RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește interacțiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit
3.12.2012 - (COM(2012)0512 – C7‑0289/2012 – 2012/0244(COD)) - ***I
Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Sven Giegold
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește interacțiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit
(COM(2012)0512 – C7‑0289/2012 – 2012/0244(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei înaintată Parlamentului și Consiliului (COM(2012)0512),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C7-0289/2012),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 noiembrie 2012[1],
– având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri juridice,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru bugete, precum și cel al Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0393/2012),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. subliniază că, în cazul extinderii mandatului Autorității bancare europene, ar trebui să se aplice punctul 47 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară; subliniază că orice decizie a autorității legislative în favoarea unei astfel de prelungiri nu va aduce atingere deciziilor adoptate de autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale;
3. solicită Comisiei să prezinte o situație financiară care să țină seama pe deplin de rezultatele acordului legislativ dintre Parlamentul European și Consiliu privind satisfacerea nevoilor bugetare și de personal ale Autorității bancare europene, ale serviciilor Comisiei și, eventual, ale Băncii Centrale Europene;
4. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Amendamentul 1
AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN[2]*
la propunerea Comisiei
---------------------------------------------------------
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește interacțiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,
având în vedere avizul Băncii Centrale Europene,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1) La 29 iunie 2012, șefii de stat și de guvern din zona euro au invitat Comisia să prezinte propuneri în vederea instituirii unui mecanism de supraveghere unic care să implice Banca Centrală Europeană (BCE). În concluziile Consiliului European din 29 iunie 2012, președintele Consiliului European a fost invitat să elaboreze, în strânsă colaborare cu președintele Comisiei, cu președintele Eurogrupului și cu președintele BCE, o foaie de parcurs specifică cu un calendar precis pentru realizarea unei uniuni economice și monetare veritabile, care să includă propuneri concrete privind menținerea unității și integrității pieței unice în domeniul serviciilor financiare. ▐
(1a) Este esențial ca uniunea bancară să includă mecanisme de responsabilitate democratică. Ar trebui să se ia în considerare funcția parlamentelor naționale.
(2) Instituirea mecanismului de supraveghere unic constituie o primă etapă în direcția creării unei uniuni bancare europene, susținută de un cadru cu adevărat unic de reglementare a serviciilor financiare și compusă, de asemenea, dintr-o armonizare a diferitelor scheme naționale de garantare a depozitelor și un cadru european de rezoluție comune.
(2a) Uniunea bancară ar trebui susținută prin mecanisme corespunzătoare de control și supracontrol, precum și de mecanisme de împărțire a responsabilității între instituțiile politice de la nivelul UE și de la nivel național și organismele care exercită responsabilități de supraveghere atât la nivelul UE, cât și la nivel național.
(2b) Implementarea uniunii bancare ar trebui să garanteze, în toate etapele sale diferite, luarea în considerare în mod corespunzător a eventualelor efecte reciproce de propagare ale uniunii bancare în zona euro pentru membrii din afara zonei euro. În acest scop, ar trebui introduse măsuri preventive adecvate pentru a evita eventuala perturbare a pieței interne. În special, ar trebui să se solicite BCE să ia măsurile necesare pentru a-și îndeplini sarcinile de supraveghere în zona euro de o manieră nediscriminatorie și conformă cu buna funcționare a pieței interne.
(3) În scopul implicării corespunzătoare a BCE în mecanismul de supraveghere unic, Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului [Regulamentul 127(6)] atribuie BCE sarcini specifice în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit în statele membre a căror monedă națională este euro. Alte state membre pot intra în colaborare strânsă cu BCE. În temeiul regulamentului menționat, BCE va coordona poziția respectivelor state membre în ceea ce privește deciziile care urmează a fi adoptate de către consiliul supraveghetorilor din cadrul Autorității bancare europene (ABE) și care intră în sfera de competențe a BCE. Autoritățile implicate acționează independent și exclusiv în interesul Uniunii Europene.
(4) Atribuirea unor sarcini de supraveghere Băncii Centrale Europene în sectorul bancar pentru o parte a statelor membre ale Uniunii nu trebuie să compromită în niciun fel funcționarea pieței interne în domeniul serviciilor financiare. ABE ar trebui, așadar, să își păstreze rolul și toate competențele și sarcinile sale existente. ea ar trebui să dezvolte în continuare cadrul de reglementare unic aplicabil tuturor statelor membre și să asigure punerea sa în aplicare, precum și să sporească gradul de convergență a practicilor de supraveghere pe tot teritoriul Uniunii.
(4a) Pentru a preveni riscul ca înființarea unui mecanism de supraveghere aplicabil numai unei părți a statelor membre să ducă la o fragmentare a practicilor de supraveghere din cadrul pieței interne, este fundamental ca cadrul de reglementare unic să fie însoțit de un Ghid european în domeniul supravegherii, redactat de ABE, pentru a identifica cele mai bune practici de pe cuprinsul Uniunii în ceea ce privește metodologiile și procesele de supraveghere, pentru ca principiile fundamentale ale acordului Basel și ale Uniunii să nu fie subminate. Ghidul nu ar trebui să restricționeze supravegherea bazată pe evaluare și ar trebui, de asemenea, să includă, dacă este cazul și sub incidența ABE, domeniul protecției consumatorilor și al luptei împotriva spălării banilor. În afară de instrucțiuni clare pentru implementarea legislației sectoriale, inclusiv standarde tehnice, ghidul ar trebui să stabilească indicatori și metodologii pentru evaluarea riscului și identificarea avertismentelor timpurii și criterii pentru măsurile de supraveghere. Autoritățile competente ar trebui să aplice ghidul cu strictețe și să nu îl trateze ca pe un exercițiu de bifat. Orice divergență între practicile acestora ar trebui considerată un element semnificativ pentru evaluarea practicilor necorespunzătoare sau a încălcărilor legislației Uniunii.
(4b) Experiența recentă a pus în evidență necesitatea de asigura conformitatea deplină a instituțiilor de credit cu solicitările de informații din partea autorităților europene de supraveghere în ceea ce privește testul de stres și alte sarcini conferite de prezentul regulament. De aceea, trebuie înăsprite dispozițiile referitoare la asemenea solicitări, raționalizate procesele asociate acestora și, în caz de obstrucționare sau de alt tip de neconformitate este indicat ca statele membre în cauză să acorde ABE asistența necesară pentru a obține informațiile solicitate, inclusiv accesul la sediile operative ale instituțiilor de credit sau ale altor persoane juridice care dețin informații relevante, ca, de pildă, cele către care o instituție de credit a externalizat, eventual, anumite funcții.
(4c) Trebuie garantate piața unică și coeziunea cu UE. În acest context, ar trebui analizate cu atenție preocupările precum guvernanța și modalitățile de vot în cadrul ABE și trebuie garantat tratamentul egal între statele membre participante la mecanismul de supraveghere unic și celelalte state membre.
(4d) Având în vedere că ABE, la activitatea căreia participă toate statele membre cu drepturi egale, a fost înființată cu scopul de a dezvolta cadrul de reglementare unic și a asigura coerența practicilor de supraveghere în cadrul UE și dată fiind înființarea mecanismului de supraveghere unic care joacă un rol principal în cadrul BCE, ABE trebuie să dețină instrumentele adecvate care îi vor permite să execute în mod eficient sarcinile ce îi revin cu privire la integritatea pieței unice în domeniul serviciilor financiare.
(4e) În domeniile care nu fac obiectul unor standarde tehnice de reglementare sau de punere în aplicare, Autoritatea ar trebui să aibă dreptul de a publica ghiduri și recomandări cu privire la aplicarea dreptului Uniunii. Pentru a asigura transparența și pentru a consolida respectarea de către consiliul de supraveghere al BCE și autoritățile naționale competente ale Uniunii Europene a respectivelor ghiduri și recomandări, ar trebui să fie posibil ca Autoritatea să publice motivele furnizate de autoritățile de supraveghere pentru nerespectarea respectivelor ghiduri și recomandări.
(4f) ABE ar trebui, în sfera sa de competențe atribuite de prezentul regulament, să ofere orientări consiliului de supraveghere al BCE și oricărei alte autorități competente din Uniunea Europeană în cazul în care acestea impun orice cerință prudențială discreționară prevăzută în mod specific într-un act al Uniunii.
(5) Având în vedere sarcinile de supraveghere atribuite BCE de Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului [Regulamentul 127(6)], ABE trebuie să aibă capacitatea de a-și îndeplini sarcinile și în raport cu BCE în același mod ca față de alte autorități competente.
(5a) Mandatul ABE de soluționare a dezacordurilor, care implică BCE în ceea ce privește cazurile legate de supravegherea prudențială, poate fi justificat prin faptul că atât înființarea ABE, cât și atribuirea către BCE a unor sarcini de supraveghere specifice au fost introduse printr-o legislație secundară.
(6) Pentru a garanta că sunt luate în considerare în mod adecvat interesele tuturor statelor membre și pentru a permite buna funcționare a ABE în vederea menținerii și extinderii pieței interne în domeniul serviciilor financiare, modalitățile de vot în cadrul consiliului supraveghetorilor ar trebui adaptate▐.
(7) Deciziile privind încălcările legislației Uniunii și deciziile de soluționare a dezacordurilor ar trebui examinate de un grup independent compus din membri cu drept de vot ai consiliului supraveghetorilor care nu se află în conflict de interese și din experți calificați în mod corespunzător, numiți de consiliul supraveghetorilor. Deciziile propuse de grup consiliului supraveghetorilor ar trebui ▐ adoptate ▐ cu o majoritate simplă ▐ de voturi ▐ din partea statelor membre participante la mecanismul de supraveghere unic și din partea statelor membre neparticipante la acest mecanism. În plus, pentru a menține motivația necesară pentru o integrare mai strânsă a statelor membre în cadrul unui mecanism de supraveghere unic la nivelul Uniunii, în cazul în care există divergențe între autoritățile competente din statul de origine și cele din statul gazdă, ar trebui păstrat un echilibru în procesul decizional pentru a garanta că nu este subminată posibilitatea statelor membre gazdă de a aplica standarde prudențiale mai stricte, în special în cazul în care entitatea din statul membru gazdă este de importanță sau dimensiune sistemică.
(8) ▐ ABE trebuie să elaboreze regulamentul de procedură al grupului care să garanteze independența și obiectivitatea acestuia.
(9) Componența consiliului de administrație ar trebui să fie echilibrată și ar trebui garantată reprezentarea adecvată a statelor membre care participă la mecanismul de supraveghere unic, a statelor membre care au intrat într-o strânsă cooperare și a celor care nu participă la mecanismul de supraveghere unic.
(9a) Președintele consiliului de administrație ar trebui să fie diferit de președinții Sistemului european de supraveghere financiară (SESF).
