunerarea deținătorilor de drepturi;

37. subliniază că comisioanele interbancare multilaterale naționale și transfrontaliere din Zona unică de plăți în euro (SEPA) variază semnificativ între statele membre; consideră că, atât comisioanele interbancare multilaterale naționale cât și cele transfrontaliere din Zona unică de plăți în euro (SEPA) ar trebui armonizate, pentru a permite consumatorilor să beneficieze de avantajele pieței unice; invită Comisia să efectueze, până la sfârșitul anului 2012, un studiu de evaluare a impactului privind plafonarea CIM și reducerea treptată a acestora; invită Comisia să propună un regulament privind armonizarea CIM și scăderea progresivă a acestora pentru alinierea lor la costurile reale până la sfârșitul anului 2015; consideră că supratarifele, rabaturile și alte practici de orientare a clientului (steering) ar trebui eliminate treptat de asemenea, facilitând o piață unică europeană a plăților mai transparentă;

38. subliniază că siguranța datelor și confidențialitatea îi îngrijorează în mod special pe consumatori și tind să îi descurajeze de la a cumpăra online; consideră că este necesar să se adapteze legislația actuală privind protecția datelor la noile provocări și inovări din domeniul evoluțiilor tehnologice prezente și viitoare, de exemplu cloud computing;

39. recunoaște potențialul economic și social pe care informatica dematerializată l-a demonstrat până în prezent și solicită Comisiei să adopte inițiative în acest domeniu în vederea fructificării avantajelor acestei tehnologii de îndată ce această tehnologie va fi dezvoltată mai mult; recunoaște, totuși, multitudinea de provocări tehnice și juridice generate de dezvoltarea informaticii dematerializate;

40. recunoaște potențialul major al cloud computingului și invită Comisia să propună fără întârziere o strategie europeană cu privire la acesta;

41. invită Comisia să aplice dispozițiile referitoare la notificarea încălcării securității datelor din pachetul privind telecomunicațiile și să le pună la dispoziția tuturor consumatorilor din statele membre;

42. reamintește dispozițiile din Directiva privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor, care prevăd că operatorii serviciilor de telecomunicații trebuie să oblige furnizorii de servicii pe internet să furnizeze mesaje de servicii publice tuturor clienților lor; invită Comisia să monitorizeze câți operatori de servicii de telecomunicații respectă aceste dispoziții și să raporteze Parlamentului European în această privință;

43. salută, prin urmare, noua propunere a Comisiei de regulament privind protecția datelor, subliniază că este necesar ca cetățenii să aibă mai mult control asupra prelucrării propriilor date și subliniază necesitatea de a aproba și de a pune în aplicare un nou regulament privind acest subiect într-o formă care, în același timp protejând confidențialitatea și garantând drepturile fundamentale, asigură securitatea juridică și suficientă flexibilitate companiilor pentru a le permite să își dezvolte afacerea fără a plăti costuri enorme, și în același timp simplificându-le și reducându-le sarcinile administrative, cu menținerea angajamentelor ferme de respectare a obligațiilor deja în vigoare;

44. salută propunerea Comisiei privind un cadru legislativ pentru gestionarea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor asociate, în vederea asigurării unei mai bune responsabilizări, transparențe și guvernanțe a organismelor de gestionare colectivă a drepturilor, a stabilirii unor mecanisme eficiente de soluționare a disputelor și a clarificării și simplificării licențierii; consideră că este esențial ca utilizatorii de internet să fie informați în mod clar și inteligibil în legătură cu ce date cu caracter personal sunt colectate, în ce scop și pentru cât timp, pentru consolidarea drepturilor acestora și, astfel, a încrederii lor în internet; subliniază faptul că, în revizuirea acquis-ului în materie de protecție a datelor, este necesară asigurarea securității și a clarității juridice, precum și a unui nivel foarte înalt de protecție a datelor; salută anunțarea unei strategii europene globale privind informatica dematerializată (cloud computing) pentru 2012 și așteaptă, în acest context, în special clarificarea problemelor legate de jurisdicție, protecția datelor și sferele de competență;

45. își exprimă convingerea fermă că protecția vieții private constituie o valoare de bază a Uniunii Europene și, în plus, joacă un rol central în promovarea încrederii utilizatorilor în mediul online, necesară pentru a permite pieței unice digitale să se dezvolte pe deplin; salută astfel propunerile Comisiei de adaptare a Directivei privind protecția datelor la mediul digital actual, promovând caracterul inovator al mediului online și încurajând dezvoltarea unor noi tehnologii promițătoare, cum ar fi cloud computingul;

46. subliniază încă o dată necesitatea unei abordări mondiale cu privire la problemele protecției datelor și ale pirateriei; încurajează, în acest context, instituirea unei cooperări strânse între UE și Forumul pentru guvernanța internetului;

47. solicită clarificarea obligației aplicabile furnizorilor de servicii online de a respecta legislația UE în domeniul protecției datelor și în domeniul concurenței, precum și drepturile de proprietate intelectuală și Directiva privind comerțul electronic(31) și pachetul legislativ privind telecomunicațiile(32) în gestionarea și/sau colectarea datelor în interiorul UE, independent de locul stocării și/sau al prelucrării acestor date; consideră că un nivel mai ridicat de transparență în ceea ce privește identificarea furnizorilor de servicii pe internet ar trebui să joace un rol-cheie în creșterea încrederii consumatorilor, să încurajeze, de asemenea, cele mai bune practici în acest domeniu și să servească drept criteriu esențial pentru crearea unei etichete europene de încredere;

48. reamintește că, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/31/CE, furnizorii de servicii online au obligația de a-și revela în mod clar identitatea și că respectarea acestei obligații este esențială pentru a asigura încrederea consumatorilor în comerțul electronic;

49. solicită Comisiei să modernizeze cadrul juridic care reglementează drepturile de proprietate intelectuală, în contextul realizării depline a pieței unice digitale și să propună și să implementeze rapid Strategia europeană privind drepturile de proprietate intelectuală în vederea adaptării la realitatea online a secolului al 21-lea; așteaptă cu interes propunerile Comisiei de instrumente juridice în acest domeniu, cum ar fi o legislație de simplificare a gestionării colective a drepturilor de autor în Europa și o directivă privind aplicarea DPI și combaterea contrafacerii și pirateriei; consideră că modelele de afaceri inovatoare și diferitele structuri de licențiere trebuie luate în considerare și dezvoltate în continuare pentru a crește disponibilitatea, păstrând în același timp drepturile de autor, și pentru a asigura remunerarea deținătorilor de drepturi;

50. subliniază importanța unei strategii armonizate pentru excepțiile și restricțiile din domeniul drepturilor de autor, precum și excepțiile statutare armonizate din domeniul mărcilor și brevetelor, adesea în avantajul cercetătorilor și proiectanților, dat fiind că scopul este de a facilita dezvoltarea, punerea în practică și preluarea de către consumatori a unor servicii noi și inovatoare și pentru a asigura securitatea juridică pentru echipele de cercetători, inovatori, artiști și utilizatori, necesare pentru crearea unui mediu european digital prosper;

51. reamintește că, pentru a facilita finalizarea pieței unice digitale, este nevoie în continuare de depunerea unor eforturi de armonizare a drepturilor de proprietate intelectuală, cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor;

52. invită Comisia să propună soluții sectoriale convenite care să respecte drepturile de autor, asigurând remunerarea echitabilă a autorilor, și să promoveze accesul publicului la o gamă largă de produse culturale legale;

53. invită Comisia să accelereze lucrările pregătitoare privind o propunere legislativă referitoare la „gestionarea colectivă a drepturilor”, în vederea asigurării unei mai bune responsabilizări, transparențe și guvernanțe a organismelor de gestionare colectivă a drepturilor, stabilind mecanisme eficiente de soluționare a disputelor și clarificând și simplificând sistemele de licențiere din sectorul muzical;

54. subliniază că microplățile devin din ce în ce mai importante pentru a plăti conținutul media și cultural online, dar că există încă posibilități de a optimiza utilizarea și consideră că acestea constituie un instrument util pentru a se asigura remunerarea creatorilor, întrucât asigură accesul publicului la conținut legal într-un mod accesibil; consideră, prin urmare, că microplățile sunt un mijloc eficient de combatere a conținutului ilegal; subliniază totuși că problemele asociate sistemelor de plată online, precum lipsa interoperabilității și costurile ridicate ale microplăților pentru consumatori, ar trebui abordate în vederea dezvoltării unor soluții simple, inovatoare și rentabile, avantajoase pentru consumatori și pentru platformele digitale; subliniază că extinderea gamei legale de conținut cultural online la prețuri convenabile va reuși să reducă platformele ilegale pe termen lung;

55. subliniază că tehnologiile de internet noi și în expansiune și serviciile online au condus la o creștere a cererii de conținut audiovizual și de alte conținuturi digitale culturale și creative și oferă modalități noi și inovatoare de personalizare și îmbogățire a ofertei, în special în rândul tinerilor; constată, cu toate acestea, că în prezent oferta de conținut legal este insuficientă pentru a satisface această cerere, utilizatorii fiind motivați în aceste circumstanțe să acceseze conținut ilegal; consideră că trebuie avute în vedere modelele de afaceri inovatoare și diferite structuri de licențiere pentru a crește disponibilitatea; solicită o mai bună exploatare a tehnologiilor digitale, care ar trebui să constituie un catalizator pentru diferențierea și multiplicarea ofertelor legale, menținând astfel încrederea consumatorilor și creșterea și asigurând totodată că artiștii beneficiază de o remunerație echitabilă și proporționată;

