RAPORT referitor la finanțele publice în UEM – 2011 și 2012

20.12.2012 - (2011/2274(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Alfredo Pallone

Procedură : 2011/2274(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0425/2012

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la finanțele publice în UEM – 2011 și 2012

(2011/2274(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Raportul Comisiei intitulat „Finanțele publice în UEM - 2011”[1],

–   având în vedere Raportul Comisiei intitulat „Finanțele publice în UEM - 2012”[2],

–   având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 136 coroborat cu articolul 121 alineatul (2),

–   având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice[3],

–   având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre[4],

–   având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro[5],

–   având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv[6],

–   având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice[7],

–   având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro[8],

–   având în vedere anexa I la Concluziile Consiliului European din 24 și 25 martie 2011, intitulată „Pactul euro plus - O coordonare mai strânsă a politicilor economice pentru competitivitate și convergență”[9],

–   având în vedere Concluziile Consiliului European din 28-29 iunie 2012, în special anexa la acestea, intitulată „Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă”,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2011 privind analiza anuală a creșterii - 2012 (COM(2011)0815),

–   având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la tabloul de bord pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice: forma preconizată inițial[10],

–   având în vedere Rezoluția sa din 15 februarie 2012 referitoare la contribuția la analiza anuală a creșterii 2012[11],

–   având în vedere raportul FMI din octombrie 2012 intitulat „Perspective economice mondiale”,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0425/2012),

A. întrucât criza economică, financiară și bancară nu se diminuează și demonstrează că problemele legate de finanțele publice afectează negativ dezvoltarea socioeconomică și stabilitatea politică;

B.  întrucât ponderea datoriei publice în PIB în zona euro a crescut de la 86,2 % în primul trimestru din 2011 la 88,2 % în primul trimestru din 2012;

C. întrucât criza nu poate fi soluționată numai prin reformele recente din cadrul de guvernanță economică și bugetară al Uniunii Europene; întrucât este necesară o acțiune cuprinzătoare pentru a aborda într-o manieră simetrică dezechilibrele macrofinanciare excesive și a crește nivelul general de convergență socioeconomică și de solidaritate în cadrul uniunii economice și monetare (UEM);

D. întrucât asumarea unor angajamente credibile pentru luarea de măsuri de consolidare favorabile creșterii economice constituie o condiție prealabilă pentru orice soluție durabilă la situația datoriilor și deficitelor excesive din cea mai mare parte a statelor membre ale zonei euro;

E.  întrucât mai multe state membre ale UE au întreprins acțiuni importante pentru a consolida finanțele publice, însă rămân în continuare multe provocări cu privire la ameliorarea situației; întrucât actuala recesiune economică severă suscită îngrijorare deoarece amenință eforturile considerabile depuse de statele membre în ceea ce privește propriile strategii de consolidare fiscală;

F.  întrucât statele membre nu se află toate în aceeași situație, fiind necesar, așadar, să se aplice strategii favorabile unei creșteri economice durabile care să fie diferențiate în funcție de recomandările specifice adoptate de Consiliu pentru fiecare țară în parte și care să țină cont de riscurile bugetare și macrofinanciare și de condițiile economice și sociale specifice fiecărei țări;

G. întrucât cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări se axează în mod disproporționat pe necesitatea de a reduce salariile și cheltuielile sociale și de a reforma regimurile pensiilor publice; întrucât recomandărilor specifice referitoare la alte domenii, cum ar fi impozitele pe veniturile din capital, consum, activitățile imobiliare și activitățile poluante, li se acordă, în cea mai mare măsură, prea puțină importanță;

H. întrucât, în particular, statele membre care beneficiază de programe de asistență financiară și cele care fac obiectul unei supravegheri atente a pieței ar trebui să implementeze strategii de consolidare fiscală credibile și pe termen lung; întrucât efectele colaterale asupra întregii UEM trebuie să fie abordate de urgență astfel încât se reechilibreze și să se calibreze eforturile necesare din partea tuturor statelor membre în vederea depășirii crizei;

I.   întrucât regimurile democratice necesită o supraveghere strictă din partea publicului a organelor decizionale de la toate nivelurile responsabile de economie și de politicile relevante, precum și mecanisme de responsabilitate și de legitimitate,

1.  salută îmbunătățirea preconizată a pozițiilor bugetare ale statelor membre ale UE și eforturile lor pentru a-și atinge obiectivele fiscale; regretă prelungirea preconizată a încetinirii ciclice în curs; subliniază faptul că actuala recesiune economică severă suscită îngrijorare deoarece amenință eforturile considerabile depuse de statele membre pentru a-și consolida bugetele;