(9b) Revizuirea „la pachet” a regulamentelor ABE, AEAPO și AEVMP în 2014 ar trebui să cuprindă o revizuire a componenței consiliului de administrație și o evaluare a necesității și posibilității de a crea un organism european pentru a controla un mecanism de rezoluțiune a băncilor care să includă un fond european.
(10) În vederea asigurării bunei funcționări a ABE și a reprezentării adecvate a tuturor statelor membre, după o perioadă de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament ar trebui revizuite modalitățile de vot, componența consiliului de administrație și componența grupului independent, luând în considerare experiența acumulată și evoluțiile ulterioare în domeniu.
(10a) Dacă sistemele naționale de garantare a depozitelor fuzionează, ele ar trebui să se afle sub supravegherea unui colegiu de supraveghetori în conformitate cu articolul 21.
(10b) Autoritatea ar trebui să acționeze în vederea îmbunătățirii funcționării pieței interne, în special garantând un nivel eficient de reglementare și de supraveghere eficientă în UE. Autoritatea ar trebui să protejeze valori publice precum stabilitatea sistemului financiar, transparența piețelor și a produselor financiare și protecția deponenților și a investitorilor. Autoritatea ar trebui, de asemenea, să prevină arbitrajul de reglementare, să garanteze condiții de concurență echitabile și să consolideze coordonarea internațională în materie de supraveghere, în beneficiul economiei UE, inclusiv în beneficiul instituțiilor financiare și al consumatorilor. În conformitate cu principiul fundamental al egalității statelor membre în fața tratatelor UE, Autoritatea ar trebui să respecte diferențele legate de cultura de supraveghere adoptată de autoritățile competente. În acest sens, niciun stat membru sau grup de state membre nu ar trebui discriminat, direct sau indirect, în calitate de loc de prestare de servicii financiare, prin referință la moneda lor sau altfel. Autoritatea ar trebui să aibă în vedere necesitatea ca autoritățile competente să poată judeca în mod eficient pentru a stabili măsurile adecvate care trebuie luate în orice circumstanțe specifice. Printre atribuțiile Autorității ar trebui să se afle, de asemenea, promovarea convergenței în materie de supraveghere și consilierea instituțiilor Uniunii în domeniul reglementării și supravegherii bancare, reglementării și supravegherii plăților și banilor electronici, precum și în ceea ce privește chestiuni conexe legate de guvernanța corporativă, audit și raportarea financiară.
(10c) Autorității ar trebui să i se asigure resurse financiare și umane adecvate pentru a-i permite să-și îndeplinească în mod adecvat eventualele sarcini suplimentare atribuite în temeiul prezentului regulament. În acest scop, procedura de stabilire, execuție și control ale bugetului său, prevăzută la articolele 63 - 64 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, ar trebui să țină seama în mod corespunzător de sarcinile respective. Autoritatea bugetară ar trebui să garanteze respectarea celor mai înalte standarde de eficiență.
(11) Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume garantarea celui mai înalt nivel de eficacitate, consecvență și echitate în cadrul implementării dispozițiilor de reglementare și supraveghere prudențială în toate statele membre, protejarea integrității, eficienței și bunei funcționări a pieței interne de servicii financiare și menținerea stabilității sistemului financiar, nu se pot realiza în mod satisfăcător de către statele membre și, în consecință, având în vedere amploarea acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, enunțat la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.
(11a) Un mecanism de supraveghere la nivelul Uniunii unic și eficient ar trebui să includă nu doar o autoritate cu competența de a concepe și a asigura implementarea uniformă la nivelul Uniunii a unui cadru de reglementare unic, ci și executarea armonizată a cadrului de reglementare de către autoritățile competente. Dacă componenta BCE a MSU poate juca acest rol în cazul unor state membre, acest lucru nu este fezabil pentru toate statele membre, întrucât există obstacole instituționale în calea asigurării unui tratament egal participanților din afara zonei euro și posibilitatea unui conflict între politica monetară a zonei euro și politica de supraveghere la nivelul întregii Uniuni. De aceea, aplicarea armonizată prin intermediul unui grup de supraveghere unic poate fi realizată numai prin alte mijloace. Este imperativ ca, în cazul în care există un conflict între politica monetară a zonei euro și politica de supraveghere la nivelul întregii Uniuni, cerințele politicii monetare a zonei euro să nu fie impuse statelor din afara zonei euro, dacă ar dăuna politicii lor monetare. Orice analiză a unui astfel de conflict nu poate fi realizată doar de BCE iar CERS trebuie, printre altele, sesizată. Politica monetară a BCE trebuie să se desfășoare în mod independent.
(11b) Dată fiind necesitatea de a avea capacitatea de a supraveghea piețe și instituții extrem de complexe și interconectate, inclusiv conglomerate, ceea ce impune schimburi zilnice și apropiate, este important ca consiliul de supraveghere, ABE și AEAPO să aibă sediul la Frankfurt pe Main, unde își are sediul BCE.
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 se modifică după cum urmează:
-1. Articolul 1 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
"(2) Autoritatea acționează în limitele competențelor care îi sunt conferite prin prezentul regulament, Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului [de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene] și în cadrul domeniului de aplicare a Directivei 2006/48/CE, Directivei 2006/49/CE, Directivei 2002/87/CE, Regulamentului (CE) nr. 1781/2006, Directivei 94/19/CE și, în măsura în care aceste acte se aplică instituțiilor financiare și de credit și autorităților competente care le supraveghează, de părțile relevante ale Directivei 2005/60/CE, Directivei 2002/65/CE, Directivei 2007/64/CE și ale Directivei 2009/110/CE, fiind incluse de asemenea toate directivele, regulamentele și deciziile adoptate în baza acestor acte, precum și orice alte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii, care conferă sarcini Autorității.
(b) La alineatul (5), se adaugă următoarea literă după litera (b):
„(ba) consolidează integrarea Unității de supraveghere a Băncii Centrale Europene în sistemul Autorităților europene de supraveghere financiară;
(c) la alineatul (5), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„În aceste scopuri, Autoritatea contribuie la garantarea aplicarea consecventă, eficientă și efectivă a actelor menționate la alineatul (2), favorizează convergența în materie de supraveghere, furnizează avize Parlamentului European, Consiliului și Comisiei și realizează analize economice ale piețelor pentru a promova îndeplinirea obiectivului Autorității.
(d) la alineatul (5), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„În îndeplinirea atribuțiilor sale, Autoritatea acționează independent și obiectiv și în mod nediscriminatoriu, în interesul Uniunii în ansamblul ei și:
(a) are în vedere necesitatea ca autoritățile competente să poată face uz de discernământ în mod eficient pentru a stabili măsurile adecvate care trebuie luate în orice circumstanțe specifice;
(b) are în vedere caracterul internațional al serviciilor financiare și dorința de a menține poziția competitivă a Uniunii.”
-1a. La alineatul (2) din articolul 2, după litera (f) se adaugă următoarea literă:
„(fa) Banca Centrală Europeană în calitate de autoritate competentă în ceea ce privește supravegherea prudențială în cadrul Mecanismului de supraveghere unic (MSU).”
-1b. Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 3
„Răspunderea autorităților
Autoritățile, inclusiv SESF, menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(d), precum și BCE pentru aspectele care țin de sarcinile atribuite acesteia prin Regulamentul (UE) nr.…/… al Consiliului [Regulamentul Consiliului 127(6) TFUE], răspund în fața Parlamentului European și a Consiliului.”
În ceea ce privește autoritățile competente sau de supraveghere menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (f), primul paragraf se aplică fără a aduce atingere răspunderii lor în fața parlamentelor naționale.
În ceea ce privește Banca Centrală Europeană, acesta se aplică fără a aduce atingere articolului 130 din TFUE și numai pentru aspectele care țin de sarcinile atribuite acesteia prin Regulamentul (UE) nr. …/… [de atribuire a unor sarcini specifice BCE].”
1. Articolul 4 se modifică după cum urmează:
(a) punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:
„1. «instituții financiare» înseamnă «instituții de credit», astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2006/48/CE, «întreprinderi de investiții», astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/49/CE, «conglomerate financiare», astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (14) din Directiva 2002/87/CE și «sisteme de garantare a depozitelor», recunoscute oficial în conformitate cu Directiva 94/19/CEE, cu excepția faptului că, în ceea ce privește Directiva 2005/60/CE, «instituții financiare» înseamnă instituții de credit și instituții financiare astfel cum sunt definite, respectiv, la articolul 3 alineatele (1) și (2) din directiva respectivă;”
(b) La punctul 2, litera (i) se înlocuiește cu următorul text:
„(i) autoritățile competente astfel cum sunt definite în Directivele 2006/48/CE și 2006/49/CE, inclusiv BCE pentru aspectele care țin de sarcinile atribuite acesteia prin Regulamentul (UE) nr.…/…* al Consiliului [Regulamentul Consiliului 127(6) TFUE], în Directiva 2007/64/CE și astfel cum sunt menționate în Directiva 2009/110/CE.”
1a. Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 7
Sediul
Autoritatea își are sediul la Frankfurt pe Main.”