56. sprijină cu fermitate măsurile adoptate atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre, pentru a preveni contrafacerea și pirateria produselor pe internet;

57. salută propunerile de creștere a disponibilității și de dezvoltare a serviciilor de conținut online legal, dar subliniază necesitatea unor drepturi de autor UE modernizate și mai armonizate la nivelul Uniunii; subliniază, prin urmare, necesitatea unei legislații privind drepturile de autor care să ofere stimulentele adecvate, să asigure echilibrul și să țină pasul cu tehnologia modernă; consideră că încurajarea, promovarea și durabilitatea licențierii multiteritoriale în cadrul pieței unice digitale ar trebui, mai presus de toate, să fie facilitată prin inițiative orientate către piață ca răspuns la cererea consumatorilor; invită Comisia, prin urmare, să pună neîntârziat în aplicare inițiativele din cadrul strategiei DPI;

58. dezaprobă cu tărie orice discriminare împotriva clienților pe bază de naționalitate și rezidență, amintind articolul 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile (2006/123/UE), și solicită Comisiei și statelor membre să asigure punerea în aplicare completă a directivei;

Creșterea încrederii în piața unică digitală

59. subliniază că Directiva privind drepturile consumatorilor a reprezentat un pas important înainte în ceea ce privește creșterea securități juridice pentru consumatori și întreprinderi în cadrul tranzacțiilor online, iar în prezent este principalul instrument de protecție a consumatorului pentru serviciile online; solicită statelor membre să asigure punerea ei în aplicare eficace și rapidă; solicită un cod de bune practici pentru întreprinderile online și sprijină propunerile de contracte-model în această privință; consideră că aplicarea Directivei privind drepturile ar constitui un element important al modelelor de contract și totodată ar trebui respectate practicile existente privind comerțul cu amănuntul; de asemenea, invită statele membre să decidă dacă - pe termen lung - preferă armonizarea deplină a legislației referitoare la piața internă sau un al doilea regim național; în acest din urmă caz, încurajează statele membre să depună eforturi pentru a avansa în mod constructiv dosare precum legea europeană comună privind vânzările sau pentru a facilita comerțul transfrontalier în UE în beneficiul consumatorilor și întreprinderilor deopotrivă;

60. consideră că recenta propunere de Regulament privind legislația europeană comună în materie de vânzare, care ar putea fi agreată de către părțile contractante ca alternativă la reglementările naționale în materie de vânzare, are un potențial considerabil pentru a contracara fragmentarea pieței unice și pentru a face tranzacțiile pe internet mai accesibile și mai fiabile din punct de vedere juridic, atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi;

61. reamintește că și statele membre au un rol important prin asigurarea unei puneri în aplicare rapide și nebirocratice a normelor UE, în vederea concretizării drepturilor consumatorilor;

62. solicită Comisiei și statelor membre să dezvolte instrumente eficace, precum Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorului (CPC), și să le ofere suficiente resurse pentru a garanta aplicarea de către comercianți a normelor UE privind transparența și practicile comerciale neloiale, astfel asigurând un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

63. subliniază necesitatea unor inițiative în statele membre vizând îmbunătățirea competențelor în rândul publicului larg; remarcă importanța dobândirii competențelor digitale de către cetățenii UE pentru ca aceștia să poată profita la maximum de beneficiile internetului și ale participării la societatea digitală;

64. solicită Comisiei să includă o componentă privind accesul consumatorilor în termenii implementării unui mediu fără obstacole și a unei game integrale de servicii pentru persoanele cu dizabilități în toate politicile privind piața unică digitală, pentru a se asigura că toate grupurile de cetățeni au acces la piața unică digitală și pot beneficia pe deplin de aceasta;

65. subliniază necesitatea unor inițiative în statele membre vizând îmbunătățirea competențelor în rândul publicului larg, mai ales în rândul celor defavorizați social și acordându-se o atenție deosebită persoanelor în vârstă pentru a promova noțiunea de îmbătrânire activă;

66. recunoaște importanța unei carte europene a drepturilor utilizatorilor, care ar clarifica drepturile și obligațiile cetățenilor în societatea informațională;

67. subliniază că este important să se stimuleze crearea de website-uri transparente și fiabile pentru compararea prețurilor, care să poată fi accesate în diferite limbi, ca mijloc de sporire a încrederii consumatorilor în comerțul transfrontalier;

68. subliniază necesitatea de a crea un marcaj de garanție european, care ar garanta respectarea pe deplin a legislației UE de către orice întreprindere care își desfășoară activitatea online; acesta ar trebui să fie simplu și bine structurat și ar trebui să aibă un conținut care să asigure valoare adăugată comerțului electronic, crescând astfel încrederea și transparența, precum și securitatea juridică atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi și care să furnizeze informații în conformitate cu standardele existente dar neobligatorii W3C, pentru persoanele cu dizabilități;

69 în plus, subliniază necesitatea unei abordări integrate pentru a îmbunătăți încrederea consumatorilor privind accesarea de servicii transfrontaliere legale;

70. subliniază nevoia urgentă ca UE să stimuleze încrederea întreprinderilor și a consumatorilor și să asigure mijloacele pentru comerțul electronic cu scopul de a dezvolta comerțul transfrontalier; solicită, prin urmare, simplificarea sistemelor de acordare a licențelor și crearea unui cadru eficient privind drepturile de autor;

71. salută inițiativa Comisiei de a aborda obstacolele în calea finalizării pieței unice digitale, în special barierele care împiedică dezvoltarea serviciilor online transfrontaliere legale; în plus, subliniază nevoia de a îmbunătăți încrederea consumatorilor în ceea ce privește accesarea serviciilor transfrontaliere legale; subliniază că piața unică digitală va permite cetățenilor să aibă acces, în întreaga UE, la toate formele de conținuturi și servicii digitale (muzicale, audiovizuale, jocuri video);

72. este de acord cu aprecierea Comisiei, potrivit căreia utilizarea întregului potențial al pieței unice digitale este împiedicată, în mare măsură, de existența unui mozaic de norme juridice diferite și de standarde și practici foarte puțin „interoperabile”;

73. salută propunerea legislativă a Comisiei privind soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) și soluționarea online a litigiilor (SOL) și subliniază importanța adoptării lor eficace pentru a ajuta la soluționarea plângerilor și conflictelor transfrontaliere; subliniază și necesitatea ca aceste mecanisme să fie făcute publice în rândul consumatorilor și al comercianților, astfel încât să poată atinge nivelul dorit de eficacitate practică; reamintește importanța existenței unor căi de atac eficiente pentru a se asigura posibilitatea consumatorilor de a-și exercita drepturile, subliniind totodată că cetățenii ar trebui să fie mai bine informați cu privire la detaliile referitoare la un astfel de mecanism și alte instrumente de soluționare a problemelor; consideră că acest lucru ar trebui să conducă la creșterea cumpărăturilor online transfrontaliere de bune și servicii și să contribuie la eliminarea ambuteiajelor încă existente care împiedică creșterea și inovarea, în special în cadrul pieței digitale, și care în prezent nu permit pieței unice să își realizeze potențialul deplin; subliniază că existența unei platforme online de soluționare a litigiilor pentru comerțul electronic intern și transfrontalier va îmbunătăți încrederea consumatorilor în piața unică digitală;

74. recunoaște necesitatea găsirii unor modalități de creștere a încrederii cetățenilor în mediul online și de garantare a protecției datelor personale și a vieții private, precum și a libertății de expresie și de informare, dar și înlăturarea barierelor geografice, tehnice și organizaționale care afectează în prezent mecanismele de recurs; consideră că soluționarea rapidă și rentabilă a litigiilor, în special în legătură cu tranzacțiile online, este o condiție esențială pentru a întări încrederea utilizatorilor; salută, prin urmare, propunerile Comisiei privind soluționarea extrajudiciară și online a litigiilor în materie de consum și așteaptă cu interes inițiativa legislativă privind soluționarea litigiilor dintre întreprinderi;

75. observă propunerile Comisiei de măsuri cooperative cu servicii de plată pentru a combate conținutul neautorizat și ilegal; subliniază că orice cooperare ar trebui să aibă o bază fermă într-un cadru legal caracterizat prin respectarea confidențialității datelor, protecția consumatorilor, dreptul de a cere despăgubiri și accesul la justiție; subliniază că primul pas trebuie să îl constituie punerea efectivă în aplicare a procedurilor de notificare, asigurându-se fără echivoc și pentru toată lumea respectarea dreptului fundamental la un proces echitabil într-un tribunal independent și imparțial creat prin lege; subliniază că toți operatorii, inclusiv prestatorii de servicii de plată și difuzorii de publicitate, au un rol important în lupta împotriva conținutului neautorizat sau ilegal;

76. salută cu entuziasm noua comunicare a Comisiei intitulată „Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii”; încurajează Comisia, statele membre și întreprinderile să promoveze utilizarea noilor evoluții tehnologice în scopuri educaționale și pentru protecția minorilor pe internet și să coopereze îndeaproape și eficient pentru a asigura un internet cu caracter sigur pentru minori; invită Comisia și statele membre să susțină proiectele de alfabetizare și de familiarizare în domeniul tehnologiilor digitale, destinate adulților responsabili de educația, formarea și viitorul noilor generații, astfel încât aceștia să fie conștienți de oportunitățile și de riscurile pe care TIC le reprezintă pentru copii și minori, dar și pentru a permite o reducere a diviziunii tehnologice dintre generații. invită Comisia și statele membre să dezvolte programe de formare în domeniul tehnologiei informațiilor cu privire la drepturile și obligațiile consumatorilor și riscurile legate de piața digitală internă.