2.  consideră că sunt în continuare necesare strategii credibile pe termen lung de consolidare fiscală, având în vedere nivelul ridicat al datoriei publice și private și al deficitelor publice din unele state membre, precum și dificultățile cu care ele se confruntă pentru a-și readuce finanțele publice pe o cale sustenabilă, provocând presiuni puternice din partea piețelor financiare; reamintește faptul că deficitele publice globale au fost reduse până acum datorită unor eforturi puternice de consolidare; ia act de previziunile actuale ale Comisiei privind creșterea negativă a PIB pentru ansamblul UEM în 2013 și bilanțuri bugetare înrăutățite în cazul a șapte state membre ale UEM în 2013 sau 2014; consideră, așadar, că nevoia continuă de ajustări bugetare intense trebuie echilibrată între consolidarea creșterii durabile, dezvoltarea economică și protecția socială;

3.  este profund îngrijorat de faptul că, în ciuda eforturilor de reformă și de consolidare ale statelor membre, piețele de obligațiuni suverane din zona euro se află în continuare în dificultate, ceea ce se reflectă în nivelul ridicat al spread-urilor și al volatilității ratelor dobânzii; constată că factorul declanșator direct și cauza principală au fost preocupările piețelor financiare cu privire la soliditatea finanțelor publice și private din unele țări membre ale zonei euro;

4.  consideră că eforturile depuse în vederea îmbunătățirii coordonării și a consolidării fiscale nu vor produce rezultatele scontate dacă nu vor fi abordate dezechilibrele macroeconomice dintre statele membre și consecințele acestora asupra procesului de redresare;

5.  subliniază faptul că sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și private reprezintă o condiție esențială pentru creșterea economică și pentru menținerea cheltuielilor publice, inclusiv a investițiilor, la un nivel adecvat; subliniază că un nivel ridicat al datoriei produce efecte negative asupra sistemelor de sănătate și de pensii, a ocupării forței de muncă și a echității în raportul dintre generații și generează o creștere economică slabă;

6.  subliniază că rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor va afecta și dezvoltarea economică pe viitor și că statele membre ar trebui, prin urmare, să adopte deja măsuri concrete pentru reducerea sa;

7.  încurajează statele membre să respecte cu strictețe recomandările adoptate de Consiliu în urma unei recomandări din partea Comisiei în conformitate cu normele stabilite în Pactul de stabilitate și de creștere, astfel cum a fost modificat prin cele șase acte legislative referitoare la guvernanța economică, pentru a realiza consolidarea fiscală în mod mai ferm, credibil, oportun și diferențiat, ținând cont de circumstanțele specifice fiecărei țări; încurajează Consiliul să revizuiască aceste recomandări în funcție de necesități, astfel încât să țină cont în mod corespunzător de mediul macroeconomic;

8.  invită statele membre să faciliteze un acord cu Parlamentul în vederea adoptării pachetului de două propuneri legislative cât mai curând posibil, cel târziu până la finalul anului;

9.  încurajează Comisia să formuleze la adresa statelor membre atât reacții negative, cât și pozitive prin intermediul recomandărilor specifice explicite și detaliate prezentate pentru fiecare țară în parte și să recunoască eforturile și bunele practici demne de menționat;

10. încurajează Comisia să își continue eforturile pentru a-și completa analiza sa tradițională privind sustenabilitatea cu metodologii alternative; invită Comisia ca, în viitoarele ediții ale raportului „Finanțele publice în UEM”, să publice regulat indicatori care să reflecte această analiză a sustenabilității și să facă publice teoriile pe care se bazează modelele sale atunci când evaluează efectul multiplicator al nivelurilor cheltuielilor publice asupra creșterii PIB-ului;

11. subliniază rolul important pe care bugetul Uniunii Europene trebuie să îl joace în reducerea dezechilibrelor macroeconomice și sociale de pe întreg teritoriul Uniunii și, astfel, în reinstituirea condițiilor pentru o uniune monetară durabilă;

12. salută noul accent pus pe descentralizarea bugetară în Raportul Comisiei privind finanțele publice în UEM în 2012 și sugerează ca în viitoarele ediții să se includă întotdeauna un capitol privind finanțele publice de la nivel local și regional;

13. consideră că consolidarea fiscală se poate realiza în mod eficace și poate avea efecte pozitive de durată, cu condiția ca măsurile care se află la baza acesteia să favorizeze creșterea, astfel încât să promoveze perspectivele de creștere și de creare de locuri de muncă și să respecte echitatea dintre cetățeni;