1b. Articolul 8 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Autoritatea are următoarele sarcini:
(a) de a elabora standarde și practici comune de înaltă calitate în materie de reglementare și supraveghere, în special prin contribuția sa la elaborarea de ghiduri, recomandări și proiecte de standarde tehnice de reglementare și de punere în aplicare și alte decizii care trebuie să se bazeze pe actele legislative menționate la articolul 1 alineatul (2);
(aa) de a asigura implementarea unui cadru de reglementare unic în domeniul supravegherii de către toate autoritățile de supraveghere aplicabil tuturor instituțiilor financiare din Uniune;
(ab) de a elabora și a actualiza, ținând cont de practicile comerciale și de structurile pieței în schimbare, un ghid unic în domeniul supravegherii la nivelul întregii Uniuni, care să conțină metodologiile și procesele de bază pentru identificarea și evaluarea riscurilor pentru bănci;
(b) de a asigura aplicarea consecventă a actelor cu caracter juridic obligatoriu ale Uniunii, în special prin construirea unei culturi comune a supravegherii, garantarea unei aplicări consecvente, eficiente și eficace a actelor menționate la articolul 1 alineatul (2), prevenirea arbitrajului de reglementare, medierea și soluționarea dezacordurilor între autoritățile competente, asigurarea unei supravegheri eficace și consecvente a instituțiilor financiare, precum și a unei funcționări coerente a colegiilor de supraveghere și luarea de măsuri, printre altele, în situații de urgență;
(c) de a facilita delegarea de sarcini și responsabilități între autoritățile competente;
(d) de a coopera îndeaproape cu CERS, în special prin furnizarea către CERS a informațiilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale și prin garantarea faptului că avertismentelor și recomandărilor CERS li se dă curs în mod corespunzător;
(e) de a organiza și a realiza evaluări inter pares ale autorităților competente, inclusiv de a emite ghiduri și recomandări și de a identifica cele mai bune practici, pentru a consolida coerența rezultatelor acțiunilor de supraveghere;
(f) de a monitoriza și a evalua evoluțiile pieței în domeniile sale de competență, inclusiv, după caz, tendințele în materie de credite, în special pentru persoane fizice și IMM-uri;
(g) de a realiza analize economice ale piețelor pentru a-și îndeplini atribuțiile în cunoștință de cauză;
(h) de a promova protecția deponenților și a investitorilor;
(i) de a asigura funcționarea consecventă și coerentă a colegiilor de supraveghere, precum și monitorizarea, evaluarea și măsurarea riscurilor sistemice, elaborarea și coordonarea planurilor de redresare și de restructurare, asigurând un nivel înalt de protecție a deponenților și a investitorilor pe întreg teritoriul Uniunii și elaborând metode de restructurare a instituțiilor financiare falimentare, precum și o evaluare a necesității de a avea instrumente de finanțare corespunzătoare, în conformitate cu articolele 21-26;
(j) de a realiza orice alte sarcini specifice prevăzute în prezentul regulament sau în alte acte legislative;
(k) de a publica pe site-ul său și de a actualiza periodic informațiile privind domeniul său de activitate, în special, în sfera sa de competență, informații privind instituțiile financiare înregistrate, pentru a garanta că informațiile sunt ușor accesibile publicului;
(ka) de a promova cooperarea între autoritățile competente implicate în gestiunea crizelor care afectează instituțiile transfrontaliere care au potențialul de a reprezenta un risc sistemic;
(kb) de a ține cont de caracterul, amploarea și complexitatea activităților instituțiilor și de riscurile inerente modelelor lor de afaceri și de a menține caracterul pluralist al industriei bancare europene, respectând, în special, modelul de afaceri al instituțiilor mici de credit în punerea în aplicare a prezentului regulament.”
(b) la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:
„În exercitarea competențelor menționate la prezentul alineat și în îndeplinirea sarcinilor menționate la alineatul (1), Autoritatea acordă atenția cuvenită principiilor unei mai bune reglementări, inclusiv rezultatelor analizei cost-beneficiu realizate în conformitate cu cerințele prezentului regulament.”
1c. Articolul 9 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„(4) Autoritatea instituie, ca parte integrantă a Autorității, un Comitet pentru inovare financiară care reunește toate autoritățile de supraveghere competente în vederea realizării unei abordări coordonate a activității de reglementare și supraveghere a activităților financiare noi sau inovatoare și în vederea furnizării de consultanță pe care Autoritatea să o prezinte Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.”
(b) la alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„(5) Autoritatea poate interzice sau restricționa temporar anumite activități financiare care nu intră în domeniul de competență al AEVMP și care amenință buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau stabilitatea întregului sistem financiar al Uniunii sau a unei părți a acestuia în cazurile specificate în actele legislative menționate la articolul 1 alineatul (2) și în condițiile prevăzute în respectivele acte sau, dacă acest lucru este necesar, într-o situație de urgență în conformitate cu articolul 18 și în condițiile prevăzute în respectivul articol.”
(c) la alineatul (5), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Autoritatea poate analiza, de asemenea, necesitatea de a interzice sau a restricționa anumite tipuri de activități financiare și, dacă acest lucru este necesar, poate informa Comisia și Unitatea de supraveghere a Băncii Centrale Europene pentru a facilita adoptarea oricăror astfel de interdicții sau restricții.”
1d. La articolul 16, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) În scopul stabilirii de practici consecvente, eficiente și eficace în materie de supraveghere în cadrul SESF și al garantării aplicării comune, uniforme și coerente a dreptului Uniunii, Autoritatea emite ghiduri și recomandări adresate Unității de supraveghere a BCE și altor autorități competente sau instituții financiare ale UE.”
1e. Articolul 17 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„(3) Autoritatea poate adresa autorității competente în cauză o recomandare precizând măsurile necesare în vederea respectării dreptului Uniunii. O astfel de recomandare cuprinde un termen în care autoritatea în cauză trebuie să se conformeze recomandării. Cu excepția situațiilor de urgență, termenul nu poate fi mai mic de 10 zile de la primirea recomandării de către autoritatea competentă.
În termenul menționat în primul paragraf, autoritatea competentă informează Autoritatea cu privire la măsurile pe care le-a întreprins sau pe care are intenția să le întreprindă pentru a garanta respectarea dreptului Uniunii.”
(b) la alineatul (4), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„(4) Dacă, în termenul menționat la alineatul (3), autoritatea competentă nu s-a conformat legislației Uniunii, Comisia poate, după ce a fost informată de Autoritate sau din proprie inițiativă, să emită un aviz formal prin care să îi ceară autorității competente să ia măsurile necesare pentru a respecta dreptul Uniunii. Avizul formal al Comisiei ține seama de recomandarea Autorității.”
2. Articolul 18 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) În cazul unor evoluții negative care pot periclita grav buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau stabilitatea, în totalitate sau în parte, a sistemului financiar din Uniune, Autoritatea facilitează în mod activ și, atunci când consideră că este necesar, coordonează eventualele măsuri luate de către autoritățile de supraveghere competente relevante.
Pentru a putea îndeplini respectivul rol de facilitare și coordonare, Autoritatea este informată pe deplin cu privire la eventualele evoluții relevante și este invitată să participe ▌ la eventualele reuniuni relevante ale autorităților naționale de supraveghere competente.”
(aa) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Consiliul sau Comisia, la solicitarea Autorității, a Unității de supraveghere a BCE sau a CERS sau din proprie inițiativă, după consultarea CERS și, după caz, a AES, poate adopta o decizie adresată Autorității, prin care să se stabilească existența unei situații de urgență în sensul prezentului regulament. Consiliul își revizuiește această decizie în cooperare cu Comisia, la intervale corespunzătoare și cel puțin o dată pe lună. În cazul în care decizia nu este reînnoită la expirarea unui termen de o lună, aceasta expiră în mod automat. Consiliul și Comisia pot să declare, de comun acord, întreruperea situației de urgență în orice moment.
În cazul în care CERS sau Autoritatea consideră că ar putea apărea o situație de urgență, acestea emit o recomandare confidențială adresată Consiliului și Comisiei și furnizează acestora o evaluare a situației. Consiliul și Comisia analizează, apoi, dacă este necesară o reuniune. În cadrul acestui proces, este garantată protecția adecvată a confidențialității.
În cazul în care constată existența unei situații de urgență, Consiliul sau Comisia informează fără întârziere Parlamentul European.”
(ab) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„(3) Atunci când Consiliul sau Comisia a adoptat o decizie în temeiul alineatului (2) și în situații excepționale în care este necesară acțiunea coordonată a autorităților naționale pentru a reacționa la evoluții negative care pot pune în pericol grav buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau stabilitatea întregului sistem financiar din Uniune sau a unei părți a acestuia, Autoritatea poate adopta decizii individuale care să impună autorităților competente să ia măsurile necesare în conformitate cu legislația menționată la articolul 1 alineatul (2) pentru a aborda orice astfel de evoluții prin garantarea faptului că instituțiile financiare și autoritățile competente îndeplinesc cerințele prevăzute în respectiva legislație.”
(b) după alineatul (3) se introduce următorul alineat:
„(3a) Atunci când Autoritatea solicită unei autorități competente să ia măsurile necesare sau să se abțină de la adoptarea de măsuri în conformitate cu alineatul (3), autoritatea respectivă dă curs solicitării sau, în termen de cel mult 48 de ore, prezintă Autorității motivele întemeiate care justifică nerespectarea ei. Justificarea este pusă fără întârziere la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului pentru o mai bună transparență a procesului decizional.”
(ba) alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„(4) Fără a aduce atingere competențelor Comisiei în temeiul articolului 258 din TFUE, atunci când o autoritate competentă nu respectă decizia Autorității menționată la alineatele (3) și (3a) în termenul prevăzut în respectiva decizie, Autoritatea poate, în cazul în care cerințele relevante prevăzute de actele legislative menționate la articolul 1 alineatul (2), inclusiv în standardele tehnice de reglementare și în standardele tehnice de punere în aplicare adoptate în conformitate cu respectivele acte se aplică direct instituțiilor financiare, să adopte o decizie individuală adresată unei instituții financiare prin care să-i impună acesteia să ia măsurile necesare pentru a se conforma obligațiilor sale în temeiul respectivei legislații, inclusiv încetarea oricărei activități. Aceasta se aplică numai în situațiile în care o autoritate competentă nu aplică actele legislative menționate la articolul 1 alineatul (2), inclusiv standardele tehnice de reglementare și standardele tehnice de punere în aplicare adoptate în conformitate cu respectivele acte, sau le aplică într-un mod care pare să fie o încălcare vădită a respectivelor acte și dacă este necesară remedierea de urgență pentru restabilirea bunei funcționări și a integrității piețelor financiare sau a stabilității întregului sistem financiar din Uniune sau a unei părți a acestuia.”
3. La articolul 19, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Fără a aduce atingere competențelor prevăzute la articolul 17, atunci când o autoritate competentă nu este de acord cu procedura sau cu conținutul unei măsuri sau cu lipsa de acțiune din partea unei alte autorități competente în cazurile specificate în actele menționate la articolul 1 alineatul (2), Autoritatea, la cererea uneia sau mai multora dintre autoritățile competente în cauză, sprijină autoritățile în efortul acestora de a ajunge la un acord, în conformitate cu procedura stabilită la alineatele (2)-(4) din prezentul articol.”
3a. După articolul 20 se introduce următorul articol:
„Articolul 20a
Convergența Pilonului 2
Autoritatea se asigură că procesul de supraveghere prudențială și evaluare („Pilonul 2”), conform căruia autoritățile competente stabilesc cerințe superioare privind fondurile proprii în conformitate cu Directiva .../....UE [CRD4], este convergent în măsura necesară pentru a realiza standarde de supraveghere puternice în Uniune.”
3b. Articolul 21 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Autoritatea asigură promovarea și monitorizarea funcționării eficiente, eficace și consecvente a colegiilor de supraveghere menționate în Directiva 2006/48/CE și favorizarea coerenței aplicării dreptului Uniunii de către colegiile de supraveghere. În scopul asigurării convergenței între cele mai bune practici în materie de supraveghere, Autoritatea promovează planuri comune de supraveghere și examinări comune, iar personalul Autorității are posibilitatea de a participa la activitățile colegiilor de supraveghere, inclusiv la examinări la fața locului efectuate în comun de două sau mai multe autorități competente.”