77. invită insistent părțile interesate să își ia angajamentul de a face reclamă în mod responsabil față de copii, în special evitând reclamele de televiziune și online agresive și de natură să inducă în eroare și respectând și aplicând pe deplin codurile de conduită existente și alte inițiative similare;

78. consideră necesară sprijinirea procesului de digitalizare, în cât mai multe dintre limbile oficiale ale UE, a operelor cu relevanță educațională și culturală, pentru a oferi un conținut valoros si util publicului;

79. subliniază importanța stabilirii unor principii clare care să reglementeze relația cu piețele digitale din state terțe, în special în ce privește proiectele derulate la nivelul Uniunii, cum ar fi digitalizarea patrimoniului cultural mondial;

80. solicită Comisiei să se asigure că normele privind distribuirea selectivă sunt aplicate în mod corespunzător pentru a evita abuzurile și discriminarea;

81. invită Comisia să propună dispoziții legislative pentru a asigura neutralitatea netului;

82. subliniază că o mai mare concurență și transparență în ceea ce privește gestionarea traficului și calitatea serviciului, precum și ușurința în schimbarea furnizorilor sunt condiții minime necesare pentru a asigura neutralitatea rețelei; își reafirmă sprijinul pentru un internet deschis în care conținutul și serviciile comerciale individuale să nu poată fi blocate; reamintește constatările recente ale Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice și consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura neutralitatea rețelei;

83. subliniază încă o dată posibilele provocări care apar în cazul devierii de la neutralitatea rețelei, cum ar fi comportamentul anticoncurențial, blocarea inovării, restrângerea libertății de expresie, necunoașterea propriilor drepturi de către consumatori și încălcarea dreptului la confidențialitatea datelor personale, precum și faptul că lipsa neutralității rețelei dăunează întreprinderilor, consumatorilor și societății în ansamblu;

84. invită Comisia și statele membre să asigure o concurență loială și liberă online, luând măsuri împotriva practicilor comerciale neloiale B2B, cum ar fi restricționarea accesului online, controlul prețurilor și cotele;

85. consideră că dezvoltarea în continuare a rețelelor de bandă largă, precum și, în special, integrarea regiunilor rurale, izolate și ultraperiferice în rețelele de comunicații electronice reprezintă o prioritate centrală; solicită, în acest sens, Comisiei să revizuiască în mod constant și să asigure prin reglementare, dacă este cazul, menținerea neutralității rețelei, precum și faptul că nu este îngreunat sau împiedicat accesul furnizorilor de internet la infrastructura de rețea;

Crearea bazelor unei Europe mai competitive și incluzive

86. solicită statelor membre să consolideze și să faciliteze dezvoltarea de infrastructuri de informare și de comunicare întrucât, deși toate statele membre dispun de o strategie națională privind banda largă, numai unele dintre ele dispun de un plan operațional de sine stătător care include obiectivele stabilite necesare pentru a realiza pe deplin inițiativa emblematică privind o agendă digitală pentru Europa, astfel cum se prevede în strategia Europa 2020; salută noua inițiativă „mecanismul Conectarea Europei”, deoarece va fi esențială pentru implementarea eficace a obiectivelor Agendei digitale pentru Europa stabilite pentru 2020, care promit acces universal la bandă largă și obiectivul intermediar ca fiecare cetățean al UE să aibă acces la o conexiune de internet de bază până în 2013;

87. subliniază faptul că serviciile de internet sunt oferite la scară transfrontalieră și că, prin urmare, acestea presupun acțiuni concertate în conformitate cu Agenda digitală pentru Europa; subliniază că o piață europeană de aproape 500 de milioane de persoane conectate la o bandă largă de mare viteză ar impulsiona extrem de mult dezvoltarea pieței interne; subliniază necesitatea creării unei legături între agenda digitală și prestarea de noi servicii cum ar fi serviciile electronice comerciale, de sănătate, de învățare, bancare și de guvernare;

88. subliniază importanța dezvoltării pieței unice digitale europene pentru continuarea eforturilor de a oferi consumatorilor acces la internet de mare viteză și pe întreg teritoriul prin promovarea accesului la conexiunile de internet fixe și mobile și punerea în funcțiune a următoarei generații de infrastructură; subliniază că acest lucru necesită politici care să promoveze accesul în condiții de concurență; îndeamnă Comisia și statele membre să ofere un nou impuls strategiei europene pentru bandă largă rapidă și ultrarapidă actualizând obiectivele pertinente;

89. subliniază valoarea potențială pe care o are pentru cetățeni și întreprinderi trecerea la tehnologii digitale a serviciilor publice și invită statele membre să dezvolte planuri naționale în acest scop, care să includă obiective și măsuri prin care să se asigure că toate serviciile publice sunt online și accesibile până în 2015; recunoaște faptul că rețelele de mare viteză sunt considerate a fi o cerință necesară pentru dezvoltarea serviciilor online și a creșterii economice; invită Comisia să stabilească obiective de prim rang în cadrul agendei digitale pentru a se asigura că Europa va deveni un lider mondial în materie de viteză a conexiunilor la internet și de conectivitate; invită statele membre să pună în aplicare planuri naționale cu privire la banda largă și să adopte planuri operaționale și măsuri concrete în vederea îndeplinirii obiectivelor ambițioase privind banda largă și subliniază importanța strategică și crucială a instrumentelor propuse de Comisie în cadrul mecanismului Conectarea Europei;

90. regretă că UE a rămas în urmă în ceea ce privește conexiunile la internet care funcționează pe bază de fibră optică; prin urmare, solicită statelor membre și Comisiei să accelereze răspândirea și adoptarea benzii largi de foarte mare viteză și solicită o strategie europeană de implementare la scară largă a rețelei „fibră până la utilizator”;

91. solicită statelor membre să elaboreze planuri naționale de intervenție în cazul incidentelor cibernetice pentru a face față atacurilor și perturbărilor cibernetice la nivel transfrontalier, inclusiv planuri naționale și europene privind infrastructura critică de informații, precum și să dezvolte strategii pentru o infrastructură mai rezistentă și mai fiabilă; subliniază că ar trebui intensificată cooperarea internațională în domeniu; reamintește că securitatea rețelelor și a informației ține de responsabilitatea tuturor părților interesate, inclusiv a utilizatorilor casnici, a prestatorilor de servicii și a furnizorilor programe; recomandă încurajarea programelor de formare și educare în domeniul securității cibernetice, atât pentru publicul larg, cât și pentru profesioniști;

92. subliniază faptul că internetul se folosește tot mai mult pe dispozitivele mobile și invită să se acționeze în vederea asigurării unei mai mari disponibilități a spectrului radio pentru internetul mobil și îmbunătățirea calității serviciilor electronice oferite pe aceste dispozitive mobile; subliniază că alocarea în viitor a spectrului radio trebuie să deschidă calea pentru întâietatea europeană în materie de aplicații fără fir și servicii noi în vederea stimulării creșterii economice și a competitivității globale;

93. observă o creștere exponențială atât a traficului de date mobil, cât și a celui fix și că o serie de acțiuni, precum alocări armonizate suplimentare de spectru pentru banda largă fără fir, eficacitatea sporită a spectrului și o introducere rapidă a rețelelor de acces de generație următoare vor avea un rol crucial pentru gestionarea acestei creșteri;

94. constată că evaluarea necesității de a deschide banda de 700 MHz pentru traficul de date mobil și fix constituie un prim pas necesar pentru îndeplinirea cerințelor privind capacitățile în viitor;

95. salută noua comunicare a Comisiei privind achizițiile publice electronice publicată la 20 aprilie 2012; subliniază că achizițiile publice electronice vor simplifica modul de desfășurare a achizițiilor publice, vor asigura transparență, vor reduce sarcinile și costurile, vor crește participarea IMM-urilor și vor livra o calitate mai bună la prețuri mai mici;

96. salută propunerea legislativă a Comisiei Europene de regulament privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice pe piața internă, care va întări încrederea și conveniența într-un mediu digital sigur și care, prin integrarea în domeniul său de aplicare a recunoașterii și acceptării reciproce la nivelul UE a sistemelor notificate de identificare electronică, are potențialul să asigure interacțiuni electronice sigure și fără întreruperi între întreprinderi, cetățeni și autoritățile publice, sporind astfel eficacitatea serviciilor publice și private online, a afacerilor online și a comerțului electronic în UE; subliniază importanța semnăturilor electronice și recunoașterea reciprocă a identificărilor electronice la nivel european pentru a asigura certitudinea juridică pentru consumatorii și întreprinderile din Europa; subliniază importanța asigurării interoperabilității la nivelul întregii UE și a protecției datelor personale;

97. reamintește că utilizarea de către sectorul public a tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor este esențială pentru dezvoltarea societății digitale și bazate pe cunoaștere și, prin urmare, îndeamnă Comisia și statele membre să continue elaborarea unor servicii electronice sigure și eficace; constată că, în special în ceea ce privește identificarea electronică și semnăturile electronice, interoperabilitatea transfrontalieră este o condiție preliminară pentru încurajarea adoptării unor soluții transfrontaliere de facturare electronică;

98. reamintește că în rezoluția sa din 20 aprilie 2012 referitoare la o piață unică digitală competitivă - guvernarea electronică ca vârf de lance, Parlamentul European a subliniat importanța facilitării adoptării la scară largă a unor factori precum securitatea juridică, un mediu tehnic clar și soluții deschise și interoperabile privind facturarea electronică, bazate pe cerințe juridice, pe operațiuni comerciale și pe standarde tehnice comune; invită Comisia să evalueze necesitatea de a elabora standarde uniforme și deschise în Uniunea Europeană pentru identificarea electronică și semnăturile electronice; constată că obstacolele majore din calea accesului transfrontalier la serviciile electronice oferite de administrația publică țin de utilizarea semnăturilor și identificării electronice, precum și de problemele de incompatibilitate a sistemelor de e-guvernare la nivelul UE; salută propunerea Comisiei de regulament privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice de pe piața internă;

99. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0209.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0211.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0491.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0492.