14. invită statele membre să aplice politici și reforme orientate asupra creșterii economice, în conformitate cu Strategia Europa 2020, ținând seama de protecția socială, de incluziunea socială și de investițiile publice; reamintește solicitările sale privind necesitatea ca piața muncii să devină mai flexibilă, mai ales prin: reducerea impozitării veniturilor salariale, optimizarea programelor de formare pentru a încuraja lucrătorii mai vârstnici să rămână mai mult în câmpul muncii, reducerea șomajului în rândul tinerilor printr-o mai bună aliniere a calificărilor tinerilor la cererea de pe piața muncii, asigurarea corelării dintre salarii și productivitate și transferul presiunii fiscale dinspre forța de muncă, îndeosebi în ceea ce privește categoriile de lucrători cu venituri scăzute, către activitățile dăunătoare mediului; invită statele membre să introducă politici de inovare prin investiții destinate să îmbunătățească productivitatea și să o alinieze la evoluțiile în materie de salarizare, precum și să creeze un climat de afaceri mai competitiv prin: liberalizarea anumitor sectoare, eliminarea restricțiilor nejustificate privind meseriile și profesiile reglementate, facilitarea accesului la creditare și facilitarea creării de noi întreprinderi; încurajează, în final, realizarea de reforme în administrația publică prin eliminarea birocrației, reducerea costurilor și suprimarea nivelurilor inutile de administrație publică;

15. reamintește că elementul esențial al relației dintre creștere și consolidare este compoziția măsurilor de consolidare; subliniază că obținerea combinației adecvate de măsuri în materie de cheltuieli și de venituri depinde de context și ar trebui evaluată în detaliu; subliniază, în acest sens, că măsurile de consolidare care se bazează mai curând pe reducerea cheltuielilor neproductive decât pe creșterea veniturilor tind de obicei să aibă o durată mai lungă și să stimuleze mai mult creșterea pe termen mediu, dar sunt mai recesive pe termen scurt; este de părere că strategiile de consolidare trebuie să atenueze impactul recesiv pe termen scurt și să vizeze totodată stimularea creșterii pe termen mediu; consideră că eventualul efect negativ pe termen scurt al consolidărilor poate fi atenuat, mai ales dacă măsurile aplicate sunt credibile, de durată și evită reducerea investițiilor publice în sectoarele productive ale economiei;

16. încurajează statele membre să își axeze eforturile de consolidare pe o combinație adecvată, bazată pe context, de măsuri în materie de cheltuieli și de venituri și să protejeze totodată elementele aferente Strategiei Europa 2020 care stimulează creșterea durabilă, cum ar fi investițiile în cercetare și dezvoltare, educație, sănătate și eficiență energetică; consideră că ar trebui acordată o atenție deosebită și menținerii sau consolidării anvergurii și eficacității serviciilor de ocupare a forței de muncă și ale politicilor active de pe piața muncii, cum ar fi programele de formare și formarea profesională ulterioară pentru persoanele care își caută un loc de muncă, inclusiv o garanție europeană pentru tinerii șomeri și noi întreprinzători;

17. încurajează Comisia să evalueze strategia bugetară consolidată din zona euro în ansamblul său, combinând măsurile bugetare convenite la nivel național și impactul lor preconizat prin efecte colaterale din fiecare stat membru al zonei euro;

18. invită Comisia să își publice metodologia care stă la baza evaluării echilibrelor structurale ale statelor membre, precum și modificările introduse în această metodologie din 2008 încoace și impactul lor asupra evaluării echilibrelor structurale ale statelor membre;

19. subliniază faptul că strategia de consolidare ar trebui, de asemenea, să vizeze componenta de venituri a bugetelor statelor membre; subliniază în special faptul că măsurile de consolidare legate de componenta de venituri ar trebui să se axeze pe reducerea cheltuielilor fiscale care creează nișe neproductive sau comportamente ineficiente prin care se urmărește obținerea de rente, pe micșorarea subvențiilor dăunătoare mediului, precum și pe crearea de taxe de mediu care să vizeze sursa externalităților negative și care pot aduce beneficii duble în măsura în care ameliorează situația bugetară și contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

20. sprijină eforturile de reformare și de modernizare a sistemelor de pensii, respectându-se totodată pe deplin autonomia și rolul partenerilor sociali și specificitatea contextelor naționale, asigurându-se sustenabilitatea financiară pe termen lung și caracterul adecvat al pensiilor; observă că aceste reforme servesc și la menținerea contribuției lor drept stabilizatori automați și drept condiții ale instrumentelor de coeziune și solidaritate socială; încurajează, în particular, măsurile de creștere a vârstei efective de pensionare; sprijină politicile destinate să crească numărul persoanelor care decid să rămână în continuare pe piața muncii în primii ani după împlinirea vârstei de pensionare;

21. încurajează statele membre să aplice proceduri de consolidare bazate pe componenta de venituri, concentrându-se asupra îmbunătățirii respectării normelor fiscale și a echității dintre cetățeni, mai ales în ceea ce privește combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale; consideră că, dacă acest lucru nu este suficient, ar trebui analizată posibilitatea extinderii bazei impozabile, printre altele în vederea reducerii denaturărilor economice și sociale; consideră că trebuie depuse eforturi deosebite pentru a combate frauda fiscală și evaziunea fiscală;