(b) la alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Autoritatea poate, din proprie inițiativă, să asume un rol de coordonare a colegiilor de supraveghere pentru instituțiile transfrontaliere din Uniune, ținând seama de riscul sistemic prezentat de instituțiile financiare, menționat la articolul 23.”
3c. La articolul 22, după alineatul (1) se introduce următorul alineat:
„(1a) Autoritatea organizează cel puțin o dată pe an teste de stres la nivelul Uniunii, în conformitate cu articolul 32 și dă publicității în mod corespunzător rezultatele fiecărei instituții financiare participante.”
3d. La articolul 25, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Autoritatea asigură elaborarea și actualizarea unor planuri de redresare și de restructurare eficace și coerente pentru toate instituțiile financiare. Autoritatea contribuie, de asemenea, dacă este cazul și dacă legislația UE prevede acest lucru, la elaborarea de proceduri în situații de urgență și de măsuri preventive pentru a reduce la minimum impactul sistemic al oricărei disfuncționalități.”
3e. La articolul 26, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Autoritatea contribuie la consolidarea sistemului european al sistemelor de garantare a depozitelor, acționând în limita competențelor care îi sunt conferite prin prezentul regulament pentru a garanta aplicarea corectă a Directivei 94/19/CE, cu scopul de a se asigura că toate sistemele de garantare a depozitelor sunt finanțate în mod corespunzător prin contribuții ale instituțiile financiare, inclusiv ale instituțiilor financiare cu sediul în țări terțe, dar care sunt stabilite și primesc depozite în Uniune, în conformitate cu Directiva 94/19/CE și de a asigura un nivel ridicat de protecție pentru toți deponenții, într-un cadru armonizat în ansamblul Uniunii, care nu aduce atingere rolului de protecție și de stabilizare al sistemelor de garantare reciprocă, cu condiția ca acestea să respecte legislația Uniunii.”
3f. La articolul 27 alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Autoritatea evaluează necesitatea unui sistem de mecanisme de finanțare coerente, solide și credibile, cu instrumente de finanțare corespunzătoare legate de un set de mecanisme naționale sau multinaționale coordonate de gestionare a crizelor.”
3g. Articolul 29 se modifică după cum urmează:
(a) la alineatul (1), literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:
„(b) promovarea unui schimb de informații bilateral și multilateral efectiv între autoritățile competente;
(c) participarea la elaborarea unor standarde de supraveghere de înaltă calitate și uniforme, inclusiv a standardelor de publicare și de raportare;”
(b) la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:
„În acest scop, Autoritatea redactează un ghid european în domeniul supravegherii pentru a identifica practicile ce pot fi considerate de cea mai înaltă calitate în ceea ce privește metodologiile și procesele de supraveghere.”
3h. Articolul 30 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„(3) Pe baza unei evaluări inter pares, Autoritatea poate emite ghiduri și recomandări în conformitate cu articolul 16. În conformitate cu articolul 16 alineatul (3), autoritățile competente depun eforturi pentru a urma respectivele ghiduri și recomandări. La elaborarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare sau de standarde tehnice de punere în aplicare în conformitate cu articolele 10-15, Autoritatea ține seama de rezultatul evaluării inter pares și de orice alte informații dobândite în cursul îndeplinirii sarcinilor sale pentru a asigura convergența în ceea ce privește standardele și practicile de cea mai înaltă calitate.”
(b) după alineatul (3), se introduce următorul alineat:
„(3a) Autoritatea adresează un aviz Comisiei ori de câte ori o evaluare inter pares sau orice altă informație obținută în cursul exercitării sarcinilor sale relevă necesitatea unei inițiative legislative pentru a se asigura armonizarea deplină a definițiilor și normelor prudențiale. Avizul este adoptat de Consiliul supraveghetorilor.”
3i. La articolul 31, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Autoritatea promovează o reacție coordonată la nivelul Uniunii, printre altele prin:
(a) coordonarea schimbului de informații dintre autoritățile competente;
(b) determinarea sferei și verificarea, în situațiile în care acest demers este posibil, a fiabilității informațiilor care ar trebui puse la dispoziția tuturor autorităților competente în cauză;
(c) fără a aduce atingere articolului 19, medierea între autoritățile competente;
(d) notificarea neîntârziată a CERS, a Consiliului și a Comisiei cu privire la orice posibilă situație de urgență;
(e) adoptarea tuturor măsurilor corespunzătoare în cazul unor evoluții care pot pune în pericol funcționarea piețelor financiare, urmărindu-se coordonarea acțiunilor necesare;
(f) centralizarea informațiilor primite în conformitate cu articolele 21 și 35 din partea autorităților competente ca urmare a obligațiilor legale de raportare care le revin instituțiilor. Autoritatea comunică aceste informații celorlalte autorități competente vizate;
(fa) înființarea de subcomitete ale consiliului de supraveghetori în cazul în care consideră necesar acest lucru;
(fb) publicarea unui ghid european unic în domeniul supravegherii.”
3j. Articolul 32 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„(2) În cooperare cu CERS, Autoritatea inițiază și coordonează evaluările la nivelul Uniunii ale rezistenței instituțiilor financiare la evoluțiile negative ale pieței. În acest scop, ea elaborează:
(a) metodologii comune pentru evaluarea efectului scenariilor economice asupra pozițiilor financiare ale unei instituții;
(b) abordări comune ale comunicărilor cu privire la rezultatele acestor evaluări ale rezistenței instituțiilor financiare;
(c) metodologii comune pentru evaluarea efectului pe care anumite produse sau procese de distribuție îl au asupra unei instituții; și
(ca) în cooperare cu autoritățile competente, metodologii comune de evaluare a activelor considerate necesare pentru testul de stres.”
(b) se inserează următoarele alineate după alineatul (3):
„(3a)În scopul desfășurării exercițiului de evaluare a riscului la nivelul Uniunii descris la prezentul articol, Autoritatea poate solicita toate informațiile necesare adresându-se în mod direct către instituțiile financiare. În timpul exercițiului, Autoritatea poate interacționa în mod direct cu instituțiile financiare, solicita în mod direct informații din partea lor și cere autorităților competente să efectueze reexaminări specifice, inclusiv prin intermediul unor inspecții la fața locului, preconizând și participarea Autorității, pentru a asigura comparabilitatea și fiabilitatea metodelor, practicilor și rezultatelor. Instituțiile financiare și autoritățile competente se conformează solicitărilor Autorității.”
„(3b) La solicitarea Autorității, autoritățile competente impun instituțiilor financiare să se supună unui audit extern independent referitor la informațiile menționate la alineatul (3a), audit desfășurat în conformitate cu criteriile specifice stabilite de către Autoritate.”
4. Articolul 35 se înlocuiește cu următorul text:
„(1) La cererea Autorității, autoritățile competente ale statelor membre pun la dispoziția Autorității toate informațiile necesare în formatele specificate pentru îndeplinirea mandatului conferit acesteia prin prezentul regulament, cu condiția ca destinatarul să aibă în mod legal acces la datele relevante ▌. Informațiile trebuie să fie exacte, unitare, complete și oferite la timp.
(2) Autoritatea poate solicita, de asemenea, ca informațiile să-i fie transmise la intervale regulate și în formate specificate sau prin utilizarea unor șabloane comparabile care au primit aprobarea sa. Astfel de solicitări se efectuează, acolo unde este posibil, utilizând formate de raportare comune.
(3) La cererea justificată corespunzător a unei autorități competente, Autoritatea oferă orice informații necesare pentru a permite autorității competente respective să își îndeplinească atribuțiile în conformitate cu obligațiile de secret profesional stabilite în legislația sectorială și la articolul 70.
(4) Înainte de a solicita informații în conformitate cu prezentul articol și pentru a evita suprapunerea obligațiilor de raportare, Autoritatea ia în considerare orice statistici existente relevante întocmite și difuzate de Sistemul Statistic European și de Sistemul European al Băncilor Centrale.
(5) Atunci când informațiile nu sunt disponibile sau nu sunt puse la dispoziție în timp util de către autoritățile competente, Autoritatea poate adresa o cerere în acest sens altor autorități de supraveghere, ministerului responsabil pentru finanțe, în cazul în care acesta are la dispoziția sa informații prudențiale, băncii centrale naționale sau institutului de statistică al statului membru în cauză.
(6) În cazul în care informațiile nu sunt disponibile sau, după toate indiciile, nu vor fi puse la dispoziție în timp util, Autoritatea poate să solicite informații, adresând pur și simplu o cerere sau adoptând o decizie, de la:
- instituțiile financiare relevante;
- societățile holding și/sau sucursalele unei instituții financiare relevante;
- entitățile operaționale nereglementate din cadrul unui grup sau conglomerat financiar care sunt importante pentru activitățile financiare ale instituțiilor financiare relevante;
- persoanele care iau parte la activitățile instituțiilor financiare relevante;
- auditori, agențiile de rating de credit, infrastructurile financiare și orice alte părți terțe care au furnizat servicii sau către care instituțiile financiare au externalizat funcții sau activități operaționale.
Destinatarii unei astfel de solicitări furnizează Autorității cu promptitudine și fără întârzieri nejustificate informații clare, exacte și complete.
Autoritatea informează autoritățile competente în cauză cu privire la cereri în conformitate cu prezentul alineat și cu alineatul (5).
La solicitarea Autorității, autoritățile competente sprijină Autoritatea în procesul de colectare a informațiilor.
(7) Autoritatea poate utiliza informațiile confidențiale primite în temeiul prezentului articol exclusiv în scopul îndeplinirii atribuțiilor care îi sunt atribuite prin prezentul regulament.
(7a) Pentru a obține informațiile necesare exercitării atribuțiilor care i-au fost încredințate, Autoritatea poate întreprinde toate investigațiile necesare cu privire la persoanele menționate la alineatul (6). În acest scop, Autoritatea poate solicita transmiterea de documente, poate examina registre și evidențe, ridica copii ale registrelor și evidențelor și obține explicații în scris sau verbale. În cazul în care destinatarii oricăror solicitări de informații adresate în temeiul prezentului articol obstrucționează desfășurarea investigației, statul membru pe al cărui teritoriu se află sediile sau persoanele respective oferă asistența necesară, inclusiv accesul Autorității în incintele întreprinderilor.”
(4a) Articolul 36 se modifică după cum urmează:
(a) la alineatul 4, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Dacă nu dă curs unei recomandări, Autoritatea explică CERS, Parlamentului European, Consiliului și Comisiei motivele acestei alegeri.”