(5)

JO L 304, 22.11.2011, p. 64.

(6)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0453.

(7)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0307.

(8)

Texte adoptate, P7_TA(2010)0484.

(9)

JO C 50E, 21.2.2012, p. 1.

(10)

JO L 189, 22.7.2010, p. 1.

(11)

JO L 95, 15.4.2010, p. 1.

(12)

JO C 349E, 22.12.2010, p. 1.

(13)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0453.

(14)

JO C 67E, 18.3.2010, p. 112.

(15)

JO C 46 E, 24.2.2010, p. 26.

(16)

JO C 295 E, 4.12.2009, p. 43.

(17)

JO C 146E, 12.6.2008, p. 370.

(18)

JO L 364, 9.12.2004, p. 1.

JO L 373, 21.12.2004, p 37

(19)

JO L 376, 27.12.2006, p. 21.

(20)

JO L 376, 27.12.2006, p. 36.

(21)

JO L 376, 27.12.2006, p. 21.

(22)

JO C 292 E, 1.12.2006, p. 109.

(23)

JO C 305E, 14.12.2006, p. 247.

(24)

JO L 149, 11.6.2005, p. 22.

(25)

JO L 373, 21.12.2004, p. 37.

(26)

http://www.un.or.at/unictral

(27)

JO L 271, 9.10.2002, p. 16.

(28)

JO L 201, 31.7.2002, p. 37.

(29)

JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

(30)

JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

(31)

Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).

(32)

Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 (JO L 337, 18.12.2009, p.11) și Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 (JO L 337, 18.12.2009, p. 37).


EXPUNERE DE MOTIVE

Astăzi Europa se confruntă cu vremuri foarte problematice. Criza economică afectează grav economia, țările, societățile și familiile noastre. Astăzi ne confruntăm cu vremuri dificile când, mai mult ca niciodată, avem nevoie de reflecție politică și de dezbatere pe marginea ideilor. Fiecare criză, fiecare etapă ca cea pe care o trăim azi sunt și o oportunitate de a îmbunătăți, de a reflecta la motivele care ne-au adus în această situație, de a corecta greșelile făcute, de a evolua și, astfel, de a face schimbările necesare. Prin urmare, vremurile cele mai problematice ne oferă șansa de a reforma, de a ne reinventa și, astfel, de a evolua către o situație mai bună.

Trăim, de asemenea, o epocă de mari și extraordinare evoluții sociale, economice și tehnologice. Așa-numita „revoluție digitală” ne-a modificat în mod semnificativ viețile pe mai multe planuri. Noile forme de comerț, de interacțiune cu ceilalți, de căutare a informației, de comparare a produselor și a prețurilor și de învățare, printre multe altele, s-au schimbat dramatic într-un mod pe care, cu doar câțiva ani în urmă, nu ni-l puteam imagina.

Revoluția digitală a transformat și modul în care funcționează întreprinderile, iar impactul economiei bazate pe internet a fost considerabil în ultimii ani. Sunt imense câștigurile și posibilitățile în ceea ce privește creșterea economică, crearea de locuri de muncă, oportunitățile pentru consumatori, varietatea de produse, prețurile convenabile și posibilitățile pentru companii. Cifrele vorbesc de la sine: în unele țări G8 internetul a însemnat 20 % din creșterea economică și 25 % din creșterea locurilor de muncă în ultimii cinci ani. Pentru fiecare loc de muncă pierdut „off-line” în lume, sectorul online creează 2,6 noi locuri de muncă. Companiile care exploatează întregul potențial al internetului creează cel puțin de două ori mai multe locuri de muncă decât companiile care nu îl exploatează. Dacă sunt măsurate ca sector, consumul și cheltuielile conexe internetului sunt în prezent mai mari decât energia din agricultură. Și va continua să crească.

Potrivit studiului efectuat de BCG „The internet economy in the G-20” (Economia bazată pe internet în G-20), până în 2016 vor exista 3 miliarde de utilizatori de internet la nivel mondial, iar economia bazată pe internet va atinge 4,2 trilioane de dolari americani în economiile țărilor G-20. Dacă ar fi o economie națională, economia bazată pe internet ar fi printre primele cinci în lume, precedată numai de SUA, China, Japonia și India, și urmată de Germania. În țările G-20 deja s-a ridicat la 4,1 % din PIB sau 2,3 trilioane de dolari americani în 2010, depășind economia Italiei și pe cea a Braziliei. În unele economii internetul reprezintă până la 8 % din PIB, stimulând creșterea și creând locuri de muncă.

Cu toate acestea, în Uniunea Europeană, piața unică digitală nu a evoluat pe cât ar fi putut și nu am exploatat toate beneficiile oferite de economia digitală. Actuala fragmentare juridică acționează ca un factor descurajant atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi atunci când se gândesc să se angajeze în schimburi comerciale transfrontaliere. Întreprinderile care desfășoară activități la nivel transfrontalier în Europa trebuie să facă față la 27 de seturi diferite de norme în domenii-cheie precum TVA-ul, serviciile poștale sau drepturile de proprietate intelectuală, ca să dăm doar câteva exemple, ceea ce generează un cost foarte ridicat pentru implementarea unei afaceri paneuropene, ceea ce uneori nu este convenabil, mai ales pentru IMM-uri. În Uniunea Europeană, 99 % dintre companii sunt clasificate ca IMM-uri. Ele sunt coloana vertebrală a economiei UE, creând 85 % dintre locurile de muncă.

Economia digitală ar putea fi cheia dezvoltării lor și le-ar putea ajuta să găsească o modalitate de ieșire din criză. Prin urmare, este vital să se înlăture aceste bariere pentru a le oferi noi oportunități și pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

Pe de altă parte, și la fel de importantă, este reducerea posibilităților consumatorilor de a beneficia pe deplin de piața unică digitală. Deoarece numeroase magazine nu doresc să vândă consumatorilor din orice stat membru al UE, din motivele sus-menționate, tranzacțiile prin internet sunt adesea întrerupte când consumatorul își are reședința în afara unei anumite piețe. În medie 61 % din toate comenzile transfrontaliere eșuează din acest motiv.

Potrivit celui mai recent Tabloul de bord al piețelor de consum și studiului din acesta privind comerțul electronic de bunuri, consumatorii pot economisi pentru 13 din 15 categorii de produse pentru care au fost colectate prețurile. De asemenea, studiul a arătat că aceștia dispun de cel puțin două opțiuni atunci când fac cumpărături online, spre deosebire de cumpărăturile offline. Dacă fac cumpărături online la nivelul UE, consumatorii au de până la 16 ori mai multe produse dintre care să aleagă. Din cumpărăturile online, consumatorii europeni câștigă deja aproximativ 11,7 miliarde de euro pe an numai din bunuri (o suma egală cu 0,12 % din PIB-ul UE). În cazul în care comerțul electronic ar crește la 15 % din totalul sectorului comerțului cu amănuntul, iar barierele din calea pieței unice ar fi eliminate, beneficiile totale în ceea ce privește bunăstarea consumatorilor ar atinge aproximativ 204 miliarde de euro (echivalentul a 1,7 % din PIB-ul UE).

Este de patru ori mai mare decât în cazul în care ar continua să existe fragmentarea piețelor la nivelul frontierelor naționale. Două treimi din beneficiile privind bunăstarea consumatorilor se datorează opțiunilor online îmbunătățite, care sunt mult mai mari la nivel transfrontalier.

În ceea ce privește evoluția sa economică viitoare, Europa se află la răspântie și trebuie să ne hotărâm dacă le oferim întreprinderilor noastre un mediu de afaceri propice sau unul ostil. Ar trebui să ne hotărâm dacă ne îndreptăm către o Europă fără bariere sau rămânem cramponați într-o Europă a barierelor în calea înființării de întreprinderi și a creării de locuri de muncă.

Anul acesta, când vom sărbători cea de-a 20-a aniversare de la crearea pieței unice, ar trebui să dăm impulsul necesar economiei noastre care va constitui crearea unei piețe unice digitale. În ani ’80 și ’90 ai secolului trecut, materializarea celor patru libertăți a creat posibilități și oportunități enorme. Astăzi, extinderea pieței unice către o piață unică digitală ar crea și mai multe. Revoluția digitală oferă economiei, companiilor și cetățenilor noștri șansa de a stimula creșterea economică și de a crea locuri de muncă prin intermediul pieței unice digitale.

În ultimii doi ani, instituțiile europene au creat mai multe inițiative în acest sens, diverse comunicări ale Comisiei Europene și rapoarte ale Parlamentului European. Comisia IMCO a creat un grup de lucru specific privind piața unică digitală și comerțul electronic, care în prezent analizează barierele și propune linii de acțiune concrete pentru a îmbunătăți situația actuală. Dar trebuie să mergem și mai departe. Este nevoie de propuneri de politici mai specifice, de reforme mai aprofundate pentru situația actuală.