22. consideră că, pentru a construi un cadru al finanțelor publice echilibrat pe termen mediu și lung, este important ca toate proiectele de infrastructură cu impact semnificativ asupra bugetului să facă obiectul unei analize a raportului costuri-beneficii;

23. reamintește că statele membre s-au angajat, în cadrul Pactului euro plus, să inițieze reforme ale politicilor bugetare și să organizeze discuții periodice privind adoptarea de bune practici;

24. evidențiază rolul autorităților publice locale și regionale în sprijinirea investițiilor publice și private; subliniază importanța investițiilor orientate către creștere pentru o redresare economică rapidă;

25. invită statele membre să clarifice responsabilitatea, rolul, transferurile bugetare și sursele de venituri ale diferitelor niveluri ale administrației (regional și local) în menținerea unui cadru al finanțelor publice solid și sustenabil, ținând cont în special de impactul Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare asupra autonomiei bugetare locale și regionale;

26. este preocupat de riscul ca relația dintre administrațiile publice centrale și subnaționale să afecteze negativ realizarea consolidării fiscale, îndeosebi atunci când descentralizarea este finanțată predominant prin transferuri de la administrația centrală și nu este corelată cu responsabilitatea subnațională în ceea ce privește componenta de venituri;

27. este preocupat de faptul că în unele state membre este posibil să existe subsectoare guvernamentale și ministeriale fără competențe și sarcini concrete; aceste subsectoare guvernamentale fac ca administrația generală să fie mai ineficientă și mai risipitoare, motiv pentru care ele ar trebui suprimate în cadrul eforturilor de consolidare fiscală;

28. remarcă faptul că eforturile de consolidare ar trebui împărțite între diferitele administrații într-o manieră echitabilă, ținând cont de serviciile pe care asigură;

29. recunoaște faptul că unele state membre cu niveluri ridicate ale datoriei măresc în continuare numărul net de funcționari publici, în pofida angajamentului lor asumat public de a îngheța sau a reduce ponderea funcționarilor publici pe piața muncii;

30. invită statele membre cu probleme bugetare să pună pe primul plan măsurile de consolidare fiscală destinate să reducă cheltuielile inutile pentru apărare, cum ar fi achizițiile de echipamente militare noi și costisitoare;

31. salută diversele eforturi de soluționare a crizei, inclusiv reformele structurale sustenabile și favorabile creșterii economice; atrage atenția asupra noului cadru consolidat de guvernanță al UE adoptat recent; consideră că, deși nu pot soluționa imediat criza, aceste reforme ar trebui să vizeze sporirea credibilității ajustărilor fiscale, reducând efectul lor negativ pe termen scurt asupra creșterii economice și creând premisele unui proces decizional îmbunătățit în anii în care creșterea economică va reveni la normal;

32. încurajează dialogul și cooperarea pe teme economice dintre parlamentele regionale cu competențe legislative, parlamentele naționale și Parlamentul European, mai ales în cadrul semestrului european, pentru a discuta orientările economice prezentate în analiza anuală a creșterii și recomandările specifice formulate pentru fiecare țară;

33. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Centrale Europene, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

  • [1]  http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2011/pdf/ee-2011-3_en.pdf
  • [2]  http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2012/pdf/ee-2012-4.pdf
  • [3]  JO L 306, 23.11.2011, p. 12.
  • [4]  JO L 306, 23.11.2011, p. 41.
  • [5]  JO L 306, 23.11.2011, p. 8.
  • [6]  JO L 306, 23.11.2011, p. 33.
  • [7]  JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
  • [8]  JO L 306, 23.11.2011, p. 1.
  • [9]  http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/120300.pdf
  • [10]  Texte adoptate, P7_TA(2011)0583.
  • [11] Texte adoptate, P7_TA(2012)0048.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

6.12.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

1

4

Membri titulari prezenți la votul final

Pilar Ayuso, Burkhard Balz, Elena Băsescu, Sharon Bowles, Leonardo Domenici, Derk Jan Eppink, Ismail Ertug, Diogo Feio, Markus Ferber, Elisa Ferreira, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Liem Hoang Ngoc, Gunnar Hökmark, Syed Kamall, Philippe Lamberts, Werner Langen, Astrid Lulling, Hans-Peter Martin, Sławomir Nitras, Ivari Padar, Alfredo Pallone, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Edward Scicluna, Peter Simon, Ivo Strejček, Kay Swinburne, Marianne Thyssen, Ramon Tremosa i Balcells, Corien Wortmann-Kool

Membri supleanți prezenți la votul final

Herbert Dorfmann, Robert Goebbels, Sophia in ‘t Veld, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Claudio Morganti, Nils Torvalds