(b) la alineatul 5, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Autoritatea competentă ține seama în mod corespunzător de opiniile consiliului supraveghetorilor atunci când informează Consiliul și CERS, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010. În cazul în care informează în acest mod Consiliul și CERS, autoritatea competentă informează, de asemenea, și Comisia.”
(4b) Articolul 37 se modifică după cum urmează:
(a) la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Grupul părților interesate din domeniul bancar se reunește din proprie inițiativă, ori de câte ori consideră necesar acest demers, dar cel puțin de patru ori pe an.”
(b) La alineatul (4), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„(4) Autoritatea furnizează toate informațiile necesare, sub rezerva respectării secretului profesional prevăzut la articolul 70, și asigură Grupul părților interesate din domeniul bancar asistența de secretariat adecvată. Se acordă o compensație adecvată membrilor Grupului părților interesate din domeniul bancar care reprezintă organizații non-profit, cu excepția reprezentanților industriei. O astfel de compensație este cel puțin echivalentă cu nivelurile de rambursare de care beneficiază funcționarii în conformitate cu secțiunea 2 a anexei V la Statutul funcționarilor Comunităților Europene. În cadrul Grupului părților interesate din domeniul bancar se pot înființa grupuri de lucru pe probleme tehnice. Membrii Grupului părților interesate din domeniul bancar au un mandat de doi ani și jumătate, după care are loc o nouă procedură de selecție.”
(4c) La articolul 38, după alineatul (5), se inserează următoarele alineate:
„(5a) Prezentul articol nu se aplică statelor membre care fac obiectul Regulamentului (UE) nr. …/… [de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene].
(5b) În cazul în care o decizie a Autorității este revocată de Consiliu, Autoritatea poate intenta o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.”
(4d) La articolul 39, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Înainte de a lua deciziile prevăzute în prezentul regulament și dacă este posibil, Autoritatea informează orice destinatar identificat cu privire la intenția sa de a adopta decizia respectivă, fixând un termen limită în care destinatarul își poate exprima părerea cu privire la problema în cauză, ținând pe deplin seama de urgența, complexitatea și posibilele consecințe ale situației. Această dispoziție se aplică mutatis mutandis recomandărilor menționate la articolul 17 alineatul (3).”
4e. La articolul 40 alineatul (1), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:
„(d) un reprezentant fără drept de vot din partea Băncii Centrale Europene, care reprezintă activitățile desfășurate de aceasta în afara celor care îi sunt încredințate prin Regulamentul (UE) nr. .../... [de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene];”
5. Articolul 41 se modifică după cum urmează:
(a) după alineatul (1), se introduce următorul alineat:
„(1a). În vederea îndeplinirii scopurilor prevăzute la articolul 17, consiliul supraveghetorilor convoacă un grup independent, format din președinte și alți șase membri care nu sunt reprezentanți ai autorității competente despre care se presupune că a încălcat dreptul Uniunii și care nu au niciun interes în chestiunea în cauză și nici legături directe cu autoritatea competentă în cauză.
Fiecare membru al grupului dispune de un vot.
Deciziile grupului sunt adoptate dacă cel puțin cinci membri ai grupului votează pentru.”
(b) Alineatele (2), (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:
„(2) În vederea îndeplinirii scopurilor prevăzute la articolul ▌19, consiliul supraveghetorilor convoacă un grup independent, căruia îi încredințează misiunea de a facilita soluționarea în mod consecvent, echitabil și imparțial a dezacordului și care este compus din președinte, doi experți independenți care dețin calificările adecvate și cel puțin doi dintre membrii săi, care nu sunt reprezentanți ai autorităților competente implicate în dezacord și care nu au niciun interes în conflictul în cauză și nici legături directe cu autoritățile competente implicate.
În cazul în care Banca Centrală Europeană, în calitate de autoritate competentă, și un stat membru care nu este un stat membru participant în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. .../... [de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene] și nici nu a stabilit o cooperare strânsă cu Banca Centrală Europeană în conformitate cu regulamentul respectiv fac obiectul unui proces de soluționare a dezacordurilor în temeiul articolului 19, cel puțin unul dintre membrii grupului independent este dintr-un stat membru care nu este un stat membru participant în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. …/… [de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene] și nici nu a stabilit o cooperare strânsă cu Banca Centrală Europeană în conformitate cu regulamentul respectiv.
(3) Membrii grupurilor acționează independent și obiectiv, în conformitate cu articolul 42 și nu se află într-o situație de conflict de interese. Grupurile propun consiliului supraveghetorilor o decizie spre adoptare finală, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 44 alineatul (1) al treilea paragraf.
(4) Consiliul supraveghetorilor adoptă regulamentul de procedură al grupurilor menționate la alineatul (2), inclusiv normele de punere în aplicare a cerinței prevăzute la același alineat al doilea paragraf.”
▐
7. La articolul 44, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Deciziile consiliului supraveghetorilor se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor săi. Fiecare membru dispune de un vot.
În ceea ce privește actele specificate la articolele 10-16, precum și măsurile și deciziile adoptate în temeiul articolului 9 alineatul (5) al treilea paragraf și în temeiul capitolului VI și prin derogare de la primul paragraf din prezentul alineat, consiliul supraveghetorilor adoptă decizii cu o majoritate calificată a membrilor săi, astfel cum este definită la articolul 16 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 3 din Protocolul (nr. 36) privind dispozițiile tranzitorii. Atât timp cât cel puțin cinci dintre statele membre nu iau parte la mecanismul de supraveghere al BCE în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. …/… [de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene], respectiva majoritate calificată include cel puțin jumătate din statele membre care iau parte la mecanismul de supraveghere al BCE, precum și cel puțin jumătate din statele membre care nu iau parte la mecanismul de supraveghere al BCE. În orice caz, nu se poate constitui nicio eventuală „minoritate de blocaj” dacă aceasta este compusă doar din cel mult trei autorități competente.
În ceea ce privește deciziile luate în conformitate cu articolele 17 și 19 și prin derogare de la primul paragraf din prezentul alineat, decizia propusă de grup se consideră adoptată dacă nu este respinsă cu majoritatea simplă a membrilor săi. Atât timp cât cel puțin cinci dintre statele membre nu iau parte la mecanismul de supraveghere al BCE în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. …/… [de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene], respectiva majoritate simplă include cel puțin jumătate dintre statele membre care iau parte la mecanismul de supraveghere al BCE, precum și cel puțin jumătate dintre statele membre care nu iau parte la mecanismul de supraveghere al BCE. În orice caz, nu se poate constitui nicio eventuală „minoritate de blocaj” dacă aceasta este compusă doar din cel mult trei autorități competente.
Membrul consiliului care este șeful autorității competente din statul membru care face obiectul deciziei grupului nu votează.
▐
În ceea ce privește componența grupului în conformitate cu articolul 41 alineatul (2), consiliul supraveghetorilor trebuie să tindă către unanimitate. În absența unanimității, deciziile consiliului supraveghetorilor se adoptă cu o majoritate de trei sferturi dintre membrii săi. Fiecare membru dispune de un vot.”
8. Articolul 45 se modifică după cum urmează:
(a) la alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Consiliul de administrație este constituit din președinte și din alți șase membri numiți de Parlamentul European în urma unei audieri a candidaților desemnați de către Consiliu dintre persoane a căror autoritate și experiență profesională în domeniul financiar se bucură de recunoaștere. Lista candidaților respectă echilibrul de gen și asigură o diversitate suficientă în ceea ce privește experiența profesională și echilibrul geografic.”
(b) la alineatul 1, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Mandatul membrilor aleși de consiliul supraveghetorilor este de doi ani și jumătate. Acest mandat poate fi prelungit o singură dată. Componența consiliului de administrație este suficient de diversă în ceea ce privește experiența profesională, genul și echilibrul geografic și reflectă Uniunea în ansamblu. Consiliul de administrație include cel puțin doi reprezentanți ai statelor membre care nici nu sunt participante în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.…/… [de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene], nici nu au optat pentru participarea la BCE în conformitate cu regulamentul menționat. Se include un reprezentant suplimentar din partea statelor membre respective, dacă numărul statelor membre care nu sunt participante în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.…/… [de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene] și nici nu au optat pentru participarea la schema de supraveghere a BCE este mai mic de cinci. Mandatele se suprapun și se aplică un sistem corespunzător de rotație.”
8a. La articolul 48, după alineatul (2) se introduce următorul alineat:
„(2a) Într-o situație de urgență, consiliul supraveghetorilor poate decide să delege președintelui anumite prerogative de luare a deciziilor. Normele privind delegarea prerogativelor respective și revocarea unei astfel de delegări se stabilesc în cadrul regulamentului de procedură adoptat de către consiliul supraveghetorilor.”
8b. După articolul 53, se inserează următorul articol:
„Articolul 53a
Președintele și directorul executiv fac publice reuniunile organizate și ospitalitatea de care au beneficiat. Cheltuielile fac obiectul unei evidențe publice, în conformitate cu Statutul funcționarilor Comisiei Europene.”
8c. La articolul 60, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
„(5) Comisia de apel poate să confirme decizia luată de organul competent din cadrul Autorității sau poate retrimite cazul organului competent din cadrul Autorității. Organul respectiv confirmă decizia adoptată de Comisia de apel și adoptă o decizie modificată privind cazul în speță sau Autoritatea intentează o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.”
8d. La articolul 63, alineatul (7) se elimină.
8e. La articolul 81, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„(3) În ceea ce privește chestiunea supravegherii directe a instituțiilor sau infrastructurilor cu activități paneuropene și ținând seama de evoluțiile pieței, de stabilitatea pieței interne și de coeziunea Uniunii în ansamblu, Comisia elaborează un raport de evaluare anual referitor la Autoritatea cu responsabilități de supraveghere în acest domeniu. Raportul stabilește dacă articolul 114 din TFUE este în continuare adecvat ca temei juridic al prezentului Regulament de instituire a Autorității în perspectiva oricărei viitoare modificări aduse rolului acesteia.”
8f. După articolul 81, se introduce următorul articol:
„Articolul 81a
Revizuirea impactului mecanismului de supraveghere unic asupra sucursalelor și filialelor
„Autoritatea monitorizează îndeaproape impactul mecanismului de supraveghere unic asupra sucursalelor și filialelor băncilor și raportează Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la orice model al schimbărilor. Raportul este transmis, de asemenea, autorităților competente.”
Articolul 2
Fără a aduce atingere articolului 81 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, până la 1 ianuarie 2016, Comisia publică un raport referitor la aplicarea dispozițiilor prezentului Regulament cu privire la:
(a) adecvarea modalităților de vot;
(b) componența consiliului de administrație; ▐
(c) componența grupului independent care pregătește deciziile în sensul articolelor 17 și 19 și
(ca) relația dintre ABE și MSU
În special, raportul ia în considerare eventualele evoluții în ceea ce privește numărul de state membre care au euro ca monedă națională sau ale căror autorități competente au intrat într-o relație de cooperare strânsă în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul …/… și analizează dacă, în lumina acestor evoluții, sunt necesare noi ajustări ale dispozițiilor respective pentru a garanta că deciziile ABE sunt luate în interesul menținerii și consolidării pieței interne a serviciilor financiare.