Europa trece rapid de la epoca industrială la o economie globală bazată pe rețele, cunoaștere și servicii. Ceea ce impune în mod inevitabil schimbări nu doar în economie, ci și în instituțiile și sistemele care au fost concepute pentru o altă eră. Subliniind importanța extraordinară a puterii de transformare prezentate de noile tehnologii, precum și a educației, a competențelor și a învățării pe tot parcursul vieții, această inițiativă urmărește să stimuleze dezbaterea și să concentreze atenția publicului asupra aspectelor care sunt în centrul unei economii de succes bazate pe cunoaștere.

Raportorul salută cele cinci recomandări de acțiune pentru elaborarea de politici și practici în domeniu, conținute în comunicarea Comisiei intitulată „Un cadru coerent pentru creșterea încrederii în piața unică digitală a comerțului electronic și a serviciilor online”, dar ar încerca o analiză aprofundată a următoarelor patru puncte de acțiune interconectate:

1. Întreprinderile unice și mijlocii.

UE a făcut deja multe pentru a îmbunătăți situația IMM-urilor, dar mai rămânând multe de făcut pentru a reduce birocrația, a simplifica accesul la instrumente financiare și a îmbunătăți accesul IMM-urilor la piețele europene și internaționale. Există aproximativ 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii care reprezintă 99 % dintre companiile din Europa și care asigură 85 % din locurile de muncă. Ele reprezintă principala forță motrice a creșterii economice, a inovării, a ocupării forței de muncă și a integrării sociale. TIC, astfel cum este recunoscută de Agenda digitală a Uniunii Europene – una dintre inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020 – a stimulat în mod semnificativ creșterea economică, a crescut productivitatea din sectorul IMM-urilor, ceea ce în schimb a îmbunătățit bunăstarea cetățenilor și a consumatorilor. IMM-urile inovatoare au un rol special de jucat în generarea inovării și a creșterii economice, permițând noilor tehnologii transformaționale să revitalizeze productivitatea, eficiența și competitivitatea atât pentru industrie, cât și pentru sectorul public. Întreprinderile inovatoare deja stimulează creșterea economică în Europa, sectorul TIC reprezentând aproximativ 25 % din creșterea PIB-ului.

IMM-urile care utilizează intensiv tehnologia nu doar se dezvoltă și exportă de două ori mai mult decât omoloagele lor, dar și creează e două ori mai multe locuri de muncă. Este nevoie ca tehnologia să se utilizeze mai mult în toate companiile din toate sectoarele. Potrivit McKinsey Global Institute, 75 % din valoare economică creată de internet se datorează companiilor tradiționale care utilizează tehnologii bazate pe web pentru a reduce costurile de administrare a afacerii lor.

2. Depășirea barierelor rămase în calea pieței unice digitale. Piața unică digitală poate contribui la realizarea multor obiective ale politicilor UE, inclusiv a obiectivelor Europa 2020 de modernizare a piețelor muncii și de ecologizare a economiei din Europa. Totuși, în prezent încă avem 27 de piețe unice digitale în loc de una. Normele actuale trebuie actualizate pentru a facilita piața unică digitală. Caracterul fragmentar al pieței unice digitale a UE împiedică numeroase IMM-uri să culeagă beneficiile oferite de internet și de TIC, deoarece nu își pot permite aceleași sarcini juridice, fiscale și/sau administrative ca și marile întreprinderi. Printre alte măsuri, furnizarea următoarei liste de acțiuni de întreprins este o condiție sine qua non¸ dacă Europa speră să valorifice potențialul pieței unice digitale într-un sector al economiei în care se va decide viitoarea competitivitate, crearea locurilor de muncă și performanța.

   accelerarea răspândirii și a adoptării benzii largi de mare viteză;

   crearea de sisteme de plată online fiabile, sigure și eficiente;

   raționalizarea și simplificarea sistemelor de TVA complexe și care se suprapun;

   reducerea costurilor de expediere transfrontaliere și creșterea securității juridice în materie de livrare;

   dezvoltarea unui cadru la nivel european cu norme armonizate privind protecția datelor care ține seama de noile tehnologii, precum cloud computing;

   realizarea unei strategii europene privind DPI;

   aplicarea corectă a articolului 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile.

3. Creșterea încrederii în piața unică digitală. Încrederea este factorul-cheie al succesului creșterii comerțului electronic și a serviciilor online. În plus, sunt obligatorii măsuri de stimulare a creșterii comerțului electronic prin crearea de încredere. Trebuie creat un spațiu pentru piața online în care consumatorii să aibă încredere, prin asigurarea transparenței, a securității și a protecției drepturilor utilizatorului. Statisticile-cheie vorbesc de la sine și ar trebui să dea un semnal de alarmă în rândul factorilor de decizie politică:

   UE încă are o poziție slabă în ceea ce privește banda largă de mare viteză cu numai 0,9 % dintre conexiuni funcționând la 100 de MB pe secundă, departe de obiectivul Agendei digitale privind o penetrare de 50 % a internetului superrapid până în 2020.

   Europa nu formează suficienți profesioniști TIC și se prognozează că până în 2015 lipsa de personal calificat în domeniul digital să ajungă până la 700 000 de profesioniști, și toate acestea într-o perioadă cu un nivel istoric de 10,2 % și un nivel alarmant de 22,4 % pentru tineri.

   aproape unul din doi consumatori europeni nu este interesat să efectueze tranzacții transfrontaliere din cauza grijilor privind siguranța livrării, care în medie este de două ori mai mare decât în cazul expedierilor interne;

   35 % dintre utilizatorii de internet evită să cumpere online din cauza grijilor privind siguranța plăților, a lipsei de securitate juridică etc.

Crearea unui marcaj de garanție european online eficace ar fi următorul pas în folosirea fundației puse de măsurile de mai sus și, astfel, în instituirea de mecanisme SAL și SOL eficiente și accesibile sau în consolidarea unor instrumente suplimentare de punere în aplicare a legislației. Adoptarea unui sistem de semnătură electronică eficace ar fi esențial pentru promovarea încrederii, precum și pentru lansarea unui cod al drepturilor online din UE și pentru o mai bună informare cu privire la drepturile utilizatorilor din UE.

4. Crearea bazelor unei Europe mai competitive. A rămâne în urmă în materie de TIC și inovare ar fi devastator, cu consecințe pe termen lung. De aceea, ca o prioritate urgentă, piața unică digitală trebuie să devină o sursă care să asigure un mediu de afaceri propice efectuării de investiții în cercetare și dezvoltare de către companii. Măsuri precum mecanismul Conectarea Europei, achizițiile publice electronice și orientările privind semnătura electronică, printre altele, ar fi catalizatori importanți pentru crearea bazelor evoluțiilor tehnologice și a inovării pentru întreprinderi.

Raportorul este de părere că punerea în aplicare a normelor UE actuale și adaptarea lor în vederea finalizării pieței unice digitale vor ajuta Europa să devină un actor de talia concurenților săi de pe piața mondială și, de asemenea, îi va permite să găsească o modalitate de ieșire din actuala criză financiară, devenind mai puternică decât înainte și fiind gata să înfrunte provocările impuse de economia mondială a secolului 21.


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (10.9.2012)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la finalizarea pieței unice digitale

(2012/2030(INI))

Raportor pentru aviz: Aldo Patriciello

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că serviciile de internet sunt oferite la scară transfrontalieră și că, prin urmare, acestea presupun acțiuni concertate în conformitate cu Agenda digitală pentru Europa;

2.  atrage atenția asupra faptului că o piață europeană cu aproape 500 de milioane de persoane conectate la o bandă largă de mare viteză ar impulsiona dezvoltarea pieței interne; subliniază necesitatea creării unei legături între agenda digitală și prestarea de noi servicii cum ar fi serviciile electronice comerciale, de sănătate, de învățare, bancare și de guvernare;

3.  reamintește faptul că o piață unică digitală în care serviciile pot circula liber pe o piață cu 500 de milioane de consumatori reprezintă un impuls esențial pentru competitivitate și creștere economică, furnizând locuri de muncă de înaltă calificare și facilitând convergența UE către o economie bazată pe cunoaștere;

4.  subliniază faptul că internetul și banda largă reprezintă motoare principale pentru creșterea economică, societatea cunoașterii, crearea de locuri de muncă, inovarea și competitivitatea europeană, asigurând dezvoltarea rapidă a comerțului și a serviciilor electronice; subliniază că întreprinderile și consumatorii au nevoie de acces în bandă largă pentru a beneficia pe deplin de avantajele internetului;

5.  subliniază că o mai mare concurență și transparență în ceea ce privește gestionarea traficului și calitatea serviciului, precum și ușurința în schimbarea furnizorilor sunt condiții minime necesare pentru a asigura neutralitatea rețelei; își reafirmă sprijinul pentru un internet deschis în care conținutul și serviciile comerciale individuale să nu poată fi blocate; reamintește constatările recente ale Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice și consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura neutralitatea rețelei;

6.  subliniază încă o dată posibilele provocări care apar în cazul devierii de la neutralitatea rețelei, inclusiv comportamentul anticoncurențial, blocarea inovării, restrângerea libertății de expresie, necunoașterea propriilor drepturi de către consumatori și încălcarea dreptului la confidențialitatea datelor personale, precum și faptul că lipsa neutralității rețelei dăunează întreprinderilor, consumatorilor și societății în ansamblu;