Raportul se transmite Parlamentului European și Consiliului. Comisia prezintă propuneri de însoțire, care pot include, dacă sunt considerate necesare, orice modificări ale tratatului, dar fără a se limita la acestea din urmă.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,
Președintele Președintele
AVIZ al Comisiei pentru bugete (7.11.2012)
destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește interacțiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit
(COM(2012)0512 – C7‑0289/2012 – 2012/0244(COD))
Raportoare pentru aviz: Jutta Haug
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
În 2008, când criza financiară s-a răspândit în Europa, în UE funcționau 27 de sisteme diferite de reglementare a băncilor, toate fiind bazate pe norme naționale și pe mecanisme de salvare naționale. Deși exista o formă de coordonare la nivelul UE, aceasta ținea de schimburile de informații și de proceduri de cooperare relativ neformale. Acest lucru nu a fost suficient pentru a reacționa la criza din sectorul financiar resimțită în Uniune în ultimii ani. Au fost întreprinse măsuri inițiale pentru a soluționa aceste probleme, atât prin introducerea unor norme mai stricte pentru serviciile financiare, cât și prin înființarea unor noi agenții de supraveghere financiară, printre care și Autoritatea bancară europeană.
Autoritatea bancară europeană a fost înființată în 2011 pentru a contribui la coordonarea activităților autorităților de reglementare naționale și pentru a asigura aplicarea consecventă a normelor de la nivelul UE. Cu toate acestea, supravegherea efectivă a băncilor a rămas în principal de competența autorităților de reglementare naționale. În plus, ABE oferă instituțiilor UE recomandări de specialitate și a supus băncile unor teste de rezistență, iar în prezent supraveghează recapitalizarea băncilor din UE.
Deși agențiile de supraveghere financiară se află încă în faza inițială și nu și-au atins întregul potențial, Consiliul European a solicitat în iunie, iar Comisia Europeană a prezentat în septembrie măsuri suplimentare pentru întărirea supravegherii bancare. Astfel, Consiliul European și Comisia au răspuns, în sfârșit, solicitării Parlamentului, lansată în 2002, de a se introduce o supraveghere bancară la nivel supranațional.
Propunerea privind uniunea bancară va avea ca rezultat modificarea modului în care sunt supravegheate băncile din zona euro, creându-se un mecanism de supraveghere unic, care va fi înființat în cadrul Băncii Centrale Europene.
Deși sprijină crearea unui mecanism de supraveghere unic pentru zona euro, raportoarea subliniază că este necesar, în paralel, să se întărească și mai mult Autoritatea bancară europeană pentru a i se asigura buna funcționare, aprofundând piața internă în domeniul serviciilor financiare și evitând o separare între statele membre din zona euro și cele din afara zonei euro în ceea ce privește normele aplicabile sectorului financiar.
Pentru a asigura funcționarea în regim deplin a Autorității bancare europene și în cadrul noii uniuni bancare, ceea ce va duce, probabil, și la creșterea sarcinii sale de lucru, trebuie prevăzute resurse bugetare și umane suficiente.
În ceea ce privește contextul general al tuturor propunerilor Comisiei referitoare la uniunea bancară, raportoarea consideră că proporția bugetului BCE care este prevăzută pentru noile sale activități de supraveghere ar trebui stabilită de Parlament și Consiliu, în calitate de autorități bugetare, deoarece aceste sarcini nu au legătură cu sarcina principală a BCE de a desfășura o politică monetară independentă. Dispozițiile din tratat conform cărora bugetul BCE nu face parte din bugetul Uniunii au ca scop să asigure independența BCE în formularea politicii monetare. Prin urmare, noile funcții care se află în sfera pieței interne ar trebui tratate, în ceea ce privește bugetul aferent, ca făcând parte din bugetul Uniunii, iar deciziile care le vizează ar trebui luate ținând cont de acest fapt.
AMENDAMENTE
Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1 Proiect de rezoluție legislativă Punctul 1 a (nou) | |
Proiectul de rezoluție legislativă |
Amendamentul |
|
1a. subliniază că, în cazul extinderii mandatului Autorității bancare europene, ar trebui să se aplice punctul 47 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară1; subliniază că orice decizie a autorității legislative în favoarea unei astfel de extinderi nu poate aduce atingere deciziilor adoptate de autoritatea bugetară în contextul procedurii bugetare anuale; |
|
_______________ |
|
1 JO C 139, 14.6.2006, p. 1. |
Amendamentul 2 Proiect de rezoluție legislativă Punctul 1 b (nou) | |
Proiectul de rezoluție legislativă |
Amendamentul |
|
1b. solicită Comisiei să prezinte o situație financiară care să țină seama pe deplin de rezultatele acordului legislativ dintre Parlamentul European și Consiliu privind satisfacerea nevoilor bugetare și de personal ale Autorității bancare europene, ale serviciilor Comisiei și, eventual, ale Băncii Centrale Europene; |
Amendamentul 3 Proiect de rezoluție legislativă Punctul 1 c (nou) | |
Proiectul de rezoluție legislativă |
Amendamentul |
|
1c. reamintește statului-gazdă Declarația comună a Parlamentului European, Consiliului UE și Comisiei Europene cu privire la agențiile descentralizate, precum și anexa la aceasta, semnată la 19 iulie 2012, în special punctele 8 și 9 din Declarația comună; |
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 10 a (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(10a) Autorității ar trebui să i se asigure resurse financiare și umane adecvate pentru a-i permite să-și îndeplinească în mod adecvat eventuale sarcini suplimentare atribuite în temeiul prezentului regulament. În acest scop, procedura de stabilire, execuție și control al bugetului său, prevăzută la articolele 63 și 64 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, ar trebui să țină seama în mod corespunzător de sarcinile respective. Autoritatea bugetară ar trebui să garanteze respectarea celor mai înalte standarde de eficiență. |
PROCEDURĂ
Titlu |
Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește interacțiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. .../... al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit |
||||
Referințe |
COM(2012)0512 – C7-0289/2012 – 2012/0244(COD) |
||||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen |
ECON 22.10.2012 |
|
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen |
BUDG 22.10.2012 |
||||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii |
Jutta Haug 26.9.2012 |
||||
Data adoptării |
6.11.2012 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
27 2 1 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Marta Andreasen, Francesca Balzani, Reimer Böge, Jean Louis Cottigny, Jean-Luc Dehaene, Göran Färm, Eider Gardiazábal Rubial, Salvador Garriga Polledo, Lucas Hartong, Jutta Haug, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Ivailo Kalfin, Sergej Kozlík, Jan Kozłowski, Alain Lamassoure, Giovanni La Via, Claudio Morganti, Jan Mulder, Juan Andrés Naranjo Escobar, Dominique Riquet, Alda Sousa, Helga Trüpel, Derek Vaughan, Angelika Werthmann |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
François Alfonsi, Alexander Alvaro, Peter Jahr, Georgios Stavrakakis, Nils Torvalds |
||||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Jens Nilsson |
||||
AVIZ al Comisiei pentru afaceri CONSTITUȚIONALE (27.11.2012)
destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește interacțiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit
(COM(2012)0512 – C7‑0289/2012 – 2012/0244(COD))
Raportor pentru aviz: Paulo Rangel
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
La 12 septembrie 2012, Comisia a adoptat un pachet de propuneri în vederea creării unui mecanism de supraveghere unic (MSU), care conține:
· o propunere de regulament al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de sarcinile de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit (propunerea privind MSU) și
· o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește interacțiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit.
Obiectul prezentului aviz este propunerea privind ABE, al cărei scop este de a alinia Regulamentul în vigoare nr. 1093/2010 privind instituirea Autorității bancare europene (ABE) la cadrul modificat al supravegherii bancare.
Numărul și amploarea modificărilor ce vor fi aduse Regulamentului nr. 1093/2010 depinde însă de concepția concretă a mecanismului de supraveghere unic și de rolul pe care îl va avea ABE în cadrul acestui mecanism.
Cele două propuneri trebuie, așadar, examinate în paralel, fiind importantă prezentarea unei perspective globale asupra acestui pachet legislativ referitor la supravegherea bancară.
Mecanismul de supraveghere unic și rolul ABE
Actuala criză economică și financiară a scos în evidență faptul că Uniunea Europeană trebuie să evolueze și să aprofundeze integrarea economică și politică.
Se consideră că, în cadrul acestui proces de avansare către o autentică uniune economică și monetară, este esențial să se stabilească un cadru financiar integrat - așa-numita uniune bancară europeană - pentru a se asigura stabilitatea sistemului financiar, a se restabili credibilitatea sectorului și a se promova soliditatea instituțiilor de credit.
Printre elementele-cheie ale uniunii bancare se numără un mecanism de supraveghere unic (MSU) găzduit de Banca Centrală Europeană, care cuprinde zona euro și este deschis tuturor statelor membre care nu fac parte din zona euro. BCE i se vor atribui sarcini de supraveghere în baza articolului 127 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care autorizează Consiliul să încredințeze Băncii Centrale Europene, hotărând în unanimitate pe baza unei propuneri a Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene, „misiuni specifice privind politicile în domeniul supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit și a altor instituții financiare, cu excepția întreprinderilor de asigurări”.
Există mai multe motive pentru care BCE ar trebui să fie instituția răspunzătoare de supravegherea bancară. Astfel, în afara faptului că, prin articolul 127 alineatul (6) din TFUE, se autorizează atribuirea de sarcini de supraveghere BCE, raportorul pentru aviz consideră că implicarea BCE, având în vedere competențele sale solide în materie de stabilitate financiară, va contribui la îmbunătățirea credibilității și a eficacității mecanismului integrat de supraveghere. Pe de altă parte, băncile centrale din majoritatea statelor membre sunt răspunzătoare de supravegherea bancară, fiind astfel important să se valorifice această oportunitate de consolidare a rolului BCE de autentică bancă centrală, în contextul unei perspective pe termen lung, ce vizează realizarea unei uniuni economice și monetare mai strânse. În plus, această soluție are avantajul de a nu spori complexitatea structurii instituționale a UE, în comparație cu propunerile privind crearea în viitor a unei noi autorități europene răspunzătoare de supravegherea bancară.
Cu toate acestea, înființarea unui mecanism de supraveghere unic sub auspiciile Băncii Centrale Europene ridică unele întrebări de ordin constituțional, în special în ceea ce privește situația statelor membre care nu au adoptat euro, dar care doresc să facă parte din uniunea bancară.
În primul rând, pentru că, întrucât prin articolul 139 din TFUE sunt excluse statele membre care fac obiectul unei derogări de la aplicarea articolului 132 din TFUE, se pare că orice act adoptat de BCE, inclusiv recomandările și avizele, se aplică numai statelor membre din zona euro, ceea ce ridică întrebarea dacă participarea statelor membre care nu fac parte din zona euro este întru totul compatibilă cu tratatul. În acest sens, la articolul 6 din propunerea privind MSU se precizează că statele membre care nu fac parte din zona euro vor putea iniția o cooperare strânsă în materie de supraveghere cu BCE, cu condiția să satisfacă anumite cerințe specifice. Printre acestea se numără cerința ca statele membre în cauză să se angajeze să garanteze că autoritățile lor competente de la nivel național vor adopta și vor respecta orice măsuri impuse de BCE în raport cu instituțiile lor de credit, precum și obligația de a adopta acte juridice la nivel național prin care să garanteze că autoritățile competente naționale respective sunt obligate să adopte orice măsuri impuse de BCE în raport cu instituțiile lor de credit. Prin urmare, respectarea actelor adoptate de BCE se face în mod voluntar, ceea ce este pe deplin compatibil cu dispozițiile tratatului.
Cea de a doua problemă ține de implicarea statelor membre din afara zonei euro care optează pentru participarea la procesul decizional.
În acest sens, ar trebui remarcat faptul că propunerea privind MSU prevede participarea unor reprezentanți ai acestor state membre în activitățile consiliului de supraveghere instituit prin acest regulament, pentru a planifica și executa sarcinile BCE în domeniul supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit. Condițiile în care aceștia iau parte la activitățile consiliului de supraveghere sunt incluse în cuprinsul deciziei prin care se stabilește o cooperare strânsă și ar trebui „să permită cea mai mare implicare posibilă a acestor reprezentanți, luând în considerare limitele ce decurg din Statutul SEBC și al BCE, în special în ceea ce privește integritatea procesului său decizional” (considerentul 29).
Cu toate acestea, conform tratatelor în vigoare, consiliul de supraveghere poate fi conceput numai ca un organism a cărui sarcină este pregătirea, nu și luarea unor decizii finale privind supravegherea bancară. Consiliul guvernatorilor al BCE ar trebui să poarte răspunderea finală pentru deciziile sale, iar componența acestuia nu poate fi schimbată prin intermediul legislației secundare pentru a include guvernatorii băncilor centrale din statele membre care nu fac parte din zona euro.
Pentru a depăși aceste obstacole, se impune, pe termen mediu, modificarea tratatului. O astfel de modificare a tratatului ar putea consta în:
· introducerea unei noi dispoziții în Statutul SEBC și al BCE, prin care consiliul de supraveghere să fie instituit ca organism decizional în domeniul supravegherii bancare sau
· modificarea articolului 283 din TFUE și a articolului 10 alineatul (1) din statut, prevăzându-se o componență specială a Consiliului guvernatorilor, în care să fie reprezentate statele membre din afara zonei euro și care să fie aplicabilă pentru exercitarea competențelor conferite prin articolul 127 alineatul (6) din TFUE, în conformitate cu procedurile aplicate în cadrul funcționării ECOFIN și a Eurogrupului.
Între timp, ca soluție provizorie, statele membre din afara zonei euro vor putea participa cu drepturi depline și în condiții de egalitate în consiliul de supraveghere, inclusiv în ceea ce privește drepturile de vot. Din această perspectivă, este de asemenea important să se întărească, cât mai mult cu putință, rolul consiliului de supraveghere, prevăzându-se, de exemplu, o obligație pentru Consiliul guvernatorilor de a justifica cazurile de îndepărtare de la propunerile și proiectele de decizii pregătite de consiliul de supraveghere.
De asemenea, pentru a menține și în acest caz integritatea pieței financiare unice, ABE își va păstra rolul și toate competențele și sarcinile sale existente: aceasta va continua să dezvolte cadrul de reglementare unic aplicabil tuturor statelor membre și să asigure punerea sa în aplicare, precum și să sporească gradul de convergență a practicilor de supraveghere pe tot teritoriul Uniunii. În plus, ABE ar trebui să i se încredințeze pregătirea unui ghid de supraveghere unic, care să completeze cadrul de reglementare unic al UE și să asigure consecvența supravegherii bancare. În acest scop, este esențial să se garanteze că procesul decizional din cadrul ABE va fi și în continuare echilibrat, iar BCE trebuie să devină o autoritate competentă comparabilă cu autoritățile competente ale statelor membre din afara zonei euro. De fapt, având în vedere faptul că este imposibil să se confere statelor membre din afara zonei euro care doresc să adere la mecanismul de supraveghere unic o poziție de egalitate în luarea deciziilor de supraveghere în cadrul BCE, eliminarea cerinței „respectă sau explică” ar putea fi considerată o soluție pe termen mediu, până la remedierea acestei probleme printr-o modificare a tratatului, astfel încât acestor state să li se asigure o poziție mai echilibrată.
Din punct de vedere constituțional, ar trebui tratate în mod adecvat și problema legată de separarea clară între politica monetară a BCE și funcțiile sale de supraveghere, precum și cea legată de răspunderea democratică a noii autorități unice de supraveghere.
AMENDAMENTE
Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 2 | |||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||
(2) Instituirea mecanismului de supraveghere unic constituie o primă etapă în direcția creării unei uniuni bancare europene, susținută de un cadru cu adevărat unic de reglementare a serviciilor financiare și compusă, de asemenea, dintr-o schemă de garantare a depozitelor și un cadrul de rezoluție comune. |
(2) Ca urmare a adoptării Tratatului privind Mecanismul european de stabilitate, instituirea mecanismului de supraveghere unic este un pas esențial pentru a rupe cercul vicios dintre bănci și entitățile suverane și pentru a avea posibilitatea de a recapitaliza băncile direct. Este, de asemenea, o primă etapă în direcția creării unei uniuni bancare europene, susținută, la nivelul UE, de un cadru cu adevărat unic de reglementare a serviciilor financiare și care trebuie completat cu mecanisme comune de soluționare bancară și de garantare a depozitelor clienților. | ||||||||||||||||||
Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 3 | |||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||
(3) În scopul instituirii mecanismului de supraveghere unic, Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului [Regulamentul 127(6)] atribuie BCE sarcini specifice în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit în statele membre a căror monedă națională este euro. Alte state membre pot colabora îndeaproape cu BCE. În temeiul regulamentului menționat, BCE va coordona și exprima poziția respectivelor state membre în ceea ce privește deciziile care urmează a fi adoptate de către consiliul supraveghetorilor din cadrul Autorității bancare europene (ABE) și care intră în sfera de competențe a BCE. |
(3) În scopul instituirii mecanismului de supraveghere unic, Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului [Regulamentul 127(6)] atribuie BCE sarcini specifice în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit în statele membre a căror monedă națională este euro. Alte state membre pot colabora îndeaproape cu BCE. În temeiul regulamentului menționat, BCE va coordona poziția respectivelor state membre în ceea ce privește deciziile care urmează a fi adoptate de către consiliul supraveghetorilor din cadrul Autorității bancare europene (ABE) în legătură cu chestiunile care intră în sfera de competență a BCE și atunci când statele membre respective sunt direct implicate în chestiunea în cauză. | ||||||||||||||||||
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 4 | |||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||
(4) Atribuirea unor sarcini de supraveghere Băncii Centrale Europene în sectorul bancar pentru o parte a statelor membre ale Uniunii nu trebuie să compromită în niciun fel funcționarea pieței interne în domeniul serviciilor financiare. Prin urmare, este necesar ca, în urma atribuirii sus-menționate, să se asigure buna funcționare a ABE. |
(4) Atribuirea unor sarcini de supraveghere Băncii Centrale Europene în sectorul bancar pentru o parte a statelor membre ale Uniunii nu trebuie să compromită în niciun fel funcționarea pieței interne în domeniul serviciilor financiare. ABE ar trebui, așadar, să își păstreze rolul și toate competențele și sarcinile sale existente: aceasta ar trebui să dezvolte în continuare cadrul de reglementare unic aplicabil tuturor statelor membre și să asigure punerea sa în aplicare, precum și să sporească gradul de convergență a practicilor de supraveghere pe tot teritoriul Uniunii. | ||||||||||||||||||
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou) | |||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||
|
(4a) Pentru a asigura consecvența practicilor de supraveghere pe tot teritoriul Uniunii, ABE ar trebui să elaboreze și un ghid de supraveghere unic, care să completeze cadrul de reglementare unic al Uniunii. | ||||||||||||||||||
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou) | |||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||
|
(4a) Având în vedere că ABE, la activitatea căreia toate statele membre participă cu drepturi egale, a fost înființată cu scopul de a dezvolta cadrul de reglementare unic și de a asigura coerența practicilor de supraveghere în cadrul Uniunii și, dată fiind înființarea mecanismului de supraveghere unic în cadrul căruia BCE îi revine un rol de frunte, ABE trebuie să fie dotată cu instrumente adecvate care să-i permită să își îndeplinească în mod eficient sarcinile în ceea ce privește integritatea pieței unice în domeniul serviciilor financiare. | ||||||||||||||||||
Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 5 | |||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||
(5) Având în vedere sarcinile de supraveghere atribuite BCE de Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului [Regulamentul 127(6)], ABE trebuie să aibă capacitatea de a-și îndeplini sarcinile și în raport cu BCE. Pentru a garanta faptul că mecanismele existente de soluționare a dezacordurilor și de intervenție în situații de urgență rămân eficace, trebuie prevăzută o procedură specifică. În speță, în cazul în care BCE nu respectă una dintre măsurile adoptate de ABE pentru a soluționa un dezacord sau pentru a interveni într-o situație de urgență, BCE trebuie să aibă obligația de a explica motivele care stau la baza deciziei sale. Într-o astfel de situație, atunci când ABE poate adopta o decizie individuală adresată instituției financiare vizate în baza dispozițiilor prevăzute de legislația direct aplicabilă a Uniunii, ABE trebuie să procedeze astfel. |
(5) Având în vedere sarcinile de supraveghere atribuite BCE de Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului [Regulamentul 127(6)], ABE trebuie să aibă capacitatea de a-și îndeplini sarcinile și în raport cu BCE în același mod ca față de alte autorități competente. | ||||||||||||||||||
Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 6 | |||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||
(6) Pentru a garanta că sunt luate în considerare în mod adecvat interesele tuturor statelor membre și pentru a permite buna funcționare a ABE în vederea menținerii și extinderii pieței interne în domeniul serviciilor financiare, modalitățile de vot în cadrul consiliului supraveghetorilor trebuie adaptate, mai ales în ceea ce privește deciziile adoptate de ABE cu majoritate simplă. |
(6) Pentru a garanta că sunt luate în considerare în mod adecvat interesele tuturor statelor membre și pentru a permite buna funcționare a ABE în vederea menținerii și extinderii pieței interne în domeniul serviciilor financiare, este esențial să se asigure reprezentarea corectă a tuturor statelor membre în procesul decizional al ABE. Modalitățile de vot în cadrul consiliului supraveghetorilor trebuie adaptate, mai ales în ceea ce privește deciziile adoptate de ABE cu majoritate simplă. | ||||||||||||||||||