7.  subliniază importanța dezvoltării pieței unice digitale europene pentru continuarea eforturilor de a oferi consumatorilor acces la internet la viteză mare și pe întreg teritoriul prin promovarea accesului la conexiunile de internet fixe și mobile și punerea în funcțiune a următoarei generații de infrastructură; subliniază că acest lucru necesită politici care să promoveze accesul în condiții de concurență;

8.  subliniază că, pentru a realiza o piață unică digitală complet operațională, este nevoie de eforturi coordonate pentru a garanta că toți cetățenii, indiferent de vârstă, poziție geografică, educație și gen, au acces la internet și dispun de capacitățile necesare pentru a-l utiliza;

9.  îndeamnă Comisia și statele membre să ofere un nou impuls strategiei europene pentru bandă largă rapidă și ultrarapidă actualizând obiectivele pertinente;

10. insistă asupra faptului că, pentru dezvoltarea unei pieți unice digitale competitive, competențele digitale sunt esențiale și că toți cetățenii europeni ar trebui să fie dotați cu competențe digitale corespunzătoare; subliniază angajamentul esențial de a reduce la jumătate decalajele înregistrate în ceea ce privește cunoștințele și competențele informatice până în 2015;

11. recunoaște necesitatea găsirii unor modalități de creștere a încrederii cetățenilor în mediul online și de garantare a protecției datelor personale și a vieții private, precum și a libertății de expresie și de informare, dar și înlăturarea barierelor geografice, tehnice și organizaționale în cadrul mecanismelor de recurs;

12. își exprimă convingerea fermă că protecția vieții private constituie o valoare de bază a Uniunii Europene și, în plus, joacă un rol central în promovarea încrederii utilizatorilor în mediul online, necesară pentru a permite pieței unice digitale să se dezvolte pe deplin; salută astfel propunerile Comisiei de adaptare a Directivei privind protecția datelor la mediul digital actual, promovând caracterul inovator al mediului online și încurajând dezvoltarea unor noi tehnologii promițătoare, cum ar fi cloud computingul;

13. subliniază că piețele online ar trebui să fie cât mai flexibile cu putință pentru a crea oportunități de afaceri și de dezvoltare mai bune în acest sector;

14. solicită dezvoltarea unei piețe europene integrate pentru plățile cu cardul, pe internet și cu ajutorul telefonului mobil; solicită în același timp facilitarea unui cadru pentru facturările electronice; subliniază în aceste două privințe importanța interoperabilității și a unor standarde deschise, astfel încât să se faciliteze la maximum potențialul pieței și concurența;

15. subliniază că buna funcționare a economiei digitale este imperioasă pentru buna funcționare a economiei UE; constată, cu toate acestea, că libera circulație a serviciilor digitale este împiedicată în prezent în mod grav de reglementările fragmentate de la nivel național, întreprinderile întâmpinând multe bariere în Uniunea Europeană în calea comercializării transfrontaliere, în special din cauza diferitelor reglementări aplicabile la nivelul statelor membre în domenii precum protecția consumatorilor, TVA-ul, reglementările specifice unor produse și tranzacțiile de plată; invită instituțiile UE să-și reafirme angajamentul de a elimina principalele obstacole de reglementare din calea tranzacțiilor electronice transfrontaliere până în 2015; invită Comisia să continue propunerea de măsuri legislative care să vizeze principalele obstacole;

16. subliniază importanța ghișeului unic pentru TVA în vederea facilitării comerțului electronic transfrontalier pentru IMM-uri și în vederea promovării facturării electronice; atrage totuși atenția asupra faptului că un astfel de ghișeu unic ar trebui să fie creat numai în cadrul instituțiilor existente, fără a crește sarcina asupra contribuabililor;

17. salută propunerea legislativă a Comisiei Europene de regulament privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice pe piața internă, care, prin integrarea în domeniul său de aplicare a recunoașterii și acceptării reciproce la nivelul UE a sistemelor notificate de identificare electronică, are potențialul să asigure interacțiuni electronice sigure și fără întreruperi între întreprinderi, cetățeni și autoritățile publice, sporind astfel eficacitatea serviciilor publice și private online, a afacerilor online și a comerțului electronic în UE;

18. subliniază importanța unei strategii armonizate pentru excepțiile și restricțiile din domeniul drepturilor de autor, precum și excepțiile statutare armonizate din domeniul mărcilor și brevetelor, adesea în avantajul cercetătorilor și proiectanților, pentru a facilita dezvoltarea, punerea în practică și preluarea de către consumatori a unor servicii noi și inovatoare și pentru a asigura certitudinea juridică pentru echipele de cercetători, inovatori, artiști și utilizatori, necesare pentru crearea unui mediu european digital prosper;

19. subliniază nevoia urgentă ca UE să furnizeze întreprinderilor și consumatorilor încredere și mijloace pentru comerțul electronic cu scopul de a dezvolta comerțul transfrontalier; solicită, prin urmare, simplificarea sistemelor de acordare a licențelor și crearea unui cadru eficient pentru drepturile de autor;

20. este de acord cu Comisia în privința faptului că actualul cadru juridic oferit de directiva privind comerțul electronic nu necesită revizuire; cu toate acestea, subliniază necesitatea unor clarificări mai aprofundate în vederea aplicării unor proceduri de notificare și acțiune în privința conținuturilor ilegale;

21. subliniază valoarea potențială pe care o are pentru cetățeni și întreprinderi trecerea la tehnologii digitale a serviciilor publice și invită statele membre să dezvolte planuri naționale pentru digitalizarea serviciilor publice, care să includă obiective și măsuri prin care să se asigure că toate serviciile publice sunt online și accesibile până în 2015;

22. reamintește că utilizarea de către sectorul public a tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor este esențială pentru dezvoltarea societății digitale și bazate pe cunoaștere și, prin urmare, îndeamnă Comisia și statele membre să continue elaborarea unor servicii electronice sigure și eficace; constată că, în special în ceea ce privește identificarea electronică și semnăturile electronice, interoperabilitatea transfrontalieră este o condiție preliminară pentru încurajarea adoptării unor soluții transfrontaliere de facturare electronică;

23. în Rezoluția sa din 20 aprilie 2012 referitoare la o piață unică digitală competitivă - guvernarea electronică, un vârf de lance, Parlamentul European a subliniat importanța certitudinii juridice, a unui mediu tehnic clar și a unor soluții deschise și interoperabile privind facturarea electronică, bazate pe cerințe juridice, pe operațiuni comerciale și pe standarde tehnice comune, pentru facilitarea adoptării la scară largă;

24. reamintește că, pentru a facilita finalizarea pieței unice digitale, este nevoie în continuare de depunerea unor eforturi de armonizare a drepturilor de proprietate intelectuală, cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor;

25. invită Comisia să evalueze necesitatea de a elabora standarde uniforme și deschise în Uniunea Europeană pentru identificarea electronică și semnăturile electronice;

26. constată că obstacolele majore din calea accesului transfrontalier la serviciile electronice oferite de administrația publică țin de utilizarea semnăturilor și identificării electronice, precum și de incompatibilitatea sistemelor de e-guvernare la nivelul UE; salută propunerea Comisiei de regulament privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice de pe piața internă;

27. solicită statelor membre să elaboreze planuri naționale de intervenție în cazul incidentelor cibernetice pentru a face față atacurilor și perturbărilor cibernetice la nivel transfrontalier, inclusiv planuri naționale și europene privind infrastructura critică de informații, precum și să dezvolte strategii pentru o infrastructură mai rezistentă și mai fiabilă; subliniază că ar trebui intensificată cooperarea internațională în domeniu; reamintește că securitatea rețelelor și a informației ține de responsabilitatea tuturor părților interesate, inclusiv a utilizatorilor casnici, a prestatorilor de servicii și a furnizorilor programe; recomandă încurajarea programelor de formare și educare în domeniul securității cibernetice, atât pentru publicul larg, cât și pentru profesioniști;

28. subliniază faptul că internetul se folosește tot mai mult pe dispozitivele mobile și invită să se acționeze în vederea asigurării unei mai mari disponibilități a spectrului radio pentru internetul mobil și îmbunătățirea calității serviciilor electronice oferite pe aceste dispozitive mobile; alocarea în viitor a spectrului radio trebuie să deschidă calea pentru întâietatea europeană în materie de aplicații fără fir și servicii noi în vederea stimulării creșterii economice și a competitivității globale;

29. observă o creștere exponențială atât a traficului de date mobil, cât și a celui fix și că o serie de acțiuni, precum alocări armonizate suplimentare de spectru pentru banda largă fără fir, eficacitatea sporită a spectrului și o introducere rapidă a rețelelor de acces de generație următoare vor avea un rol crucial pentru gestionarea acestei creșteri;

30. constată că evaluarea necesității de a deschide banda de 700 MHz pentru traficul de date mobil și fix constituie un prim pas necesar pentru îndeplinirea cerințelor privind capacitățile în viitor;

31. recunoaște faptul că rețelele de mare viteză sunt considerate a fi o condiție preliminară pentru dezvoltarea serviciilor electronice și a creșterii economice; invită Comisia Europeană să stabilească obiective de prim rang în cadrul agendei digitale pentru a se asigura că Europa va deveni un lider mondial în materie de viteză a conexiunilor la internet și de conectivitate; invită statele membre să pună în aplicare planuri naționale cu privire la banda largă și să adopte planuri operaționale și măsuri concrete în vederea îndeplinirii obiectivelor ambițioase privind banda largă și subliniază importanța strategică și crucială a instrumentelor propuse de Comisie în cadrul mecanismului Conectarea Europei;