Amendamentul 8 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul -1 (nou) | |||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||
|
-1. Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text: | ||||||||||||||||||
|
„Răspunderea autorităților | ||||||||||||||||||
|
Autoritățile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(d), precum și BCE atunci când îndeplinește sarcini de supraveghere conferite de Regulamentul (UE) nr. .../… al Consiliului [Regulamentul Consiliului 127(6) TFUE], răspund în fața Parlamentului European și a Consiliului.” | ||||||||||||||||||
Amendamentul 9 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 1 a (nou) | |||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||
|
1a. La articolul 8 alineatul (2), se adaugă următoarea literă: | ||||||||||||||||||
|
„(k) de a elabora și a actualiza, ținând cont de practicile comerciale și de structurile pieței în schimbare, un ghid european unic în domeniul supravegherii la nivelul întregii Uniuni, care să conțină metodologiile de bază pentru identificarea și evaluarea riscurilor pentru bănci, cadrul de evaluare a politicilor aplicate de bănci pentru a controla respectivele riscuri și criteriile pentru elaborarea unor eventuale măsuri de corectare.” | ||||||||||||||||||
Amendamentul 10 Propunere de regulament Аrticolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 – litera aa (nouă) Regulation (EU) No 1093/2010 Articolul 18 – alineatul 3 | |||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||
Amendamentul 11 Propunere de regulament Аrticolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 – litera b Regulation (EU) No 1093/2010 Articolul 18 – alineatul 3 a | |||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||
Amendamentul 12 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 a (nou) Regulation (EU) No 1093/2010 Articolul 19 – alineatul 1 | |||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||
Amendamentul 13 Propunere de regulament Аrticolul 1 – alineatul 1 – punctul 3 Regulation (EU) No 1093/2010 Articolul 19 – alineatul 3 a | |||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||
Amendamentul 14 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 3 a (nou) | |||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||
|
3a. La articolul 27 alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: | ||||||||||||||||||
|
„(2) Autoritatea contribuie la elaborarea unor mecanisme comune de soluționare bancară, care să includă o autoritate europeană autorizată să mobilizeze fonduri prin intermediul unui mecanism european de sprijin.” |
PROCEDURĂ
Titlu |
Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește interacțiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. .../... al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit |
||||
Referințe |
COM(2012)0512 – C7-0289/2012 – 2012/0244(COD) |
||||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen |
ECON 22.10.2012 |
|
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen |
AFCO 22.10.2012 |
||||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii |
Paulo Rangel 19.11.2012 |
||||
Examinare în comisie |
9.10.2012 |
19.11.2012 |
26.11.2012 |
|
|
Data adoptării |
27.11.2012 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
20 1 1 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Andrew Henry William Brons, Andrew Duff, Ashley Fox, Roberto Gualtieri, Enrique Guerrero Salom, Gerald Häfner, Stanimir Ilchev, Constance Le Grip, Paulo Rangel, Algirdas Saudargas, József Szájer, Indrek Tarand, Rafał Trzaskowski, Manfred Weber, Luis Yáñez-Barnuevo García |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Elmar Brok, Sylvie Guillaume, Helmut Scholz, György Schöpflin, Rainer Wieland |
||||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Alexander Mirsky, Ramon Tremosa i Balcells |
||||
ANNEX
ref. D(2012)57330
Ms Sharon Bowles
Chair
Committee on Economic and Monetary Affairs
BRUSSELS
Subject: Proposal for a regulation of the Council conferring specific tasks on the European Central Bank concerning policies relating to the prudential supervision of credit institutions (COM(2012)0511 - 2012/0242(CNS))
and
Proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council amending Regulation (EU) No 1093/2010 establishing a European Supervisory Authority (European Banking Authority) as regards its interaction with Council Regulation (EU) No…/… conferring specific tasks on the European Central Bank concerning policies relating to the prudential supervision of credit institutions (COM(2012)0512- 2012/0244(COD))
Dear Chair,
On account of the tight schedule in your Committee, and following a proposal by the JURI rapporteur, Mr Sergio Cofferati, the Committee on Legal Affairs decided at its meeting of 10 October 2012 to issue an opinion to your Committee on the above proposals in letter form in order to draw attention to some of the key aspects of the Commission's proposals concerning new specific tasks of the European Central Bank relating to the supervision of credit institutions, and the modified tasks of the European Banking Authority as regards its interaction with the new functions of the European Central Bank.
The present opinion in letter form was drafted by Mr Sergio Cofferati and was adopted (unanimously by the Committee with 00 votes in favour and no abstentions[1]) on 6 November 2012.
The Committee on Legal Affairs calls on the Committee on Economic and Monetary Affairs, as the Committee responsible, to pay particular attention to the following points when drawing up its report on the Commission proposals:
· The Legal Basis
Following a cursory examination, the rapporteur is satisfied with the choice of the legal basis. Regarding the Proposal for a regulation of the Council conferring specific tasks on the European Central Bank concerning policies relating to the prudential supervision of credit institutions, Article 127 TFEU was chosen as legal basis. It defines the legislative procedure for conferring "specific tasks upon the European Central Bank concerning policies relating to the prudential supervision of credit institutions and other financial institutions with the exception of insurance undertakings"; the Proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council amending Regulation (EU) No 1093/2010 establishing a European Supervisory Authority (European Banking Authority) is based on Article 114 TFEU, since it amends Regulation (EU) No 1093/2010 which was adopted under that same legal basis.
· The Single Supervisory Mechanism (SSM)
The Commission assigns the role of head of the Single Supervisory Mechanism to the ECB. However, clarification is required concerning the nature of the relationship between the ECB and national supervisors. In particular, the role of national supervisors in micro-supervision in their respective Member States should be defined in greater detail. A mechanism for the resolution of internal disputes between the European supervisory authority and the national supervisor should be established.
· Geographical Scope of the Proposals
It is important to encourage those Member States whose currency is not the Euro to join the new SSM with the same duties and rights as those Member States whose currency is the Euro. In that regard, it is necessary to move beyond mere 'association status', derived from a close cooperation with the ECB, and to allow for 'full membership' for Member States whose currency is not the Euro and who wish to join the SSM and the Banking Union framework.
· The Practical Scope of the Proposals
The Regulation should clearly identify the tasks to be carried out by the ECB and those to be carried out by the national supervisors. It must be highlighted that, the Commission is proposing that, to be effective, the SSM should ensure universal coverage, and that the ECB should be ultimately responsible for all aspects of the supervision of all banks. A system must be established which would allow for differentiation of the tasks of the ECB and of the national supervisors on the basis of the risk profile and market impact of the banks in question. This could take into account factors such as cross-border activities, structure and governance, business model and interconnectivity as well as the relative size and dimension of an institution to a market.
· Governance
Given its new role as Supervisory Authority, the governance of the ECB needs to be clarified. The ECB´s decision-making and administrative procedures relating to its monetary tasks must be clearly separated from those procedures relating to its new supervisory tasks. The membership of the Supervisory Board should reflect, faithfully and in a balanced manner, both those Member States whose currency is the Euro and those Member States whose currency is not the Euro.
· Accountability and Transparency
The ECB has to play its role in maintaining independence and transparency in its actions, with complete accountability to democratic institutions. When carrying out supervisory tasks, the ECB must be fully accountable, though a system of regular reporting, to the European Parliament. Consideration should be given to involving the European Parliament in the appointment of the supervisory board.
On behalf of the Committee on Legal Affairs, I would be grateful if your Committee would take these points into account in its further work.
Furthermore, the Committee on Legal Affairs decided at its meeting of 10 October 2012 that, should your Committee decide to postpone the vote scheduled on 28 November 2012, the Committee on Legal Affairs would then deliver an ordinary legislative opinion on the above proposals.
Yours sincerely,
Klaus-Heiner Lehne
- [1] The following Members were present: Raffaele Baldassarre, Luigi Berlinguer, Françoise Castex, Marielle Gallo, Giuseppe Gargani, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Antonio López-Istúriz White, Antonio Masip Hidalgo, Alajos Mészáros, Evelyn Regner, Rebecca Taylor, Alexandra Thein, Rainer Wieland, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka, Christian Engström, Sylvie Guillaume, Sajjad Karim, Eva Lichtenberger, Jiří Maštálka, Francesco Enrico Speroni, József Szájer, Axel Voss, Zbigniew Ziobro,
PROCEDURĂ
Titlu |
Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește interacțiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. .../... al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit |
||||
Referințe |
COM(2012)0512 – C7-0289/2012 – 2012/0244(COD) |
||||
Data prezentării la PE |
12.9.2012 |
|
|
|
|
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen |
ECON 22.10.2012 |
|
|
|
|
Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare Data anunțului în plen |
BUDG 22.10.2012 |
JURI 22.10.2012 |
AFCO 22.10.2012 |
|
|
Avize care nu au fost emise Data deciziei |
JURI 18.9.2012 |
|
|
|
|
Raportor(i) Data numirii |
Sven Giegold 11.9.2012 |
|
|
|
|
Examinare în comisie |
26.9.2012 |
22.10.2012 |
19.11.2012 |
|
|
Data adoptării |
28.11.2012 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
34 7 2 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Burkhard Balz, Jean-Paul Besset, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Rachida Dati, Leonardo Domenici, Diogo Feio, Markus Ferber, Elisa Ferreira, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Liem Hoang Ngoc, Othmar Karas, Jürgen Klute, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Philippe Lamberts, Hans-Peter Martin, Arlene McCarthy, Ivari Padar, Alfredo Pallone, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Sampo Terho, Marianne Thyssen, Corien Wortmann-Kool, Pablo Zalba Bidegain |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Marta Andreasen, Lajos Bokros, Philippe De Backer, Vicky Ford, Ashley Fox, Roberto Gualtieri, Sophia in ‘t Veld, Mojca Kleva, Marisa Matias, Gianni Pittella, Nils Torvalds |
||||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Christa Klaß, Eija-Riitta Korhola, Jan Kozłowski |
||||
Data depunerii |
3.12.2012 |
||||