32. regretă că UE a rămas în urmă în ceea ce privește conexiunile la internet care funcționează cu fibră optică; prin urmare, solicită statelor membre și Comisiei Europene să accelereze răspândirea și adoptarea benzii largi de foarte mare viteză și solicită o strategie europeană de implementare la scară largă a rețelei „fibră până la utilizator” ;

33. consideră că, pe lângă implementarea substanțială a TIC, este esențial să se promoveze excelența în cercetare în domeniul TIC și să se încurajeze investițiile publice și private în procesul de cercetare și inovare cu un grad ridicat de risc și colaborativ în domeniul TIC în vederea dezvoltării pieței unice digitale; subliniază faptul că Europa ar trebui să fie în pas cu noutățile în domeniul tehnologiilor de internet; propune ca următoarele perspective financiare și programul Orizont 2020 să crească în mod considerabil bugetul de cercetare al UE în domeniul TIC;

34. constată că implementarea rapidă a benzii largi de foarte mare viteză este esențială pentru competitivitatea Europei pe plan mondial, pentru dezvoltarea productivității europene și apariția unor noi întreprinderi mici care pot deveni lideri în diferite sectoare, de exemplu, sectorul sănătății, al producției și al serviciilor;

35. solicită adoptarea unor măsuri specifice pentru ca IMM-urile să poată beneficia pe deplin de potențialul benzii largi în domeniul comerțului electronic și al achizițiilor electronice; solicită Comisiei să sprijine inițiativele statelor membre de a dezvolta competențe electronice în IMM-uri și de a stimula modele de afaceri inovatoare, bazate pe internet, cu ajutorul Programului pentru competitivitate și inovare (PCI) și al succesorului acestuia, Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-uri (COSME);

36. recunoaște potențialul major al cloud computingului și invită Comisia să propună fără întârziere o strategie europeană cu privire la acesta;

37. invită Comisia și statele membre să dezvolte programe de formare în domeniul tehnologiei informațiilor cu privire la drepturile și obligațiile consumatorilor și riscurile legate de piața digitală internă.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

3.9.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

35

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Amelia Andersdotter, Jean-Pierre Audy, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Maria Da Graça Carvalho, Jürgen Creutzmann, Brian Crowley, Pilar del Castillo Vera, Gaston Franco, András Gyürk, Fiona Hall, Jacky Hénin, Edit Herczog, Romana Jordan, Krišjānis Kariņš, Lena Kolarska-Bobińska, Béla Kovács, Jaroslav Paška, Vittorio Prodi, Herbert Reul, Jens Rohde, Paul Rübig, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Marita Ulvskog, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt

Membri supleanți prezenți la votul final

Ioan Enciu, Françoise Grossetête, Roger Helmer, Marian-Jean Marinescu, Zofija Mazej Kukovič, Vladimír Remek, Silvia-Adriana Țicău


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (16.7.2012)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la finalizarea pieței unice digitale

(2012/2030(INI))

Raportoare pentru aviz: Marietje Schaake

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  susține hotărârea Comisiei de a consolida și de a facilita dezvoltarea infrastructurii TIC pentru a reduce decalajul digital; reamintește că dezvoltarea infrastructurii TIC are un impact pozitiv asupra coeziunii sociale, a creșterii economice și a competitivității Uniunii Europene, precum și asupra comunicației, creativității și accesului cetățenilor la educație și la informații; salută inițiativele din cadrul programelor de dezvoltare regională și rurală, precum și inițiativele BEI pentru îmbunătățirea integrării zonelor rurale în cadrul infrastructurilor TIC;

2.  sprijină posibilitatea colaborării cu diferite structuri de cercetare; salută planurile Comisiei de a promova investițiile publice și private în rețele de telecomunicații în cadrul Mecanismului Conectarea Europei (MCE) și subliniază importanța pe care o are lansarea susținută a rețelei digitale transeuropene pentru creșterea economică și competitivitate în Uniunea Europeană;

3.  subliniază că microplățile devin din ce în ce mai importante pentru a plăti conținutul media și cultural online, dar că există încă posibilități de a optimiza ușurința utilizării și consideră că acestea constituie un instrument util pentru a se asigura remunerarea creatorilor, întrucât asigură accesul publicului la conținut legal într-un mod accesibil; consideră, prin urmare, că microplățile sunt un mijloc eficient de combatere a conținutului ilegal; subliniază totuși că problemele asociate sistemelor de plată online, precum lipsa interoperabilității și costurile ridicate ale microplăților pentru consumatori, ar trebui abordate în vederea dezvoltării unor soluții simple, inovatoare și rentabile, avantajoase pentru consumatori și pentru platformele digitale;

4.  subliniază că extinderea gamei legale de conținut cultural online la prețuri accesibile va reuși să reducă pe termen lung platformele ilegale;

5.  salută inițiativa Comisiei de a aborda obstacolele în calea finalizării pieței unice digitale, în special barierele care împiedică dezvoltarea serviciilor online transfrontaliere legale; în plus, subliniază nevoia de a îmbunătăți încrederea consumatorilor în ceea ce privește accesarea serviciilor transfrontaliere legale;

6.  subliniază că piața unică digitală va permite cetățenilor să aibă acces, în întreaga UE, la toate formele de conținuturi și servicii digitale (muzicale, audiovizuale, jocuri video);

7.  invită Comisia să accelereze lucrările pregătitoare privind o propunere legislativă referitoare la „gestionarea colectivă a drepturilor”, în vederea asigurării unei mai bune responsabilizări, transparențe și guvernanțe a organismelor de gestionare colectivă a drepturilor, stabilind mecanisme eficiente de soluționare a disputelor și clarificând și simplificând sistemele de licențiere din sectorul muzical;

8.  subliniază că tehnologiile de internet noi și în expansiune și serviciile online au condus la o creștere a cererii de conținut audiovizual și de alte conținuturi digitale culturale și creative și oferă modalități noi și inovatoare de personalizare și îmbogățire a ofertei, în special în rândul tinerilor; constată, cu toate acestea, că în prezent oferta de conținut legal este insuficientă pentru a satisface această cerere, utilizatorii fiind motivați în aceste circumstanțe să acceseze conținut ilegal; consideră că trebuie avute în vedere modelele de afaceri inovatoare și diferite structuri de licențiere pentru a crește disponibilitatea; solicită o mai bună exploatare a tehnologiilor digitale, care ar trebui să constituie un catalizator pentru diferențierea și multiplicarea ofertelor legale, menținând astfel încrederea consumatorilor și creșterea și asigurând totodată că artiștii beneficiază de o remunerație echitabilă și proporționată;

9.  subliniază că este necesar ca operelor culturale vândute online și offline să li se aplice același nivel al TVA-ului; consideră, în acest context, că aplicarea unor TVA-uri reduse pentru conținutul cultural online ar crește atractivitatea platformelor digitale;

10. consideră necesară sprijinirea procesului de digitalizare, în cât mai multe dintre limbile oficiale ale UE, a operelor cu relevanță educațională și culturală, pentru a oferi un conținut valoros si util publicului;

11. salută propunerile de creștere a disponibilității și de dezvoltare a serviciilor de conținut online legal, dar subliniază necesitatea unor drepturi de autor UE modernizate și mai armonizate la nivelul Uniunii; subliniază, prin urmare, necesitatea unei legislații privind drepturile de autor care să ofere stimulentele adecvate, să asigure echilibrul și să țină pasul cu tehnologia modernă; consideră că încurajarea, promovarea și durabilitatea licențierii multiteritoriale în cadrul pieței unice digitale ar trebui, mai presus de toate, să fie facilitată prin inițiative orientate către piață ca răspuns la cererea consumatorilor; invită Comisia, prin urmare, să pună neîntârziat în aplicare inițiativele din cadrul strategiei DPI;

12. subliniază importanța stabilirii unor principii clare care să reglementeze relația cu piețele digitale din state terțe, în special în ce privește proiectele derulate la nivelul Uniunii, cum ar fi digitalizarea patrimoniului cultural mondial;

13. salută anunțarea de către Comisie a unei noi comunicări și a unui nou program de acțiune și reamintește în acest context că Directiva privind comerțul electronic prevede că furnizorii de servicii ale societății informaționale au datoria să acționeze, în anumite împrejurări, pentru evitarea sau stoparea activităților ilegale desfășurate online;

14. subliniază că puterea de a bloca website-uri, care reprezintă o soluție de ultimă instanță pentru abordarea activităților online ilegale, dar a cărei eficiență în ceea ce privește schimbarea comportamentului consumatorilor este discutabilă, poate încălca libertatea de exprimare și prin urmare nu poate funcționa ca panaceu; invită Comisia, prin urmare, să elaboreze concepte pentru îmbunătățirea coordonării inițiativelor și a organizațiilor care vizează eliminarea de pe internet a conținutului ilegal; subliniază că toate măsurile care restricționează accesul la site-uri de internet care conțin sau care distribuie conținut ilegal trebuie definite în cadrul unui proces transparent și trebuie să ofere suficiente dispoziții juridice de securitate, cum ar fi respectarea garanțiilor procedurale, pentru a se asigura că restricțiile sunt proporționale și nu depășesc limitele necesității și că utilizatorii sunt informați cu privire la motivul restricției; subliniază că aceste dispoziții de securitate ar trebui să includă și posibilitatea introducerii de căi de atac; în același timp, recunoaște nevoia de a identifica moduri noi, ușor accesibile și legale de a descărca conținuturi digitale, cu respectarea diversității culturale;

15. reamintește că și statele membre au un rol important prin asigurarea unei puneri în aplicare rapide și nebirocratice a normelor UE, în vederea concretizării drepturilor consumatorilor;

16. ia act de propunerile Comisiei de măsuri de cooperare cu servicii de plată pentru a combate conținutul neautorizat și ilegal; subliniază că orice cooperare ar trebui să aibă o bază fermă într-un cadru legal caracterizat prin respectarea confidențialității datelor, protecția consumatorilor, dreptul de a cere despăgubiri și accesul la justiție; subliniază că primul pas trebuie să îl constituie punerea efectivă în aplicare a procedurilor de notificare, asigurându-se fără echivoc și pentru toată lumea respectarea dreptului fundamental la un proces echitabil într-un tribunal independent și imparțial creat prin lege;

17. subliniază că toți operatorii, inclusiv prestatorii de servicii de plată și difuzorii de publicitate, au un rol important în lupta împotriva conținutului neautorizat sau ilegal;

18. solicită Comisiei să abordeze, în revizuirea legislației privind TVA-ul, situația anormală în care este posibilă aplicarea unor niveluri reduse ale TVA-ului pentru cărțile tipărite și pentru alte tipuri de conținut cultural tipărit, însă nu și pentru bunurile identice disponibile în format electronic;

19. invită Comisia și statele membre să susțină proiectele de alfabetizare și de familiarizare în domeniul tehnologiilor digitale, destinate adulților responsabili de educația, formarea și viitorul noilor generații, astfel încât aceștia să fie conștienți de oportunitățile și de riscurile pe care TIC le reprezintă pentru copii, dar și pentru a permite o reducere a diviziunii tehnologice dintre generații.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

10.7.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Zoltán Bagó, Malika Benarab-Attou, Lothar Bisky, Piotr Borys, Jean-Marie Cavada, Silvia Costa, Santiago Fisas Ayxela, Lorenzo Fontana, Mary Honeyball, Petra Kammerevert, Morten Løkkegaard, Emma McClarkin, Emilio Menéndez del Valle, Marek Henryk Migalski, Doris Pack, Chrysoula Paliadeli, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Marietje Schaake, Marco Scurria, Emil Stoyanov, Hannu Takkula, László Tőkés, Helga Trüpel, Marie-Christine Vergiat

Membri supleanți prezenți la votul final

Ivo Belet, Nessa Childers, Seán Kelly, Iosif Matula


AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (19.9.2012)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la finalizarea pieței unice digitale

(2012/2030(INI))

Raportoare pentru aviz: Angelika Niebler

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  este de acord cu aprecierea Comisiei, potrivit căreia, utilizarea întregului potențial al pieței unice digitale este împiedicată, în mare măsură, de existența unui mozaic de norme juridice diferite, precum și de standarde și practici foarte puțin „interoperabile”;

2.  consideră că Comisia ar trebui să se concentreze mai mult asupra prezentării unor propuneri legislative în locul documentelor-cadru care enumeră măsuri deja așteptate și deseori amânate mai mulți ani;

3.  este de părere că armonizarea deplină a excepțiilor și restricțiilor în ceea ce privește drepturile de autor constituie o condiție esențială pentru finalizarea pieței unice digitale;

4.  consideră că recenta propunere de Regulament privind legislația europeană comună în materie de vânzare, care poate fi agreată de către părțile contractante ca alternativă la reglementările naționale în materie de vânzare, are un potențial considerabil pentru a contracara fragmentarea pieței unice și pentru a face tranzacțiile pe internet mai accesibile și mai fiabile din punct de vedere juridic, atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi;

5.  propune ca lucrărilor și serviciilor culturale vândute online, cum ar fi cărțile digitale, să li se aplice același tratament preferențial ca în cazul produselor comparabile în formă tradițională, ca de exemplu cărțile de buzunar și, drept urmare, să beneficieze de un nivel redus al TVA‑ului; în acest context, este de părere că aplicarea unui nivelul redus al TVA-ului pentru publicațiile digitale ar putea încuraja dezvoltarea ofertelor legale și ar putea conduce la creșterea semnificativă a atractivității platformelor digitale;

6.  solicită Comisiei ca, pentru a asigura nediscriminarea bunurilor și serviciilor de un anumit tip, să clarifice de urgență că nu va iniția acțiuni în instanță împotriva statelor membre care decid să introducă aceleași niveluri reduse ale TVA-ului pentru cărțile digitale și cărțile audio descărcabile ca în cazul produselor comparabile pe un suport fizic diferit și consideră, în acest context, că intenția Comisiei de a reveni cu o propunere pe această temă până la sfârșitul anului 2013 este inadecvată pentru a soluționa această problemă în timp util;

7.  salută propunerea Comisiei privind un cadru legislativ pentru gestionarea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor asociate, în vederea asigurării unei mai bune responsabilizări, transparențe și guvernanțe a organismelor de gestionare colectivă a drepturilor, a stabilirii unor mecanisme eficiente de soluționare a disputelor și a clarificării și simplificării licențierii;

8.  consideră că informarea clară și inteligibilă a utilizatorilor de internet în legătură cu ce date cu caracter personal sunt colectate, în ce scop și pentru cât timp ca fiind esențială pentru consolidarea drepturilor acestora și astfel, a încrederii lor în internet; subliniază faptul că, în revizuirea acquis-ului în materie de protecție a datelor, este necesară asigurarea securității și a clarității juridice, precum și a unui nivel foarte înalt de protecție a datelor; salută anunțarea unei strategii europene globale privind informatica dematerializată (cloud computing) pentru 2012 și așteaptă, în acest context, în special clarificarea problemelor legate de jurisdicție, protecția datelor și sferele de competență;

9.  solicită clarificarea faptului că furnizorii de servicii online sunt obligați să respecte legislația UE în domeniul protecției datelor și în domeniul concurenței, precum și să respecte drepturile de proprietate intelectuală, Directiva privind comerțul electronic(1) și pachetul legislativ privind telecomunicațiile(2) în gestionarea și/sau colectarea datelor în interiorul UE, independent de locul stocării și/sau al prelucrării acestor date; consideră că un nivel mai ridicat de transparență în ceea ce privește identificarea furnizorilor de servicii online ar trebui să joace un rol-cheie în stimularea încrederii consumatorilor și în promovarea celor mai bune practici în acest domeniu, precum și să servească drept criteriu esențial pentru crearea unei etichete europene de încredere;

10. reamintește că, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/31/CE, furnizorii de servicii online au obligația de a-și revela în mod clar identitatea și că respectarea acestei obligații este esențială pentru a asigura încrederea consumatorilor în comerțul electronic;

11. salută cu mult interes propunerea Comisiei referitoare la recunoașterea reciprocă a identificării și autentificării electronice, precum și la semnăturile digitale;

12. sprijină cu fermitate măsurile adoptate atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre, pentru a preveni contrafacerea și pirateria produselor pe internet;

13. consideră că soluționarea rapidă și rentabilă a litigiilor, în special în legătură cu tranzacțiile online, este o condiție esențială pentru încrederea utilizatorilor; salută, prin urmare, propunerile Comisiei privind soluționarea extrajudiciară și online a litigiilor în materie de consum și așteaptă cu interes inițiativa legislativă privind soluționarea litigiilor dintre întreprinderi;

14. consideră că dezvoltarea în continuare a rețelelor de bandă largă, precum și, în special, integrarea regiunilor rurale, izolate și ultraperiferice în rețelele de comunicații electronice reprezintă o prioritate centrală; solicită, în acest sens, Comisiei să revizuiască în mod constant și să asigure prin reglementare, dacă este cazul, menținerea neutralității rețelei, precum și faptul că nu este îngreunat sau împiedicat accesul furnizorilor de internet la infrastructura de rețea.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

18.9.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Raffaele Baldassarre, Luigi Berlinguer, Sebastian Valentin Bodu, Françoise Castex, Christian Engström, Marielle Gallo, Giuseppe Gargani, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sajjad Karim, Klaus-Heiner Lehne, Antonio Masip Hidalgo, Jiří Maštálka, Alajos Mészáros, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Francesco Enrico Speroni, Dimitar Stoyanov, Rebecca Taylor, Alexandra Thein, Rainer Wieland, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final

Piotr Borys, Eva Lichtenberger, Angelika Niebler, Dagmar Roth-Behrendt, József Szájer

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jacek Włosowicz

(1)

Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).

(2)

Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 (JO L 337, 18.12.2009, p.11) și Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 (JO L 337, 18.12.2009, p. 37).


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

11.10.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Pablo Arias Echeverría, Adam Bielan, Jorgo Chatzimarkakis, Sergio Gaetano Cofferati, Birgit Collin-Langen, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia de Campos, Vicente Miguel Garcés Ramón, Evelyne Gebhardt, Louis Grech, Mikael Gustafsson, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Iliana Ivanova, Sandra Kalniete, Edvard Kožušník, Hans-Peter Mayer, Gesine Meissner, Sirpa Pietikäinen, Phil Prendergast, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Gino Trematerra, Barbara Weiler

Membri supleanți prezenți la votul final

Regina Bastos, Ildikó Gáll-Pelcz, María Irigoyen Pérez, Olle Schmidt, Olga Sehnalová, Kyriacos Triantaphyllides, Kerstin Westphal

Aviz juridic - Politica de confidențialitate